{"id":11443,"date":"2025-01-21T16:00:10","date_gmt":"2025-01-21T14:00:10","guid":{"rendered":"https:\/\/apador.org\/?p=11443"},"modified":"2025-01-27T10:57:47","modified_gmt":"2025-01-27T08:57:47","slug":"procedura-intrebarilor-preliminare-catre-curtea-de-justitie-a-uniunii-europene-in-practica-judiciara-din-romania-aplicare-si-provocari","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/apador.org\/en\/procedura-intrebarilor-preliminare-catre-curtea-de-justitie-a-uniunii-europene-in-practica-judiciara-din-romania-aplicare-si-provocari\/","title":{"rendered":"Procedura \u00eentreb\u0103rilor preliminare c\u0103tre Curtea de Justi\u021bie a Uniunii Europene \u00een practica judiciar\u0103 din Rom\u00e2nia \u2013 Aplicare \u0219i provoc\u0103ri"},"content":{"rendered":"<p class=\"qtranxs-available-languages-message qtranxs-available-languages-message-en\">Sorry, this entry is only available in <a href=\"https:\/\/apador.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11443\" class=\"qtranxs-available-language-link qtranxs-available-language-link-ro\" title=\"Rom\u00e2n\u0103\">Rom\u00e2n\u0103<\/a>. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.<\/p><p style=\"text-align: justify;\">Cercetare realizat\u0103 de APADOR-CH \u00een cadrul proiectului \u201e<a title=\"Link permanent: Carta UE \u00een sprijinul spa\u021biului civic din Rom\u00e2nia\" href=\"https:\/\/apador.org\/charta-ue-in-sprijinul-spatiului-civic-din-romania\/\" target=\"_blank\" rel=\"bookmark noopener\">Carta UE \u00een sprijinul spa\u021biului civic din Rom\u00e2nia\u201d <\/a>\u00een care avoca\u021bi \u0219i judec\u0103tori \u0219i-au spus p\u0103rerile despre procedura transmiterii de \u00eentreb\u0103ri preliminare la CJUE \u0219i modul \u00een care aceast\u0103 procedur\u0103 func\u021bioneaz\u0103 \u00een practica juridic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n<h2>I. Introducere<\/h2>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Integrarea dreptului Uniunii Europene \u00een dreptul na\u021bional rom\u00e2nesc a reprezentat un proces esen\u021bial \u0219i complex, menit s\u0103 alinieze legisla\u021bia na\u021bional\u0103 cu normele \u0219i principiile Uniunii Europene. \u00cencep\u00e2nd cu anii \u201990, negocierile de aderare au impus Rom\u00e2niei reforme legislative, administrative \u0219i institu\u021bionale majore, culmin\u00e2nd cu modificarea Constitu\u021biei \u00een anul 2003. Prin acest referendum, care a beneficiat de un sprijin popular de 89,70% din totalul persoanelor care au votat<a href=\"#_ftn1\" name=\"_ftnref1\">[1]<\/a>, Rom\u00e2nia a transferat anumite competen\u021be na\u021bionale c\u0103tre institu\u021biile Uniunii Europene \u0219i a adaptat legisla\u021bia na\u021bional\u0103 la acquis-ul comunitar, \u00een special prin introducerea unor noi principii fundamentale, precum suprema\u021bia \u0219i aplicarea direct\u0103 a dreptului european.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Armonizarea dreptului na\u021bional cu cel european este un proces continuu, iar utilizarea instrumentelor juridice ale dreptului Uniunii Europene, <strong>precum procedura \u00eentreb\u0103rilor preliminare reglementat\u0103 de articolul 267 din Tratatul de Func\u021bionare a Uniunii Europene (TFUE), este esen\u021bial\u0103 pentru aplicarea uniform\u0103 a dreptului Uniunii Europene \u00een statele membre.<\/strong> Aceast\u0103 procedur\u0103 creeaz\u0103 un dialog direct \u00eentre judec\u0103torul na\u021bional \u0219i judec\u0103torul european, facilit\u00e2nd interpretarea corect\u0103 \u0219i aplicarea uniform\u0103 a dreptului european.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Scopul prezentului document este de a evalua nevoile avoca\u021bilor \u0219i judec\u0103torilor din Rom\u00e2nia \u00een raport cu utilizarea procedurii \u00eentreb\u0103rilor preliminare. Analiza se bazeaz\u0103 pe date colectate prin dou\u0103 chestionare diferite adresate judec\u0103torilor \u0219i avoca\u021bilor. \u00cen perioada octombrie-noiembrie 2024, APADOR-CH a transmis chestionarele c\u0103tre urm\u0103toarele institu\u021bii: 42 de barouri, 15 Cur\u021bi de Apel, 42 de tribunale, 46 de judec\u0103torii din 10 jude\u021be, 7 firme de avocatur\u0103.<\/p>\n<a href=\"https:\/\/apador.org\/wp-content\/uploads\/2025\/01\/Chestionar-pentru-avocati-cu-privire-la-procedura-intrebarilor-preliminare-la-CJUE-cu-steag.pdf\" class=\"su-button su-button-style-default\" style=\"color:#090b00;background-color:#b1c5ff;border-color:#8e9ecc;border-radius:7px\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\"><span style=\"color:#090b00;padding:7px 20px;font-size:16px;line-height:24px;border-color:#c9d7ff;border-radius:7px;text-shadow:none\"><i class=\"sui sui-hand-o-right\" style=\"font-size:16px;color:#FFFFFF\"><\/i> Chestionarul pentru avoca\u021bi<\/span><\/a>\n<a href=\"https:\/\/apador.org\/wp-content\/uploads\/2025\/01\/Chestionar-pentru-judecatori-cu-privire-la-procedura-intrebarilor-preliminare-la-CJUE-cu-steag.pdf\" class=\"su-button su-button-style-default\" style=\"color:#090b00;background-color:#ffdab1;border-color:#ccaf8e;border-radius:7px\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\"><span style=\"color:#090b00;padding:7px 20px;font-size:16px;line-height:24px;border-color:#ffe6c9;border-radius:7px;text-shadow:none\"><i class=\"sui sui-hand-o-right\" style=\"font-size:16px;color:#FFFFFF\"><\/i> Chestionarul pentru judec\u0103tori<\/span><\/a>\n<p style=\"text-align: justify;\">Din p\u0103cate ele au fost completate doar de 14 judec\u0103tori \u0219i 32 de avoca\u021bi, aceste r\u0103spunsuri oferind totu\u0219i o perspectiv\u0103 util\u0103 asupra interac\u021biunii acestora cu procedura \u00eentreb\u0103rilor preliminare. Num\u0103rul redus de responden\u021bi poate reflecta dificult\u0103\u021bi \u00een colectarea datelor, \u00een special lipsa de acces la profesioni\u0219ti ai dreptului dispu\u0219i s\u0103 r\u0103spund\u0103 \u00eentreb\u0103rilor, dar \u0219i un interes limitat pentru utilizarea instrumentelor juridice europene.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Aceast\u0103 evaluare \u00ee\u0219i propune s\u0103 contribuie la o mai bun\u0103 \u00een\u021belegere a obstacolelor practice \u0219i a nevoilor de formare legate de utilizarea \u00eentreb\u0103rilor preliminare \u00een Rom\u00e2nia.