Nr.

Ctr.

Text iniţial

Text propus

Motivare

1.

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Text nemodificat

2.

Art. 1. - Accesul liber şi neîngrădit al persoanei la orice informaţii de interes public, definite astfel prin prezenta lege, constituie unul dintre principiile fundamentale ale relaţiilor dintre persoane şi autorităţile publice, în conformitate cu Constituţia României şi cu documentele internaţionale ratificate de Parlamentul României.

Art.1 - Text nemodificat

3.

Art. 2. - În sensul prezentei legi:

a) prin autoritate sau instituţie publică se înţelege orice autoritate ori instituţie publică ce utilizează sau administrează resurse financiare publice, orice regie autonomă, companie naţională, precum şi orice societate comercială aflată sub autoritatea unei autorităţi publice centrale ori locale şi la care statul român sau, după caz, o unitate administrativ-teritorială este acţionar unic ori majoritar;

Art.2 - lit.a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

"a) prin autoritate sau instituţie publică se înţelege orice autoritate sau instituţie publică, centrală sau locală, inclusiv autoritatea judecătorească, orice serviciu public deconcentrat al ministerelor sau al celorlalte organe centrale ale administratiei publice, orice regie autonomă, societate sau companie naţională, precum şi orice societate comercială la care statul sau o unitate administrativ-teritorială este acţionar, direct sau indirect."

Includerea societăţilor naţionale, a serviciilor publice deconcentrate (care sunt prevăzute şi în legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională).

4.

----------------------

La art. 2, după lit.a) se introduce o nouă literă, lit. a¹), care va avea următorul cuprins:

“a¹) Se asimilează instituţiei publice orice persoană juridică autorizată să desfăşoare activităţi în unul dintre sectoarele de utilităţi publice – apă, energie, transporturi, telecomunicaţii şi altele asemenea."

Extinderea noţiunii prin introducerea „asimilaţilor” pentru ca legea să se aplice oricărei persoane juridice care este autorizată să desfăşoare activităţi în unul dintre sectoarele de utilităţi publice.

5.

Art.2 - lit. b) prin informaţie de interes public se înţelege orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaţiei;

Art.2 lit.b) - Text nemodificat

6.

Art.2 - lit. c) prin informaţie cu privire la datele personale se înţelege orice informaţie privind o persoană fizică identificată sau identificabilă.

Art.2 lit.c) - Text nemodificat

7.

CAPITOLUL II

Organizarea şi asigurarea accesului la informaţiile de interes public

Text nemodificat

8.

SECŢIUNEA 1

Dispoziţii comune privind accesul la informaţiile de interes public

Text nemodificat

9.

Art. 3. - Asigurarea de către autorităţile şi instituţiile publice a accesului la informaţiile de interes public se face din oficiu sau la cerere, prin intermediul compartimentului pentru relaţii publice sau al persoanei desemnate în acest scop.

Art. 3 se modifică şi  va avea următorul cuprins:

"Art.3.- Asigurarea de către autorităţile şi instituţiile publice prevăzute în art.2 lit.a) a accesului la informaţiile de interes public se face din oficiu sau la cerere, prin intermediul compartimentului pentru relaţii publice sau al persoanei desemnate în acest scop".

Excluderea „asimilaţilor” prev. în art. 2 lit. a/1) de la această obligaţie.

10.

Art. 4. - (1) Pentru asigurarea accesului oricărei persoane la informaţiile de interes public autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a organiza compartimente specializate de informare şi relaţii publice sau de a desemna persoane cu atribuţii în acest domeniu.

Art. 4 - (1) se modifică şi  va avea următorul cuprins:

"Art. 4. - (1) Pentru asigurarea accesului oricărei persoane la informaţiile de interes public autorităţile şi instituţiile publice prevăzute la art.2 lit.a) au obligaţia de a organiza compartimente specializate de informare şi relaţii publice sau de a desemna persoane cu atribuţii în acest domeniu."

Excluderea „asimilaţilor” prev. în art. 2 lit. a/1) de la această obligaţie.

11.

Art. 4 - (2) Atribuţiile, organizarea şi funcţionarea compartimentelor de relaţii publice se stabilesc, pe baza dispoziţiilor prezentei legi, prin regulamentul de organizare şi funcţionare a autorităţii sau instituţiei publice respective.

Art. 4 - (2) - Text nemodificat

12.

Art. 5. - (1) Fiecare autoritate sau instituţie publică are obligaţia să comunice din oficiu următoarele informaţii de interes public:

Art.5 - (1) se modifică şi  va avea următorul cuprins:

"Art. 5. - (1) Fiecare autoritate sau instituţie publică prevăzută la art.2 lit.a) are obligaţia să comunice din oficiu următoarele informaţii de interes public:

Excluderea „asimilaţilor” prev. în art. 2 lit. a/1) de la această obligaţie.

13.

Art. 5 - (1)

a) actele normative care reglementează organizarea şi funcţionarea autorităţii sau instituţiei publice;

b) structura organizatorică, atribuţiile departamentelor, programul de funcţionare, programul de audienţe al autorităţii sau instituţiei publice;

c) numele şi prenumele persoanelor din conducerea autorităţii sau a instituţiei publice şi ale funcţionarului responsabil cu difuzarea informaţiilor publice;

d) coordonatele de contact ale autorităţii sau instituţiei publice, respectiv: denumirea, sediul, numerele de telefon, fax, adresa de e-mail şi adresa paginii de Internet;

e) sursele financiare, bugetul şi bilanţul contabil;

Art. 5 - (1) lit.a) - e) - Text nemodificat

14.

-------------

La art. 5 - (1), după lit.e) se introduce o literă nouă, lit.e¹), care va avea următorul cuprins:

"e¹) lista cuprinzând bunurile, lucrările şi serviciile achiziţionate în baza reglementarilor privind achiziţiile publice, inclusiv procedura urmată şi costurile pentru fiecare achiziţie;"

Necesitatea unei cât mai clare şi accesibile informări a cetaţenilor în domeniul achiziţiilor publice.

15.

Art. 5. - (1)

f) programele şi strategiile proprii;

Art. 5. - (1) lit. f) - Text nemodificat

16.

Art. 5. - (1)

g) lista cuprinzând documentele de interes public;

h) lista cuprinzând categoriile de documente produse şi/sau gestionate, potrivit legii;

Literele g) şi h) ale art. 5 - (1) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

"g) lista cuprinzând toate documentele produse şi/sau gestionate, potrivit legii;

h) lista cuprinzând documentele de interes public;"

Recorelare logică: întâi trebuie menţionate  toate documentele produse şi/sau gestionate, potrivit legii (iar nu doar categoriile) şi după aceea, care dintre acestea sunt de interes public.

17.

