{"id":11536,"date":"2025-02-27T15:38:30","date_gmt":"2025-02-27T13:38:30","guid":{"rendered":"https:\/\/apador.org\/?p=11536"},"modified":"2025-05-26T12:29:43","modified_gmt":"2025-05-26T10:29:43","slug":"ministerul-justitiei-promite-o-protectie-mai-buna-a-vocilor-incomode-din-societate-prin-viitoarea-lege-anti-slapp","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/apador.org\/en\/ministerul-justitiei-promite-o-protectie-mai-buna-a-vocilor-incomode-din-societate-prin-viitoarea-lege-anti-slapp\/","title":{"rendered":"Ministerul justi\u021biei promite o protec\u021bie mai bun\u0103 a vocilor incomode din societate, prin viitoarea lege anti SLAPP"},"content":{"rendered":"<p class=\"qtranxs-available-languages-message qtranxs-available-languages-message-en\">Sorry, this entry is only available in <a href=\"https:\/\/apador.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11536\" class=\"qtranxs-available-language-link qtranxs-available-language-link-ro\" title=\"Rom\u00e2n\u0103\">Rom\u00e2n\u0103<\/a>. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.<\/p><p style=\"text-align: justify;\"><em>Solicit\u0103rile APADOR-CH, sus\u021binute de o mare parte a societ\u0103\u021bii civile, au fost incluse \u00een proiectul legii de transpunere a Directivei anti SLAPP; Totu\u0219i, procesele penale \u0219i administrative, intentate pentru intimidarea activi\u0219tilor \u0219i jurnali\u0219tilor, r\u0103m\u00e2n o problem\u0103<\/em><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<hr \/>\n<p style=\"text-align: justify;\">Aceasta este relatarea unei dezbateri care a avut loc \u00een februarie 2025, \u00een cadrul proiectului \u201e<a href=\"https:\/\/apador.org\/charta-ue-in-sprijinul-spatiului-civic-din-romania\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">Using the Charter for Fundamental Rights and EU law to build civic space resilience in Romania<\/a>\u201d Programul Liberties CERV-STRIVE-2024, finan\u021bat de Comisia European\u0103. Dezbaterea a fost organizat\u0103 la Bucure\u0219ti de APADOR-CH \u00een colaborare cu Freedom House \u0219i cu sprijinul European Implementation Network.<\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter wp-image-11659\" src=\"https:\/\/apador.org\/wp-content\/uploads\/2025\/02\/sigle-eveniment-845x316.jpg\" alt=\"\" width=\"600\" height=\"157\" srcset=\"https:\/\/apador.org\/wp-content\/uploads\/2025\/02\/sigle-eveniment-300x79.jpg 300w, https:\/\/apador.org\/wp-content\/uploads\/2025\/02\/sigle-eveniment-1030x270.jpg 1030w, https:\/\/apador.org\/wp-content\/uploads\/2025\/02\/sigle-eveniment-768x201.jpg 768w, https:\/\/apador.org\/wp-content\/uploads\/2025\/02\/sigle-eveniment-705x185.jpg 705w, https:\/\/apador.org\/wp-content\/uploads\/2025\/02\/sigle-eveniment.jpg 1206w\" sizes=\"auto, (max-width: 600px) 100vw, 600px\" \/><\/p>\n<hr \/>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<h3 style=\"text-align: justify;\">Transpunerea directivei anti SLAPP \u00een legisla\u021bia na\u021bional\u0103 \u0219i de ce ne trebuie<\/h3>\n<p style=\"text-align: justify;\">Ne zbatem de mai bine de un an s\u0103 convingem autorit\u0103\u021bile rom\u00e2ne s\u0103 pun\u0103, prin lege, ni\u0219te stavile \u00een calea unui fenomen tot mai \u00eent\u00e2lnit: procesele abuzive, de intimidare, pe care companii private \u0219i chiar autorit\u0103\u021bi publice le intenteaz\u0103 oamenilor de bun\u0103 credin\u021b\u0103 (cet\u0103\u021beni, jurnali\u0219ti sau organiza\u021bii neguvernamentale) care \u00eendr\u0103znesc s\u0103 ridice capul \u0219i s\u0103 cear\u0103 drepturi \u0219i respectarea legilor. \u00cen <em>bruxelez\u0103<\/em>, acest tip de procese se cheam\u0103 SLAPP (Strategic Lawsuits Against Public Participation) &#8211; adic\u0103 descurajarea, prin procese, a particip\u0103rii la via\u021ba public\u0103 &#8211; \u0219i are deja o directiv\u0103 european\u0103 menit\u0103 s\u0103-l combat\u0103. Acum e r\u00e2ndul legiuitorului na\u021bional s\u0103 o transpun\u0103 \u00eentr-o lege.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen Rom\u00e2nia avem deja dou\u0103 organiza\u021bii neguvernamentale dizolvate \u00een instan\u021b\u0103, pe motiv c\u0103 nu au reu\u0219it s\u0103-\u0219i pl\u0103teasc\u0103 cheltuielile de judecat\u0103 \u00een urma unor astfel de procese pierdute. Mul\u021bi cet\u0103\u021beni \u0219i jurnali\u0219ti sunt t\u00e2r\u00e2\u021bi de ani de zile prin procese, fie pentru c\u0103 au scris ceva ce nu convine, fie pentru c\u0103 au \u00eencercat s\u0103-\u0219i apere dreptul la un mediu de via\u021b\u0103 s\u0103n\u0103tos, contest\u00e2nd deciziile autorit\u0103\u021bilor.<\/p>\n<div id=\"attachment_11543\" style=\"width: 855px\" class=\"wp-caption aligncenter\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" aria-describedby=\"caption-attachment-11543\" class=\"wp-image-11543 size-gallery\" src=\"https:\/\/apador.org\/wp-content\/uploads\/2025\/02\/daphne-caruana--845x684.jpg\" alt=\"\" width=\"845\" height=\"684\" srcset=\"https:\/\/apador.org\/wp-content\/uploads\/2025\/02\/daphne-caruana--845x684.jpg 845w, https:\/\/apador.org\/wp-content\/uploads\/2025\/02\/daphne-caruana--495x400.jpg 495w\" sizes=\"auto, (max-width: 845px) 100vw, 845px\" \/><p id=\"caption-attachment-11543\" class=\"wp-caption-text\">Portretul jurnalistei Daphne Caruana-Galicia, la o manifestare de comemorare<\/p><\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\">De fapt, directiva anti SLAPP s-a n\u0103scut dup\u0103 moartea jurnalistei malteze Daphne Caruana-Galicia, ucis\u0103 \u00een 2017 de o bomb\u0103 \u00een propria ma\u0219in\u0103. La momentul mor\u021bii, ea avea peste 40 de procese prin care se \u00eencerca intimidarea ei. P\u00e2n\u0103 c\u00e2nd bomba a fost mai eficient\u0103. Eliminarea ei nu a f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 arate c\u0103 fenomenul intimid\u0103rii vocilor inocomode, prin procese abuzive, este extins la nivel planetar \u0219i c\u0103, dac\u0103 noi, europenii, \u021binem la democra\u021bia noastr\u0103, trebuie s\u0103 avem ni\u0219te sisteme legale de protejare a celor intimida\u021bi. Oamenii trebuie \u00eencuraja\u021bi s\u0103 participe la via\u021ba cet\u0103\u021bii, nu descuraja\u021bi prin procese intentate de cei mai boga\u021bi.<\/p>\n<h3 style=\"text-align: justify;\">Lungul drum al legii c\u0103tre oameni<\/h3>\n<p style=\"text-align: justify;\">Directiva anti SLAPP este un cadru general, european, pe care \u021b\u0103rile membre UE sunt invitate s\u0103-\u0219i bazeze legile na\u021bionale anti SLAPP. \u00cen linii mari, ea prevede c\u0103 \u00een cazul unor procese de tip SLAPP, partea h\u0103r\u021buit\u0103, cet\u0103\u021beanul, jurnalistul, ONG-ul, s\u0103 beneficieze de ni\u0219te sisteme de protec\u021bie: chemarea \u00een judecat\u0103 s\u0103 poat\u0103 fi respins\u0103 rapid de judec\u0103tor, dac\u0103 este considerat\u0103 nefondat\u0103, hot\u0103r\u00e2rea judec\u0103toreasc\u0103 s\u0103 fie publicat\u0103, s\u0103 fie oferite desp\u0103gubiri pentru ca pe viitor abuzatorii s\u0103 fie ei \u00een\u0219i\u0219i descuraja\u021bi s\u0103 mai apeleze la justi\u021bie ca la un bici etc.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Din p\u0103cate directiva european\u0103 se refer\u0103 doar la cazurile transfrontaliere, adic\u0103 acele cazuri \u00een care p\u00e2r\u00e2tul \u0219i reclamantul tr\u0103iesc \u00een \u021b\u0103ri diferite. Dar \u00een statistica SLAPP aceste cazuri reprezint\u0103 mai pu\u021bin de 10% din totalul proceselor. A\u0219adar, pentru c\u0103 grosul proceselor \u00eel reprezint\u0103 lupta \u00eentre p\u0103r\u021bi rezidente \u00een aceea\u0219i \u021bar\u0103, este rolul fiec\u0103rui stat s\u0103-\u0219i protejeze cet\u0103\u021benii prin legi chiar mai bune dec\u00e2t directiva.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">APADOR-CH a cerut acest lucru \u00eenc\u0103 din 2024, propun\u00e2nd Ministerului Justi\u021biei c\u00e2teva instrumente concrete pentru ap\u0103rarea cet\u0103\u021benilor de abuzurile celor puternici (companii \u0219i autorit\u0103\u021bi):<\/p>\n<ul style=\"text-align: justify;\">\n<li>\u00cen primul r\u00e2nd <a href=\"https:\/\/apador.org\/ministerul-justitiei-refuza-sa-salveze-ong-urile-de-la-moarte\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">un mecanism de reducere a cheltuielilor de judecat\u0103 dispropor\u021bionate<\/a>, cheltuieli care au dus \u0219i la desfiin\u021barea unor organiza\u021bii,<\/li>\n<li>\u0219i <a href=\"https:\/\/apador.org\/scrisoare-deschisa-impotriva-actiunilor-de-intimidare-privind-libertatea-de-exprimare\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">extinderea garan\u021biilor prev\u0103zute \u00een directiva anti SLAPP<\/a> \u0219i la cazurile na\u021bionale. O m\u0103sur\u0103 nu doar posibil\u0103, dar \u0219i \u00eencurajat\u0103 de Comisia European\u0103 \u0219i alte foruri.