{"id":10562,"date":"2023-02-17T11:18:41","date_gmt":"2023-02-17T09:18:41","guid":{"rendered":"https:\/\/apador.org\/?p=10562"},"modified":"2023-04-27T11:14:02","modified_gmt":"2023-04-27T09:14:02","slug":"statul-de-drept-in-romania-guvernul-a-sabotat-democratia-si-in-2022","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/apador.org\/en\/statul-de-drept-in-romania-guvernul-a-sabotat-democratia-si-in-2022\/","title":{"rendered":"Statul de drept \u00een Rom\u00e2nia &#8211; Guvernul a sabotat democra\u021bia \u0219i \u00een 2022"},"content":{"rendered":"<p class=\"qtranxs-available-languages-message qtranxs-available-languages-message-en\">Sorry, this entry is only available in <a href=\"https:\/\/apador.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10562\" class=\"qtranxs-available-language-link qtranxs-available-language-link-ro\" title=\"Rom\u00e2n\u0103\">Rom\u00e2n\u0103<\/a>. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.<\/p><h3 style=\"text-align: justify;\">Contribu\u021bia APADOR-CH \u00een cadrul exerci\u021biului de consultare public\u0103 al Comisiei Europene pentru Raportul privind statul de drept, edi\u021bia 2023<\/h3>\n<p style=\"text-align: justify;\">Mai multe aspecte ce \u021bin de func\u021bionarea normal\u0103 a unui stat de drept pe parcursul anului 2022 au fost analizate \u0219i transmise de APADOR-CH Comisiei Europene \u00een cadrul exerci\u021biului de consultare public\u0103 a societ\u0103\u021bii civile. Aspectele semnalate sunt cuprinse \u0219i \u00een Raportul Liberties 2023, un audit ce reune\u0219te informa\u021bii transmise de 45 de organiza\u021bii neguvernamentale din 18 \u021b\u0103ri, \u0219i care a fost de asemenea transmis Comisiei Europene.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Pe scurt:<\/strong><\/p>\n<ul>\n<li style=\"text-align: justify;\">\u00cen 2022, Rom\u00e2nia a \u00eenregistrat unele progrese \u00een procesul legislativ. O serie de legi importante au fost adoptate sau sunt \u00een curs de adoptare \u0219i au fost \u00een general apreciate (inclusiv de Comisia de la Vene\u021bia). Cu toate acestea, recomand\u0103rile venite din partea societ\u0103\u021bii civile \u00een procesul legislativ nu au fost luate \u00een considerare nici de Ministerul Justi\u021biei, nici de Parlament, \u0219i nu au fost oferite explica\u021bii \u00een leg\u0103tur\u0103 cu asta, a\u0219a cum prevede legea.<\/li>\n<li style=\"text-align: justify;\">Experien\u021ba din 2022 a APADOR-CH, \u00een cadrul proceselor legislative a trei mari proiecte de lege (Legea statutului judec\u0103torilor \u0219i procurorilor, Legea securit\u0103\u021bii cibernetice \u0219i Legea privind protec\u021bia avertizorilor) arat\u0103 faptul c\u0103 adesea consultarea \u00a0public\u0103 este formal\u0103, chiar \u0219i atunci c\u00e2nd ea se face.<\/li>\n<li style=\"text-align: justify;\">Aspecte problematice cuprinse \u00een legile justi\u021biei, cum ar fi sanc\u021bionarea magistra\u021bilor pentru nerespectarea deciziilor CCR sau ICCJ sau r\u0103spunderea financiar\u0103 a acestora pentru daunele cauzate de erori judiciare;<\/li>\n<li style=\"text-align: justify;\">Perceptia publicului asupra independen\u021bei justi\u021biei \u0219i asupra Cur\u021bii Constitu\u021bionale, \u00een urma deciziei acesteia referitoare la \u00eentreruperea prescrip\u021biei, decizie care a aruncat \u00een aer dosare mari de corup\u021bie ale unor politicieni;<\/li>\n<li style=\"text-align: justify;\">Sabotarea luptei anticorup\u021bie prin transpunerea minimal\u0103 a Directivei europene privind protec\u021bia avertizorilor de integritate \u00eentr-o lege adoptat\u0103 cu greu de Parlament, \u00een decembrie 2022;<\/li>\n<li style=\"text-align: justify;\">Subminarea rolului presei \u00eentr-o democra\u021bie, prin finan\u021barea masiv\u0103 a presei mainstream, de c\u0103tre partidul unic (coali\u021bia st\u00e2nga-dreapta aflat\u0103 la guvernare), cu bani din subven\u021biile bugetare. La asta se adaug\u0103 intimidarea jurnali\u0219tilor de investiga\u021bie independen\u021bi, prin metode de kompromat care au implicat institu\u021bii ale statului;<\/li>\n<li style=\"text-align: justify;\">Limitarea libert\u0103\u021bii de exprimare prin adoptarea unei legi privind securitatea cibernetic\u0103, prin care orice opinie contrar\u0103 celei oficiale a statului va fi incriminat\u0103 ca infrac\u021biune \u0219i sanc\u021bionat\u0103 cu ani de \u00eenchisoare;<\/li>\n<li style=\"text-align: justify;\">Restric\u021bionarea accesului la justi\u021bie prin proiecte de legi care \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00eempiedice ONG-urile s\u0103 conteste \u00een instan\u021b\u0103 acte administrative problematice.<\/li>\n<\/ul>\n<h1><span class=\"su-dropcap su-dropcap-style-simple\" style=\"font-size:1.5em\">1<\/span> Justi\u021bie<\/h1>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Mult contestatele \u201elegi ale justi\u021biei\u201d<\/strong> (Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, Legea cu privire la organizarea judiciar\u0103 \u0219i Legea privind statutul judec\u0103torilor \u0219i procurorilor) au intrat \u00een sf\u00e2r\u0219it \u00een vigoare \u00een decembrie 2022. Unele dintre dispozi\u021biile lor mai controversate au a fost atacate la CCR de partidele politice de opozi\u021bie \u0219i de Avocatul Poporului, dar au fost declarate constitu\u021bionale de c\u0103tre Curte. R\u0103m\u00e2ne de v\u0103zut cum vor func\u021biona aceste legi \u00een practic\u0103.<\/p>\n<p><strong>a. Sanc\u021bionarea magistra\u021bilor<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Una dintre chestiunile problematice r\u0103m\u00e2ne regimul sanc\u021biunilor disciplinare pentru magistra\u021bii care nu respect\u0103 deciziile CCR sau ale \u00cenaltei Cur\u021bi de Casa\u021bie \u0219i Justi\u021bie (ICCJ), \u00een favoarea deciziilor Cur\u021bii de Justi\u021bie a Uniunii Europene (CJUE). \u00cen noua Lege nr. 303\/2022, privind statutul judec\u0103torilor \u0219i procurorilor, asta nu mai constituie abatere disciplinar\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Legiuitorul a optat pentru solu\u021bia radical\u0103 const\u00e2nd \u00een eliminarea total\u0103 a sanc\u021biunii, de\u0219i s-ar fi putut alege o solu\u021bie de mijloc, \u00een sensul p\u0103str\u0103rii abaterii disciplinare dar redefinirii acesteia. Astfel, textul ar fi putut fi modificat pentru a se stabili o ordine de preferin\u021b\u0103 privind respectarea deciziilor\/hot\u0103r\u00e2rilor instan\u021belor interne \u0219i interna\u021bionale competente, ceea ce ar fi permis instan\u021belor, \u00een caz de conflict \u00eentre hot\u0103r\u00e2rile CCR \u0219i deciziile CJUE, s\u0103 acorde prioritate deciziilor CJUE. Ca urmare, pot ap\u0103rea scenarii conflictuale \u00een care o legisla\u021bie\/dispozi\u021bie