Art. 5. - (1)

i) modalităţile de contestare a deciziei autorităţii sau a instituţiei publice în situaţia în care persoana se consideră vătămată în privinţa dreptului de acces la informaţiile de interes public solicitate.

Art. 5. - (1) lit. i) - Text nemodificat

18.

Art. 5 - (2) Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să publice şi să actualizeze anual un buletin informativ care va cuprinde informaţiile prevăzute la alin. (1).

(3) Autorităţile publice sunt obligate să dea din oficiu publicităţii un raport periodic de activitate, cel puţin anual, care va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a.

Art. 5, alin. (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

"(2) Autorităţile şi instituţiile publice prevăzute la art.2 lit.a) au obligaţia să publice şi să actualizeze anual un buletin informativ care va cuprinde informaţiile prevăzute la alin. (1)."

(3) Autorităţile şi instituţiile publice prevăzute de art.2 lit.a) sunt obligate să dea din oficiu publicităţii un raport periodic de activitate, cel puţin anual, care va fi publicat, în primul trimestru al anului următor, pe pagina proprie de internet şi afişat la sediu.

- Excluderea „asimilaţilor” prev. în art. 2 lit. a/1) de la această obligaţie.

- Înlocuirea obligaţiei publicării în Monitorul Oficial (obligaţie nerespectată, în practică, de aproape toate autorităţile şi instituţiile publice) cu obligaţia publicării pe pagina proprie de internet şi prin afişare la sediu.

- Prevederea expresă a unui termen în care trebuie întocmit şi publicat raportul anual.

19.

Art. 5 - (4) Accesul la informaţiile prevăzute la alin. (1) se realizează prin:

a) afişare la sediul autorităţii sau al instituţiei publice ori prin publicare în Monitorul Oficial al României sau în mijloacele de informare în masă, în publicaţii proprii, precum şi în pagina de Internet proprie;

b) consultarea lor la sediul autorităţii sau al instituţiei publice, în spaţii special destinate acestui scop.

Art. 5 - (4) - Text nemodificat

20.

---------------

La art. 5 - (4), după lit. b) se introduce o literă nouă, lit. c), care va avea următorul cuprins:

"c) comunicarea lor, în scris, la cerere:"

Prevederea posibilităţii ca şi informaţiile care se comunică din oficiu să poată fi comunicate, la cerere, în scris, solicitantului. În practică, există dispute în lipsa unui astfel de text lămuritor, iar cel ce pierde din aceste dispute este cetăţeanul.

21.

Art. 5 - (5) Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să pună la dispoziţia persoanelor interesate contractele de privatizare încheiate după intrarea în vigoare a prezentei legi, prin consultarea la sediul acestora. Prevederile de mai sus nu se aplică în cazul contractelor de privatizare, care se încadrează în sfera de aplicare a dispoziţiilor art. 12 alin. (1).

Art. 5 alin. (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(5) Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să pună la dispoziţia persoanelor interesate contractele de privatizare si contractele de achiziţii publice, prin consultarea la sediul acestora. Prevederile de mai sus nu se aplică în cazul clauzelor contractuale, care se încadrează în sfera de aplicare a dispoziţiilor art. 12 alin. (1).

-Eliminarea sintagmei „încheiate după intrarea în vigoare a prezentei legi”, deoarece creează în mod artificial două categorii de contracte, accesibilie şi inaccesibile, deşi ele ar trebui să aibă acelaşi regim, fiind de aceeaşi natură.

-Şi contractele de achiziţii publice trebuie introduse în categoria informaţiilor care se comunică din oficiu, aşa cum sunt în prezent contractele de privatizare.

-Menţionarea expresă a regulii potrivit căreia nu întreg contractul poate fi exceptat de liberul acces, ci numai acele clauze care se încadrează printre excepţiile expres prevăzute în art. 12. 

22.

----------------

După art. 5 se introduce un nou articol, art. 5¹, care va avea următorul cuprins:

"Art. 5¹ – (1) Asigurarea de instituţiile publice prevăzute la art.2 lit. a¹) a accesului la informaţiile de interes public se face numai la cerere, în scris, în condiţiile prezentei legi.

(2) Instituţiile publice prevăzute la art. 2 lit.a¹) au obligaţia de a comunica informaţii privind coordonatele de contact ale instituţiei, precum şi lista conţinând documentele de interes public deţinute, prin afişare la sediul instituţiei si pe pagina proprie de internet, precum si la cerere"

Reglementarea modului în care „asimilaţii” prevăzuţi în art. 2 lit. a/1) comunică informaţiile de interes public.

23.

Art. 6. - (1) Orice persoană are dreptul să solicite şi să obţină de la autorităţile şi instituţiile publice, în condiţiile prezentei legi, informaţiile de interes public.

Art. 6 - (1) - Text nemodificat

24.

--------------------

La art. 6, după alin. 1, se introduce un nou alineat, alin. (1¹), care va avea următorul cuprins:

" Art.6 - (1¹) Existenţa unui interes personal pentru obţinerea unei informaţii de interes public nu exclude dreptul solicitantului de a obţine informaţia"

Înlăturarea unor abuzuri din practică, când s-a refuzat comunicarea informaţiilor de interes public sub pretextul că solicitantul nu ar avea „decât” un interes personal.

25.

Art. 6 - (2) Autorităţile şi instituţiile publice sunt obligate să asigure persoanelor, la cererea acestora, informaţiile de interes public solicitate în scris sau verbal.

Art. 6 - (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

"(2) Autorităţile şi instituţiile publice sunt obligate să comunice persoanelor, la cererea acestora, toate informaţiile de interes public solicitate în scris sau verbal, în forma şi modalitatea indicate în cerere."

Imbunătăţire a redactării, pentru a rezulta clar obligaţia autorităţilor de a comunica („a asigura” este mai vag) toate informaţiile de interes public, comunicare care trebuie făcută în forma şi modalitatea indicate în cerere. Astfel, va exista o corespondenţă reală între ceea ce se cere şi ceea ce se comunică.

26.

------------------

La art. 6, după alin. 2, se introduce un nou alineat, alin. (2¹), care va avea următorul cuprins:

" (2¹) Informaţiile de interes public vor fi comunicate într-o formă clară şi accesibilă, care să asigure informarea efectivă a solicitantului."

Este introdusă o condiţie de calitate a răspunsului. Se realizează informarea reală, efectivă a cetăţeanului. Se elimină posibilitatea comunicării unor răspunsuri ambigue, alambicate, „încurcate”, care , în loc să lămurească cetăţeanul, mai mult îl încurcă. Şi în prezent, Normele au, în art. 10, o prevedere apropiată de formularea propusă, dar această condiţie de calitate nu este prevăzută decât pentru informaţiile care se comunică din oficiu. Ea trebuie extinsă şi la informaţiile care se comunică la cerere. Textul propus îndeplineşte acest obiectiv.

27.