<\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"text-align: justify;\">Al\u0103turi de noi au fost \u00een aceste cazuri zeci de organiza\u021bii civice, cet\u0103\u021beni \u0219i jurnali\u0219ti, iar Ministerul justi\u021biei a promis c\u0103 va studia situa\u021bia.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">La \u00eent\u00e2lnirea care a avut loc la Bucure\u0219ti, s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103, reprezentanta Ministerului Justi\u021biei a declarat c\u0103 proiectul legii de transpunere a directivei anti SLAPP include \u0219i cazurile na\u021bionale civile. E un \u00eenceput promi\u021b\u0103tor, dar care trebuie s\u0103 fie urmat de alte mecanisme de protec\u021bie, \u0219i pentru cazuri penale sau de contencios administrativ, care \u00een practic\u0103 pot fi de asemenea subscrise SLAPP.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Mai jos este o descriere a discu\u021biilor care au avut loc la \u00eent\u00e2lnirea organizat\u0103 de APADOR-CH \u0219i Freedom House, la care au participat cet\u0103\u021beni victime ale SLAPP, jurnali\u0219ti, speciali\u0219ti \u00een drept, parlamentari rom\u00e2ni \u0219i reprezentan\u021bi ai autorit\u0103\u021bilor.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong> <img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter wp-image-11542 size-gallery\" src=\"https:\/\/apador.org\/wp-content\/uploads\/2025\/02\/conferinta-anti-slapp1-845x684.jpg\" alt=\"\" width=\"845\" height=\"684\" srcset=\"https:\/\/apador.org\/wp-content\/uploads\/2025\/02\/conferinta-anti-slapp1-845x684.jpg 845w, https:\/\/apador.org\/wp-content\/uploads\/2025\/02\/conferinta-anti-slapp1-495x400.jpg 495w\" sizes=\"auto, (max-width: 845px) 100vw, 845px\" \/><\/strong><\/p>\n<h3 style=\"text-align: justify;\">Rom\u00e2nia, \u00een top 3 european la procese abuzive contra oamenilor care nu tac<\/h3>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Italia, Rom\u00e2nia, Serbia \u0219i Turcia sunt \u021b\u0103rile europene cu cele mai multe procese SLAPP, a spus \u00een deschiderea discu\u021biilor <strong>Daisy Ruddock, reprezentanta Coalition Against SLAPPs in Europe<\/strong> (Coali\u021bia \u00eempotriva SLAPP \u00een Europa). CASE este o coali\u021bie de peste o sut\u0103 de ONG-uri din toat\u0103 Europa, coagulat\u0103 \u00een special dup\u0103 moartea jurnalistei malteze, care a l\u0103sat \u201emo\u0219tenire\u201d familiei sale mare parte din procesele cu care se \u00eencercase reducerea ei la t\u0103cere.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">CASE \u00ee\u0219i propune s\u0103 lupte cu SLAPP, ajut\u00e2nd victimele acestor procese, fie cu <a href=\"https:\/\/www.the-case.eu\/get-help\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">sprijin juridic<\/a>\u00a0sau doar sus\u021binere \u0219i informare, dar \u00een acela\u0219i timp f\u0103c\u00e2nd advocacy pe diverse paliere pentru promovarea legisla\u021biilor na\u021bionale anti SLAPP care s\u0103 mai reduc\u0103 din av\u00e2ntul pe care fenomenul l-a luat \u00een ultimii ani.<\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter wp-image-11538 size-large\" src=\"https:\/\/apador.org\/wp-content\/uploads\/2025\/02\/CASE-1030x607.jpg\" alt=\"\" width=\"1030\" height=\"607\" srcset=\"https:\/\/apador.org\/wp-content\/uploads\/2025\/02\/CASE-1030x607.jpg 1030w, https:\/\/apador.org\/wp-content\/uploads\/2025\/02\/CASE-300x177.jpg 300w, https:\/\/apador.org\/wp-content\/uploads\/2025\/02\/CASE-768x453.jpg 768w, https:\/\/apador.org\/wp-content\/uploads\/2025\/02\/CASE-1536x906.jpg 1536w, https:\/\/apador.org\/wp-content\/uploads\/2025\/02\/CASE-2048x1207.jpg 2048w, https:\/\/apador.org\/wp-content\/uploads\/2025\/02\/CASE-1500x884.jpg 1500w, https:\/\/apador.org\/wp-content\/uploads\/2025\/02\/CASE-705x416.jpg 705w\" sizes=\"auto, (max-width: 1030px) 100vw, 1030px\" \/><\/p>\n<blockquote>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u201eAm identificat procese SLAPP \u00een 41 de \u021b\u0103ri din Europa, dintre care multe au fost \u00een Italia, Rom\u00e2nia, Serbia \u0219i Turcia. Majoritatea cazurilor sunt procese civile, dar exist\u0103 \u0219i procese penale. Iar marea majoritate a proceselor se bazeaz\u0103 pe legile na\u021bionale privind def\u0103imarea, a\u0219a c\u0103 \u021binta cea mai comun\u0103 a unui SLAPP este un jurnalist, dar \u0219i editorii mass-media, activi\u0219tii \u0219i ONG-urile pot fi viza\u021bi, precum \u0219i avoca\u021bi, academicieni politicieni, aproape orice persoan\u0103 poate fi vizat\u0103 de un SLAPP. De obicei oamenii de afaceri sunt cei care intenteaz\u0103 procesele, urma\u021bi de politicieni. Ei sunt vinova\u021bii principali. Ca pondere, din cazurile pe care le-am \u00eenregistrat numai 9,4% au fost cazuri transfrontaliere\u201d, a spus Daisy Ruddock.<\/p>\n<\/blockquote>\n<p style=\"text-align: justify;\">Conform CASE, ca s\u0103 ne d\u0103m seama dac\u0103 avem de-a face cu un SLAPP, trebuie s\u0103 identific\u0103m trei factori principali:<\/p>\n<ol style=\"text-align: justify;\">\n<li>Dac\u0103 ac\u021biunea \u00een justi\u021bie este introdus\u0103 de o entitate privat\u0103?<\/li>\n<li>Dac\u0103 ac\u021biunea \u00een justi\u021bie vizeaz\u0103 acte de participare public\u0103?<\/li>\n<li>Dac\u0103 procesul a fost intentat cu scopul de a reduce la t\u0103cere, \u00eenchide sau descuraja actele de participare public\u0103?<\/li>\n<\/ol>\n<p style=\"text-align: justify;\">Dar mai sunt \u0219i alte criterii care se reg\u0103sesc \u00een multe dintre procesele SLAPP:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">&#8211; dac\u0103 remediile cerute\/oferite de instan\u021b\u0103 sunt neobi\u0219nuit de agresive sau dispropor\u021bionate,<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">&#8211; dac\u0103 reclamantul \u00eencearc\u0103 s\u0103 majoreze costurile,<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">&#8211; dac\u0103 reclamantul \u00eencearc\u0103 s\u0103 exploateze avantajul economic pentru a exercita presiuni asupra p\u00e2r\u00e2tului, deci folosind banii pe care \u00eei de\u021bine atunci c\u00e2nd \u0219tie c\u0103 p\u00e2r\u00e2tul nu are capacit\u0103\u021bi financiare pe care le are pentru a \u00eencerca s\u0103-i preseze s\u0103 renun\u021be la ac\u021biunea lui,<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">&#8211; dac\u0103 procesul vizeaz\u0103 mai degrab\u0103 un individ dec\u00e2t o organiza\u021bie, deoarece acest lucru \u00eel face pe individ mai vulnerabil,<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">&#8211; dac\u0103 argumentele invocate \u00een cauz\u0103 sunt lipsite de temei din punct de vedere juridic,<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">&#8211; dac\u0103 reclamantul folose\u0219te procesul pentru a-\u0219i intimida \u0219i h\u0103r\u021bui criticii,<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">&#8211; dac\u0103 procesul pare s\u0103 fac\u0103 parte dintr-o campanie mai larg\u0103 de h\u0103r\u021buire sau intimidare.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Toate aceste caracteristici, nu neap\u0103rat cumulate, pot s\u0103 ridice semne de \u00eentrebare oric\u0103rui judec\u0103tor, chemat s\u0103 tran\u0219eze un astfel de proces, iar reprezentanta CASE spune c\u0103 ele trebuie s\u0103 fie avute \u00een vedere \u0219i de autorit\u0103\u021bile na\u021bionale atunci c\u00e2nd transpun directiva.