de lege este at\u00e2t constitu\u021bional\u0103, c\u00e2t \u0219i neconstitu\u021bional\u0103, \u00een func\u021bie de instan\u021ba care statueaz\u0103, care poate sau nu s\u0103 fie de acord cu Curtea Constitu\u021bional\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">AVP a atacat prevederea la CCR, dar Curtea a stabilit c\u0103 este constitu\u021bional\u0103, deoarece nerespectarea deciziilor CCR poate supune judec\u0103torul sau procurorul la r\u0103spundere disciplinar\u0103 doar \u00een m\u0103sura \u00een care se demonstreaz\u0103 c\u0103 \u0219i-a exercitat func\u021bia cu rea-credin\u021b\u0103 sau cu neglijen\u021b\u0103 grav\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">APADOR-CH consider\u0103 c\u0103, \u00een pofida criticilor actuale, justificate, cu privire la componen\u021ba nominal\u0103 a Cur\u021bii Constitu\u021bionale precum \u0219i a unor hot\u0103r\u00e2ri deosebit de litigioase, la nivel institu\u021bional, ar fi necesar\u0103 protejarea rolului Cur\u021bii Constitu\u021bionale de garant al suprema\u0163iei Constitu\u0163iei. Acest rol poate fi exercitat doar dac\u0103 deciziile CCR sunt respectate efectiv, nu declarativ.<\/p>\n<p><strong>b. Percep\u021bia publicului asupra independen\u021bei justi\u021biei<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Dou\u0103 decizii ale CCR privind \u00eentreruperea termenului de prescrip\u021bie a r\u0103spunderii penale, cea mai recent\u0103 pronun\u021bat\u0103 \u00een 2022, au destabilizat cercet\u0103rile penale \u0219i judecarea cauzelor penale (unele privind politicieni cunoscu\u021bi).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Prima decizie CCR nr. 297 din 26 aprilie 2018, Curtea a stabilit c\u0103 textul Codului penal (Art. 155) care prevedea c\u0103 termenul de prescrip\u021bie este \u00eentrerupt prin efectuarea oric\u0103rui act de procedur\u0103 \u00een cauz\u0103 (adic\u0103 \u0219i a unui act de procedur\u0103 care nu este comunicat suspectului\/inculpatului) este neconstitu\u021bional, deoarece suspectul\/inculpatul nu poate cunoa\u0219te momentul \u00eentreruperii termenului de prescrip\u021bie a r\u0103spunderii sale penale \u0219i \u00eenceperea unui nou termen de prescrip\u021bie, at\u00e2ta timp c\u00e2t prescrip\u021bia poate fi \u00eentrerupt\u0103 \u0219i de efectuarea de c\u0103tre organele judiciare a unor acte de procedur\u0103 care nu trebuie comunicate suspectului\/inculpatului. \u00cen motivare, Curtea Constitu\u021bional\u0103 a men\u021bionat c\u0103, pentru ca \u00eentreruperea termenului de prescrip\u021bie s\u0103 fie constitu\u021bional\u0103, organul judiciar trebuie s\u0103 efectueze un act de procedur\u0103 care este comunicat suspectului\/inculpatului.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen mod surprinz\u0103tor, \u00een 2022 &#8211; c\u00e2nd mai multe dosare penale \u00een care erau implica\u021bi politicieni \u0219i personalit\u0103\u021bi publice de renume se aflau \u00eentr-un stadiu avansat de finalizare &#8211; Curtea a emis o nou\u0103 decizie \u00een problema \u00eentreruperii termenului de prescrip\u021bie, stabilind c\u0103 termenul de prescrip\u021bie nu poate fi \u00eentrerupt deloc, nici m\u0103car prin efectuarea unui act de procedur\u0103 care se comunic\u0103 suspectului\/inculpatului, a\u0219a cum spusese \u00een 2018.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Al\u0103turi de alte decizii controversate, decizia Cur\u021bii Constitu\u021bionale din 2022 a sc\u0103zut \u0219i mai mult \u00eencrederea publicului \u00een aceast\u0103 autoritate deoarece a dus la \u00eenchiderea unor dosare aflate \u00een anchet\u0103 (chiar \u0219i \u00een faza de judecat\u0103).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>APADOR-CH recomand\u0103<\/strong> s\u0103 fie luate toate m\u0103surile legislative care ar putea contribui la \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea predictibilit\u0103\u021bii deciziilor Cur\u021bii Constitu\u021bionale \u0219i la \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea \u00eencrederii generale \u00een aceast\u0103 institu\u021bie. La alegerea membrilor Cur\u021bii Constitu\u021bionale sunt necesare criterii mai precise, mai pu\u021bin politice \u0219i mai orientate spre promovarea competen\u021bei. \u00cen plus, este nevoie de reglement\u0103ri mai directe \u00een legea de organizare \u0219i func\u021bionare a Cur\u021bii cu privire la categoriile de hot\u0103r\u00e2ri pe care le poate pronun\u021ba. Astfel s-ar evita situa\u021biile \u00een care nu este clar c\u00e2nd Curtea Constitu\u021bional\u0103 adopt\u0103 o decizie interpretativ\u0103 \u0219i c\u00e2nd adopt\u0103 o decizie ordinar\u0103 sau de alt\u0103 natur\u0103.<\/p>\n<p><strong>c. Corectitudinea \u0219i eficien\u021ba sistemului de justi\u021bie<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Proiectul de lege al Ministerului Justi\u021biei de <strong>modificare a Codului de procedur\u0103 penal\u0103 (CPP)<\/strong>, transmis Senatului \u00een decembrie 2022, a urm\u0103rit \u00een primul r\u00e2nd alinierea prevederilor CPP cu mai multe decizii ale Cur\u021bii Constitu\u021bionale. \u00cen acest sens, au fost propuse modific\u0103ri care reflect\u0103 solu\u021biile adoptate \u00een 38 de hot\u0103r\u00e2ri ale Cur\u021bii pronun\u021bate \u00een perioada 2015-2022. Corec\u021biile constitu\u021bionale care vor fi introduse \u00een CPP vor rezolva probleme controversate care au ap\u0103rut \u00een practic\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">De exemplu, printre evolu\u021biile pozitive \u00een ceea ce prive\u0219te arestarea preventiv\u0103, decizia CCR 136\/2021 se refer\u0103 la situa\u021bia unei persoane care a fost arestat\u0103 legal, dar al c\u0103rei dosar a fost clasat\/persoana a fost achitat\u0103. \u00centr-o astfel de situa\u021bie, Codul de procedur\u0103 penal\u0103 nu prevedea posibilitatea de desp\u0103gubire pentru persoana plasat\u0103 \u00een arest preventiv \u0219i ulterior achitat\u0103. Numai persoana care a fost de\u021binut\u0103 ilegal putea fi desp\u0103gubit\u0103, adic\u0103 numai persoana fa\u021b\u0103 de care m\u0103sura arest\u0103rii preventive nu era justificat\u0103 la momentul arest\u0103rii (nu avea temei legal). CCR a afirmat c\u0103 nu conteaz\u0103 dac\u0103 m\u0103sura arest\u0103rii este justificat\u0103 la momentul arest\u0103rii, ci conteaz\u0103 cum a fost clasat dosarul. Dac\u0103 cauza a fost clasat\u0103\/persoana a fost achitat\u0103, aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu a existat niciodat\u0103 temeiul arest\u0103rii, deoarece o persoan\u0103 nu poate fi arestat\u0103 pentru o fapt\u0103 care nu constituie infrac\u021biune \u0219i pentru care nu poate fi condamnat\u0103.