Art. 6 - (3) Solicitarea în scris a informaţiilor de interes public cuprinde următoarele elemente:

a) autoritatea sau instituţia publică la care se adresează cererea;

b) informaţia solicitată, astfel încât să permită autorităţii sau instituţiei publice identificarea informaţiei de interes public;

c) numele, prenumele şi semnătura solicitantului, precum şi adresa la care se solicită primirea răspunsului.

Art. 6 - (3) - Text nemodificat

28.

Art. 7. - (1) Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să răspundă în scris la solicitarea informaţiilor de interes public în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării, în funcţie de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor documentare şi de urgenţa solicitării. În cazul în care durata necesară pentru identificarea şi difuzarea informaţiei solicitate depăşeşte 10 zile, răspunsul va fi comunicat solicitantului în maximum 30 de zile, cu condiţia înştiinţării acestuia în scris despre acest fapt în termen de 10 zile.

Art. 7. - (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

"Art. 7. - (1) Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să răspundă în scris la solicitarea informaţiilor de interes public în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la primirea solicitării, în funcţie de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor documentare şi de urgenţa solicitării. În cazul în care durata necesară pentru identificarea şi difuzarea informaţiei solicitate depăşeşte 10 zile, răspunsul va fi comunicat solicitantului în maximum 30 de zile, cu condiţia înştiinţării acestuia în scris despre acest fapt în termen de 10 zile."

Înlocuirea termenului „înregistrarea” cu „primirea”.

-În practică, „data înregistrării” este interpretată ca fiind deosebită şi mai târzie decât „data primirii” cererii la registratură. Aceasta  permite prelungirea abuzivă a termenelor de soluţionare cu durata cât cererea circulă pe la diferite compartimente ale autorităţii, până când, după rezoluţiile puse de mai mulţi şefi se ajunge şi la înregistrarea cererii.

-Acest alineat trebuie corelat cu alin. (2), care prevede că termenul de 5 zile curge de la data primirii solicitării, iar nu de la data înregistrării.

29.

Art. 7 - (2) Refuzul comunicării informaţiilor solicitate se motivează şi se comunică în termen de 5 zile de la primirea petiţiilor.

Art. 7 - (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

"(2) Refuzul comunicării informaţiilor se motivează şi se comunică în termen de 10 zile de la primirea solicitării."

-Înlocuirea termenului de 5 zile cu unul de 10 zile, pentru a asigura un regim unitar de soluţionare guvernat de termenul de 10 zile: în 10 zile se comunică ori informaţia (sau înştiinţarea că va fi transmisă  în 30 zile) ori refuzul.

-Înlocuirea termenului „petiţiilor” cu „solicitării” pentru a se elimina posibilele confuzii între activitatea de comunicare a informaţiilor de interes public cu activitatea de rezolvare a petiţiilor.

30,

Art. 7 - (3) Solicitarea şi obţinerea informaţiilor de interes public se pot realiza, dacă sunt întrunite condiţiile tehnice necesare, şi în format electronic.

Art. 7 - (3) - Text nemodificat

31.

-----------------

După art. 7 se introduc trei noi articole, art. 7¹ , 7² si 7/3, care vor avea următorul cuprins:

"Art. 7¹ - (1) În cazul în care solicitarea se încadrează în competenţele mai multor autorităţi sau instituţii publice, fiecare dintre aceste o va rezolva în limitele competenţei sale.

(2) Pentru aspectele ce exced competenţa sa, autoritatea sau instituţia publică ce a primit solicitarea are obligaţia să o transmită celorlalte autorităţi sau instituţii competente, în termen de 5 zile de la primire.

(3) În cazul în care nu procedează potrivit alineatului 2, autoritatea sau instituţia publică ce a primit solicitarea are obligaţia de a soluţiona cererea în întregime.

Art. 7²- (1) În cazul în care solicitarea nu se încadrează în competenţele autorităţii sau instituţiei publice, în termen de 5 zile de la primire, aceasta o va transmite autorităţilor sau instituţiilor competente şi va informa solicitantul.

(2) Netransmiterea solicitării în termenul prevăzut la alin.1 atrage obligaţia autorităţii sau instituţiei publice sesizate de a comunica informaţiile solicitate.

Art. 7/3 – (1) Conflictele negative de competenţă se soluţionează, în termen de 24 ore de la sesizare, de Agenţia pentru Strategii Guvernamentale.

                         (2) Sesizarea Agenţiei Pentru Strategii Guvernamentale se face de către ultima autoritate sau instituţie publică, care s-a declarat necompetentă, în termen de 24 de ore de la data declarării, fără a depăşi 5 zile de la primirea solicitării.

                     (3) În caz de nerespectare a obligaţiei sau a termenelor prevăzute la alin. (2), dispoziţiile art. 7/2 alin. (2) se aplică în mod corespunzător."

-Stabilirea unor proceduri pentru rezolvarea problemelor practice ce ţin de cereri complexe de informaţii sau de situaţii în care apar conflicte negative de competenţă.

-A fost introdusă o prevedere care „stimulează” autorităţile să trimită în termenul legal cererea la entitatea competentă. În practică, autorităţile ori nu trimit cererea (rezumându-se a-l înştiinţa pe solicitant că nu e o problemă de competenţa lor – contrar art. 24 din Norme) ori o trimit cu mare întârziere (încălcând acelaşi art. 24 din Norme), fără a exista modalităţi eficiente de „disciplinare” sub acest aspect.

32.

Art. 8. - (1) Pentru informaţiile solicitate verbal funcţionarii din cadrul compartimentelor de informare şi relaţii publice au obligaţia să precizeze condiţiile şi formele în care are loc accesul la informaţiile de interes public şi pot furniza pe loc informaţiile solicitate.

(2) În cazul în care informaţiile solicitate nu sunt disponibile pe loc, persoana este îndrumată să solicite în scris informaţia de interes public, urmând ca cererea să îi fie rezolvată în termenele prevăzute la art. 7.

(3) Informaţiile de interes public solicitate verbal se comunică în cadrul unui program minim stabilit de conducerea autorităţii sau instituţiei publice, care va fi afişat la sediul acesteia şi care se va desfăşura în mod obligatoriu în timpul funcţionării instituţiei, incluzând şi o zi pe săptămână, după programul de funcţionare.

(4) Activităţile de registratură privind petiţiile nu se pot include în acest program şi se desfăşoară separat.

Art. 8 - (1) - (4) - Text nemodificat

33.

Art. 8 - (5) Informaţiile de interes public solicitate verbal de către mijloacele de informare în masă vor fi comunicate, de regulă, imediat sau în cel mult 24 de ore.

Art. 8 - (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

"(5) Informaţiile de interes public solicitate verbal de către mijloacele de informare în masă vor fi comunicate imediat. Cu titlu de excepţie, pentru cazuri justificate, comunicarea se poate face şi în cel mult 24 de ore.