<\/strong> \u00cen compara\u021bie cu alte state membre, utilizarea acestui instrument juridic este mai redus\u0103 \u00een \u021bara noastr\u0103, ceea ce poate afecta aplicarea uniform\u0103 a dreptului Uniunii Europene, dar \u0219i accesul cet\u0103\u021benilor la justi\u021bie. Aceast\u0103 procedur\u0103, dac\u0103 este utilizat\u0103 corespunz\u0103tor, poate consolida aplicarea dreptului european \u00een sistemul juridic na\u021bional, prevenind eventuale sanc\u021biuni aplicate \u021b\u0103rii noastre ca urmare a ne\u00eendeplinirii obliga\u021biilor asumate de c\u0103tre Rom\u00e2nia prin intermediul tratelor europene \u0219i contribuind la o jurispruden\u021b\u0103 na\u021bional\u0103 armonizat\u0103 cu cea european\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Prin identificarea acestor nevoi, evaluarea poate servi ca punct de pornire pentru ini\u021biative de formare \u0219i dezvoltare de resurse utile destinate avoca\u021bilor \u0219i judec\u0103torilor \u00een aceast\u0103 materie, printr-o cooperare real\u0103 \u00eentre Uniunea Na\u021bional\u0103 a Barourilor din Rom\u00e2nia (UNBR), Institutul Na\u021bional pentru Preg\u0103tirea \u0219i Perfec\u021bionarea Avoca\u021bilor (INPPA), Institutul Na\u021bional al Magistraturii (INM) \u0219i organiza\u021biile neguvernamentale cu expertiz\u0103 \u00een materia dreptului european \u0219i a drepturilor fundamentale ale omului. <\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Documentul \u00ee\u0219i propune s\u0103 analizeze (I) modul \u00een care procedura \u00eentreb\u0103rilor preliminare este utilizat\u0103 de avoca\u021bi \u0219i judec\u0103tori, precum \u0219i principalele obstacole identificate \u00een practic\u0103 \u0219i (II) identificarea unor instrumente necesare pentru cre\u0219terea num\u0103rului de \u00eentreb\u0103ri preliminare adresate Cur\u021bii de Justi\u021bie a Uniunii Europene. Rezultatele ofer\u0103 o perspectiv\u0103 valoroas\u0103, de\u0219i nu exhaustiv\u0103, asupra interac\u021biunii practicienilor dreptului din Rom\u00e2nia cu instrumentele oferite de dreptul Uniunii Europene. Acestea pot reprezenta un punct de pornire pentru implementarea unei colabor\u0103ri institu\u021bionale \u00eentre organiza\u021biile societ\u0103\u021bii civile \u0219i institu\u021biile responsabile cu formarea avoca\u021bilor \u0219i magistra\u021bilor, \u00een scopul utiliz\u0103rii mai frecvente a instrumentelor oferite de dreptul Uniunii Europene.<\/p>\n<h2>II. Utilizarea \u00eentreb\u0103rilor preliminare \u00een procedura na\u021bional\u0103 pentru interpretarea dreptului Uniunii Europene<\/h2>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Potrivit <em>\u201eRaportului anual 2023 \u2013 Statistici judiciare ale Cur\u021bii de Justi\u021bie a Uniunii Europene (CJUE)\u201d<\/em><a href=\"#_ftn2\" name=\"_ftnref2\">[2]<\/a>, <strong>instan\u021bele na\u021bionale au transmis un total de 338 de \u00eentreb\u0103ri preliminare c\u0103tre Curtea de la Luxembourg \u00eentre 2007 \u0219i 2023.<\/strong> Cel mai mare num\u0103r de trimiteri a fost \u00eenregistrat \u00een anul 2019 (49), urmat de 2023 (40) \u0219i 2021 (38). <strong>Evolu\u021bia acestora arat\u0103 o cre\u0219tere semnificativ\u0103 \u00een ultimii ani: dac\u0103 \u00een perioada 2007 \u2013 2013 au fost adresate doar 63 de \u00eentreb\u0103ri preliminare, \u00eentre 2014 \u0219i 2023 num\u0103rul acestora a crescut la 275.<\/strong> Aceast\u0103 tendin\u021b\u0103 ascendent\u0103 reflect\u0103 o familiarizare tot mai mare a profesioni\u0219tilor dreptului cu normele europene, sus\u021binut\u0103 de includerea dreptului european ca materie obligatorie \u00een programele facult\u0103\u021bilor de drept din Rom\u00e2nia.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter size-full wp-image-11447\" src=\"https:\/\/apador.org\/wp-content\/uploads\/2025\/01\/intrebari-preliminare-trimise-de-Romania.jpg\" alt=\"\" width=\"574\" height=\"335\" srcset=\"https:\/\/apador.org\/wp-content\/uploads\/2025\/01\/intrebari-preliminare-trimise-de-Romania.jpg 574w, https:\/\/apador.org\/wp-content\/uploads\/2025\/01\/intrebari-preliminare-trimise-de-Romania-300x175.jpg 300w\" sizes=\"auto, (max-width: 574px) 100vw, 574px\" \/><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00centreb\u0103ri preliminare trimise de Rom\u00e2nia \u00een perioada 2007 \u2013 2023 potrivit \u201eRaportului anual 2023 \u2013 Statistici judiciare ale Cur\u021bii de Justi\u021bie a Uniunii Europene (CJUE)\u201d<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Compar\u00e2nd situa\u021bia Rom\u00e2niei cu alte state membre ale Uniunii Europene, num\u0103rul \u00eentreb\u0103rilor preliminare transmise r\u0103m\u00e2ne relativ mic \u00een raport cu \u021b\u0103rile fondatoare, care au o istorie \u0219i o practic\u0103 juridic\u0103 mult mai complex\u0103 \u0219i \u00eendelungat\u0103 \u00een materia dreptului european. De exemplu, \u021b\u0103rile cu num\u0103rul cel mai mare de trimiteri sunt: Germania cu un num\u0103r total de 3.079 de \u00eentreb\u0103ri preliminare, Italia 1.779, Fran\u021ba 1.135, Olanda 1.165. Aceste \u021b\u0103ri au avut mai mult timp s\u0103 adopte \u0219i s\u0103 aplice instrumentele dreptului european, iar legisla\u021bia \u0219i jurispruden\u021ba lor sunt deja mai bine armonizate. \u00cen schimb, \u021b\u0103rile care au aderat la Uniunea European\u0103 dup\u0103 anul 2004, precum Polonia (359), Bulgaria (341), Ungaria (280), au transmis un num\u0103r de \u00eentreb\u0103ri preliminare similare cu Rom\u00e2nia, <strong>ceea ce sugereaz\u0103 c\u0103 procesul de integrare \u00een Uniunea European\u0103 influen\u021beaz\u0103 utilizarea acestui instrument.<\/strong><\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter size-full wp-image-11446\" src=\"https:\/\/apador.org\/wp-content\/uploads\/2025\/01\/intrebari-preliminare-total.jpg\" alt=\"\" width=\"578\" height=\"276\" srcset=\"https:\/\/apador.org\/wp-content\/uploads\/2025\/01\/intrebari-preliminare-total.jpg 578w, https:\/\/apador.org\/wp-content\/uploads\/2025\/01\/intrebari-preliminare-total-300x143.jpg 300w\" sizes=\"auto, (max-width: 578px) 100vw, 578px\" \/><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Totalul \u00eentreb\u0103rilor preliminare pentru Germania, Italia, Fran\u021ba, Olanda, Polonia, Bulgaria, Rom\u00e2nia \u0219i Ungaria \u00een perioada 1952 \u2013 2023 potrivit \u201eRaportului anual 2023 \u2013 Statistici judiciare ale Cur\u021bii de Justi\u021bie a Uniunii Europene (CJUE)\u201d<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Procedura \u00eentreb\u0103rilor preliminare este esen\u021bial\u0103 nu doar pentru clarificarea normelor europene \u00een contextul na\u021bional, ci \u0219i pentru asigurarea unui tratament uniform \u0219i coerent a legisla\u021biei \u0219i jurispruden\u021bei europene pe \u00eentreg teritoriul statelor membre. Analiz\u00e2nd num\u0103rul de \u00eentreb\u0103ri preliminare transmise \u00een func\u021bie de gradul de jurisdic\u021bie vom observa c\u0103 potrivit <em>Raportului anual 2023 al Cur\u021bii de Justi\u021bie a Uniunii Europene<\/em> cele mai multe trimiteri preliminare sunt de la Cur\u021bile de Apel (173), urmate de alte instan\u021be (130), \u00cenalta Curte de Casa\u021bie \u0219i Justi\u021bie (34) \u0219i Curtea Constitu\u021bional\u0103 a Rom\u00e2niei (1).