<\/p>\n<p><strong>d. R\u0103spunderea financiar\u0103 a magistra\u021bilor<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Actuala reglementare privind r\u0103spunderea financiar\u0103 a judec\u0103torilor si procurorilor are cel putin doua aspecte deficiente care afecteaz\u0103 negativ buna func\u021bionare a sistemului de justi\u021bie. Recomand\u0103rile concrete ale APADOR-CH f\u0103cute \u00een leg\u0103tur\u0103 cu legea statutului judec\u0103torilor \u0219i procurorilor, f\u0103cute \u00een diferitele etape ale evolu\u021biei proiectului \u00een 2022 au fost ignorate f\u0103r\u0103 nicio explica\u021bie.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Potrivit articolului 268 din Legea 303\/2022, statul r\u0103spunde pentru daunele cauzate de erori judiciare s\u0103v\u00e2r\u0219ite de judec\u0103tori \u0219i procurori. Acest fapt nu \u00eenl\u0103tur\u0103 r\u0103spunderea judec\u0103torilor \u0219i procurorilor care, chiar dac\u0103 nu mai sunt \u00een func\u021bie, \u0219i-au exercitat func\u021biile cu rea-credin\u021b\u0103 sau cu grav\u0103 neglijen\u021b\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Potrivit articolului 269 din aceea\u0219i lege, persoana v\u0103t\u0103mat\u0103 poate introduce ac\u021biune \u00een desp\u0103gubiri numai \u00eempotriva statului, reprezentat de Ministerul Finan\u021belor, nu \u00eempotriva judec\u0103torului\/procurorului care a s\u0103v\u00e2r\u0219it eroarea judiciar\u0103. \u00cen cazul \u00een care p\u0103r\u021bii v\u0103t\u0103mate i se acord\u0103 desp\u0103gubiri \u00een instan\u021b\u0103, statul va pl\u0103ti desp\u0103gubirea \u00een termen de maximum 6 luni de la data comunic\u0103rii hot\u0103r\u00e2rii definitive c\u0103tre Ministerul Finan\u021belor, iar ulterior statul se poate \u00eendrepta \u00eempotriva magistratului.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Pentru asta, \u00eens\u0103, este necesar\u0103 o procedur\u0103 complex\u0103 de verificare, pentru a vedea dac\u0103 magistratul respectiv a ac\u021bionat cu rea voin\u021b\u0103 \u0219i grav\u0103 neglijen\u021b\u0103, altfel nefiind tras la r\u0103spundere. \u00centr-o astfel de situa\u021bie, statul va da \u00een judecat\u0103 (printr-o ac\u021biune \u00een regres) judec\u0103torul sau procurorul care a comis abaterea judiciar\u0103 cu rea-credin\u021b\u0103 sau neglijen\u021b\u0103 grav\u0103 \u0219i va cere instan\u021bei s\u0103 oblige judec\u0103torul\/procurorul la plata statului. suma pe care statul a pl\u0103tit-o victimei erorii judiciare.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Procedura de verificare se declan\u0219eaz\u0103 prin sesizarea CSM de c\u0103tre Ministerul Finan\u021belor. \u00cen cazul \u00een care constat\u0103 reaua-credin\u021b\u0103 sau neglijen\u021b\u0103 grav\u0103, CSM va transmite decizia sa Ministerului de Finan\u021be, care trebuie s\u0103 introduc\u0103 o ac\u021biune \u00een regres \u00eempotriva judec\u0103torului\/procurorului.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Noua lege (art. 269 alin. 3 din Legea 303\/2022) nu mai prevede un termen \u00een care Ministerul Finan\u021belor este obligat s\u0103 sesizeze CSM pentru declan\u0219area acestei proceduri. Vechea lege din 2004 prevedea un termen de 2 luni de la primirea hot\u0103r\u00e2rii definitive de dispunere a desp\u0103gubirilor. Omiterea unui astfel de termen \u00een noua lege poate compromite r\u0103spunderea judec\u0103torului\/procurorului \u00eentruc\u00e2t este posibil ca, \u00een lipsa unui termen care trebuie respectat, Ministerul Finan\u021belor s\u0103 sesizeze CSM foarte tardiv, la limita expir\u0103rii termenului de prescrip\u021bie a r\u0103spunderii materiale, f\u0103c\u00e2nd astfel inutil\u0103, pe motiv de tardivitate, \u00eentreaga procedur\u0103 de verificare prev\u0103zut\u0103 de lege.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">De asemenea, noua lege nu prevede, de\u0219i ar trebui, o procedur\u0103 prin care CSM ar trebui s\u0103 verifice presta\u021bia magistratului \u00een cazul condamn\u0103rilor la CEDO sau \u00een cauzele civile interne ajunse la CEDO, \u00een care Rom\u00e2nia este obligat\u0103 la plata unor daune.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Recomand\u0103rile APADOR-CH:<\/strong><\/p>\n<ul style=\"text-align: justify;\">\n<li>Curtea Constitu\u021bional\u0103 trebuie protejat\u0103, dar ar trebui \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit\u0103 predictibilitatea deciziilor sale. Legea de organizare \u0219i func\u021bionare a Cur\u021bii Constitu\u021bionale ar trebui modificat\u0103 pentru a include \u00een mod specific categoriile de hot\u0103r\u00e2ri pe care CCR le poate pronun\u021ba. De asemenea, este nevoie de criterii mai precise la alegerea membrilor CCR, adic\u0103 mai pu\u021bin politice \u0219i mai orientate spre promovarea competen\u021bei.<\/li>\n<li>Legea cu privire la statutul judec\u0103torilor \u0219i procurorilor ar trebui modificat\u0103 pentru a corecta omisiunile privind r\u0103spunderea financiar\u0103 a judec\u0103torilor \u0219i procurorilor.<\/li>\n<\/ul>\n<h1><span class=\"su-dropcap su-dropcap-style-simple\" style=\"font-size:1.5em\">2<\/span>Anticorup\u021bie<\/h1>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00cen domeniul anticorup\u021biei<\/strong>, Legea privind statutul avertizorilor de integritate a fost adoptat\u0103 \u00een decembrie 2022 (la un an de la data la care Directiva european\u0103 treabuia transpus\u0103 \u00een legisla\u021bia na\u021bional\u0103). \u00cen timp ce legea de transpunere con\u021bine standardele minime cerute de Directiva UE privind protec\u021bia avertizorilor, unele dintre prevederile acesteia sunt neclare (\u00een special cele care se aplic\u0103 sectorului privat).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Saga legislativ\u0103 a adopt\u0103rii legisla\u021biei privind protec\u021bia avertizorilor s-a \u00eencheiat \u00een decembrie 2022. Legea 361\/2022 care transpune Directiva UE 2019\/1937 a intrat \u00een vigoare la 23 decembrie 2022 dup\u0103 ce a fost adoptat\u0103 de Parlament \u00een iulie 2022, contestat\u0103 la Curtea Constitu\u021bional\u0103 \u0219i trimis\u0103 spre reexaminare \u00een Parlament de c\u0103tre Pre\u0219edinte, la 29 iulie 2022.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Organiza\u021biile societ\u0103\u021bii civile au reu\u0219it s\u0103 resping\u0103 multe dintre prevederile d\u0103un\u0103toare ale diferitelor proiecte de lege privind protec\u021bia avertizorilor (ini\u021biate at\u00e2t de Ministerul Justi\u021biei, c\u00e2t \u0219i de Parlament). Cu toate acestea, experien\u021ba noastr\u0103 din timpul procesului legislativ atest\u0103 faptul c\u0103 clasa politic\u0103 nu este \u00eenc\u0103 preocupat\u0103 de protec\u021bia real\u0103 a avertizorilor, manifest\u00e2nd o rezisten\u021b\u0103 institu\u021bional\u0103 fa\u021b\u0103 de reglement\u0103ri \u0219i proceduri care au poten\u021bialul de a dezv\u0103lui ilegalit\u0103\u021bile \u0219i corup\u021bia.