Accentuarea ideii că informaţiile se comunică presei imediat şi doar cu titlu de excepţie, în cel mult 24 ore.

34.

Art. 9. - (1) În cazul în care solicitarea de informaţii implică realizarea de copii de pe documentele deţinute de autoritatea sau instituţia publică, costul serviciilor de copiere este suportat de solicitant, în condiţiile legii.

(2) Dacă în urma informaţiilor primite petentul solicită informaţii noi privind documentele aflate în posesia autorităţii sau a instituţiei publice, această solicitare va fi tratată ca o nouă petiţie, răspunsul fiind trimis în termenele prevăzute la art. 7 şi 8.

Art. 9 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"Art. 9 - (1) Accesul la informaţiile de interes public este gratuit.

(2) În cazul în care solicitarea de informaţii implică realizarea de copii de pe documentele deţinute de autoritatea sau instituţia publică, costul serviciilor de copiere este suportat astfel:

 - de către autoritatea sau instituţia publică pentru primele 20 pagini, pentru fiecare solicitare;

- de către solicitant, pentru ceea ce depăşeşte 20 pagini, în limitele unui plafon valoric al costului stabilit şi actulalizat prin hotărâre de guvern"

-Prevederea în lege a unui principiu care se regăseşte, în prezent, doar în Norme (art. 18 alin. 1) şi anume că accesul la informaţiile de interes public este gratuit.

-Instituirea regulii că pentru un numar mic de file (estimat la 20) comunicarea copiilor să se facă fără plata vreunei sume de către solicitant drept cost al serviciilor de copiere; în practică, aşa se procedează şi în prezent la mai multe autorităţi, dar într-o atmosferă de semi-clandestinitate şi de „mare favor” făcut solicitantului.

-Este necesară unificarea/ standardizarea costului serviciilor de copiere, măcar sub forma unui plafon valoric stabilit prin hotărâre de Guvern, reactualizabil anual. Prin aceasta se asigură cetăţenilor accesul liber şi în condiţii previzibile la copiile de pe documente. Lipsa unui astfel de plafon permite numeroase abuzuri din parte autorităţilor, prin fixarea unor tarife prohibitive pentru obtinerea copiilor. Spre exemplu, în trecutul apropiat, Consiliul local Şelimbăr a fixat costul unei fotocopii pentru documente solicitate în baza acestei legi la 100.000 lei vechi/filă, ceea ce a determinat ca nimeni să nu mai „îndrăznească” să solicite fotocopii. Consilierii locali care au fixat acel cost total prohibitiv au primit sancţiuni prevăzute de legea penală, dar este imposibil să se formeze dosare penale în toate zonele din ţară unde se fixeaza astfel de tarife disproporţionate. Mai simplu şi mai eficient este stablirea unui plafon valoric prin hotărâre de Guvern.

35.

--------------

După art. 9 se introduce un nou articol, art. 9¹, care va avea următorul cuprins:

"Art. 9¹ - Dacă un document conţine  atât informaţii la care accesul este liber, cât şi informaţii exceptate de la liberul acces, copia documentului va fi comunicată în condiţii care să asigure protejarea informaţiilor exceptate de la liberul acces."

Prevederea expresă a regulii potrivit căreia un document care conţine atât informaţii accesibile, cât şi exceptate se va comunica şi nu va fi refuzat de la comunicare în întregul său. Documentul se transmite, în copie, dar cu limitările necesitate de protejarea informaţiilor exceptate (prin înnegrirea, bararea, acoperirea doar a zonelor care conţin informaţiile exceptate).

36

După art. 9 se introduce un nou articol, art. 9/2, care va avea următorul cuprins:

"Art. 9/2 - Dacă în urma informaţiilor primite petentul solicită informaţii noi privind documentele aflate în posesia autorităţii sau a instituţiei publice, această solicitare va fi tratată ca o nouă cerere, răspunsul fiind trimis în termenele prevăzute în art. 7 şi 8"

Precizare terminologică, prin înlocuirea termenului „petiţie” cu „cerere” pentru a se elimina posibilele confuzii între activitatea de comunicare a informaţiior de interes pubic cu activitatea de rezolvare a petiţiilor.

37.

Art. 10. - Nu este supusă prevederilor art. 7-9 activitatea autorităţilor şi instituţiilor publice de răspunsuri la petiţii şi de audienţe, desfăşurată potrivit specificului competenţelor acestora, dacă aceasta priveşte alte aprobări, autorizări, prestări de servicii şi orice alte solicitări în afara informaţiilor de interes public.

Art. 10 - Text nemodificat

38.

Art. 11. - (1) Persoanele care efectuează studii şi cercetări în folos propriu sau în interes de serviciu au acces la fondul documentaristic al autorităţii sau al instituţiei publice pe baza solicitării personale, în condiţiile legii.

(2) Copiile de pe documentele deţinute de autoritatea sau de instituţia publică se realizează în condiţiile art. 9.

Art. 11 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"Art. 11 - (1) Persoanele care efectuează studii şi cercetări în folos propriu sau în interes de serviciu au acces la documentele deţinute de autorităţile sau  instituţiile publice prevăzute în art.2 lit.a), pe care le pot consulta în baza solicitării personale, în condiţiile legii.

(2) Copiile de pe documentele prevăzute în alin. 1 se realizează în condiţiile art. 9."

-Reformulare prin înlocuirea sintagmei „fond documentaristic”, al cărei înţeles nu este definit.

- Excluderea „asimilaţilor” prev. în art. 2 lit. a/1) de la această obligaţie.

39.

Art. 11/1. - Orice autoritate contractantă, astfel cum este definită prin lege, are obligaţia să pună la dispoziţia persoanei fizice sau juridice interesate, în condiţiile prevăzute la art. 7, contractele de achiziţii publice.

Art. 11/1 – Text nemodificat

40.

Art. 12. - (1) Se exceptează de la accesul liber al cetăţenilor, prevăzut la art. 1 şi, respectiv, la art. 11/1, următoarele informaţii:

a) informaţiile din domeniul apărării naţionale, siguranţei şi ordinii publice, dacă fac parte din categoriile informaţiilor clasificate, potrivit legii;

b) informaţiile privind deliberările autorităţilor, precum şi cele care privesc interesele economice şi politice ale României, dacă fac parte din categoria informaţiilor clasificate, potrivit legii;

c) privind activităţile comerciale sau financiare, dacă publicitatea acestora aduce atingere dreptului de proprietate intelectuală ori industrială, precum şi principiului concurenţei loiale, potrivit legii;

d) informaţiile cu privire la datele personale, potrivit legii;

e) informaţiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidenţiale ori se pun în pericol viaţa, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfăşurare;

f) informaţiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părţile implicate în proces;

g) informaţiile a căror publicare prejudiciază măsurile de protecţie a tinerilor.