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen continuare, ne propunem s\u0103 analiz\u0103m perspectivele diferite ale avoca\u021bilor (A) \u0219i ale judec\u0103torilor (B) privind utilizarea \u00eentreb\u0103rilor preliminare, pentru a \u00een\u021belege mai bine dificult\u0103\u021bile \u00eent\u00e2mpinare \u00een aplicarea acestui instrument \u00een practica judiciar\u0103 din Rom\u00e2nia.<\/p>\n<h3>A. Perspectiva avoca\u021bilor asupra \u00eentreb\u0103rilor preliminare<\/h3>\n<p style=\"text-align: justify;\">Chestionarul adresat avoca\u021bilor, privind utilizarea procedurii \u00eentreb\u0103rilor preliminare, a fost completat de 32 de responden\u021bi. Dintre ace\u0219tia, 10 provin din Baroul Bucure\u0219ti, 10 din Baroul Cluj, 3 din Baroul Arad, 3 din Baroul Sibiu, \u0219i c\u00e2te un avocat din Barourile C\u0103l\u0103ra\u0219i, V\u00e2lcea, Ia\u0219i, Bac\u0103u, Bra\u0219ov. Un respondent a ales s\u0103 nu r\u0103spund\u0103 la aceast\u0103 \u00eentrebare.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Din cei 32 de avoca\u021bi chestiona\u021bi, doar 8 (25%) au utilizat procedura reglementat\u0103 de articolul 267 din Tratatul privind Func\u021bionarea Uniunii Europene.<\/strong> Restul de 24 de responden\u021bi (75%) nu au recurs niciodat\u0103 la aceast\u0103 procedur\u0103 \u00een cadrul activit\u0103\u021bii lor profesionale. La \u00eentrebarea privind inten\u021bia de a folosi procedura \u00eentreb\u0103rilor preliminare pentru interpretarea dreptului european, 14 avoca\u021bi au r\u0103spuns afirmativ, 10 au declarat c\u0103 nu \u0219tiu sau c\u0103 nu doresc s\u0103 r\u0103spund\u0103, iar 8 dintre ace\u0219tia au afirmat c\u0103 nu au aceast\u0103 inten\u021bie nici pe viitor. <strong>Aceste r\u0103spunsuri eviden\u021biaz\u0103 existen\u021ba unor obstacole sau re\u021bineri \u00een utilizarea procedurii \u00eentreb\u0103rilor preliminare, aspecte care vor fi analizate \u00een cele ce urmeaz\u0103.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen ceea ce prive\u0219te avoca\u021bii care au recurs la \u00eentreb\u0103rile preliminare, majoritatea au folosit aceast\u0103 procedur\u0103 \u00een cauze ce implic\u0103 aspecte de drept fiscal \u0219i de mediu. Acest fapt nu este surprinz\u0103tor, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 Uniunea European\u0103, \u00eencep\u00e2nd cu Tratatul de la Maastricht din 1993, a fost creat\u0103 pentru a promova o pia\u021b\u0103 intern\u0103 bazat\u0103 pe libertatea de circula\u021bie a bunurilor, serviciilor, persoanelor \u0219i capitalurilor. \u00cencep\u00e2nd cu Tratatul de la Lisabona din 2009, Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene a c\u0103p\u0103tat for\u021b\u0103 juridic\u0103 obligatorie, principiile precum libertatea, democra\u021bia, respectul pentru drepturile omului \u0219i statul de drept au \u00eenceput s\u0103 fie din ce \u00een ce mai vizibile \u00een cadrul normativului european \u0219i a institu\u021biilor sale.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>De\u0219i Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene este un instrument juridic relativ recent, 30 dintre responden\u021bi (94%) confirm\u0103 c\u0103 au invocat Carta \u0219i jurispruden\u021ba Cur\u021bii de Justi\u021bie a Uniunii Europene privind drepturile fundamentale \u00een fa\u021ba instan\u021belor na\u021bionale.<\/strong> Cu toate acestea, un avocat a subliniat c\u0103, \u00een opinia sa, procedura \u00eentreb\u0103rilor preliminare nu mai este utilizat\u0103 pentru chestiuni importante, ci mai degrab\u0103 pentru \u201eprobleme de nou\u0103 genera\u021bie, precum drepturile minorit\u0103\u021bilor sexuale sau aspecte legate de pretinse \u00eenc\u0103lc\u0103ri ale statului de drept\u201d. Acesta a men\u021bionat totu\u0219i c\u0103 a recurs de dou\u0103 ori la procedura trimiterilor preliminare p\u00e2n\u0103 la acest moment.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen ceea ce prive\u0219te interac\u021biunea dintre avoca\u021bi \u0219i instan\u021bele na\u021bionale privind transmiterea \u00eentreb\u0103rilor preliminare la Curtea de Justi\u021bie a Uniunii Europene experien\u021bele variaz\u0103 semnificativ, dup\u0103 cum reiese din urm\u0103toarele exemple de r\u0103spunsuri:<\/p>\n<ul style=\"text-align: justify;\">\n<li><em>\u201eInstan\u021ba de judecat\u0103 a fost absolut surprins\u0103, dar totodat\u0103 dezinteresat\u0103 s\u0103 analizeze cererea de trimitere preliminar\u0103.\u201d<\/em><\/li>\n<li><em>\u201eTendin<\/em><em>\u021ba judec\u0103torilor este de a le respinge (ref. solicit\u0103rile de transmitere a \u00eentreb\u0103rilor preliminare c\u0103tre CJUE). Nu cred c\u0103 problema ar fi modul de formulare a acestora, judec\u0103torul \u0219i chiar Curtea le poate reformula, ci cred c\u0103 exist\u0103 o tendin\u021b\u0103 de a evita trimiterile preliminare&#8230;unii dintre judec\u0103tori nu vor s\u0103 se fac\u0103 de r\u00e2s sau s\u0103 dea impresia c\u0103 nu \u0219tiu, sau c\u0103 nu ar de\u021bine ei adev\u0103rul absolut (ceea ce unii chiar cred,<\/em> <em>judec\u00e2nd dup\u0103 felul solu\u021biilor pe care le pronun\u021b\u0103, dar \u0219i dup\u0103 comportamentul din sal\u0103&#8230;) ca orice procedur\u0103 suprana\u021bional\u0103, cred c\u0103 mai este mult p\u00e2n\u0103 departe, \u00een acest domeniu.<\/em><em>\u201d<\/em><\/li>\n<li><em>\u201eP<\/em><em>\u0103r\u021bile au propus instan\u021bei \u00eentreb\u0103ri, aceasta le-a pus \u00een discu\u021bie. Instan\u021ba a reformulat apoi \u00eentreb\u0103rile, dar nu a mai pus \u00een discu\u021bia p\u0103r\u021bilor \u00eentreb\u0103rile reformulate. Instan\u021ba nu a cerut sprijinul p\u0103r\u021bilor \u00een \u00eentocmirea \u00eencheierii de sesizare a CJUE. Din aceast\u0103 cauz\u0103, cel pu\u021bin din punctul meu de vedere, instan\u021ba na\u021bional\u0103 nu a indicat toate normele interne aplicabile \u0219i a prezentat CJUE perspectiva sa asupra interpret\u0103rii dreptului na\u021bional, f\u0103r\u0103 a avea \u00een vedere faptul c\u0103 exist\u0103 dou\u0103 posibile interpret\u0103ri, cea de-a doua fiind deja consacrat\u0103 prin jurispruden\u021ba definitiv\u0103 a Cur\u021bii de Apel. \u00cen acest fel, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 CJUE preia dreptul na\u021bional, a\u0219a cum a fost prezentat de instan\u021ba na\u021bional\u0103, CJUE a avut \u00een vedere doar perspectiva de interpretare a dreptului na\u021bional a acestei instan\u021be. Principala dificultate a fost prezentarea dreptului na\u021bional \u00een fa\u021ba CJUE \u2013 Curtea preia dreptul na\u021bional, a\u0219a cum este prezentat de instan\u021ba na\u021bional\u0103. Nu o po\u021bi convinge c\u0103 dreptul na\u021bional poate avea \u0219i o alt\u0103 interpretare. De aceea, este foarte important felul \u00een care instan\u021ba na\u021bional\u0103 indic\u0103 dreptul na\u021bional. \u00cen plus, dac\u0103 instan\u021ba reformuleaz\u0103 \u00eentreb\u0103rile, ar trebui s\u0103 le pun\u0103 \u00een discu\u021bia p\u0103r\u021bilor din nou. <\/em><em>\u201d <\/em><\/li>\n<li><em>\u201e<\/em><em>Judec\u0103torii \u00ceCCJ aproape s-au sim\u021bit ofensa\u021bi c\u0103 s-a solicitat interven\u021bia CJUE, motiva\u021bia de respingere e contrar\u0103 jurispruden\u021bei CJUE, s-a f\u0103cut recurs \u0219i a fost \u0219i acela respins, \u00ceCCJ consider\u00e2nd c\u0103 poate face interpretarea \u0219i aplicarea dreptului european.