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Monitorizarea modului \u00een care legea este aplicat\u0103 \u00een practic\u0103 r\u0103m\u00e2ne crucial\u0103 pentru implementarea ei efectiv\u0103. \u00cen acest sens, Agen\u021bia Na\u021bional\u0103 de Integritate (ANI) trebuie s\u0103 fie dotat\u0103 cu toate resursele necesare (financiare \u0219i tehnice) pentru a-\u0219i \u00eendeplini rolul crucial \u0219i complex de promovare \u0219i monitorizare a implement\u0103rii legii. La fel de important\u0103 r\u0103m\u00e2ne educa\u021bia judec\u0103torilor care, \u00een general, nu sunt con\u0219tien\u021bi de existen\u021ba legisla\u021biei privind protec\u021bia avertizorilor.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Citi\u021bi <a href=\"https:\/\/apador.org\/cronologia-adoptarii-legii-de-protectie-a-avertizorilor-de-integritate\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">pe larg despre procesul de adoptare a legii avertizorilor<\/a> \u0219i cum o v\u0103d avertizorii, autorit\u0103\u021bile \u0219i companiile private.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<h1><span class=\"su-dropcap su-dropcap-style-simple\" style=\"font-size:1.5em\">3<\/span>Libertatea presei<\/h1>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Finan\u021barea &#8211; Banii partidelor transform\u0103 presa \u00een propagand\u0103<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Partidele politice din Rom\u00e2nia au dezvoltat \u00een ultimii ani un sistem prin care cump\u0103r\u0103 presa cu bani de la bugetul de stat. \u00cen schimbul milioanelor de euro \u00eencasate astfel, presa nu-\u0219i mai \u00eendepline\u0219te rolul de paznic al democra\u021biei, ci s-a transformat \u00eentr-un organ de propagand\u0103 pentru partidele care pl\u0103tesc \u2013 adic\u0103 pentru partidele aflate la putere.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen 2018, printr-o modificare adus\u0103 legii care reglementeaz\u0103 finan\u021barea partidelor, au fost majorate spectaculos subven\u021biile acordate partidelor parlamentare de la bugetul de stat. Conform datelor publicate de Autoritatea Electoral\u0103 Permanent\u0103 (AEP), \u00een total, \u00een ultimii \u0219ase ani, partidele parlamentare au primit de la buget aloca\u021bii \u00een valoare de 200 milioane de euro. Din ace\u0219ti bani partidele pot cheltui pentru pres\u0103 \u0219i propagand\u0103 sume nelimitate \u0219i necontrolabile de c\u0103tre institu\u021bii de control ale statului, precum Curtea de Conturi.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen 2019-2020, anii \u00een care au avut loc alegeri \u0219i patru campanii electorale, partidele au cheltuit 22,3 milioane de euro pentru apari\u021bii \u00een pres\u0103. \u00cens\u0103 cheltuielile au continuat \u0219i sporit \u0219i dup\u0103 campaniile electorale (2021-2022), printr-un mecanism care eludeaz\u0103 legea audiovizualului \u0219i prin contracte confiden\u021biale, de\u0219i implic\u0103 bani publici. Numai \u00een 2021 partidele politice ar fi pl\u0103tit 12,6 milioane de euro c\u0103tre diverse organe de pres\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">C\u00e2teva organiza\u021bii neguvernamentale \u0219i institu\u021bii media independente au \u00eencercat s\u0103 afle, prin solicit\u0103ri de informa\u021bii publice, ce sume pl\u0103tesc partidele c\u0103tre pres\u0103 \u0219i c\u0103tre care institu\u021bii media, dar nu au primit r\u0103spuns dec\u00e2t de la unele partide aflate \u00een opozi\u021bie. Principalele partide aflate la putere, care primesc \u0219i cele mai mari sume de la buget (conform procentelor ob\u021binute la alegeri) au refuzat s\u0103 divulge sumele pl\u0103tite \u0219i organele de pres\u0103 cu care au contracte, invoc\u00e2nd secretul comercial. Au fost chemate \u00een justi\u021bie pentru a respecta Legea liberului acces la informa\u021bii publcie, dar procesele dureaz\u0103 ani de zile.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">C\u00e2teva investiga\u021bii media derulate \u00een 2021 \u0219i 2022 au reu\u0219it \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103 s\u0103 devoaleze sistemul, \u00eens\u0103 el continu\u0103 nestingherit s\u0103 existe. Liderii celor mai mari dou\u0103 partide din Rom\u00e2nia, care au ref\u0103cut practic partidul unic, prin coali\u021bia dintre st\u00e2nga \u0219i dreapta aflat\u0103 la guvernare, s-au transformat \u0219i \u00een investitori priva\u021bi de pres\u0103, pentru a controla informa\u021bia la nivel na\u021bional.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Legea audiovizualului interzice finan\u021barea televiziunilor de c\u0103tre partide, \u00een afara campaniilor electorale, dar televiziunile folosesc firme paravan care de\u021bin site-rile televiziunilor, pentru a fenta legea. Prin pl\u0103\u021bi de tip abonament, partidele vireaz\u0103 permanent bani c\u0103tre anumite agen\u021bii de publicitate, iar acestea la r\u00e2ndul lor \u00eei vireaz\u0103 c\u0103tre firmele paravan ale televiziunilor. \u00cen acest mod liderii partidelor ob\u021bin obedien\u021ba presei, prin emisiuni TV \u0219i articole care nu sunt semnalate ca publicitate pl\u0103tit\u0103 politic. Spectatorii \u0219i cititorii nu \u0219tiu c\u0103 informa\u021biile care li se livreaz\u0103 sunt atent filtrate \u0219i difuzate doar cu acord politic. Peste 50% din popula\u021bia \u021b\u0103rii se informeaz\u0103 de la TV.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Pu\u021binele institu\u021bii media independente, care se str\u0103duiesc s\u0103 func\u021bioneze \u00een condi\u021bii financiare complicate, reu\u0219esc s\u0103 livreze articole \u0219i investiga\u021bii importante, care denun\u021b\u0103 corup\u021bia \u0219i disfunc\u021bionalit\u0103\u021bile institu\u021biilor statului. Totu\u0219i din cauza finan\u021b\u0103rii politice a celei mai mari p\u0103r\u021bi a presei, aceste articole \u0219i investiga\u021bii cu adev\u0103rat importante pentru public nu reu\u0219esc s\u0103 devin\u0103 subiecte pe agenda public\u0103 dec\u00e2t \u00een foarte rare situa\u021bii. Prin urmare autorit\u0103\u021bile rareori se simt constr\u00e2nse s\u0103 ia pozi\u021bii oficiale sau s\u0103 reac\u021bioneze \u00een vreun fel dup\u0103 apari\u021bia unor anchete \u00een presa independent\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">La finele anului 2022, AEP a propus o modificare a legii partidelor, prin care cheltuielile f\u0103cute de acestea cu presa s\u0103 fie limitate la maximum 30% din aloca\u021biile bugetare primite. Totu\u0219i proiectul de lege nu con\u021bine \u0219i mecanisme de transparentizare a cheltuielilor partidelor cu presa.