(2) Răspunderea pentru aplicarea măsurilor de protejare a informaţiilor aparţinând categoriilor prevăzute la alin. (1) revine persoanelor şi autorităţilor publice care deţin astfel de informaţii, precum şi instituţiilor publice abilitate prin lege să asigure securitatea informaţiilor.

Articolul 12 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"Art. 12. - (1) Se exceptează de la accesul liber prevăzut la art. 1 următoarele informaţii:

a) informaţiile clasificate, potrivit legii, numai dacă publicitatea acestora prejudiciază securitatea naţională sau ordinea publică;

b) informaţiile privind deliberările autorităţii judecătoreşti;

c) informaţiile privind activităţile comerciale sau financiare, numai dacă publicitatea acestora prejudiciază dreptul de proprietate intelectuală ori industrială sau concurenţa loială, potrivit legii;

d) informaţiile cu privire la datele personale, potrivit legii;

e) informaţiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, numai dacă publicitatea acestora prejudiciază rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidenţiale ori se pun în pericol viaţa, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfăşurare;

f) informaţiile privind procedurile judiciare, numai dacă publicitatea acestora prejudiciază asigurarea unui proces echitabil, se dezvăluie surse confidenţiale ori se pun în pericol viaţa, integritatea corporală, sănătatea unei persoane;

g) informaţiile a căror publicare prejudiciază măsurile de protecţie a tinerilor.

(2) Răspunderea pentru aplicarea măsurilor de protejare a informaţiilor aparţinând categoriilor prevăzute la alin. (1) revine autorităţilor şi instituţiilor publice care deţin astfel de informaţii sau sunt abilitate prin lege sa asigure securitatea informatiilor.

Reformularea excepţiilor prin introducerea clară a condiţiei ca dezvăluirea informaţiilor să prejudicieze efectiv, observabil şi demonstrabil, valorile sociale protejate.

-Includerea instituţiilor publice deţinătoare de informaţii (pe lângă autorităţile publice) printre cei ce au obligaţia de a proteja informaţiile.

-Excluderea persoanelor, altele decât autorităţile şi instituţiile publice,  de la aceste obligaţii. Se aplică principiul potrivit căruia răspunderea pentru protejarea informaţiilor clasificate sau exceptate de la acces pentru alte motive nu revine „întregului popor”, ci doar entităţilor care le deţin sau sunt  abilitate prin lege să le asigure securitatea.

41.

------------------

După art. 12 se introduce un nou articol, art. 12¹, care va avea următorul cuprins:

"Art. 12¹ - Autorităţile şi instituţiile publice sunt obligate să comunice informaţiile exceptate de la liberul acces potrivit art.12 alin.1, în oricare dintre următoarele cazuri:

a) anterior solicitarii, informaţiile clasificate au fost aduse, în orice mod, la cunoştinţa publicului;

b) există un interes public major care depăşeşte interesul ocrotit pe cale de excepţie."

Introducerea unui principiu formulat de experţi internaţionali (spre exemplu, din cadrul organzaţiei „Article 19”) şi afirmat în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, potrivit căruia există situaţii în care niciun motiv, nici chiar protejarea securităţii naţionale, nu poate împiedica liberul acces la informaţiile de interes public.

Acele situaţii sunt defininte prin existenţa unui interes public major care depăşeşte interesul ocrotit pe cale de excepţie.

De asmenea, în cazul informaţiilor clasificate, textul propus prevede că accesul este liber la informaţiile deja ieşite în spaţiul public, întrucât din acel moment îşi pierd  ireversibil caracterul secret.

42.

Art. 13. - Informaţiile care favorizează sau ascund încălcarea legii de către o autoritate sau o instituţie publică nu pot fi incluse în categoria informaţiilor clasificate şi constituie informaţii de interes public.

Art. 13 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"Art. 13 - Nu sunt exceptate de la accesul liber prevăzut de art.1 informaţiile clasificate prevăzute de art.12 alin.1 lit. a, dacă există indicii că privesc fapte sau acte care favorizează sau ascund încălcarea legii."

Corelare terminologică cu definiţia informaţiei de interes public. Faptul că prin clasificare se urmăreşte ascunderea unor ilegalităţi nu transformă acele informaţii în unele de interes public, pentru că ele erau deja de interes public în raport de definiţia lor legală din art. 2. În schimb, dacă informaţiile de interes public sunt clasificate pentru ascunderea ilegalităţilor, ele nu mai sunt exceptate de la liberul acces, deci accesul la ele este permis. 

43.

Art. 14. - (1) Informaţiile cu privire la datele personale ale cetăţeanului pot deveni informaţii de interes public numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcţii publice.

(2) Informaţiile publice de interes personal nu pot fi transferate între autorităţile publice decât în temeiul unei obligaţii legale ori cu acordul prealabil în scris al persoanei care are acces la acele informaţii potrivit art. 2.

Art. 14 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"Art. 14. - Nu sunt exceptate de la accesul liber prevăzut de art.1 informaţiile cu privire la datele personale în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcţii într-o autoritate sau instituţie publică dintre cele prevăzute la art.2 lit. a)."

Corelare terminologică cu definiţia informaţiei de interes public. Informaţiile la care se referă art. 14 sunt deja (deci, nu pot deveni) informaţii de interes public, în raport de definiţia lor legală din art. 2. Însă, dacă privesc capacitatea de exercitare a funcţiei publice aceste informaţii, deja de interes public, nu mai sunt exceptate de la liberul acces, deci accesul la ele este permis. 

44.

SECŢIUNEA a 2-a

Dispoziţii speciale privind accesul mijloacelor de informare în masă la informaţiile de interes public

Text nemodificat

45.

Art. 15. - (1) Accesul mijloacelor de informare în masă la informaţiile de interes public este garantat.

(2) Activitatea de culegere şi de difuzare a informaţiilor de interes public, desfăşurată de mijloacele de informare în masă, constituie o concretizare a dreptului cetăţenilor de a avea acces la orice informaţie de interes public.

Text nemodificat

46.

Art. 16. - Pentru asigurarea accesului mijloacelor de informare în masă la informaţiile de interes public autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să desemneze un purtător de cuvânt, de regulă din cadrul compartimentelor de informare şi relaţii publice.

Art. 16 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"Art. 16. - Pentru asigurarea accesului mijloacelor de informare în masă la informaţiile de interes public autorităţile şi instituţiile publice prevăzute la art.2 lit.a) au obligaţia să desemneze un purtător de cuvânt, de regulă din cadrul compartimentelor de informare şi relaţii publice."

- Excluderea „asimilaţilor” prev. în art. 2 lit. a/1) de la această obligaţie.

47.

Art. 17. - (1) Autorităţile publice au obligaţia să organizeze periodic, de regulă o dată pe lună, conferinţe de presă pentru aducerea la cunoştinţă a informaţiilor de interes public.