<\/em><em>\u201d <\/em><\/li>\n<li><em>\u201eIni\u021biativa a avut-o completul din recurs, completul a redactat, dar a cerut \u0219i opinia p\u0103r\u021bilor \u0219i apoi a avut loc o dezbatere la termen.\u201d<\/em><\/li>\n<li><em>\u201e<\/em><em>Interac\u021biunea cu judec\u0103torii na\u021bionali a fost pozitiv\u0103, chestiunea formul\u0103rii \u0219i a modului concret de adresare a \u00eentreb\u0103rilor a fost pus\u0103 \u00een discu\u021bia p\u0103r\u021bilor. Nu am \u00eent\u00e2mpinat dificult\u0103\u021bi \u00een aceste situa\u021bii.<\/em><em>\u201d <\/em><\/li>\n<li><em>\u201e<\/em><em>\u00cenalta Curte a fost \u00eentr-o prim\u0103 faz\u0103 receptiv\u0103 \u0219i a transmis \u00eentreb\u0103rile preliminare. Aceea\u0219i \u00cenalt\u0103 Curte a refuzat ulterior s\u0103 continue dialogul cu instan\u021ba european\u0103, de\u0219i existau premisele continu\u0103rii acestui dialog cu privire la \u00eentreb\u0103rile considerate inadmisibile. (&#8230;) Dosarele preg\u0103tite de judec\u0103torii Cur\u021bii nu con\u021bin toate informa\u021biile relevante, iar p\u0103r\u021bilor le este limitat\u0103 posibilitatea de a clarifica starea de fapt at\u00e2t prin limitarea memoriilor care pot fi depuse, c\u00e2t \u0219i prin respingerea, abuziv\u0103, a tuturor cererilor de organizare a unei \u0219edin\u021be orale.<\/em><em>\u201d<\/em><\/li>\n<li><em>\u201e<\/em><em>\u00cenalta Curte a transmis din oficiu \u00eentreb\u0103rile preliminare, pe care le-a redactat singur\u0103.<\/em><em>\u201d<\/em><\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Aceste r\u0103spunsuri ilustreaz\u0103 divergen\u021bele semnificative \u00eentre instan\u021bele na\u021bionale \u0219i chiar \u00eentre judec\u0103torii aceleia\u0219i instan\u021be, \u00een ceea ce prive\u0219te abordarea procedurii \u00eentreb\u0103rilor preliminare.<\/strong> De exemplu, \u00een cazul \u00cenaltei Cur\u021bi de Casa\u021bie \u0219i Justi\u021bie (\u00ceCCJ), au existat at\u00e2t cazuri \u00een care judec\u0103torii au fost deschi\u0219i s\u0103 transmit\u0103 \u00eentreb\u0103rile preliminare chiar \u0219i din oficiu, c\u00e2t \u0219i cazuri \u00een care ace\u0219tia au refuzat s\u0103 aplice aceast\u0103 procedur\u0103, consider\u00e2nd suficient\u0103 propria interpretare a dreptului european.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Prin urmare, o problem\u0103 major\u0103 identificat\u0103 \u00een urma chestionarului se refer\u0103 la interac\u021biunea cu instan\u021bele na\u021bionale. Din r\u0103spunsurile transmise de c\u0103tre avoca\u021bi reiese o reticen\u021b\u0103 destul de vizibil\u0103 din partea judec\u0103torilor de a folosi procedura \u00eentreb\u0103rilor preliminare<\/strong>, cu toate c\u0103 jurispruden\u021ba constant\u0103 a Cur\u021bii de Justi\u021bie a Uniunii Europene, precum<em> Hot\u0103r\u00e2rea Cilfit \u0219i al\u021bii (C-283\/81)<\/em> din anul 1982 sau hot\u0103r\u00e2ri mai recente precum <em>Ferreira da Silva (C-160\/14) <\/em>din anul 2015 sau Hot\u0103r\u00e2rea <em>Consorzio Italian Managment (C-561\/19)<\/em> din anul 2021 statueaz\u0103 obliga\u021bia instan\u021belor na\u021bionale de ultim grad de jurisdic\u021bie de a trimite \u00eentreb\u0103ri preliminare atunci c\u00e2nd interpretarea dreptului Uniunii Europene este necesar\u0103 pentru solu\u021bionarea cauzei \u0219i atunci c\u00e2nd nu exist\u0103 o jurispruden\u021b\u0103 clara a Cur\u021bii de Justi\u021bie a Uniunii Europene care s\u0103 r\u0103spund\u0103 \u00eentreb\u0103rii. Mai mult, judec\u0103torii de la Luxembourg, \u00een cadrul <em>Hot\u0103r\u00e2rii Kobler (C-224\/01)<\/em> din 2003 au subliniat c\u0103 o instan\u021b\u0103 na\u021bional\u0103 de ultim grad poate r\u0103spunde pentru \u00eenc\u0103lcarea dreptului european pentru ne\u00eendeplinirea obliga\u021biei de a adresa \u00eentreb\u0103ri preliminare, dac\u0103 au fost \u00eenc\u0103lcate grav drepturile conferite de dreptul Uniunii Europene \u0219i dac\u0103 e\u0219ecul de trimitere a \u00eentreb\u0103rii preliminare a condus la o aplicare gre\u0219it\u0103 a dreptului european.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Pe l\u00e2ng\u0103 reticen\u021ba judec\u0103torilor na\u021bionali de a porni dialogul cu judec\u0103torul european privind interpretarea dreptului Uniunii Europene, o alt\u0103 problem\u0103 identificat\u0103 se refer\u0103 la modul de redactare a \u00eentreb\u0103rilor preliminare.<\/strong> Formularea acestora ar trebui dezb\u0103tut\u0103 de c\u0103tre p\u0103r\u021bi, iar \u00eencheierea, redactat\u0103 de c\u0103tre judec\u0103tor, va fi transmis\u0103 Cur\u021bii de Justi\u021bie a Uniunii Europene. Aceast\u0103 \u00eencheiere ar trebui s\u0103 reflecte punctele de vedere ale p\u0103r\u021bilor at\u00e2t cu privire la situa\u021bia de fapt, c\u00e2t \u0219i de drept prezent\u0103 \u00een cauz\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Avoca\u021bii care nu au recurs la procedura trimiterilor preliminare, de\u0219i au considerat-o ca posibilitate, au invocat mai multe obstacole, printre care<\/strong><strong>: <\/strong><\/p>\n<ul style=\"text-align: justify;\">\n<li><strong>existen\u021ba unor cauze similare deja sesizate<\/strong> <strong>la Curtea de Justi\u021bie a Uniunii Europene, <\/strong><\/li>\n<li><strong>lipsa de \u00eencredere fa\u021b\u0103 de instan\u021ba na\u021bional\u0103 care ar putea interpreta arbitrar r\u0103spunsurile primite, <\/strong><\/li>\n<li><strong>durata excesiv\u0103 a procedurii, <\/strong><\/li>\n<li><strong>insuficien\u021ba informa\u021biilor privind procedura sau necunoa\u0219terea acesteia, <\/strong><\/li>\n<li><strong>opinia instan\u021belor na\u021bionale conform c\u0103reia dispozi\u021biile dreptului european erau clare. <\/strong><\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Un alt aspect problematic men\u021bionat a fost lipsa de claritate a Recomand\u0103rilor Cur\u021bii<\/strong> <strong>de Justi\u021bie a Uniunii Europene referitoare la efectuarea trimiterilor preliminare, care a creat dificult\u0103\u021bi at\u00e2t pentru avoca\u021bi, c\u00e2t \u0219i pentru judec\u0103tori.