<\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter wp-image-11540 size-large\" src=\"https:\/\/apador.org\/wp-content\/uploads\/2025\/02\/CASE2-1030x375.jpg\" alt=\"\" width=\"1030\" height=\"375\" srcset=\"https:\/\/apador.org\/wp-content\/uploads\/2025\/02\/CASE2-1030x375.jpg 1030w, https:\/\/apador.org\/wp-content\/uploads\/2025\/02\/CASE2-300x109.jpg 300w, https:\/\/apador.org\/wp-content\/uploads\/2025\/02\/CASE2-768x279.jpg 768w, https:\/\/apador.org\/wp-content\/uploads\/2025\/02\/CASE2-1536x559.jpg 1536w, https:\/\/apador.org\/wp-content\/uploads\/2025\/02\/CASE2-1500x546.jpg 1500w, https:\/\/apador.org\/wp-content\/uploads\/2025\/02\/CASE2-705x257.jpg 705w, https:\/\/apador.org\/wp-content\/uploads\/2025\/02\/CASE2.jpg 2028w\" sizes=\"auto, (max-width: 1030px) 100vw, 1030px\" \/><\/p>\n<blockquote>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u201eNoi ne-am dori ca legisla\u021bia s\u0103 se aplice \u00een toate contextele, civil, penal, administrativ. Ne-am dori, de asemenea, s\u0103 includ\u0103 cazuri na\u021bionale, deoarece majoritatea SLAPP-urilor sunt interne. Este o problem\u0103 deosebit\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, a\u0219a c\u0103 recomand\u0103m includerea cazurilor interne, al\u0103turi de alte instrumente cum ar fi: mecanismele de sprijin, con\u0219tientizarea, formarea judec\u0103torilor \u0219i avoca\u021bilor, etica avoca\u021bilor, colectarea datelor, monitorizarea SLAPP, toate acestea sunt cu adev\u0103rat importante \u00een lupta \u00eempotriva SLAPP\u201d a explicat Daisy Ruddock.<\/p>\n<\/blockquote>\n<p style=\"text-align: justify;\">Ea a ad\u0103ugat \u00een final c\u0103 momentan, la nivel UE, nu sunt multe \u021b\u0103ri care au implementat de fapt directiva sau recomand\u0103rile Consiliului Europei. Ea consider\u0103 c\u0103 legea de implementare \u00een Malta nu este suficient de eficient\u0103, \u00eens\u0103 crede c\u0103 dou\u0103 exemple mai bune ar fi cel Belgian \u0219i cel din UK, la care se pot uita \u0219i alte \u021b\u0103ri \u00een procesul de transpunere a directivei anti SLAPP.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<h3 style=\"text-align: justify;\">Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een practica noastr\u0103: directiva e doar o fund\u0103 ro\u0219ie pe o cutie cadou<\/h3>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<div id=\"attachment_11546\" style=\"width: 610px\" class=\"wp-caption aligncenter\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" aria-describedby=\"caption-attachment-11546\" class=\"wp-image-11546 size-full\" src=\"https:\/\/apador.org\/wp-content\/uploads\/2025\/02\/Nicoleta-Popescu1.jpg\" alt=\"\" width=\"600\" height=\"512\" srcset=\"https:\/\/apador.org\/wp-content\/uploads\/2025\/02\/Nicoleta-Popescu1.jpg 600w, https:\/\/apador.org\/wp-content\/uploads\/2025\/02\/Nicoleta-Popescu1-300x256.jpg 300w\" sizes=\"auto, (max-width: 600px) 100vw, 600px\" \/><p id=\"caption-attachment-11546\" class=\"wp-caption-text\">Avocata Nicoleta Popescu<\/p><\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\" data-wp-editing=\"1\">Despre practica na\u021bional\u0103 a vorbit <strong>avocata Nicoleta Popescu<\/strong>, membr\u0103 a Baroului Bucure\u0219ti, care ap\u0103r\u0103 un p\u00e2r\u00e2t \u00een celebrul proces intentat de One Properties mai multor organiza\u021bii \u0219i cet\u0103\u021beni din Grupul Floreasca civic\u0103:<\/p>\n<blockquote>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u201eCompania One, \u00een calitate de reclamant\u0103, a dat \u00een judecat\u0103 11 p\u0103r\u021bi, trei organiza\u021bii neguvernamentale \u0219i 8 persoane fizice. Eu am reprezentat \u00een acest dosar o persoan\u0103 fizic\u0103. Cererea de chemare \u00een judecat\u0103 a vizat ac\u021biunile civice f\u0103cute de reprezentan\u021bii organiza\u021biilor civice \u0219i de persoanele fizice din Grupul Floreasca. Reclamantul a cerut daune \u00een solidar de la p\u00e2r\u00e2\u021bi \u00een cuantum de 500.000 de euro, reprezent\u00e2nd o repara\u021bie patrimonial\u0103, ca urmare a profer\u0103rii de acuza\u021bii nefondate la adresa reclamantului pe platformele de social media \u0219i, atentie!, de trimitere de preti\u021bii, adrese, sesiz\u0103ri, cereri sau email-uri c\u0103tre autorit\u0103\u021bile publice \u00een care s-au adus acuzatii la adresa reclamantei, formulate \u00een scop \u0219icanator. Cum aprecia\u021bi? Exist\u0103 elemente care s\u0103 \u00eencadreze acest caz \u00een SLAP?\u201d, a \u00eentrebat Nicoleta Popescu audien\u021ba \u00eent\u00e2lnirii.<\/p>\n<\/blockquote>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Cristina Vanea<\/strong>, una dintre p\u00e2r\u00e2tele din acest proces, a ad\u0103ugat c\u0103 One Properties a mai cerut \u00eentr-un proces separat alte 500.000 de euro desp\u0103gubiri, a\u0219a c\u0103 suma total\u0103 pretins\u0103 de la p\u00e2r\u00e2\u021bi se ridic\u0103 la un milion de euro. Ea a subliniat c\u0103 oamenilor din Grupul Floreasca Civic\u0103 li se cer aceste desp\u0103gubiri pentru c\u0103 \u0219i-au exercitat ni\u0219te drepturi democratice:<\/p>\n<blockquote>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u201epentru c\u0103 am f\u0103cut peti\u021bii \u0219i reclama\u021bii la autorit\u0103\u021bi \u0219i c\u0103 am fi administratorii unei pagini de Facebook pe care am distribuit \u00eenregistr\u0103ri ale modului \u00een care One lucra pe \u0219antier, cu \u00eenc\u0103lcarea legilor. De exemplu lucrau noaptea, de\u0219i erau \u00een afara programului permis de acordul de mediu. Deci <strong>ajunge un privat s\u0103 te dea \u00een judecat\u0103 c\u0103 ai deranjat autorit\u0103\u021bile cu peti\u021bii \u0219i sesiz\u0103ri?<\/strong>\u201d.<\/p>\n<\/blockquote>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Avocata Georgiana Iorgulescu<\/strong>, de la <strong>Centrul de Resurse Juridice<\/strong>, a subliniat c\u0103 \u00een acest exemplu pot fi destul de u\u0219or identificate cele trei caracteristici enumerate de Daisy Ruddock \u00een deschiderea \u00eent\u00e2lnirii, \u0219i anume:<\/p>\n<ul style=\"text-align: justify;\">\n<li>E o entitate privat\u0103 care ini\u021biaz\u0103 astfel de litigi? Da, \u0219i e una foarte mare.<\/li>\n<li>Este obiectul acestui litigiu \u00eempotriva particip\u0103rii publice? Da, e un subiect de interes.<\/li>\n<li>Are cumva scopul de a h\u0103r\u021bui, de a intimida, avem de-a face cu o mare firm\u0103 privat\u0103. Da<\/li>\n<\/ul>\n<blockquote>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u201eDac\u0103 o organiza\u021bie neguvernamental\u0103 de mediu sau un grup de cet\u0103\u021beni afecta\u021bi ini\u021biaz\u0103 astfel de proceduri, este dreptul lor, constitu\u021bional, de a \u00ee\u0219i ap\u0103ra drepturile a\u0219a cum cred ei. Sigur, pot s\u0103 piard\u0103, se \u00eent\u00e2mpl\u0103, iar dac\u0103 au pierdut uneori trebuie s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 cheltuieli de judecat\u0103 exorbitante. \u00cen esen\u021b\u0103, cel care pierde pl\u0103te\u0219te, dar i\u0302n materie de mediu este ceva diferit, circumstant\u0326ial. Dar a veni ulterior, ca mare companie privat\u0103, s\u0103 dai \u00een judecat\u0103 ONG-uri (\u0219i sunt multiple dosare) \u0219i persoane fizice care au anumite func\u021bii \u00een respectivele ONG-uri, pe r\u0103spundere civil\u0103-delictual\u0103, acesta este p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 un abuz de drept\u201d, a conchis Georgiana Iorgulescu.<\/p>\n<\/blockquote>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Nicoleta Popescu<\/strong> spune c\u0103 acest proces este primul \u00een care ea invoc\u0103 directiva anti SLAPP, de\u0219i nu este deocamdat\u0103 transpus\u0103 \u00een legisla\u021bia na\u021bional\u0103 \u0219i se refer\u0103 de fapt doar la cazurile transfrontaliere, ceea ce nu se aplic\u0103 la procesul intentat de One \u00eentruc\u00e2t toate p\u0103r\u021bile implicate au domiciliul \u0219i sediul \u00een Rom\u00e2nia:<\/p>\n<blockquote>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u201eTrec\u00e2nd peste aceste detalii, eu am invocat SLAPP \u00een fa\u021ba instan\u021bei de judecat\u0103. Dar asta este doar pentru \u201eimpresie artistic\u0103\u201d. Pentru c\u0103 e o directiv\u0103 netranspus\u0103 \u00eenc\u0103, nu este norm\u0103 de drept obligatoriu \u00een prezent, iar ap\u0103rarea pe care noi trebuie s\u0103 o facem \u00een dosar trebuie s\u0103 se refere strict la cadrul na\u021bional de r\u0103spundere civil\u0103 delictual\u0103 \u0219i la jurispruden\u021ba CEDO. Prin urmare, ca s\u0103 v\u0103 dau un exemplu plastic, <strong>dac\u0103 ap\u0103rarea ar fi un pachet-cadou, frumos ambalat, invocarea directivei la acest moment este doar fundi\u021ba ro\u0219ie aplicat\u0103 pe cadou, ca s\u0103 dea frumos.