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>Surse media pe subiect: <strong><a href=\"https:\/\/recorder.ro\/stiri-pozitive-la-1000-de-euro-bucata-cum-au-creat-pnl-si-romania-tv-o-fabrica-de-jurnalism-la-comanda\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">Recorder<\/a>, <a href=\"https:\/\/recorder.ro\/pretul-tacerii-o-investigatie-in-contabilitatea-presei-de-partid\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">sursa 2<\/a>, <a href=\"https:\/\/romania.europalibera.org\/a\/psd-contracte-presa-secret-avoca%C8%9Bii\/31660090.html\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">Europa Liber\u0103 Rom\u00e2nia<\/a>, <\/strong><a href=\"https:\/\/romania.europalibera.org\/a\/lege-finantare-partide-aep-curtea-de-conturi\/32114244.html\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">sursa 4<\/a><\/em><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Campanii de intimidare a jurnali\u0219tilor \u2013 Cazul Emilia \u0218ercan<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen ianuarie 2022, jurnalista Emilia \u0218ercan a publicat <a href=\"https:\/\/pressone.ro\/premierul-nicolae-ciuca-a-plagiat-in-teza-de-doctorat-printre-sursele-copiate-se-numara-alte-doua-teze-de-doctorat\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">o anchet\u0103<\/a> \u00een care spunea c\u0103 premierul Rom\u00e2niei, Nicolae Ciuc\u0103, a plagiat \u00een teza sa de doctorat. La scurt\u0103 vreme dup\u0103 aceast\u0103 dezv\u0103luire, <strong>la 16 februarie 2022<\/strong>, \u0218ercan primea un mesaj de la un necunoscut, pe Facebook, care con\u021binea c\u00e2teva fotografii personale ale acesteia, pe care b\u0103rbatul spunea c\u0103 le g\u0103sise pe un site pentru adul\u021bi. Fotografiile fuseser\u0103 f\u0103cute cu decenii \u00een urm\u0103, \u00eentr-un context privat, iar jurnalista crede c\u0103 i-au fost sustrase de pe un dispozitiv personal.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>La 17 februarie 2022<\/strong>, \u0218ercan a depus o pl\u00e2ngere penal\u0103 la Serviciul Investiga\u021bii Criminale al Direc\u021biei Generale de Poli\u021bie a Municipiului Bucure\u0219ti. La numai o zi distan\u021b\u0103, <strong>18 februarie 2022<\/strong>, a descoperit c\u0103 site-ul realitateadinmoldova.md publicase fotografiile \u00eempreun\u0103 cu o captur\u0103 de ecran pe care ea o furnizase doar poli\u021biei.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Jurnalista a semnalat scurgerea de informa\u021bii din dosar chiar ministrului de interne, Lucian Bode, care a promis o anchet\u0103 intern\u0103 \u0219i i-a facilitat o discu\u021bie cu chestorul Benone Matei, \u0219eful Poli\u021biei Rom\u00e2ne. Acesta a promis c\u0103 va cerceta cazul \u0219i a \u00eendrumat-o pe \u0218ercan s\u0103 depun\u0103 o pl\u00e2ngere penal\u0103 la Direc\u021bia Afaceri Interne a IGPR pentru scurgere de informa\u021bii \u0219i violarea vie\u021bii private.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>La 21 februarie<\/strong>, Emilia \u0218ercan a fost informat\u0103 de \u0219eful poli\u021biei c\u0103 \u00een urma anchetei interne reiese c\u0103 sursa zero a informa\u021biilor ap\u0103rute \u00een pres\u0103 nu ar fi poli\u021bi\u0219tii, ci un alt site, care ar fi publicat fotografiile \u0219i capturile de ecran \u00eenainte ca jurnalista s\u0103 le fi dus la poli\u021bie, deci, \u0219eful poli\u021biei a sugerat c\u0103 telefonul jurnalistei ar fi spionat.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">O analiz\u0103 a telefonului jurnalistei a fost f\u0103cut\u0103 de trei institu\u021bii interna\u021bionale independente, specializate \u00een bre\u0219e de securitate informatice, iar verdictul a fost c\u0103 telefonul nu e compromis. Acelea\u0219i institu\u021bii au demonstrat \u0219i c\u0103 site-urile care au publicat fotografiile au antedatat post\u0103rile. Prin investiga\u021bii personale, \u0218ercan a aflat c\u0103 \u00een spatele site-urilor respective se afl\u0103 proprietari media din Rom\u00e2nia \u0219i un fost parlamentar rom\u00e2n, fugit \u00een Republica Moldova ca s\u0103 scape de justi\u021bie.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen urma pl\u00e2ngerilor penale depuse de jurnalist\u0103 \u0219i la adresa acestor persoane s-au deschis alte dosare de cercetare penal\u0103, dar pe care procurorii refuz\u0103 s\u0103 le contopeasc\u0103, de\u0219i se refer\u0103 la acela\u0219i caz. Pe parcursul anului 2022, jurnalista a depus mai multe pl\u00e2ngeri penale, pentru abuz \u00een serviciu \u0219i favorizarea f\u0103ptuitorului, omisiunea sesiz\u0103rii (la adresa poli\u021bi\u0219tilor \u0219i a ministrului de interne), violarea vie\u021bii private, h\u0103r\u021buire, amenin\u021bare, \u0219antaj, t\u0103inuire, obstruc\u021bionarea justi\u021biei \u0219i m\u0103rturie mincinoas\u0103 (la adresa persoanelor aflate \u00een spatele site-urilor din Republica Moldova).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen total, jurnalista spune c\u0103 \u00een prezent (ianuarie 2023) cazul ei face obiectul a \u0219apte dosare penale care treneaz\u0103 \u00een diverse stadii, la mai multe institu\u021bii: Parchetul de pe l\u00e2ng\u0103 Tribunalul Bucure\u0219ti, Parchetul de pe l\u00e2ng\u0103 Judec\u0103toria Sectorului 1 Bucure\u0219ti, Parchetul de pe l\u00e2ng\u0103 Curtea de Apel Bucure\u0219ti, Parchetul de pe l\u00e2ng\u0103 \u00cenalta Curte de Casa\u021bie \u0219i Justi\u021bie.<\/p>\n<blockquote>\n<p style=\"text-align: justify;\">Una dintre tehnicile folosite de procurori atunci c\u00e2nd vor s\u0103 \u00eengroape un dosar, astfel \u00eenc\u00e2t nimeni s\u0103 nu fie pus sub acuzare, este disjungerea respectivului dosar \u00een c\u00e2t mai multe p\u0103r\u021bi. F\u0103r\u00e2mi\u021barea dosarului face ancheta dificil\u0103, pentru c\u0103 mai mul\u021bi procurori ar trebui s\u0103 fac\u0103 exact acela\u0219i lucru, s\u0103 investigheze acelea\u0219i fapte, s\u0103 audieze acelea\u0219i persoane, s\u0103 cear\u0103 administrarea acelora\u0219i probe\u201d, explic\u0103 Emilia \u0218ercan.<\/p>\n<\/blockquote>\n<p style=\"text-align: justify;\">De\u0219i post\u0103rile ini\u021biale cu fotografiile au fost \u0219terse, ele au fost preluate \u0219i publicate, pe parcursul anului 2022, pe zeci de alte site-uri. Cazul compromiterii jurnalistei, cu scopul de a o intimida, a f\u0103cut obiectul mai multor proteste media \u0219i civice, cer\u00e2nd autorit\u0103\u021bilor s\u0103 investigheze cazul cu celeritate \u0219i s\u0103 pedepseasc\u0103 vinova\u021bii. Din p\u0103cate, dup\u0103 un an de zile lucrurile au r\u0103mas f\u0103r\u0103 r\u0103spuns.