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Dintre r\u0103spunsurile avoca\u021bilor care \u0219i-ar fi dorit s\u0103 utilizeze procedura \u00eentreb\u0103rilor preliminare, unul dintre exemplele oferite reflect\u0103 tensiunile dintre avoca\u021bi \u0219i instan\u021bele na\u021bionale, care pot influen\u021ba dreptul justi\u021biabililor la o ap\u0103rare adecvat\u0103 \u0219i la utilizarea tuturor instrumentelor legale disponibile<\/strong><strong>:<\/strong><\/p>\n<blockquote>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>\u201eTratarea cu dispre\u021b a avoca\u021bilor \u0219i faptul c\u0103, de\u0219i nu este necesar, judec\u0103torul acord\u0103 termene foarte lungi, m\u0103 determin\u0103 s\u0103 nu m\u0103 prevalez de acest\u0103 procedur\u0103.\u201d<\/em><\/p>\n<\/blockquote>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Un alt r\u0103spuns subliniaz\u0103 problema duratei procedurii \u0219i absen\u021ba obliga\u021biei ca instan\u021bele na\u021bionale s\u0103 suspende cauza:<\/strong><\/p>\n<blockquote>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>\u201eTimpul lung de r<\/em><em>\u0103spuns, instan\u021bele interne nu sunt obligate s\u0103 suspende judecata \u00een continuare.<\/em><em>\u201d<\/em><\/p>\n<\/blockquote>\n<p style=\"text-align: justify;\">De\u0219i nu avem detalii suplimentare privind acest comentariu \u2013 dac\u0103 instan\u021ba na\u021bional\u0103 a refuzat suspendarea cauzei pentru transmiterea \u00eentreb\u0103rilor c\u0103tre Curtea de Justi\u021bie a Uniunii Europene sau dac\u0103 litigiul era de natur\u0103 civil\u0103 sau penal\u0103 \u2013 analiza legisla\u021biei na\u021bionale relev\u0103 lipsa de claritate \u0219i diferen\u021bele dintre reglement\u0103rile privind cauzele de suspendare \u00een cadrul procedurii civile \u0219i \u00een cadrul procedurii penale. Articolul 412 alin. (1) pct. 7 din Codul de procedur\u0103 civil\u0103 prevede suspendarea de drept a cauzei \u00een situa\u021bia \u00een care se transmite o \u00eentrebare preliminar\u0103 Cur\u021bii de Justi\u021bie a Uniunii Europene, \u00eens\u0103 o asemenea obliga\u021bie nu este men\u021bionat\u0103 \u00een Codul de procedur\u0103 penal\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen concluzie, interac\u021biunea dintre avoca\u021bi \u0219i instan\u021bele na\u021bionale, \u00een ceea ce prive\u0219te procedura \u00eentreb\u0103rilor preliminare la Curtea de Justi\u021bie a Uniunii Europene, reflect\u0103 o serie de dificult\u0103\u021bi semnificative, at\u00e2t din perspectiva reticen\u021bei instan\u021belor na\u021bionale de a utiliza aceast\u0103 procedur\u0103, c\u00e2t \u0219i \u00een leg\u0103tur\u0103 cu redactarea \u00eencheierii de trimitere a \u00eentreb\u0103rilor preliminare. De\u0219i exist\u0103 o jurispruden\u021b\u0103 constat\u0103 a Cur\u021bii de Justi\u021bie a Uniunii Europene care impune obliga\u021bia instan\u021belor na\u021bionale de ultim grad de jurisdic\u021bie de a adresa \u00eentreb\u0103ri preliminare, atunci c\u00e2nd interpretarea dreptului Uniunii Europene este necesar\u0103, \u00een multe situa\u021bii instan\u021bele na\u021bionale manifest\u0103 o lips\u0103 de deschidere fa\u021b\u0103 de acest mecanism. Aceast\u0103 reticen\u021b\u0103 poate afecta drepturile justi\u021biabililor, limit\u00e2ndu-le accesul la o ap\u0103rare a drepturilor complet\u0103 \u0219i eficient\u0103. Mai mult, dificult\u0103\u021bile legate de informarea cu privire la instrumentele dreptului european, dar \u0219i de claritatea legisla\u021biei na\u021bionale vin s\u0103 contribuie la o utilizare ineficient\u0103 a procedurii trimiterilor preliminare. Este esen\u021bial ca at\u00e2t instan\u021bele na\u021bionale, c\u00e2t \u0219i avoca\u021bii s\u0103 con\u0219tientizeze importan\u021ba aplic\u0103rii dreptului european \u00een cauzele na\u021bionale, iar autorit\u0103\u021bile competente s\u0103 adopte m\u0103suri clare \u0219i coerente pentru a sprijini utilizarea eficient\u0103 a acestei proceduri. Doar printr-un dialog real \u0219i deschis \u00eentre judec\u0103torul na\u021bional \u0219i cel european se va asigura o aplicare uniform\u0103 \u0219i corect\u0103 a dreptului european, protej\u00e2nd astfel drepturile fundamentale ale cet\u0103\u021benilor.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<h3>B. Perspectiva judec\u0103torilor asupra \u00eentreb\u0103rilor preliminare<\/h3>\n<p style=\"text-align: justify;\">Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 principala problem\u0103 semnalat\u0103 de avoca\u021bi se refer\u0103 la interac\u021biunea cu instan\u021bele na\u021bionale \u2013 fie \u00een ceea ce prive\u0219te admiterea cererilor de trimitere a \u00eentreb\u0103rilor preliminare, fie \u00een leg\u0103tur\u0103 cu redactarea \u00eencheierilor care includ situa\u021bia de fapt, situa\u021bia de drept \u0219i \u00eentreb\u0103rile transmise \u2013 a fost necesar s\u0103 se analizeze \u0219i perspectiva judec\u0103torilor asupra acestei proceduri. Chestionarul adresat judec\u0103torilor privind dialogul instan\u021belor na\u021bionale \u0219i Curtea de Justi\u021bie a Uniunii Europene a fost completat de doar 14 judec\u0103tori.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Num\u0103rul redus de r\u0103spunsuri poate fi explicat prin factori metodologici, cum ar fi dificult\u0103\u021bi \u00een accesarea unui e\u0219antion mai larg de judec\u0103tori, sau printr-o posibil\u0103 lips\u0103 de interes fa\u021b\u0103 de aceast\u0103 procedur\u0103. Cu toate acestea, r\u0103spunsurile disponibile ofer\u0103 indicii relevante despre percep\u021bia judec\u0103torilor privind utilizarea trimiterilor preliminare, complet\u00e2nd astfel informa\u021biile furnizate de avoca\u021bi.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00cen ceea ce prive\u0219te respingerea solicit\u0103rii unei p\u0103r\u021bi de a sesiza Curtea de Justi\u021bie a Uniunii Europene cu \u00eentreb\u0103ri preliminare, 7 judec\u0103tori au men\u021bionat c\u0103 nu au respins o astfel de cerere, 4 au considerat c\u0103 solicitarea nu avea leg\u0103tur\u0103 cu dreptul european sau cu obiectul cauzei, 2 au afirmat c\u0103 nu au primit astfel de solicit\u0103ri, iar un judec\u0103tor a remarcat c\u0103 <em>\u201eprin maniera de formulare a solicit\u0103rii, se tindea \u00een realitate la ob\u021binerea unei \u00eendrum\u0103ri \u00een solu\u021bionarea \u00een concret a cauzei de c\u0103tre instan\u021ba na\u021bional\u0103, din partea Cur\u021bii de Justi\u021bie a Uniunii Europene, ceea ce este inadmisibil, \u00eentruc\u00e2t excede competen\u0163ei sale.