(2) În cadrul conferinţelor de presă autorităţile publice sunt obligate să răspundă cu privire la orice informaţii de interes public.

Art. 17 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"Art. 17. - (1) Autorităţile sau instituţiile publice prevăzute de art.2 lit.a) au obligaţia să organizeze periodic, cel putin o dată pe lună, conferinţe de presă pentru aducerea la cunoştinţă a informaţiilor de interes public.

(2) În cadrul conferinţelor de presă autorităţile şi instituţiile publice sunt obligate să răspundă cu privire la orice informaţii de interes public."

- Excluderea „asimilaţilor” prev. în art. 2 lit. a/1) de la această obligaţie.

-Includerea instituţiilor publice printre cei care au această obligaţie. Relaţia cu presa trebuie să fie aceeaşi, fără diferenţe între autorităţi publice şi instituţii publice.

-Precizarea că organizarea conferinţelor de presă poate fi făcută cel puţin o dată pe lună. Formularea actuală, „de regulă o dată pe lună”, poate fi interpretată şi că aceste conferinţe de presă pot fi organizate, ca excepţie de la regulă, şi la intervale mai mari de o lună. 

48.

Art. 18. - (1) Autorităţile publice au obligaţia să acorde fără discriminare acreditare ziariştilor şi reprezentanţilor mijloacelor de informare în masă.

Art. 18, alin.1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"Art. 18. - (1) Autorităţile sau instituţiile publice prevăzute de art.2 lit.a) au obligaţia să acorde fără discriminare acreditare ziariştilor şi reprezentanţilor mijloacelor de informare în masă.

- Excluderea „asimilaţilor” prev. în art. 2 lit. a/1) de la această obligaţie.

-Includerea instituţiilor publice printre cei care au această obligaţie. Relaţia cu presa trebuie să fie aceeaşi, fără diferenţe între autorităţi publice şi instituţii publice.

49.

-----------------

La art. 18, după alin. 1 se introduce un alineat nou, alin. 1¹, care va avea următorul cuprins:

"(1¹) Acreditarea asigură accesul liber al ziariştilor şi reprezentanţilor mijloacelor de informare în masă în sediile autorităţilor şi instituţiilor publice în scopul obţinerii de informaţii de interes public."

Indicarea în concret a prerogativelor conferite de acreditare.

50.

Art. 18 - (2) Acreditarea se acordă la cerere, în termen de două zile de la înregistrarea acesteia.

(3) Autorităţile publice pot refuza acordarea acreditării sau pot retrage acreditarea unui ziarist numai pentru fapte care împiedică desfăşurarea normală a activităţii autorităţii publice şi care nu privesc opiniile exprimate în presă de respectivul ziarist, în condiţiile şi în limitele legii.

(4) Refuzul acordării acreditării şi retragerea acreditării unui ziarist se comunică în scris şi nu afectează dreptul organismului de presă de a obţine acreditarea pentru un alt ziarist.

Art. 18 alin.2-4 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

"(2) Acreditarea se acordă la cerere, în termen de două zile de la primirea acesteia. În cazuri urgente, pentru a se asigura prezenţa ziaristului, acreditarea se acordă imediat.

(3) Autorităţile sau instituţiile publice prevăzute de art.2 lit.a) pot refuza acordarea acreditării sau pot retrage acreditarea unui ziarist numai pentru fapte care împiedică desfăşurarea normală a activităţii autorităţii sau instituţiei publice şi care nu privesc opiniile exprimate în presă de respectivul ziarist, în condiţiile şi în limitele legii.

(4) Acreditarea poate fi refuzată sau retrasă numai motivat şi nu afectează dreptul organismului de presă de a obţine acreditarea pentru un alt ziarist. Refuzul acordării sau retragerea acreditării, împreună cu motivele care au stat la baza acestora, se comunică în scris ziaristului şi organismului de presă, de îndată ce măsura a fost luată, fără a depăşi 2 zile de la data luării măsurii."

-Reformulare, pentru clarificarea textului şi afirmarea expresă a necesităţii de a se asigura prezenţa ziaristului la eveniment.

- Excluderea „asimilaţilor” prev. în art. 2 lit. a/1) de la această obligaţie.

-Includerea instituţiilor publice printre cei care au această obligaţie. Relaţia cu presa trebuie să fie aceeaşi, fără diferenţe între autorităţi publice şi instituţii publice.

-Reformulare şi introducerea prevederii exprese că refuzul/retragerea acreditării trebuie să fie motivate, iar motivarea trebuie comunicată, în scris, în cel mai scurt timp, ziaristului şi ziarului pe care-l reprezintă.

51.

Art. 19. - (1) Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să informeze în timp util mijloacele de informare în masă asupra conferinţelor de presă sau oricăror alte acţiuni publice organizate de acestea.

Art. 19 alin. 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"Art. 19. - (1) Autorităţile şi instituţiile publice prevăzute de art.2 lit.a) au obligaţia să informeze în timp util mijloacele de informare în masă asupra conferinţelor de presă sau oricăror alte acţiuni publice organizate de acestea."

- Excluderea „asimilaţilor” prev. în art. 2 lit. a/1) de la această obligaţie.

52.

Art. 19 - (2) Autorităţile şi instituţiile publice nu pot interzice în nici un fel accesul mijloacelor de informare în masă la acţiunile publice organizate de acestea.

(3) Autorităţile publice care sunt obligate prin legea proprie de organizare şi funcţionare să desfăşoare activităţi specifice în prezenţa publicului sunt obligate să permită accesul presei la acele activităţi.

Art. 19 alin. 2 şi 3 - Text nemodificat

53.

La art. 19, după alin. 3 se introduc trei noi alineate, alin. 4, 5 şi 6, care vor avea următorul cuprins:

"(4) Dacă activitatea desfăşurată în prezenţa publicului este înregistrată sau consemnată pe orice fel de suport, de către autoritatea sau instituţia publică, înregistrările sau stenogramele vor fi puse integral la dispoziţia presei si celorlalti solicitanti, imediat după încheierea activităţii. În acest scop, autorităţile şi instituţiile publice vor permite consultarea lor la sediu şi le vor publica pe pagina proprie de internet.

(5) În termen de două zile, se vor elibera, la cerere, copii ale înregistrărilor sau stenogramelor prevăzute la alineatul precedent, costul serviciilor de copiere fiind suportat de solicitant, în limitele unui plafon valoric al costului stabilit si actualizat prin hotărâre de guvern.

(6) La difuzarea materialelor şi informaţiilor obţinute în condiţiile prezentului articol, ziariştii urmează să ţină seama doar de deontologia jurnalistică."

-Reglementare a regimului înregistrărilor sau consemnărilor activităţii publice. Dacă  ele tot sunt realizate, este cât se poate de normal să fie puse la dispoziţia publicului, într-un termen scurt.