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<h1><span class=\"su-dropcap su-dropcap-style-simple\" style=\"font-size:1.5em\">4<\/span>\u00cencrederea publicului \u00een justi\u021bie<\/h1>\n<p><strong>Cazul dosarului de plagiat la premierului Ciuc\u0103<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen ianuarie 2022, \u00een urma unei dezv\u0103luiri de pres\u0103 privind faptul c\u0103 premierul Nicolae Ciuc\u0103 \u0219i-ar fi plagiat teza de doctorat, mai multe sesiz\u0103ri pentru verificarea acestei suspiciuni au fost depuse \u00een justi\u021bie. Dosarul a fost judecat \u00een aprilie, la Curtea de Apel Bucure\u0219ti, dar \u00een pres\u0103 au ap\u0103rut informa\u021bii cum c\u0103 s-ar fi intervenit \u00een repartizarea aleatorie a dosarului, astfel \u00eenc\u00e2t acesta s\u0103 ajung\u0103 la un judec\u0103tor acuzat la r\u00e2ndu-i de leg\u0103turi mai vechi cu partidul din care face parte premierul (PNL), partid care l-a sus\u021binut pe judec\u0103tor, \u00een trecut, s\u0103 ocupe diverse func\u021bii publice. Dosarul a fost solu\u021bionat de respectivul judec\u0103tor, care a anulat cele trei sesiz\u0103ri de verificare a plagiatului, pe motiv c\u0103 jurnalista care le-a formulat ar fi f\u0103cut ni\u0219te aprecieri generale, \u00een abstract. La c\u00e2teva zile dup\u0103 aceast\u0103 hot\u0103r\u00e2re, judec\u0103torul \u0219i-a depus cerere de pensionare \u0219i i-a fost aprobat\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">O alt\u0103 decizie \u00eentr-un dosar \u00een care \u00eensu\u0219i premierul cerea suspendarea efectelor \u00eenregistr\u0103rii sesiz\u0103rilor de plagiat, a fost dat\u0103 de un alt complet de la Curtea de Apel Bucure\u0219ti, care a admis cererea premierului motiv\u00e2nd c\u0103 Rom\u00e2nia are nevoie de stabilitate \u0219i c\u0103 scandalul plagiatului ar putea deveni o arm\u0103 pentru adversarii politici ai acestuia.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Suspiciunile de manipulare a sistemului de repartizare a dosarelor fac obiectul unei anchete a Parchetului General, din aprilie 2022, dar f\u0103r\u0103 finalizare, deocamdat\u0103. Aceste informa\u021bii ap\u0103rute \u00een spa\u021biul public, precum \u0219i motiv\u0103rile date de cei doi judec\u0103tori \u00een cazul suspiciunilor de plagiat ale premierului, sunt de natur\u0103 s\u0103 afecteze \u00eencrederea publicului \u00een sistemul de justi\u021bie \u0219i corecta lui func\u021bionare.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>Surse media: <a href=\"https:\/\/www.g4media.ro\/breaking-surse-sectia-de-urmarire-penala-si-criminalistica-din-parchetul-general-investigheaza-procedura-de-repartizare-aleatorie-a-dosarului-in-care-premierul-nicolae-ciuca-a-obtinut-anularea-sesizar.html\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">G4Media<\/a>, <a href=\"https:\/\/www.g4media.ro\/motivarea-judecatorului-care-a-anulat-sesizarile-de-plagiat-din-doctoratul-premierului-ciuca-analiza-emiliei-sercan-este-o-simpla-apreciere-generala-in-abstract-partiala-iesita-din-contex.html\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">sursa 2<\/a><a href=\"https:\/\/romania.europalibera.org\/a\/judecatoare-excluse-din-magistratura\/32179690.html\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">, Rom\u00e2nia Europa Liber\u0103<\/a><\/em><\/p>\n<h1><span class=\"su-dropcap su-dropcap-style-simple\" style=\"font-size:1.5em\">5<\/span>Libertatea de exprimare<\/h1>\n<p><strong>Legea securit\u0103\u021bii cibernetice<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Pe 22 decembrie, Senatul Rom\u00e2niei a votat noua lege a securit\u0103\u021bii cibernetice. Legea con\u021bine multe prevederi problematice extrem de contestate de organiza\u021biile societ\u0103\u021bii civile. Unul dintre cele mai periculoase articole modific\u0103 Legea 51\/1991 privind securitatea na\u021bional\u0103. Potrivit legii, orice opinie exprimat\u0103 online contrar\u0103 celei a statului va deveni infrac\u021biune. De exemplu, opinii anti-vaccinare, un subiect care a polarizat societatea rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i nu numai.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Calificarea drept amenin\u021b\u0103ri la adresa securit\u0103\u021bii na\u021bionale a lu\u0103rilor de pozi\u021bie contrare politicii oficiale de stat \u00eei va face pe autorii acestor pozi\u021bii s\u0103 devin\u0103 pasibili de pedepse pentru infrac\u021biuni contra siguran\u021bei statului, prev\u0103zute la art. 404 din Codul penal \u201ecomunicarea sau r\u0103sp\u00e2ndirea, prin orice mijloace de \u0219tiri, date sau informa\u021bii false ori documente falsificate, cunosc\u00e2nd falsitatea acestora, dac\u0103 aceasta pune \u00een pericol securitatea na\u021bional\u0103, se pedepse\u0219te cu \u00eenchisoare de la unu la 5 ani.\u201d<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">P\u00e2n\u0103 acum, deoarece aceste pozi\u021bii critice nu erau calificate de Legea 51\/1991 drept amenin\u021b\u0103ri la adresa siguran\u021bei na\u021bionale, nu puteau fi incluse \u00een infrac\u021biunea prev\u0103zut\u0103 la art. 404 din Codul penal. Dar conform noilor prevederi, va fi relativ simplu s\u0103 se ini\u021bieze dosare penale \u00eempotriva criticilor puterii politice. Aceasta reprezint\u0103 o \u00eenc\u0103lcare grav\u0103 a libert\u0103\u021bii de exprimare.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Legea a fost atacat\u0103 la CCR de Avocatul Poporului, la 27 decembrie 2022.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<h1><span class=\"su-dropcap su-dropcap-style-simple\" style=\"font-size:1.5em\">6<\/span>Procesul legislativ<\/h1>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen general, transparen\u021ba \u0219i calitatea procesului legislativ nu s-au \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit. Legisla\u021bia important\u0103, inclusiv cea care reglementeaz\u0103 transparen\u021ba procesului decizional al administra\u021biei publice, continu\u0103 s\u0103 fie adoptat\u0103 prin proceduri de urgen\u021b\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">De exemplu, \u00een martie 2022, Legea 52\/2003, privind transparen\u021ba administra\u021biei publice \u00een procesul decisional, a fost modificat\u0103, st\u00e2rnind critici din partea organiza\u021biilor societ\u0103\u021bii civile. Potrivit amendamentului \u201e\u00een cazul reglement\u0103rii unei situa\u021bii urgente sau care, din cauza circumstan\u021belor sale excep\u021bionale, impune adoptarea unor solu\u021bii imediate, pentru a evita prejudicierea grav\u0103 a interesului public, vor fi supuse adopt\u0103rii \u0219i proiectele de acte legislative \u00eenainte de expirarea termenului de 30 de zile pentru dezbatere public\u0103\u201d. Ordonan\u021ba de urgen\u021b\u0103 a Guvernului 16\/2022 a modificat con\u021binutul art. 7 alin. 13 din legea 53\/2003.