\u201d <\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter size-full wp-image-11448\" src=\"https:\/\/apador.org\/wp-content\/uploads\/2025\/01\/respingeri-intrebari.jpg\" alt=\"\" width=\"578\" height=\"276\" srcset=\"https:\/\/apador.org\/wp-content\/uploads\/2025\/01\/respingeri-intrebari.jpg 578w, https:\/\/apador.org\/wp-content\/uploads\/2025\/01\/respingeri-intrebari-300x143.jpg 300w\" sizes=\"auto, (max-width: 578px) 100vw, 578px\" \/><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Din aceste r\u0103spunsuri rezult\u0103 c\u0103 judec\u0103torii percep solicitarea \u00eentreb\u0103rilor preliminare formulate de avoca\u021bi fie ca nefiind relevante din perspectiva dreptului european, fie ca fiind formulate inadecvat. <strong>Aceast\u0103 perspectiv\u0103 indic\u0103 o posibil\u0103 lips\u0103 de informare a avoca\u021bilor \u00een ceea ce prive\u0219te utilizarea \u0219i condi\u021biile de folosire a acestui instrument de interpretare a dreptului european.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Corel\u00e2nd aceste r\u0103spunsuri cu cele oferite de avoca\u021bi, observ\u0103m o caren\u021b\u0103 general\u0103 de informare \u0219i formare privind procedurile prev\u0103zute de dreptul european.<\/strong> Aceasta include at\u00e2t lipsa cuno\u0219tin\u021belor despre posibilitatea utiliz\u0103rii \u00eentreb\u0103rilor preliminare, c\u00e2t \u0219i condi\u021biile acestei proceduri. Mai mult, avoca\u021bii au semnalat inclusiv dificult\u0103\u021bi \u00een accesarea \u0219i \u00een\u021belegerea Recomand\u0103rilor Cur\u021bii de Justi\u021bie a Uniunii Europene privind efectuarea trimiterilor preliminare at\u00e2t de c\u0103tre avoca\u021bi, c\u00e2t \u0219i de c\u0103tre judec\u0103tori, ceea ce amplific\u0103 aceste deficien\u021be. Lipsa de informare nu doar c\u0103 limiteaz\u0103 accesul la un instrument esen\u021bial pentru interpretarea uniform\u0103 a dreptului Uniunii Europene, dar poate afecta direct calitatea ap\u0103r\u0103rii drepturilor justi\u021biabililor \u0219i, \u00een anumite cazuri, chiar interesul statului, mai ales \u00een cauzele penale.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>R\u0103spunsul unui judec\u0103tor conform c\u0103ruia Curtea de Justi\u021bie a Uniunii Europene nu poate oferi \u00eendrum\u0103ri pentru solu\u021bionarea concret\u0103 a unei cauze na\u021bionale subliniaz\u0103 o confuzie conceptual\u0103.<\/strong> De fapt, obiectivul principal al procedurii este de a sprijini instan\u021bele na\u021bionale prin clarificarea interpret\u0103rii dreptului european, atunci c\u00e2nd acesta este aplicabil \u00eentr-o anumit\u0103 cauz\u0103. Astfel, interpret\u0103rile Cur\u021bii de Justi\u021bie a Uniunii Europene nu doar c\u0103 sunt permise, dar sunt esen\u021biale pentru aplicarea coerent\u0103 a normelor europene \u00een sistemul juridic na\u021bional \u0219i implicit \u00een cauzele aflate \u00een fa\u021ba judec\u0103torului na\u021bional. <strong>Acest lucru arat\u0103 rezisten\u021ba judec\u0103torului na\u021bional de a apela la interpretarea oferit\u0103 de judec\u0103torul european, consider\u00e2nd influen\u021ba acestuia din urm\u0103 ca o form\u0103 de restr\u00e2ngere a propriei aprecieri asupra solu\u021bion\u0103rii cauzei.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Rezisten\u021ba fa\u021b\u0103 de procedura trimiterii preliminare este evident\u0103 \u0219i din alte dou\u0103 \u00eentreb\u0103ri adresate judec\u0103torilor. La \u00eentrebarea privind sesizarea din oficiu a Cur\u021bii de Justi\u021bie a Uniunii Europene \u00een ultimii trei ani, doar doi judec\u0103tori au afirmat c\u0103 au utilizat aceast\u0103 procedur\u0103 din oficiu. Totodat\u0103, la \u00eentrebarea despre frecven\u021ba solicit\u0103rilor din partea avoca\u021bilor sau a procurorilor pentru sesizarea Cur\u021bii de Justi\u021bie a Uniunii Europene, to\u021bi responden\u021bii au declarat c\u0103 astfel de cereri sunt rare.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen concluzie, r\u0103spunsurile oferite de judec\u0103tori vin s\u0103 completeze perspectiva avoca\u021bilor. Acestea relev\u0103 o lips\u0103 semnificativa de informare \u0219i formare privind utilizarea procedurii \u00eentreb\u0103rilor preliminare, ceea ce limiteaz\u0103 accesul la un instrument esen\u021bial pentru interpretarea corect\u0103 \u0219i uniform\u0103 a dreptului european. Re\u021binerea instan\u021belor na\u021bionale \u00een a apela la Curtea de Justi\u021bie a Uniunii Europene, combinat\u0103 cu o \u00een\u021belegere deficitar\u0103 a rolului acesteia, subliniaz\u0103 necesitatea unei form\u0103ri adecvate \u00een dreptul Uniunii Europene pentru asigurarea unei aplic\u0103ri coerente \u0219i uniforme a dreptului european \u00een sistemul juridic na\u021bional.<\/p>\n<h2>III. \u00cembun\u0103t\u0103\u021birea utiliz\u0103rii \u00eentreb\u0103rilor preliminare \u00een cauzele na\u021bionale<\/h2>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen sec\u021biunile anterioare au fost identificate c\u00e2teva probleme semnalate de avoca\u021bi \u0219i judec\u0103tori \u00een cadrul procedurii trimiterilor preliminare, care includ: lipsa de informare \u0219i formare privind instrumentele dreptului european, reziden\u021ba instan\u021belor na\u021bionale fa\u021b\u0103 de utilizarea acestei proceduri \u0219i anumite lacune legislative care pot genera re\u021bineri din partea avoca\u021bilor. \u00cen continuare analiza se va axa pe identificarea unor instrumente (A) \u0219i recomand\u0103ri (B) care pot sprijini dep\u0103\u0219irea acestor dificult\u0103\u021bi semnalate de c\u0103tre profesioni\u0219tii dreptului.<\/p>\n<h3>A. Instrumente pentru cre\u0219terea num\u0103rului \u00eentreb\u0103rilor preliminare c\u0103tre CJUE<\/h3>\n<p style=\"text-align: justify;\">Aceast\u0103 evaluare a nevoilor avoca\u021bilor \u0219i judec\u0103torilor privind utilizarea \u00eentreb\u0103rilor preliminare constituie un demers necesar pentru consolidarea dialogului dintre instan\u021bele na\u021bionale \u0219i Curtea de Justi\u021bie a Uniunii Europene. De\u0219i num\u0103rul redus de responden\u021bi restr\u00e2nge reprezentativitatea concluziilor, analiza identific\u0103 o parte dintre obstacolele cu care se confrunt\u0103 profesioni\u0219tii dreptului \u0219i propune solu\u021bii concrete pentru a \u00eencuraja utilizarea acestui mecanism juridic esen\u021bial pentru armonizarea dreptului na\u021bional cu cel european.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Un prim pas pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea utiliz\u0103rii procedurii \u00eentreb\u0103rilor preliminare ar putea fi un parteneriat institu\u021bional \u00eentre organiza\u021biile societ\u0103\u021bii civile, Institutul Na\u021bional al Magistraturii (INM), Uniunea Na\u021bional\u0103 a Barourilor din Rom\u00e2nia (UNBR) \u0219i Institutul pentru Preg\u0103tirea \u0219i Perfec\u021bionarea Avoca\u021bilor (INPPA).<\/strong> <strong>Replicarea analizei nevoilor avoca\u021bilor \u0219i magistra\u021bilor referitoare la utilizarea procedurii \u00eentreb\u0103rilor preliminare \u00een cadrul sistemul judiciar na\u021bional ar putea reprezenta un \u00eenceput de colaborare institu\u021bional\u0103 eficient\u0103.