-Sintagma „deontologia profesională” a fost înlocuită cu „deontologia jurnalistică”, pentru eliminarea unei tautologii.

54.

Art. 20. - Mijloacele de informare în masă nu au obligaţia să publice informaţiile furnizate de autorităţile sau de instituţiile publice.

Art. 20. - Text nemodificat

55.

CAPITOLUL III

Sancţiuni

Titlul capitolului III se modifică şi va avea următorul cuprins:

"CAPITOLUL III

Căi de atac"

Capitolul nu reglementează, nici în forma actuală, doar sancţiuni, ci şi căi de atac specifice, distincte de cele de urmat pentru contestarea sancţiunilor.

56.

Art. 21. - (1) Refuzul explicit sau tacit al angajatului desemnat al unei autorităţi ori instituţii publice pentru aplicarea prevederilor prezentei legi constituie abatere şi atrage răspunderea disciplinară a celui vinovat.

(2) Împotriva refuzului prevăzut la alin. (1) se poate depune reclamaţie la conducătorul autorităţii sau al instituţiei publice respective în termen de 30 de zile de la luarea la cunoştinţă de către persoana lezată.

(3) Dacă după cercetarea administrativă reclamaţia se dovedeşte întemeiată, răspunsul se transmite persoanei lezate în termen de 15 zile de la depunerea reclamaţiei şi va conţine atât informaţiile de interes public solicitate iniţial, cât şi menţionarea sancţiunilor disciplinare luate împotriva celui vinovat.

Art. 21 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"Art. 21 - Împotriva refuzului explicit sau tacit al unei autorităţi sau instituţii publice de a aplica prevederile prezentei legi se poate depune reclamaţie la conducătorul autorităţii sau instituţiei publice respective, în termen de 30 de zile de la luarea la cunoştinţă de către persoana lezată.

(2) Răspunsul la reclamaţia administrativă se motivează şi se comunică în scris persoanei lezate în termen de 15 zile de la primirea reclamaţiei. În cazul admiterii reclamaţiei, răspunsul va conţine atât informaţiile de interes public solicitate iniţial, cât şi indicarea persoanelor vinovate.

(3) Reclamaţia prevăzută la alin. 1 are caracter facultativ."

-Reformulare text.

-Eliminarea răspunderii disciplinare, în practică fiind lipsită de eficienţă. Aceasta este înlocuită de sistemul sancţionator prev. în art. 21/1 din textul propus: aplicarea amenzii civile autorităţii sau instituţiei publice dublată de obligarea acesteia de a recupera suma platită ca amendă de la persoanele vinovate.

-Prevederea obligaţiei de a comunica răspunsul şi dacă reclamaţia este respinsă. În prezent, textul prevede că se comunică numai răspunsul la reclamaţia admisă, nu şi la cea respinsă, ceea ce contravine art. 51 alin. 4 din Constituţie. Persoanele vinovate vor fi indicate pentru ca în cazul în care se cere amendarea autorităţii sau instituţiei, cei de la care se  va recupera amenda să fie deja identificaţi.

-Menţionarea expresă în lege a unei chestiuni rezolvate în practică.

57.

Art. 22. - (1) În cazul în care o persoană se consideră vătămată în drepturile sale, prevăzute în prezenta lege, aceasta poate face plângere la secţia de contencios administrativ a tribunalului în a cărei rază teritorială domiciliază sau în a cărei rază teritorială se află sediul autorităţii ori al instituţiei publice. Plîngerea se face în termen de 30 de zile de la data expirării termenului prevăzut la art. 7.

(2) Instanţa poate obliga autoritatea sau instituţia publică să furnizeze informaţiile de interes public solicitate şi să plătească daune morale şi/sau patrimoniale.

(3) Hotărârea tribunalului este supusă recursului.

(4) Decizia Curţii de apel este definitivă şi irevocabilă.

(5) Atât plângerea, cât şi apelul se judecă în instanţă în procedură de urgenţă şi sunt scutite de taxă de timbru.

Art. 22 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"Art. 22 -(1) În cazul în care o persoană se consideră vătămată în drepturile sale, prevăzute de prezenta lege, aceasta poate face plângere la secţia de contencios administrativ a tribunalului în a cărei rază teritorială domiciliază sau în a cărei rază teritorială se află sediul autorităţii sau instituţiei publice.

(2) Plângerea de face în termen de 30 de zile de la data când persoana a luat la cunoştinţă de producerea vătămării sau, după caz, de la data expirării termenelor prevăzute la art. 7, art. 8 şi art.18. În situaţia în care persoana a formulat o reclamaţie administrativă, termenul de 30 de zile se calculează de la data primirii răspunsului la reclamaţie sau, după caz, de la data expirării termenului prevăzut la art. 21.

(3) Instanţa poate dispune orice măsură necesară pentru remedierea vătămării, inclusiv obligarea autorităţii sau instituţiei publice la comunicarea, completarea sau declasificare informaţiilor de interes public solicitate, la acordarea acreditării, la anularea retragerii acreditării, la respectarea termenilor şi condiţiilor acreditării, la punerea la dispoziţie sau eliberarea de copii ale materialelor prevăzute de art. 18, la accesul la documente în condiţiile art. 11, precum şi obligarea la plata de daune morale şi/sau patrimoniale.

(4) Existenţa prejudiciului moral se prezumă în cazul încălcării dispoziţiilor prezentei legi. Întinderea sa şi mijloacele de reparare vor fi stabilite de instanţă, de la caz la caz.

(5) În situaţia în care autoritatea sau instituţia publică invocă clasificarea informaţiilor solicitate, instanţa sesizată potrivit prezentei legi va examina legalitatea şi temenicia clasificării, în condiţiile Legii nr.182/2002, fără a fi necesară plângerea prealabilă şi va putea dispune declasificarea şi comunicarea informaţiilor solicitate. În acest scop, autoritatea sau instituţia publică are obligaţia de a prezenta instanţei informaţiile clasificate împreună cu întreaga documentaţie care a stat la baza clasificării, precum şi orice alte lucrări necesare pentru soluţionarea cauzei.

(6) În situaţia prevăzută la alineatul precedent, nu mai este necesară formularea reclamaţiei administrative prealabile prevăzute de Legea nr.182/2002.

(7) Hotărârea tribunalului poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.

(8) Atât plângerea, cât şi recursul, se judecă în procedură de urgenţă şi sunt scutite de taxă de timbru.

(9) In cazul în care pentru buna soluţionare a cauzei este necesară amânarea judecăţii, termenele stabilite de instanţă nu vor putea depăşi 15 zile.

(10) Executarea hotărârii judecătoreşti se face din oficiu, în termenul prevăzut în cuprinsul ei, iar în lipsa unui astfel de termen în cel mult 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a acesteia."

-Reformulare. Termenul în care se poate face sesizarea este reglementat într-un alineat separat.