<\/strong> Tu trebuie s\u0103 ai con\u021binut \u00een acel pachet, pentru c\u0103 dac\u0103 este doar fundi\u021ba, dup\u0103 ce o \u00eenl\u0103turi vezi c\u0103 \u00een ap\u0103rare nu ai drept intern \u0219i obligatoriu pentru instan\u021b\u0103 \u0219i pachetul e gol. Adic\u0103 n-ai nicio ap\u0103rare \u0219i mergi pe o chestie strategic\u0103, pe directiv\u0103, dar s\u0103 nu te \u00eentrebi dup\u0103 aceea de ce vei pierde\u201d.<\/p>\n<\/blockquote>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Nicoleta Popescu<\/strong> a mai ad\u0103ugat c\u0103 nu crede c\u0103 judecarea \u00een procedur\u0103 accelerat\u0103 a proceselor SLAPP, a\u0219a cum prevede directiva, va fi posibil\u0103 \u00een justi\u021bia na\u021bional\u0103, \u00eentruc\u00e2t la noi p\u00e2n\u0103 \u0219i ordonan\u021bele pre\u0219edin\u021biale (care sunt proceduri accelerate) au termene de luni \u0219i chiar ani: \u201e<em>O simpl\u0103 prevedere, c\u0103 va fi o procedur\u0103 accelerat\u0103, nu este suficient\u0103 ca \u00een practic\u0103 ea s\u0103 fie pus\u0103 efectiv sau valorificat\u0103, trebuie s\u0103 fim foarte reali\u0219ti. Pentru un prejudiciu moral de cele mai multe ori mi-e greu s\u0103 cred c\u0103 va fi o procedur\u0103 accelerat\u0103. Sau c\u0103 \u00een procedur\u0103 accelerat\u0103 vor fi efecte concrete \u00een instan\u021ba de judecat\u0103<\/em>\u201d. Popescu a spus \u00een schimb c\u0103 transpunerea directivei ar trebui s\u0103 vin\u0103 la pachet cu o informare a tuturor profesioni\u0219tilor din sistemul de justi\u021bie.<\/p>\n<h3 style=\"text-align: justify;\">Ce ne recomand\u0103 Consiliul Europei: s\u0103 ne uit\u0103m \u0219i la cauzele penale \u0219i administrative<\/h3>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<div id=\"attachment_11537\" style=\"width: 610px\" class=\"wp-caption aligncenter\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" aria-describedby=\"caption-attachment-11537\" class=\"wp-image-11537 size-full\" src=\"https:\/\/apador.org\/wp-content\/uploads\/2025\/02\/Alina-Barbu.jpg\" alt=\"\" width=\"600\" height=\"664\" srcset=\"https:\/\/apador.org\/wp-content\/uploads\/2025\/02\/Alina-Barbu.jpg 600w, https:\/\/apador.org\/wp-content\/uploads\/2025\/02\/Alina-Barbu-271x300.jpg 271w\" sizes=\"auto, (max-width: 600px) 100vw, 600px\" \/><p id=\"caption-attachment-11537\" class=\"wp-caption-text\">Alina Barbu, membr\u0103 a Comitetului de Exper\u021bi al Consiliului Europei<\/p><\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\">Dac\u0103 invocarea directivei e ca o fundi\u021b\u0103 ro\u0219ie pe cadou, mai exist\u0103 \u0219i ceva \u201epraf de stele\u201d sub forma recomand\u0103rii Consiliului Europei pe subiect. <strong>Alina Barbu este membr\u0103 a Comitetului de Exper\u021bi al Consiliului Europei<\/strong>, comitet care a redactat recomandarea Consiliului Europei c\u0103tre statele membre cum s\u0103 combat\u0103 SLAPP. Barbu a lucrat anterior \u0219i \u00een Ministerul Justi\u021biei. Ea le-a spus avoca\u021bilor prezen\u021bi la \u00eent\u00e2lnire c\u0103 pot invoca \u00een instan\u021be nu numai directiva anti SLAPP, chiar a\u0219a netranspus\u0103, ci \u0219i recomandarea Consiliului Europei, un document adesea luat \u00een seam\u0103 chiar de c\u0103tre Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen decursul mai multor reuniuni, \u00eentre 2022-2023, \u00eenainte de adoptarea directivei europene, Comitetul de exper\u021bi al CE a audiat \u0219i analizat cazuri de SLAPP din mai multe \u021b\u0103ri europene \u0219i a pus \u00een recomandare mai multe elemente concrete pe care statele sunt invitate s\u0103 le introduc\u0103 \u00een legisla\u021bie, \u00een completarea directivei.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Alina Barbu<\/strong> spune c\u0103 la momentul redact\u0103rii recomand\u0103rii, exper\u021bii \u0219tiau \u201e<em>limitele \u0219i temeiul legal restrictiv al directivei \u0219i faptul c\u0103 directiva nu va putea merge mai mult dec\u00e2t transfrontalier \u0219i caz civil<\/em>\u201d, dar din audierile \u0219i cazurile studiate au \u00een\u021beles c\u0103 practica este generalizat\u0103, nu numai \u00een estul \u0219i centrul Europei, ci chiar \u0219i \u00een vest, \u0219i tocmai de aceea au decis s\u0103 le recomande statelor s\u0103 mearg\u0103 mai departe de acest cadru minimal \u0219i s\u0103 extind\u0103 garan\u021biile asupra tuturor cazurilor na\u021bionale, civile, administrative \u0219i penale.<\/p>\n<blockquote>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u201eAm avut discu\u021bii \u00een cadrul comitetului: cum e posibil, adic\u0103 autorit\u0103\u021bile administrative, adic\u0103 procurorii, s\u0103 porneasc\u0103 procedurii care de fapt s\u0103 aib\u0103 un alt scop? Da, \u0219i avem cazuri concrete. \u0218i atunci, <strong>la nivelul Comitetului am spus OK, vom face referiri \u0219i la procedurile administrative \u0219i la cele penale, sigur, civilul r\u0103m\u00e2n\u00e2nd principal obiect de reglementare.<\/strong> (\u2026) C\u00e2nd ne-am apucat s\u0103 redact\u0103m, nu existau reglement\u0103ri specifice anti SLAPP. Nici acum nu sunt. Era \u00een lucru destul de avansat ceva \u00een Malta. De ce? A\u021bi aflat \u0219i \u0219tim cu to\u021bii de ce, dar oamenii erau nemul\u021bumi\u021bi. Adic\u0103, exper\u021bii maltezi invita\u021bi la comitet, au spus nu, ceea ce se face e doar bif\u0103. Nu e ceva r\u0103u, dar nu e de ajuns. (\u2026) Britanicii au mai luat ni\u0219te m\u0103suri \u0219i belgienii au f\u0103cut un proiect de act normativ care este disponibil public, inclusiv \u00een limba englez\u0103, \u00een care au transpus extins directiva \u0219i \u00een care au f\u0103cut referire inclusiv la recomandarea Consiliului Europei. Ei au modificat nu doar procedura civil\u0103, ci \u0219i procedura penal\u0103. Iat\u0103, belgienii, care nu au avut asemenea provoc\u0103ri cum le-am avut noi, cu cazuri penale \u00eempotriva celor care particip\u0103 la dezbaterea de interes public\u201d, arat\u0103 Alina Barbu.<\/p>\n<\/blockquote>\n<p style=\"text-align: justify;\">Ea spune c\u0103 un prim pas necesar ar fi popularizarea recomand\u0103rii Consiliului Europei, tradus\u0103 \u0219i publicat\u0103 pe site-ul IRDO, de exemplu, care este punct na\u021bional focal de transpunere a directivei anti SLAPP. Apoi transpunerea directivei \u00een legea na\u021bional\u0103 ar trebui s\u0103 fie mult mai larg\u0103 dec\u00e2t prevede minimal directiva, statele na\u021bionale fiind de altfel \u00eencurajate s\u0103 fac\u0103 asta chiar de Comisia European\u0103.<\/p>\n<blockquote>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u201eDe altfel, cred c\u0103 ar fi o diferen\u021b\u0103 de tratament nejustificabil\u0103 din niciun punct de vedere s\u0103 acord\u0103m protec\u021bie doar cazurilor transfrontaliere \u0219i s\u0103 nu acord\u0103m protec\u021bie cazurilor na\u021bionale. Directiva este doar un punct de plecare \u0219i dac\u0103 a\u0219 fi legiuitor m-a\u0219 uita un pic mai mult \u0219i la recomandare, \u0219i dac\u0103 se poate \u0219i la nevoile na\u021bionale, pentru c\u0103 am spus-o \u0219i noi \u00een recomandarea de la Consiliul Europei, noi am centralizat elementele culese de la nivelul statelor membre care s-au confruntat cu SLAPP. Este foarte posibil s\u0103 mai apar\u0103 unele lucruri, deoarece reclaman\u021bii sunt creativi, \u0219i legiuitorul na\u021bional trebuie s\u0103 se adapteze \u0219i s\u0103 r\u0103spund\u0103 rapid acestei situa\u021bii. Practic, atunci c\u00e2nd ve\u021bi transpune aceast\u0103 directiv\u0103, va trebui s\u0103 v\u0103 baza\u021bi pe o realitate din fa\u021ba instan\u021belor na\u021bionale\u201d, spune Alina Barbu.