<\/strong> Extinderea acestui demers la nivel na\u021bional poate oferi o perspectiv\u0103 de ansamblu asupra percep\u021biilor \u0219i dificult\u0103\u021bilor \u00eent\u00e2mpinate de avoca\u021bi \u0219i magistra\u021bi. Pentru a cre\u0219te reprezentativitatea analizei, institu\u021biile men\u021bionate ar putea distribui chestionarele la nivel na\u021bional, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 poat\u0103 fi identificate mai detaliat problemele existente \u0219i solu\u021biile necesare. \u00cen plus, acest instrument de analiz\u0103 poate fi extins la mai multe provoc\u0103ri cu care se confrunt\u0103 sistemul judiciar din Rom\u00e2nia.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Un astfel de parteneriat ar putea contribui nu doar la analiza anumitor probleme identificate, ci \u0219i la implementarea unor m\u0103suri de formare ini\u021bial\u0103 \u0219i continu\u0103, \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea cadrului legislativ, dar \u0219i la cre\u0219terea \u00eencrederii \u00een utilizarea procedurii \u00eentreb\u0103rilor preliminare.<\/strong> Aceste m\u0103suri vor asigura, pe termen lung, o aplicare coerent\u0103 a acquisu-ului comunitar \u0219i o protec\u021bie juridic\u0103 mai eficient\u0103 pentru justi\u021biabili.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Avoca\u021bii au fost ruga\u021bi \u00een cadrul chestionarului s\u0103 identifice instrumentele de care ar avea nevoie pentru a utiliza procedura \u00eentreb\u0103rilor preliminare. <strong>R\u0103spunsurile eviden\u021biaz\u0103 nevoia acut\u0103 de informare \u0219i formare \u00een ceea ce prive\u0219te interpretarea dreptului european.<\/strong> Printre instrumentele prioritare identificate se num\u0103r\u0103:<\/p>\n<ol style=\"text-align: justify;\">\n<li>Organizarea de training-uri specializate \u0219i workshop-uri practice pe tema \u00eentreb\u0103rilor preliminare;<\/li>\n<li>Crearea unor ghiduri de bune practici \u0219i a unor baze de date actualizate cu jurispruden\u021ba relevant\u0103 a CJUE, ordonat\u0103 pe materii juridice;<\/li>\n<li>Dezvoltarea unor platforme online dedicate profesioni\u0219tilor dreptului, pentru schimbul de experien\u021b\u0103 \u0219i acces rapid la informa\u021bii relevante;<\/li>\n<li>Realizarea unor modele de cereri \u0219i proceduri standardizate pentru utilizarea acestui mecanism juridic.<\/li>\n<\/ol>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Astfel, lipsa de informare a profesioni\u0219tilor dreptului cu privire la procedura \u00eentreb\u0103rilor preliminare poate fi acoperit\u0103 prin realizarea unor materiale informative pe acest subiect, prin efectuarea unor training-uri sau cursuri on-line de specialitate, dar \u0219i prin crearea unui portal legislativ pe teme de drept european, care s\u0103 fie actualizat periodic cu jurispruden\u021ba CJUE relevant\u0103.<\/strong> <strong>Suplimentar, \u00een cooperare cu INM \u0219i INPPA ar trebui identificate, \u00een cadrul form\u0103rii ini\u021biale \u0219i form\u0103rii continue a avoca\u021bilor \u0219i a <\/strong><strong>magistra\u021bilor, module practice care s\u0103 trateze procedura \u00eentreb\u0103rilor preliminare. De asemenea, facilitarea unor schimburi de experien\u021b\u0103 \u00eentre profesioni\u0219tii dreptului din \u021bara noastr\u0103 \u0219i al\u021bi profesioni\u0219ti din cadrul statelor membre<\/strong><strong>, pentru a \u00een\u021belege dreptul Uniunii Europene \u00een profunzime, ar putea fi o solu\u021bie pentru a dep\u0103\u0219i <\/strong><strong>rezisten\u021ba<\/strong> <strong>observat\u0103 privind procedura \u00eentreb\u0103rilor preliminare.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>R\u0103spunsurile avoca\u021bilor au eviden\u021biat, de asemenea, necesitatea unor modific\u0103ri legislative care s\u0103 sprijine utilizarea \u00eentreb\u0103rilor preliminare.<\/strong> Un exemplu identificat de c\u0103tre avoca\u021bi se refer\u0103 la revizuirea Legii nr. 340\/2009 privind formularea de c\u0103tre Rom\u00e2nia a unei declara\u021bii \u00een temeiul art. 35 alin. (2) din Tratatul privind Uniunea European\u0103, pentru a include criterii clare \u0219i detaliate de admisibilitate a cererilor de \u00eentreb\u0103ri preliminare, \u00een conformitate cu jurispruden\u021ba Cur\u021bii de Justi\u021bie a Uniunii Europene. Aceste criterii ar trebui s\u0103 fie obligatorii pentru judec\u0103torii na\u021bionali \u00een procesul de analiz\u0103 a solicit\u0103rilor.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen plus, se propune introducerea unei prevederi legislative explicite care s\u0103 impun\u0103 judec\u0103torilor na\u021bionali obliga\u021bia de a aplica interpret\u0103rile furnizate de Curtea de Justi\u021bie a Uniunii Europene, elimin\u00e2nd posibilitatea unei aprecieri discre\u021bionare asupra solu\u021biilor indicate de instan\u021ba european\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">O alt\u0103 modificare necesar\u0103 vizeaz\u0103 completarea Codului de Procedur\u0103 Penal\u0103 cu o prevedere privind suspendarea de drept a procedurii judiciare na\u021bionale \u00een cazul unei trimiteri preliminare, similar reglement\u0103rii din art. 412 alin. (1) pct. 7 din Codul de Procedur\u0103 Civil\u0103. Aceste modific\u0103ri legislative ar asigura un cadru procesual mai clar \u0219i mai eficient, favoriz\u00e2nd aplicarea uniform\u0103 a dreptului european \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">P\u00e2n\u0103 la implementarea modific\u0103rilor legislative men\u021bionate anterior, INM ar putea elabora \u0219i distribui ghiduri de bune practici privind procedura \u00eentreb\u0103rilor preliminare destinate judec\u0103torilor. Aceste ghiduri, \u00een acord cu jurispruden\u021ba Cur\u021bii de Justi\u021bie a Uniunii Europene, ar putea servi drept un punct de referin\u021b\u0103 pentru \u00eencurajarea admiterii cererilor de trimitere preliminare \u0219i pentru facilitarea utiliz\u0103rii acestui instrument juridic. \u00cen plus, UNBR ar putea sprijini diseminarea ghidului c\u0103tre avoca\u021bi, oferindu-le un instrument util pentru sus\u021binerea cererilor de \u00eentreb\u0103ri preliminare \u00een fa\u021ba judec\u0103torilor reticen\u021bi. Acest demers ar contribui la \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea dialogului profesional dintre judec\u0103tori \u0219i avoca\u021bi \u0219i la consolidarea \u00eencrederii \u00een utilizarea mecanismelor dreptului european.<\/p>\n<h3>B. Recomand\u0103ri pentru implementare<\/h3>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<ol style=\"text-align: justify;\">\n<li><strong>Ini\u021bierea unui parteneriat institu\u021bional<\/strong> &#8211; Ini\u021bierea unui parteneriat intre Institutul Na\u021bional al Magistraturii (INM) \u0219i Uniunea Na\u021bional\u0103 a Barourilor din Rom\u00e2nia (UNBR) pentru a replica la scar\u0103 larg\u0103 analiza de nevoi. Scopul acesteia este de a identifica la nivel na\u021bional problemele \u0219i solu\u021biile \u00een vederea cre\u0219terii num\u0103rului trimiterilor preliminare c\u0103tre Curtea de Justi\u021bie a Uniunii Europene.