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cenainte de modificarea din 2022, Legea nr. 52\/2003 privind transparen\u021ba \u00een luarea deciziilor \u00een administra\u021bia public\u0103 con\u021binea, \u00een articolul 7 alin.13, o dispozi\u021bie ambigu\u0103, care ar fi trebuit s\u0103 stabileasc\u0103 o procedur\u0103 de derogare mai accelerat\u0103 pentru dezbaterea proiectelor de lege \u00een cazul \u00een care aceste proiecte privesc situa\u021bii speciale care necesit\u0103 reglementare urgent\u0103 \u0219i imediat\u0103. \u00cenainte de modificarea din 2022, prevederea ambigu\u0103 men\u021bionat\u0103 mai sus era interpretat\u0103 de marea majoritate a instan\u021belor de judecat\u0103 \u00een sensul c\u0103 \u00een situa\u021bii excep\u021bionale, care necesit\u0103 reglementare imediat\u0103, proiectul de act normativ care acoper\u0103 o astfel de situa\u021bie nu trebuie supus dezbaterii publice. \u0219i poate fi adoptat imediat.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen spa\u021biul public au fost formulate critici cu privire la con\u021binutul textului de lege modificator, \u00een sensul c\u0103 referirea la \u201esitua\u021bii urgente\u201d \u0219i \u201e\u00eemprejur\u0103ri excep\u021bionale\u201d este prea ampl\u0103 \u0219i, deci, ambigu\u0103, conduc\u00e2nd la abuzuri \u00een practic\u0103, emitentul actului juridic consider\u00e2nd orice situa\u021bie, chiar obi\u0219nuit\u0103, normal\u0103, urgent\u0103 sau excep\u021bional\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Avocatul Poporului a sesizat CCR \u00een martie 2022 cu privire la ambiguit\u0103\u021bile acestui amendament. \u00cen esen\u021b\u0103, criticile se refer\u0103 la:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">&#8211; modificarea articolului 7 alin.13 din Legea 52\/2003 ar fi trebuit s\u0103 se fac\u0103 prin lege, nu prin ordonan\u021b\u0103 de urgen\u021b\u0103;<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">&#8211; OUG 16\/1992 a fost emis\u0103 f\u0103r\u0103 avizul prealabil al Consiliului Economic \u0219i Social (CES);<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">&#8211; referirea \u00een textul legal la situa\u021bii de urgen\u021b\u0103 \u0219i circumstan\u021be excep\u021bionale este neclar\u0103 \u0219i imprevizibil\u0103, \u00eentruc\u00e2t este imposibil s\u0103 se determine temeiul juridic, nu exist\u0103 criterii obiective \u0219i nu exist\u0103 un organ competent care s\u0103 determine dac\u0103 o situa\u021bie este o situa\u021bie de urgen\u021b\u0103 sau una excep\u021bional\u0103. Astfel, autorit\u0103\u021bilor publice li se ofer\u0103 posibilitatea de a interpreta \u00een mod arbitrar \u0219i eronat caracterul urgent sau excep\u021bional al unei situa\u021bii, comit\u00e2nd astfel un abuz de putere prin evitarea reglement\u0103rilor legale privind luarea deciziilor.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">CCR nu a adoptat \u00eenc\u0103 o decizie.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Regimul controlului constitu\u021bional al legilor<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen 2022, caracterul viciat al procesului de preg\u0103tire \u0219i adoptare a legilor a fost \u00eenc\u0103 o dat\u0103 subliniat de Curtea Constitu\u021bional\u0103 \u0219i a ad\u00e2ncit \u0219i mai mult ne\u00eencrederea cet\u0103\u021benilor \u00een legalitatea \u0219i seriozitatea m\u0103surilor luate de autorit\u0103\u021bi. De exemplu, \u00een februarie 2022, Curtea Constitu\u021bional\u0103 a declarat neconstitu\u021bional\u0103 Ordonan\u021ba Guvernului 192\/2020 (cunoscut\u0103 \u00een mod popular drept legea care impune purtarea obligatorie a m\u0103\u0219tii \u00een spa\u021biile publice \u00een perioada pandemiei). Ordonan\u021ba Guvernului a produs efecte \u00een perioada noiembrie 2020 \u0219i martie 2022 \u0219i a fost declarat\u0103 neconstitu\u021bional\u0103 pentru nerespectarea Regulamentului Guvernului \u0219i a procedurilor de adoptare a actelor normative, \u0219i anume, pentru c\u0103 nu a avut avizul Consiliului Legislativ \u00een momentul adopt\u0103rii acesteia. Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 popula\u021bia general\u0103 avea convingeri mixte cu privire la restric\u021biile impuse de Guvern pentru prevenirea r\u0103sp\u00e2ndirii Covid-19, decizia Cur\u021bii Constitu\u021bionale ar fi creat o stare de haos dac\u0103 aceast\u0103 decizie ar fi fost luat\u0103 \u00een perioada restric\u021biilor pandemice. \u00cen ciuda solicit\u0103rilor societ\u0103\u021bii civile, niciun func\u021bionar public nu a fost tras la r\u0103spundere pentru ne\u00eendeplinirea responsabilit\u0103\u021bilor \u0219i pentru \u00eenc\u0103lcarea legilor \u0219i reglement\u0103rilor la adoptarea actelor normative.<\/p>\n<h1><span class=\"su-dropcap su-dropcap-style-simple\" style=\"font-size:1.5em\">7<\/span>Accesul la justi\u021bie<\/h1>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen noiembrie 2022, un grup de parlamentari din coali\u021bia de guvernare a ini\u021biat o propunere legislativ\u0103 care vizeaz\u0103 modificarea Ordonan\u021bei Guvernului 26\/2000, privind func\u021bionarea asocia\u021biilor \u0219i funda\u021biilor. Proiectul de lege introduce mai multe condi\u021bii pentru ini\u021bierea de c\u0103tre un ONG a unei ac\u021biuni \u00een justi\u021bie pentru controlului legalit\u0103\u021bii unui act administrativ, \u0219i vizeaz\u0103 \u00een principal organiza\u021biile de mediu. \u00cen cazul \u00een care acest proiect de lege va fi adoptat \u00een aceast\u0103 form\u0103, cel mai probabil va fi contestat \u00een fa\u021ba Cur\u021bii Constitu\u021bionale, deoarece limiteaz\u0103 grav dreptul de acces liber la justi\u021bie.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Potrivit proiectului de lege, propunerea legislativ\u0103 urm\u0103re\u0219te eliminarea blocajelor cauzate de litigiile ini\u021biate de unele ONG-uri care \u00eent\u00e2rzie lucr\u0103rile majore de infrastructur\u0103 (autostr\u0103zi, hidrocentrale). ONG-urile de mediu sunt vizate \u0219i sunt acuzate c\u0103 produc \u201edaune grave interesului public prin privarea unei societ\u0103\u021bi moderne \u0219i dezvoltate de servicii esen\u021biale\u201d. Senatorii ini\u021biatori sus\u021bin c\u0103 un act administrativ \u00een baza c\u0103ruia se realizeaz\u0103 o mare lucrare de infrastructur\u0103, \u00een valoare de miliarde de euro, sau un proiect imobiliar poate fi contestat \u00een instan\u021b\u0103 cu plata unei taxe foarte mici (circa 4 euro pentru ac\u0163iunea de suspendare \u015fi aproximativ 10 euro pentru ac\u0163iunea de anulare). Iar actul administrativ poate fi suspendat, provoc\u00e2nd mari pagube, chiar dac\u0103 \u00een final nu va fi anulat ci declarat legal.