<\/p>\n<\/blockquote>\n<p style=\"text-align: justify;\">Barbu subliniaz\u0103 c\u0103 \u00een recomandare a fost extins num\u0103rul indicatorilor de recunoa\u0219tere a proceselor SLAPP, pe care directiva i-a enun\u021bat \u00een articolul 8. \u201e<em>Sunt c\u00e2teva puncte comune, de altfel le-a precizat \u0219i reprezentanta CASE. Trebuie s\u0103 fie acea implicare \u00eentr-o dezbatere public\u0103, \u00eentr-un subiect de interes public, a p\u00e2r\u00e2tului. Trebuie s\u0103 fie acea inten\u021bie, adic\u0103 s\u0103 ar\u0103\u021bi c\u0103 prin simpla exercitare a ac\u021biunii respective omul se va mai g\u00e2ndi a doua oar\u0103 dac\u0103 mai face vreodat\u0103 a\u0219a ceva. \u00cencep\u00e2nd cu primirea cerii de chemare judecat\u0103, cu cheltuieli foarte ridicate, acel efect de intimidare rezult\u0103 indirect din simplul mod \u00een care este formulat\u0103 o astfel de ac\u021biune. Pentru c\u0103 altfel ac\u021biunile, dac\u0103 nu ar avea aceste caracteristici, ar fi simple ac\u021biuni civile, administrative, penale. Problema se pune c\u0103 \u00een ultimii ani au \u00eenceput aceste proceduri judiciare s\u0103 aib\u0103 efect de afectare a democra\u021biei prin \u00eempiedicarea particip\u0103rii la dezbateri de interes public. Aici este problema. Deci este mai mult dec\u00e2t un simplu abuz de drept pentru care oricum aveam instrumente<\/em>\u201d, arat\u0103 Alina Barbu.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Recomandarea Consiliului Europei con\u021bine \u0219i c\u00e2teva garan\u021bii extinse fa\u021b\u0103 de directiv\u0103, \u0219i ele vizeaz\u0103 nu numai victimele SLAPP, ci \u0219i \u021bintele. De altfel acestea se reg\u0103sesc \u0219i \u00eentr-o recomandare a Comisiei Europene c\u0103tre statele membre, lansat\u0103 odat\u0103 cu propunerea de directiv\u0103. \u201e<em>Ce \u00eenseamn\u0103 sprijin pentru victime \u0219i \u021binte. Nu trebuie s\u0103 a\u0219tept ca o persoan\u0103, un jurnalist, un ONG, un avocat, s\u0103 ajung\u0103 victim\u0103, s\u0103 aib\u0103 calitatea de victim\u0103 \u00eentr-o procedur\u0103, ca s\u0103-l ajut dup\u0103 aceea. El poate s\u0103 fie doar \u021bint\u0103 \u0219i ar fi binevenit \u0219i un sistem de sprijin al victimelor sau \u021bintelor SLAPP. Eu doar am s\u0103 subliniez c\u00e2teva care mi se pare c\u0103 sunt importante:<\/em><\/p>\n<ul style=\"text-align: justify;\">\n<li><em><strong>Un sistem de asigurare, pentru jurnali\u0219ti,<\/strong> cumva sprijinit de stat, <strong>care s\u0103 acopere cheltuielile de judecat\u0103<\/strong> \u0219i cele cu avocatul, care trebuie s\u0103 fie foarte bun. Sigur, avocatul din oficiu e bun, ajutorul judiciar e bun, dar s\u0103 fim serio\u0219i, ai nevoie de un avocat foarte bun, cu foarte mult\u0103 expertiz\u0103. Po\u021bi s\u0103 apelezi la bun\u0103voin\u021ba lui pentru pro bono, dar dac\u0103 sunt foarte multe cazuri, nu pot nici ei la nesf\u00e2r\u0219it.<\/em><\/li>\n<li><em><strong>Apelarea, pentru jurnali\u0219tii care sunt \u00een situa\u021bii extreme, la sistemele de sheltere, la relocarea voluntar\u0103<\/strong>. Sigur, am dep\u0103\u0219it pu\u021bin partea civil\u0103, dar am recunoscut amenin\u021b\u0103rile care sunt evidente pentru anumi\u021bi jurnali\u0219ti \u0219i am spus \u00een recomandare s\u0103 se poat\u0103 apela \u00een astfel de situa\u021bii la ce sisteme de protec\u021bie exist\u0103. Nu trebuie s\u0103 invent\u0103m acum un sistem de protec\u021bie distinct pentru jurnali\u0219ti. Sunt victime? Sunt victime. Avem sisteme de protejare a unor victime relativ bine puse la punct. \u00cen general, sistemul pentru victimele traficului de persoane a fost recunoscut la nivelul UE ca fiind bine pus la punct \u00een state. \u0218i da, este \u00een penal<\/em>\u201d, a spus Alina Barbu.<\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Emilia \u0218ercan, jurnalist\u0103<\/strong> prezent\u0103 la \u00eent\u00e2lnire, a punctat \u00eens\u0103 c\u0103 de\u0219i i s-a oferit un ad\u0103post \u00een afara \u021b\u0103rii, atunci c\u00e2nd a avut unul dintre procesele \u00een care autorit\u0103\u021bile statului \u00eencercau s-o compromit\u0103, nu a acceptat s\u0103 plece,<\/p>\n<blockquote>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u201epentru c\u0103 era important s\u0103 fiu aici, s\u0103 stau de g\u00e2t cu statul rom\u00e2n \u0219i s\u0103 m\u0103 lupt cu el. Dar probabil c\u0103 cel mai bine ar fi ca societ\u0103\u021bile profesionale, pe care din p\u0103cate noi nu le avem, s\u0103 ofere protec\u021bia asta. Pentru c\u0103, sincer\u0103 s\u0103 fiu, eu nu m-a\u0219 l\u0103sa la m\u00e2na statului rom\u00e2n sub nicio form\u0103. <strong>Nu a\u0219 avea \u00eencredere sub nicio form\u0103 ca statul rom\u00e2n s\u0103 ofere protec\u021bie<\/strong>\u201d.<\/p>\n<\/blockquote>\n<h3><\/h3>\n<h3 style=\"text-align: justify;\">Un avocat p\u0103\u021bit: judec\u0103torii trebuie s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 trebuie s\u0103 \u021bin\u0103 cu oamenii<\/h3>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Victimele SLAPP nu sunt numai jurnali\u0219tii, organiza\u021biile civice sau cet\u0103\u021benii, ci \u0219i avoca\u021bii care intervin \u00een ap\u0103rarea lor. <strong>Diana Ionescu este cadru didactic la Universitatea Babe\u0219 Bolyai \u0219i avocat \u00een Baroul Cluj<\/strong>. De\u0219i este penalist, a ini\u021biat \u00een nume propriu ac\u021biuni \u00een sprijinul unor cet\u0103\u021beni din zona natal\u0103 (jude\u021bul Suceava), care se lupt\u0103 de ani de zile cu Consiliul jude\u021bean pentru c\u0103 nu sunt de acord s\u0103 li se construiasc\u0103 o groap\u0103 de gunoi deasupra satului, \u00een Pasul Mestec\u0103ni\u0219.<\/p>\n<div id=\"attachment_11544\" style=\"width: 610px\" class=\"wp-caption aligncenter\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" aria-describedby=\"caption-attachment-11544\" class=\"wp-image-11544 size-full\" src=\"https:\/\/apador.org\/wp-content\/uploads\/2025\/02\/Diana-Ionescu.jpg\" alt=\"\" width=\"600\" height=\"494\" srcset=\"https:\/\/apador.org\/wp-content\/uploads\/2025\/02\/Diana-Ionescu.jpg 600w, https:\/\/apador.org\/wp-content\/uploads\/2025\/02\/Diana-Ionescu-300x247.jpg 300w\" sizes=\"auto, (max-width: 600px) 100vw, 600px\" \/><p id=\"caption-attachment-11544\" class=\"wp-caption-text\">Avocata Diana Ionescu<\/p><\/div>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<blockquote>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u201e<\/strong>\u00centr-un litigiu de mediu \u00een contencios administrativ se opune un cet\u0103\u021bean sau un ONG, unei autorit\u0103\u021bi publice, emitent\u0103 a actului administrativ. \u00cen unele cauze intervin \u0219i beneficiarii, care uneori sunt companii private, uneori beneficiarii sunt tot autorit\u0103\u021bi publice, ca \u00een cazul acestui depozit de de\u0219euri, unde beneficiar al actelor administrative \u0219i emitent totdat\u0103 este tot Consiliul jude\u021bean Suceava. \u00cen momentul \u00een care o autoritate public\u0103 angajeaz\u0103 un avocat pe sume foarte mari de bani, se creeaz\u0103 un dezechilibru \u00eentre cet\u0103\u021bean \u0219i autoritatea public\u0103. Cet\u0103\u021beanul, dac\u0103 ar vrea s\u0103 acceseze fonduri publice, are ajutorul public judiciar (care poate fi accesat \u0219i de c\u0103tre ONG-uri, pentru cauze de contencios administrativ), deci cet\u0103\u021beanul prime\u0219te 500-1.000 de lei pentru o etap\u0103 de judecat\u0103, pe c\u00e2nd Consiliul jude\u021bean Suceava, cu \u00eencredin\u021bare direct\u0103, a dat 150.000 de euro unei firme de avocatur\u0103. 60.000 de euro \u00een cauza privind hot\u0103r\u00e2rea de Consiliul local, unde cet\u0103\u021benii au atacat, \u0219i 80.000 de euro \u00een cauza privind autoriza\u021bia de construire, unde m-am dus eu \u00een nume propriu. \u00cen total 100 \u0219i ceva de mii de euro cu \u00eencredin\u021bare direct\u0103. Acesta este un dezechilibru fantastic \u0219i aceasta este o problem\u0103, zic eu, de interes public, felul \u00een care autorit\u0103\u021bile publice pot accesa fonduri pentru plata avoca\u021bilor\u201d.<\/p>\n<\/blockquote>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Diana Ionescu<\/strong> subliniaz\u0103 c\u0103 folosirea banilor publici, discre\u021bionar, de c\u0103tre autorit\u0103\u021bi, ca s\u0103 lupte tocmai \u00eempotriva cet\u0103\u021benilor care au pl\u0103tit prin impozite \u0219i taxe acei bani, este o chestiune care arat\u0103 dispropor\u021bia de for\u021be \u0219i care nu se discut\u0103 nici public, nici la nivelul profesiei de avocat.