<\/li>\n<li><strong>Dezvoltarea de resurse educa\u021bionale <\/strong>&#8211; Crearea de materiale informative, organizare de training-uri, cursuri (fizice \u0219i\/sau on-line) \u0219i publicarea periodic\u0103 de articole pe tema \u00eentreb\u0103rilor preliminare, a jurispruden\u021bei CJUE \u0219i a dreptului european. Aceste resurse vor fi destinate avoca\u021bilor, judec\u0103torilor \u0219i altor profesioni\u0219ti ai dreptului, pentru sprijinirea inform\u0103rii acestora.<\/li>\n<li><strong>Integrarea tematicii \u00eentreb\u0103rilor preliminare cu aplicare practic\u0103 \u00een programele de formare profesional\u0103 <\/strong>\u2013 Colaborarea \u00eentre INM, INPPA \u0219i UNBR pentru includerea unor module practice privind procedura \u00eentreb\u0103rilor preliminare \u00een programele de formare ini\u021bial\u0103 \u0219i continu\u0103 a avoca\u021bilor \u0219i magistra\u021bilor. Aceste module ar oferi profesioni\u0219tilor o \u00een\u021belegere aplicat\u0103 a mecanismului \u00eentreb\u0103rilor preliminare.<\/li>\n<li><strong>Promovarea schimburilor de experien\u021b\u0103 <\/strong>\u2013 Crearea de oportunit\u0103\u021bi pentru avoca\u021bi \u0219i judec\u0103tori din Rom\u00e2nia de a participa la schimburi de experien\u021b\u0103 cu profesioni\u0219ti din alte state membre ale UE. Aceste schimburi vor facilita \u00eenv\u0103\u021barea din practici \u0219i experien\u021be diverse, consolid\u00e2nd \u00eencrederea \u0219i competen\u021bele \u00een utilizarea procedurii \u00eentreb\u0103rilor preliminare.<\/li>\n<li><strong>Elaborarea ghidurilor de bun\u0103 practic\u0103 <\/strong>\u2013 Dezvoltarea unor ghiduri de bun\u0103 practic\u0103 adresate avoca\u021bilor \u0219i judec\u0103torilor cu privire la \u00eentreb\u0103rile preliminare. Acestea ar fi diseminate de c\u0103tre INM \u0219i UNBR, oferind un suport concret pentru utilizarea optim\u0103 a acestui mecanism \u0219i promovarea unui dialog constructiv \u00eentre profesioni\u0219tii dreptului.<\/li>\n<\/ol>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<hr \/>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><a href=\"#_ftnref1\" name=\"_ftn1\">[1]<\/a> <a href=\"https:\/\/lege5.ro\/gratuit\/gqzdknrs\/hotararea-nr-3-2003-pentru-confirmarea-rezultatului-referendumului-national-din-18-19-octombrie-2003-privind-legea-de-revizuire-a-constitutiei-romaniei\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">Hot\u0103r\u00e2rea Cur\u021bii Constitu\u021bionale nr. 3\/2003<\/a> pentru confirmarea rezultatului referendumului na\u021bional din 18-19 octombrie 2003 privind Legea de revizuire a Constitu\u021biei, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><a href=\"#_ftnref2\" name=\"_ftn2\">[2]<\/a> <a href=\"https:\/\/curia.europa.eu\/jcms\/upload\/docs\/application\/pdf\/2024-05\/ro_ra_2023_cour_statistiques_web_13052024.pdf?fbclid=IwZXh0bgNhZW0CMTAAAR0W5Ft2cte4Z_MM58eOdmjWntvto1PTOHAGbb45X4aUw2zg831Hmdwv7HM_aem_vYgC52gayQIu9nxTbxSohA\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">Raportul anual 2023 \u2013 Statistici judiciare ale Cur\u021bii de Justi\u021bie a Uniunii Europene<\/a> (CJUE)<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<hr \/>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter wp-image-10902\" src=\"https:\/\/apador.org\/wp-content\/uploads\/2024\/01\/logo-UE-cofinantator.png\" alt=\"\" width=\"600\" height=\"199\" srcset=\"https:\/\/apador.org\/wp-content\/uploads\/2024\/01\/logo-UE-cofinantator.png 359w, https:\/\/apador.org\/wp-content\/uploads\/2024\/01\/logo-UE-cofinantator-300x99.png 300w\" sizes=\"auto, (max-width: 600px) 100vw, 600px\" \/><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Proiectul este finan\u021bat prin programul CERV STRIVE 2021-2027 (Cet\u0103\u021beni, Egalitate, Drepturi \u0219i Valori) al Comisiei Europene.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Programul pentru cet\u0103\u021beni, egalitate, drepturi \u0219i valori (CERV) are ca scop protejarea \u0219i promovarea drepturilor \u0219i valorilor Uniunii Europene, a\u0219a cum sunt consacrate \u00een tratatele UE \u0219i \u00een Carta drepturilor fundamentale. Sprijin\u0103 crearea \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea unor societ\u0103\u021bi deschise, echitabile, democratice, egale \u0219i incluzive \u0219i care func\u021bioneaz\u0103 \u00een conformitate cu principiile statului de drept. Aceasta include o societate civil\u0103 puternic\u0103, \u00eencuraj\u00e2nd participarea democratic\u0103, civic\u0103 \u0219i social\u0103 a oamenilor \u0219i cultiv\u00e2nd diversitatea, pe baza valorilor, istoriei \u0219i memoriei noastre comune.<\/p>\n<p>Publica\u021biile din cadrul acestui proiect reprezint\u0103 pozi\u021bia APADOR-CH \u0219i nu reflect\u0103 pozi\u021bia Uniunii Europene.","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p class=\"qtranxs-available-languages-message qtranxs-available-languages-message-en\">Sorry, this entry is only available in <a href=\"https:\/\/apador.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11443\" class=\"qtranxs-available-language-link qtranxs-available-language-link-ro\" title=\"Rom\u00e2n\u0103\">Rom\u00e2n\u0103<\/a>. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.<\/p>\n<p>Cercetare realizat\u0103 de APADOR-CH \u00een cadrul proiectului \u201eCarta UE \u00een sprijinul spa\u021biului civic din Rom\u00e2nia\u201d \u00een care un num\u0103r de avoca\u021bi \u0219i judec\u0103tori \u0219i-au spus p\u0103rerile despre procedura transmiterii de \u00eentreb\u0103ri preliminare la CJUE \u0219i modul \u00een care aceast\u0103 procedur\u0103 func\u021bioneaz\u0103 \u00een practica juridic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":11447,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[21,22],"tags":[1785,1784],"class_list":["post-11443","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-resurse-utile","category-speciale","tag-carta-drepturilor-cjue","tag-intrebari-preliminare-cjue"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11443","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11443"}],"version-history":[{"count":8,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11443\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11461,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11443\/revisions\/11461"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/11447"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11443"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11443"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11443"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}