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Proiectul de lege introduce mai multe condi\u021bii pentru ca un ONG s\u0103 poat\u0103 ataca \u00een instan\u021b\u0103 un act administrativ, de exemplu:<\/p>\n<ul style=\"text-align: justify;\">\n<li>introducerea unei garan\u021bii de 1% din valoarea investi\u021biei (ce nu dep\u0103\u0219e\u0219te 50.000 RON)<\/li>\n<li>actul administrativ contestat trebuie s\u0103 aib\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu obiectul de activitate \u0219i misiunea asocia\u021biei, \u00een conformitate cu actul constitutiv \u0219i statutul acesteia<\/li>\n<li>actul administrativ contestat trebuie emis dup\u0103 constituirea asocia\u021biei<\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"text-align: justify;\">Consiliul Legislativ a aprobat favorabil propunerea legislativ\u0103, dar a formulat mai multe observa\u021bii, unele dintre ele referitoare la constitu\u021bionalitatea propunerii. Consiliul apreciaz\u0103 c\u0103 introducerea \u00een lege a acestor condi\u021bii suplimentare pentru ONG-uri, \u00een vederea contesta\u021biei actelor administrative, \u00eencalc\u0103 dreptul de acces liber la justi\u021bie, prev\u0103zut \u00een Constitu\u021bie \u0219i \u00een CEDO. Consiliul mai men\u021bioneaz\u0103 c\u0103 este \u00eenc\u0103lcat\u0103 \u0219i Decizia 8\/2020 a \u00cenaltei Cur\u021bi de Casa\u021bie \u0219i Justi\u021bie (conform acesteia, un ONG poate contesta un act administrativ chiar dac\u0103 ONG-ul nu are un interes privat legitim, dar exist\u0103 totu\u0219i un leg\u0103tura direct\u0103 \u00eentre actul administrativ contestat \u0219i obiectivele directe ale ONG-ului).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen ciuda faptului c\u0103 a fost criticat de multe organiza\u021bii ale societ\u0103\u021bii civile, nu a existat nicio reac\u021bie din partea parlamentarilor \u0219i aproape nicio acoperire \u00een pres\u0103 a acestui subiect. Este de a\u0219teptat ca, dac\u0103 proiectul de lege va fi adoptat de Parlament \u0219i va deveni lege, acesta va fi contestat \u00een fa\u021ba Cur\u021bii Constitu\u021bionale (cel mai probabil de c\u0103tre Avocatul Poporului).<\/p>\n<h1><span class=\"su-dropcap su-dropcap-style-simple\" style=\"font-size:1.5em\">8<\/span>Spa\u021biul civic online<\/h1>\n<p><strong>Incapacitatea poli\u021biei de a investiga criminalitatea informatic\u0103<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Capacitatea Poli\u021biei Rom\u00e2ne de a investiga criminalitatea informatic\u0103 este redus\u0103. Rezult\u0103 dintr-<a href=\"https:\/\/recorder.ro\/politia-romana-e-coplesita-de-criminalitatea-informatica-peste-21-000-de-dosare-zac-nerezolvate\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">o investiga\u021bie media<\/a>, dar \u0219i din declara\u021biile ob\u021binute de APADOR-CH \u00een diferite discu\u021bii informale avute cu reprezentan\u021bi ai sistemului.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Conform investiga\u021biei citate, Insectoratul General al Poli\u021biei Rom\u00e2ne (IGPR), care a primit aceast\u0103 sarcin\u0103 din 2019, are un num\u0103r redus de poli\u021bi\u0219ti (63 de posturi la nivel na\u021bional) care trebuie s\u0103 se ocupe de un num\u0103r dispropor\u021bionat de mare de dosare de criminalitate informatic\u0103. Situa\u021bia s-a agravat \u00een ultimii trei ani, c\u00e2nd num\u0103rul pl\u00e2ngerilor a \u00eenregistrat o explozie, a\u0219a cum reiese din statisticile Poli\u021biei: dintr-un total de peste 34.000 de pl\u00e2ngeri la nivel na\u021bional, au fost solu\u021bionate 11.817, majoritatea fiind clasate sau renun\u021b\u00e2ndu-se la urm\u0103rirea penal\u0103 din lips\u0103 de probe. Poli\u021bi\u0219tii au terminat urm\u0103rirea penal\u0103 \u0219i au trimis cazurile la parchet doar \u00een 412 dosare. Num\u0103rul dosarelor nerezolvate a crescut din martie 2020 p\u00e2n\u0103 \u00een martie 2022, de la\u00a0 5.057 la 21.245, adic\u0103 o cre\u0219tere cu 320%.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Poli\u021bi\u0219tii consulta\u021bi de autorul investiga\u021biei sus\u021bin c\u0103 nu sunt nici instrui\u021bi corespunz\u0103tor pentru aceast\u0103 responsabilitate \u0219i nu au nici dot\u0103rile necesare, fiind nevoi\u021bi s\u0103 fac\u0103 investiga\u021bii fie de pe telefonul personal, fie de pe un laptop de serviciu, dar care nu este dotat cu softuri corespunz\u0103toare.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Presat\u0103 de rapoartele interne, conducerea IGPR a \u00eenfiin\u021bat \u00een 2022, la nivelul fiec\u0103rui jude\u021b, compartimente dedicate combaterii infrac\u021biunilor informatice, dar a f\u0103cut-o mai degrab\u0103 formal, f\u0103r\u0103 s\u0103 creasc\u0103 num\u0103rul de posturi \u0219i f\u0103r\u0103 s\u0103 doteze respectivele compartimente cu tehnica necesar\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p class=\"qtranxs-available-languages-message qtranxs-available-languages-message-en\">Sorry, this entry is only available in <a href=\"https:\/\/apador.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10562\" class=\"qtranxs-available-language-link qtranxs-available-language-link-ro\" title=\"Rom\u00e2n\u0103\">Rom\u00e2n\u0103<\/a>. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.<\/p>\n<p>Mai multe aspecte ce \u021bin de func\u021bionarea normal\u0103 a unui stat de drept pe parcursul anului 2022 au fost analizate \u0219i transmise de APADOR-CH Comisiei Europene \u00een cadrul exerci\u021biului de consultare public\u0103 a societ\u0103\u021bii civile. Aspectele sunt cuprinse \u0219i \u00een Raportul Liberties 2023, un audit ce reune\u0219te informa\u021bii transmise de 45 de organiza\u021bii neguvernamentale din 18 \u021b\u0103ri<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":10572,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[5,81,22],"tags":[41,587,1592,117,694,1184,1593,1590,1591],"class_list":["post-10562","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-buna-guvernare","category-slider","category-speciale","tag-apador-ch","tag-comisia-europeana","tag-intimidarea-jurnalistilor","tag-justitie","tag-legile-justitiei","tag-libertatea-presei","tag-perceptia-publicului-asupra-justitiei","tag-raport-stat-de-drept-2023","tag-stat-de-drept-2023"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10562","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10562"}],"version-history":[{"count":10,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10562\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10676,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10562\/revisions\/10676"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/10572"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10562"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10562"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10562"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}