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen aceste procese, pe l\u00e2ng\u0103 problema (de mediu \u00een acest caz) pe care oamenii \u00eencearc\u0103 s\u0103 o rezolve lupt\u00e2nd cu autoritatea, ei ajung s\u0103 mai aib\u0103 una, \u0219i mai grav\u0103, a cheltuielilor de judecat\u0103 dispropor\u021bionate, pretinse de autorit\u0103\u021bi \u00een c\u00e2rd\u0103\u0219ie cu firmele private de avocatur\u0103, care intimideaz\u0103 \u0219i \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103. Diana Ionescu consider\u0103 c\u0103:<\/p>\n<blockquote>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u201edac\u0103 \u00eencepe s\u0103 ne fie fric\u0103 s\u0103 mergem \u00een justi\u021bie, democra\u021bia este afectat\u0103<\/strong>, pentru c\u0103 puterea judec\u0103toreasc\u0103 se poate exprima doar atunci c\u00e2nd cineva o sesizeaz\u0103 cu o ac\u021biune. \u0218i atunci, \u0219i Conven\u021bia de la Aarhus spune \u00een mod expres c\u0103 cet\u0103\u021benii trebuie s\u0103 aib\u0103 rol activ \u0219i trebuie s\u0103 fie \u00eencuraja\u021bi. \u0218i dac\u0103 cet\u0103\u021benii merg la justi\u021bie, nu pot fi \u00eempov\u0103ra\u021bi cu cheltuieli foarte mari\u201d.<\/p>\n<\/blockquote>\n<p style=\"text-align: justify;\">Tot ea subliniaz\u0103 c\u0103 norma intern\u0103 spune c\u0103 cheltuiele de judecat\u0103 trebuie s\u0103 fie rezonabile, iar acest lucru este subliniat \u0219i de Conven\u021bia de la Aarhus, ratificat\u0103 \u0219i de UE. Ionescu d\u0103 exemplul UK, unde \u201e\u00een litigiile de mediu, dac\u0103 reclamantul pierde, poate pl\u0103ti cel mult 5.000 de lire, dac\u0103 este persoan\u0103 fizic\u0103, \u0219i cel mult 10.000 de lire, dac\u0103 este persoan\u0103 juridic\u0103. Instan\u021ba poate s\u0103 dea \u0219i mai jos, dar avem aceast\u0103 limit\u0103 maxim\u0103 stabilit\u0103<strong>\u201d.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">De aceea, Diana Ionescu a sesizat Curtea de Justi\u021bie a Uniunii Europene \u00een cauza \u00een care a atacat autoriza\u021bia de construc\u021bie a gropii de gunoi din Suceava. \u201e<em>De\u0219i jurispruden\u021ba Cur\u021bii era clar\u0103, am considerat c\u0103 e potrivit s\u0103 avem o trimitere preliminar\u0103 pe Rom\u00e2nia, pentru c\u0103 altfel se impune \u00een fa\u021ba instan\u021belor na\u021bionale. \u0218i asta este cauza C-252-22, trimitere preliminar\u0103 din Rom\u00e2nia, unde Curtea de Justi\u021bie \u00ee\u0219i reia jurispruden\u021ba \u0219i spune \u00een mod clar c\u0103 \u00een litigiile de mediu cheltuielile trebuie s\u0103 fie rezonabile \u0219i c\u0103 instan\u021ba na\u021bional\u0103 trebuie s\u0103 interpreteze dreptul na\u021bional astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 asigure aceast\u0103 condi\u021bie<\/em>\u201d.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen acela\u0219i timp, <strong>Diana Ionescu<\/strong> crede c\u0103 este necesar\u0103 \u0219i o discu\u021bie despre etica profesiei de avocat, spun\u00e2nd c\u0103 dac\u0103 avoca\u021bii \u0219i-ar refuza clien\u021bii care intenteaz\u0103 procese SLAPP, pe motiv c\u0103 acele procese d\u0103uneaz\u0103 statului de drept \u0219i democra\u021biei, altfel ar sta situa\u021bia: \u201e<em>Eu sunt avocat, dar eu n-a\u0219 putea s\u0103 scriu \u00een via\u021ba mea acele cifre. Nu \u0219tiu cum te \u021bine pixul \u0219i calculatorul s\u0103 scrii a\u0219a ceva \u0219i s\u0103-i ceri celuilalt a\u0219a ceva. Cred c\u0103 este vorba de o chestiune de etic\u0103 \u0219i cred c\u0103 despre etica avoca\u021bilor \u00een Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 vorbim pentru c\u0103 nu se vorbe\u0219te<\/em>\u201d.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Diana Ionescu<\/strong> a reiterat c\u0103 nu at\u00e2t criteriul celerit\u0103\u021bii \u00een judecarea proceselor SLAPP va fi o problem\u0103, dup\u0103 transpunerea directivei, ci care este adev\u0103rata ra\u021biune pentru combaterea SLAPP:<\/p>\n<blockquote>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u201ecred c\u0103 o provocare mai mare este cea pe fond. Ca judec\u0103torii s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 cu adev\u0103rat care este ra\u021biunea. \u0218i anume, c\u0103 at\u00e2t timp c\u00e2t sperii oamenii s\u0103 nu fac\u0103 lucruri, democra\u021bia ta se va duce \u00een cap. \u0218i nu m\u0103 feresc s\u0103 mai spun un lucru. S-ar putea ca unii judec\u0103tori tocmai s\u0103 interpreteze \u0219i s\u0103 spun\u0103 c\u0103 e o bun\u0103 cale s\u0103-i mai oprim pe \u0103\u0219tia care vorbesc. Nu trebuie s\u0103 ne ascundem nici de acest lucru. Pentru c\u0103 Rom\u00e2nia are \u00een spate istoria statului legionar, statului comunist \u00een care justi\u021bia a fost un instrument. \u0218i justi\u021bia risc\u0103 s\u0103 fie un instrument \u0219i acum. \u0218i atunci, foarte important va fi valoarea pe fond, de ce este important\u0103 formarea profesional\u0103 \u0219i lumea s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 acest SLAPP nu e o simpl\u0103 chestiune tehnic\u0103 pe care construim cinci grile, ci este o chestiune ce \u021bine profund de democra\u021bie \u0219i de rolul fiec\u0103rui cet\u0103\u021bean, fie c\u0103 sunt profesori universitari, fie c\u0103 sunt avoca\u021bi, fie c\u0103 sunt cet\u0103\u021beni simpli, a\u0219a cum vorbea doamna mai devreme. Deci, <strong>judec\u0103torii trebuie s\u0103 se plaseze pe pozi\u021bia de protectori ai oamenilor.<\/strong> Asta vor trebui s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103. De ce? Pentru c\u0103 oamenii trebuie \u00eencuraja\u021bi s\u0103 mearg\u0103 la justi\u021bie. Jurnali\u0219tii trebuie \u00eencuraja\u021bi s\u0103 vorbeasc\u0103 despre teme de interes public. Nu trebuie s\u0103 stea cu sabia deasupra capului\u201d.<\/p>\n<\/blockquote>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u0218i <strong>Alina Barbu<\/strong> a ad\u0103ugat c\u0103 inclusiv \u00een recomandarea Consiliului Europei s-a pus problema con\u0219tientiz\u0103rii rolului eticii \u00een practicarea celor dou\u0103 profesii puternic implicate \u00een SLAPP: jurnalismul \u0219i avocatura. \u00cen ambele, un rol esen\u021bial av\u00e2ndu-l asocia\u021biile profesionale ale celor dou\u0103 bresle.<\/p>\n<blockquote>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u201e<\/strong>Oamenii trebuie proteja\u021bi \u00eenainte de a deveni victime. O cale de protec\u021bie este aceea de a aduce \u00een discu\u021bie \u0219i un subiect absolut necesar, <strong>etica avoca\u021bilor<\/strong>. Pentru c\u0103 un reclamant \u00eentr-un astfel de dosar este asistat de un avocat. \u0218i avocatul ar trebui s\u0103 fie primul filtru \u0219i s\u0103-i spun\u0103 domnului de la One United, din aceast\u0103 spe\u021b\u0103, eu ca avocat nu pot face acest lucru pentru c\u0103 este \u00eempotriva <em>rule of law<\/em>. \u0218i eu ca avocat am prim\u0103 obliga\u021bie s\u0103 ap\u0103r statul de drept \u0219i eu ca avocat nu \u00ee\u021bi fac aceast\u0103 ac\u021biune\u201d, a conchis Diana Ionescu.<\/p>\n<\/blockquote>\n<p style=\"text-align: justify;\">Despre etica profesiei de jurnalist \u0219i imposibilitatea de a o impune prin justi\u021bie a vorbit \u0219i<strong> Br\u00e2ndu\u0219a Armanca, <\/strong>jurnalist la Europa Liber\u0103 Rom\u00e2nia: \u201e<em>Eu m\u0103 ocup de foarte mul\u021bi ani de etica jurnalismului care a ajuns \u00een Rom\u00e2nia la faza \u201emar\u0219 javrelor\u201d. Am lucrat foarte mult pe acest domeniu \u0219i ca profesor universitar \u0219i ca jurnalist activ. Din p\u0103cate nu am ajuns foarte bine. \u00centrebarea este cum faci s\u0103 convingi o profesie, cum este profesia liberal\u0103 a avocatului sau jurnalistului, c\u0103 f\u0103r\u0103 acest fundament etic n-o s\u0103 mai putem tr\u0103i \u0219i colabora? E o \u00eentrebare retoric\u0103 pentru c\u0103 eu n-am putut r\u0103spunde la ea. Eu \u00eens\u0103mi am pornit un proces, care dureaz\u0103 deja de trei ani, din dorin\u021ba de igien\u0103 moral\u0103, cu toate cheltuielile \u0219i durata\u2026 pentru c\u0103 cel mai mult m\u0103 sperie durata, mi-e fric\u0103 c\u0103 mor \u0219i nu apuc s\u0103 termin acest proces<\/em>\u201d.