-Reglementarea termenului de sesizare a instanţei şi a datei de la care începe să curgă.

-Prevederea expresă că dacă se formuleză o reclamaţie în baza art. 21, termenul de sesizare a instanţei începe să curgă după primirea răspunsului sau după expirarea termenului în care trebuia rezolvată reclamaţia.

-Pentru evitarea unor interpretări restrictive, din cauza redactării actualului alin. 2,  textul prevede posiblitatea instanţei de a dispune orice măsură necesară, unele dintre măsuri fiind exemplificate.

-Instituirea unei prezumţii legale relative în sensul producerii unui prejudiciu moral prin încălcarea legii de către o autoritate publică. Autoritatea va putea face dovada că un astfel de prejudiciu nu s-a produs. Instanţa are dreptul de a stabili modalităţile concrete de reparare a prejudiciului moral, ceea ce înseamnă că repararea nu se va face doar prin acordarea unei sume de bani, ci, alternativ sau cumulativ cu aceasta, şi prin pronunţarea unei hotărâri în care să se constate existenţa încălcării sau prin obligarea publicării în presă, pe cheltuiala autorităţii, a hotărârii etc. Textul pune în concordanţă jurisprudenţa instanţelor naţionale cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în care opereaza pe deplin prezumţia producerii prejudiciului moral prin simpla încălcare a legii de către o autoritate.

-Prevederea expresă a competenţei instanţei sesizate în baza Legii nr. 544/2001 de a se pronunţa şi cu privire la declasificarea informaţiilor. În prezent, este necesar un proces separat pentru declasificare, în baza Legii nr. 182/2002, ceea ce complică şi îngreuneaza inutil obţinerea informaţiior de interes public.

-Prevederea expresă că pentru examinarea cererii de declasificare nu este necesară formularea unei plângeri prealabile prin care se solicită declasificarea. Astfel se poate evita un proces separat pentru declasificare.

-Prevederea expresă a termenului de recurs şi a datei de la care începe să curgă.

-Corelare logică: hotărârea tribunalului se poate ataca doar cu recurs, deci referirea din actualul text al art. 22 alin. (5) la „apel” nu are justificare.

-Limitarea duratei unei amânări, pentru a se asigura caracterul real de procedură de urgenţă prevăzut în art. 22 alin. (8) din proiect şi din actualul text al art. 22 alin. (5).

-Introducerea unei reglementări privind executarea hotărârilor pronunţate în baza acestei legi. Actuala tăcere a legii cu privire la executare a generat controverse în practică.

58.

----------

După Capitolul III se introduce un nou capitol, capitolul III¹, care va avea următorul cuprins:

"CAPITOLUL III¹

Sancţiuni

Art. 22¹–  (1) Încălcarea, sub orice formă, de către autorităţile ori instituţiile publice, a dispoziţiilor prezentei legi, se sancţionează cu amendă civilă de la 5.000 la 50.000 lei, care va fi aplicată persoanei juridice.

(2) Amenda civilă va fi aplicată, la cerere, de către instanţa sesizată conform art. 22.

(3) Autoritatea sau instituţia publică va recupera de la persoanele fizice vinovate suma platită ca amendă civilă în baza alin. (1)-(2).

Art.22² – (1) Amenda civilă prevăzută de art. 22¹ alin. (1) se aplică şi conducătorului autorităţii sau instituţiei publice care încalcă prevederile art. 22 alin. 5.

(2) Amenda civilă va fi aplicată, din oficiu sau la cerere, de către instanţa sesizată conform art. 22.

Art. 22³ – Neexecutarea sau nerespectarea hotărârii judecătoreşti irevocabile pronunţate în condiţiile art. 22 constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani.

Art. 22⁴ – Distrugerea, modificarea sau ascunderea, cu ştiinţă, a oricărei informaţii de interes public, indiferent de suportul, forma sau modul de exprimare al acesteia, aflată în custodia unei autorităţi sau instituţii publice, în scopul îngrădirii liberului acces prevăzut în art. 1 constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare strictă de la 2 la 7 ani.

- Prevederea unor sancţiuni eficiente împotriva persoanelor care refuză aplicarea legii liberului acces la informaţiile de interes public.

Nu întodeauna funcţionarii publici încalcă legea, ci alte persoane, care nu au calitatea de funcţionari şi care trebuie să răspundă pentru aceste încălcări.

În prima fază, instanţa va aplica, la cerere, o amendă civilă persoanei juridice care a încălcat legea. În a doua fază, cuantumul amenzii plătite va fi recuperat de la persoana fizică vinovată, care nu întotdeauna este conducătorul autorităţii/instituţiei sau un funcţionar public. Recuperarea amenzii va duce la responsabilizarea celor implicaţi în aplicarea legii.

-Sancţionarea penală a neexecutării sau nerespectării hotărârii va asigura eficienţă hotărârilor pronunţate în acest domeniu. Spre deosebire de infracţiunea prevăzută în art. 24 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul adminstrativ, reglementarea propusă va sancţiona penal şi refuzul anterior iniţierii unui nou proces pentru executarea titlului şi amendarea conducătorului autorităţii.

-Sancţionarea penală propusă urmăreşte creşterea responsabilităţii cu privire la conţinutul şi realitatea informaţiilor comunicate.

59.

CAPITOLUL IV

Dispoziţii tranzitorii şi finale

Text nemodificat

60.

Art. 23. - (1) Prezenta lege va intra în vigoare la 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) În termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Guvernul va elabora, la iniţiativa Ministerului Informaţiilor Publice, normele metodologice de aplicare a acesteia.

61.

Art. 24. - (1) În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi Ministerul Informaţiilor Publice, Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei şi Ministerul Finanţelor Publice vor înainta Guvernului propuneri privind măsurile necesare pentru ca informaţiile de interes public să devină disponibile în mod progresiv prin intermediul unor baze de date informatizate accesibile publicului la nivel naţional.

(2) Măsurile prevăzute la alin. (1) vor privi inclusiv dotarea autorităţilor şi instituţiilor publice cu echipamentele de tehnică de calcul adecvate.

62.

---------------------

După art. 26 se introduce două noi articole, art. 26¹ şi art. 26², care vor avea următorul cuprins:

“Art. 26¹ – Dispoziţiile prezentei legi se completeză cu prevederile Legii contenciosului administrativ.

Art. 26² – Prin alte acte normative nu se poate crea o situaţie mai restrictivă privind liberul acces la informaţiile de interes public decât cea prevăzută de prezenta lege.”

-Menţionarea expresă în lege a unei chestiuni rezolvate în practică.

-Sublinierea că prezenta lege prevede standardele minime, sub care nu se poate coborî,  ce trebuie respectate în materia informaţiilor de interes public.

63.

Art. 25. - Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă orice prevederi contrare.

Text nemodificat