<\/p>\n<h3 style=\"text-align: justify;\">P\u0103rerea unor senatoare: legea trebuie s\u0103-i protejeze \u0219i pe ceilal\u021bi de abuzurile ONG-urilor<\/h3>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">La \u00eent\u00e2lnire au participat \u0219i parlamentari din partidele USR \u0219i AUR. <strong>Simona Sp\u0103taru<\/strong>, senator USR \u0219i avocat de profesie, a subliniat c\u0103 proiectul de lege ar trebui s\u0103 fie foarte bine pus la punct prin dezbaterile cu societatea civil\u0103 \u00eenainte de a ajunge \u00een Parlament, pentru c\u0103 odat\u0103 ajuns acolo lucrurile vor merge rapid \u0219i foarte greu se vor mai putea ad\u0103uga prevederi \u00een proiect:<\/p>\n<blockquote>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u201eMi-ar fi pl\u0103cut s\u0103 avem la aceast\u0103 mas\u0103 \u0219i judec\u0103tori. Pentru c\u0103 dac\u0103 pornim s\u0103 cre\u0103m un act normativ util din toate punctele de vedere, cred c\u0103 trebuie s\u0103 fie la mas\u0103 to\u021bi care sunt implica\u021bi \u00een procesul acesta. Judec\u0103torul, \u0219tim prea bine, dac\u0103 nu are norm\u0103, nici nu o s\u0103-\u021bi aplice. Mi-ar fi pl\u0103cut de asemenea s\u0103 lucr\u0103m pe un draft direct, s\u0103 fim c\u00e2t mai aplica\u021bi, pentru c\u0103, v\u0103 dau un exemplu din Parlament, ultimul document de acest fel care a produs emo\u021bie a fost avertizorul de integritate \u0219i acolo o mare parte din legiuitori consider\u0103 c\u0103 vorbim despre favorizarea turn\u0103torilor atunci c\u00e2nd discutam despre cum s\u0103 transpunem mai multe elemente ca un avertizor de integritate s\u0103 aib\u0103 identitatea protejat\u0103. \u0218i a trebuit s\u0103 explic de ce am nevoie de ni\u0219te amendamente pentru a-i proteja identitatea, pentru ca el s\u0103 se poat\u0103 exprima \u0219i deci instrumentul legislativ s\u0103 fie unul util, nu doar declarativ.<\/p>\n<\/blockquote>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>Este important s\u0103 pornim de la un draft, dintr-o form\u0103 de dezbate, s\u0103 nu ajungem \u00een Parlament cu un draft foarte sec, de transpunere seaca a directivei, pentru c\u0103 \u00een Parlament lucrurile se desf\u0103\u0219oar\u0103 pe repede \u00eenainte. Deci dac\u0103 am ajuns cu el \u00een faz\u0103 de haide s\u0103-l b\u0103g\u0103m \u00een comisii \u0219i s\u0103 \u00eei emitem raport, suntem deja \u00eentr-un&#8230; deciziile au fost luate, asta vreau s\u0103 spun. Deci, p\u00e2n\u0103 acolo, acest draft trebuie s\u0103 fie liber, s\u0103 circule, s\u0103 ni-l asum\u0103m, s\u0103 ne uit\u0103m la exemplele celor care sufer\u0103 din cauza acestor procese. \u0218i da, directiva trebuie aplicat\u0103 la cauze na\u021bionale. Pentru c\u0103 to\u021bi cei care sufer\u0103 sunt cet\u0103\u021beni rom\u00e2ni, da\u021bi \u00een judecat\u0103 tot de cet\u0103\u021beni rom\u00e2ni sau de autorit\u0103\u021bi publice rom\u00e2ne sau companii cu sediul \u00een Rom\u00e2nia. \u0218i cred c\u0103 acesta va fi pasul cel mai dificil de trecut \u0219i \u00een transpunerea directivei dac\u0103 o ducem la cauze na\u021bionale. \u0218i provocarea cu celeritatea, cum rezolv\u0103m procedural ca ac\u021biunea s\u0103 fie oprit\u0103 mai repede<\/em>\u201d.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Daniela \u0218tef\u0103nescu, <\/strong>senator AUR, crede c\u0103 legea trebuie s\u0103 fie c\u00e2t mai clar\u0103 \u0219i s\u0103 protejeze toate p\u0103r\u021bile, c\u0103ci abuzuri se fac \u0219i de c\u0103tre ONG-uri:<\/p>\n<blockquote>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u201eEu cred c\u0103 legea trebuie s\u0103 fie un instrument at\u00e2t de clar \u00eenc\u00e2t at\u00e2t judec\u0103torul c\u00e2t \u0219i reclamantul s\u0103 aib\u0103 cuantificat efectul ac\u021biunilor sale. S\u0103 fie predictibil, pentru c\u0103 \u00een m\u0103sura \u00een care construie\u0219ti o lege, nu o faci numai pentru o parte, o faci \u0219i pentru ceilal\u021bi. Adic\u0103 \u0219i ceilal\u021bi trebuie proteja\u021bi de diverse abuzuri care pot fi f\u0103cute de ONG-uri sau \u0219tiu eu ce alte situa\u021bii. \u0218i astfel legea trebuie s\u0103 fie un instrument clar \u00een care s\u0103 poat\u0103 s\u0103 fie cuantificat\u0103 ac\u021biunea \u0219i \u00een care, \u00eentr-adev\u0103r, limita desp\u0103gubirilor s\u0103 fie de bun sim\u021b\u201d.<\/p>\n<\/blockquote>\n<h3><\/h3>\n<h3 style=\"text-align: justify;\">Cum \u00eencearc\u0103 Ministerul Justi\u021biei s\u0103 \u021bin\u0103 cu toat\u0103 lumea<\/h3>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Ruxandra Pa\u0219oi, <\/strong>reprezentanta Ministerului Justi\u021biei la \u00eent\u00e2lnire, a declarat c\u0103 proiectul de lege de transpunere a directivei este \u00eentr-o etap\u0103 de definitivare \u0219i va fi supus consult\u0103rii publice, conform legii, urm\u00e2nd s\u0103 se \u00eencadreze \u00een termenul stabilit de transpunere, p\u00e2n\u0103 \u00een mai 2026.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Ca s\u0103 nu \u021bin\u0103 audien\u021ba \u00een suspans, Ruxanda Pa\u0219oi a spus c\u0103<\/p>\n<blockquote>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u201e\u00een forma actual\u0103 a proiectului, aflat \u00een lucru \u00een cadrul Ministerului, domeniul de aplicare al reglement\u0103rii este extins \u0219i la cauzele na\u021bionale. Deci <strong>proiectul prive\u0219te at\u00e2t cauzele transfrontaliere c\u00e2t \u0219i cele na\u021bionale<\/strong>. El urmeaz\u0103, bine\u00een\u021beles, s\u0103 includ\u0103 \u00een legisla\u021bia na\u021bional\u0103 garan\u021biile specifice pe care le presupune directiva \u0219i m\u0103 refer aici la cau\u021biune \u0219i la cererea de respingere rapid\u0103. Iar \u00een ceea ce prive\u0219te cel de-al treilea tip de garan\u021bii pe care directiva le nume\u0219te remedii, acestea se g\u0103sesc deja \u00een legisla\u021bia na\u021bional\u0103, ele vor fi doar adaptate pe alocuri, acolo unde este necesar, pentru a transpune corect \u0219i complet directiva. M\u0103 refer la publicarea hot\u0103r\u00e2rii, la acordarea desp\u0103gubirilor pentru prejudiciul, at\u00e2t moral, c\u00e2t \u0219i material, la amenda judiciar\u0103 pe care instan\u021ba o poate aplica pentru procedura abuziv\u0103 \u0219i, bine\u00een\u021beles, la cheltuielile de judecat\u0103 care se vor acorda a\u0219a cum prevede \u0219i legisla\u021bia na\u021bional\u0103. Deci \u00een acest moment, \u00een evaluarea noastr\u0103, nu am considerat c\u0103 legisla\u021bia ar impune modific\u0103ri \u00een acest punct de vedere pentru c\u0103 ea permite acordarea cheltuielilor de judecat\u0103 \u00een integralitate, cu condi\u021bia \u00een care s\u0103 nu fie excesive sau dispropor\u021bionate\u201d.<\/p>\n<\/blockquote>\n<p style=\"text-align: justify;\">Celelalte elemente incluse \u00een proiectul de lege de transpunere, conform declara\u021biilor doamnei Pa\u0219oi, ar fi:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">&#8211; Va exista o prevedere inspirat\u0103 at\u00e2t din textul directivei, dar \u0219i din legisla\u021bia \u00een vigoare, articolul 37 din CPP, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 ne-am propus nu doar s\u0103 ob\u021binem celeritatea procedurii, s\u0103 asigur\u0103m celeritatea procedurii, dar \u0219i s\u0103 elimin\u0103m toate acele cerin\u021be care ar putea eventual s\u0103 prelungeasc\u0103 inutil procedura. Deocamdat\u0103 proiectul nu are termene concrete care privesc aceast\u0103 celeritate;<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">&#8211; Am g\u00e2ndit o norm\u0103 care s\u0103 acorde organiza\u021biilor neguvernamentale posibilitatea unui <em>amicus curiae<\/em> prin care s\u0103 depun\u0103, bine\u00een\u021beles cu acordul p\u00e2r\u00e2tului, \u00eenscrisuri la dosar \u0219i nu s\u0103 aib\u0103 o situa\u021bie similar\u0103 intervenientului \u00een procesul civil, fie el \u0219i accesoriu, neav\u00e2nd un interes personal \u00een cauz\u0103;<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">&#8211; Cu privire la informarea at\u00e2t a profesioni\u0219tilor dreptului c\u00e2t \u0219i a publicului larg, acest rol \u00eel va \u00een actuala etap\u0103 \u00eel va prelua IRDO. \u0218i, de asemenea, sper\u0103m ca aceste hot\u0103r\u00e2ri care se vor pronun\u021ba s\u0103 fie publicate \u00eentr-un mod c\u00e2t mai accesibil pe site-ul instan\u021belor, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 ofere informa\u021biile necesare la popularizarea procedurilor;<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">&#8211; Cele dou\u0103 garan\u021bii specifice, cau\u021biunea \u0219i ac\u021biunea de respingere rapid\u0103, g\u00e2ndim o procedur\u0103 care s\u0103 fie c\u00e2t mai rapid\u0103, dar \u00een acela\u0219i timp s\u0103 respecte drepturile procesuale \u0219i s\u0103 asigure echilibrul procesual al ambelor p\u0103r\u021bi, tocmai pentru a preveni orice dezechilibre care ar putea s\u0103 dea na\u0219tere la litigii la CEDO. Este clar c\u0103 instan\u021ba se va pronun\u021ba rapid, pe baza con\u021binutului cererii de chemare \u00een judecat\u0103 \u0219i a r\u0103spunsului pe care reclamantul este obligat s\u0103 \u00eel prezinte fa\u021b\u0103 de cererea de respingere a p\u00e2r\u00e2tului. \u00cen caz de solu\u021bionare a cererii, dac\u0103 instan\u021ba admite cererea de respingere, va pune cap\u0103t procesului, deci va fi o solu\u021bie pe fond, cu posibilitatea pentru reclamant de a o ataca conform legii, deci va beneficia de c\u0103ile prev\u0103zute de lege pentru solu\u021bia respingerii cauzei, iar dac\u0103 este o solu\u021bie de respingere, aceasta va fi definitiva \u0219i va continua procedura pe fond a cauzei, tocmai pentru a asigura echilibru \u00een cauz\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">&#8211; Legea nu are dispozi\u021bii tranzitorii, nu se va aplica proceselor \u00een curs.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00centrebat\u0103 de audien\u021b\u0103 care va fi modalitatea concret\u0103 de func\u021bionare a acestui mecanism de respingere cu celeritate a procesului, \u0219i de ce nu are posibilitatea unei c\u0103i de atac \u0219i p\u00e2r\u00e2tul, nu numai reclamantul, <strong>Ruxandra Pa\u0219oi<\/strong> a explicat:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u201e<\/strong><em>Este solu\u021bia din directiv\u0103 \u0219i pe care o consider\u0103m cea mai corect\u0103 din punct de vedere al asigur\u0103rii echilibrului, dac\u0103 judec\u0103torul fondului consider\u0103 c\u0103 cererea nu este v\u0103dit\u0103 \u00eentemeiat\u0103, e cam greu de justificat \u00een ce m\u0103sur\u0103 o solu\u021bie contrar\u0103 a judec\u0103torului din calea de atac ar putea s\u0103 treac\u0103 testul Cur\u021bii Europene. Pentru c\u0103 v\u0103dit \u00eentemeiat\u0103 \u00eenseamn\u0103 v\u0103dit \u00eentemeiat\u0103. Adic\u0103, dac\u0103 exist\u0103 divergen\u021b\u0103 de opinii \u00eentre cei doi judec\u0103tori, asta este mai cur\u00e2nd un indiciu c\u0103 cererea nu este v\u0103dit ne\u00eentemeiat\u0103 \u0219i atunci ar trebui s\u0103 continue procedura pe fond. Dar asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul procedurii judec\u0103torul nu va putea ajunge la concluzia c\u0103 procedura a fost abuziv\u0103 \u0219i s\u0103 acorde toate cele patru garan\u021bii despre care aminteam, s\u0103 amendeze, s\u0103 dispun\u0103 publicarea, s\u0103 oblige la plata tuturor desp\u0103gubirilor \u0219i, bine\u00een\u021beles, asta nu exclude o solu\u021bie final\u0103, \u00een sensul c\u0103 a fost, totu\u0219i o cauz\u0103 SLAPP. \u00censeamn\u0103 doar c\u0103 se va continua judecata pe fond, pentru c\u0103 cererea nu este v\u0103dit ne\u00eentemeiat\u0103. Cererea de respingere ca v\u0103dit ne\u00eentemeiat\u0103 poate fi f\u0103cut\u0103 de p\u00e2r\u00e2t \u00een cursul procedurii, \u00een principiu \u00een fa\u021ba primei instan\u021be. Este destul de greu de a vorbi de o respingere rapid\u0103 c\u00e2nd suntem deja \u00een calea de atac. \u0218i directiva nu oblig\u0103 la asta. Adic\u0103, \u00een mod normal, dac\u0103 p\u00e2r\u00e2tul consider\u0103 c\u0103 este victima unei cauze SLAPP, el va avea tot interesul s\u0103 invoce \u00eenc\u0103 din prim\u0103 instan\u021b\u0103 acest lucru. \u0218i va face o cerere de respingere rapid\u0103<\/em>\u201d.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Nicoleta Popescu a \u00eentrebat dac\u0103 judec\u0103torul poate invoca din oficiu c\u0103 cererea de chemare \u00een judecat\u0103 este ne\u00eentemeiat\u0103, \u00een caz c\u0103 p\u00e2r\u00e2tul nu are suficiente cuno\u0219tin\u021be juridice necesare ca s-o fac\u0103 sau nu-\u0219i permite un avocat. R\u0103spunsul a fost c\u0103 nu, \u00een proiect judec\u0103torul nu are aceast\u0103 libertate \u0219i nici directiva nu prevede. Alina Barbu a intervenit spun\u00e2nd c\u0103 acest lucru este totu\u0219i recomandat de Consiliul Europei \u0219i ar fi util de introdus \u00een lege, mai ales c\u0103 directiva nici nu-l interzice.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Din sal\u0103 au mai existat voci de avoca\u021bi care au amintit c\u0103 exist\u0103 deja aceast\u0103 posibilitate de liber\u0103 dispunere a judec\u0103torului \u00een cauze civile, de exemplu \u00een cauze de divor\u021b pentru \u00eencredin\u021barea minorilor, deci ar putea fi introdus acest rol activ al judec\u0103torului \u0219i \u00een cauzele SLAPP, unde tot despre o dispropor\u021bie de for\u021be \u00eentre p\u0103r\u021bi este vorba.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u201e<em>Se poate face, dar cu respectarea principiilor dreptului procesual-civil \u00een care trebuie s\u0103 \u00eencadr\u0103m aceast\u0103 nou\u0103 reglementare. Sigur c\u0103 putem s\u0103 discut\u0103m, putem s\u0103 cerem \u0219i p\u0103rerea \u0219i, cu siguran\u021b\u0103, c\u0103 o vom face, \u0219i a sistemului judiciar, dar trebuie s\u0103 avem grij\u0103 s\u0103 nu lez\u0103m principii cum ar fi disponibilitatea, s\u0103 nu lez\u0103m dreptul la un proces echitabil al celeilalte p\u0103r\u021bi<\/em>\u201d, a admis reprezentanta ministerului.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Luca Ciubotaru<\/strong>, reprezentant Leader Just, a ridicat problema \u00eencadr\u0103rii cazurilor de SLAPP \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t ele s\u0103 poat\u0103 fi reg\u0103site, la o c\u0103utare \u00een sistemul ECRIS, precum \u0219i introducerea \u00een lege at\u00e2t a cauzelor penale c\u00e2t \u0219i administrative, deoarece acestea au o pondere mare \u00een r\u00e2ndul cauzelor SLAPP.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Ruxandra Pa\u0219oi <\/strong>a admis c\u0103 \u00een acest moment \u0219i ministerului i-a fost greu s\u0103 g\u0103seasc\u0103 cauze SLAPP \u00een sistemul instan\u021belor, tocmai din cauza lipsei elementelor definitorii, \u0219i c\u0103 probabil se va lucra la o modalitate tehnic\u0103 de marcare a acestora \u00een ECRIS, dar numai la finalul procedurii, atunci c\u00e2nd instan\u021ba va califica acel proces drept SLAPP.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">C\u00e2t prive\u0219te \u00eencadrarea cauzelor penale \u0219i administrative, <strong>Alina Barbu <\/strong>a punctat c\u0103 la acest moment ar fi imposibil de introdus \u0219i cauzele de r\u0103spundere civil\u0103 delictual\u0103 \u00een categoria SLAPP, \u00eentruc\u00e2t ar intra acolo \u0219i cazurile de libertate de exprimare, dar \u0219i accidentele auto, malpraxis \u0219i orice \u00eenseamn\u0103 prejudiciu.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen privin\u021ba ajutorului public judiciar pentru victimele SLAPP, vocile din sal\u0103 au fost pro \u0219i contra, printre argumentele invocate fiind \u0219i exemplul legii avertizorilor de integritate, \u00een care de\u0219i este prev\u0103zut acest ajutor judiciar \u0219i avocatul din oficiu, practica din ultimii ani ne-a ar\u0103tat c\u0103 multe barouri din \u021bar\u0103 nu au \u0219tiut c\u0103 au aceast\u0103 obliga\u021bie, de a acorda ajutor public judiciar avertizorilor, dup\u0103 cum nici publicul larg nu e foarte bine informat despre aceast\u0103 posibilitate la \u00eendem\u00e2na cet\u0103\u021benilor \u0219i ONG-urilor. De asemenea, au existat cazuri \u00een \u021bar\u0103 \u00een care nici m\u0103car judec\u0103torii nu au luat \u00een considerare statutul de avertizor de integritate \u00een unele situa\u021bii.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Pentru informarea publicului \u0219i mai ales a categoriilor profesionale direct implicate \u2013 judec\u0103tori, avoca\u021bi \u2013 ar fi necesar\u0103 o campanie sus\u021binut\u0103 de informare, pentru care e nevoie de bani. Bani care nu sunt aproba\u021bi niciodat\u0103 \u00een proiectele de buget votate \u00een Parlament, dup\u0103 cum a explicat <strong>Oana Murariu<\/strong> (USR), autoarea amendamentului privind ajutorul public judiciar pentru avertizori. \u201e<em>Bine\u00een\u021beles, amendamentele se resping, dar ideea e ca Ministerul Justi\u021biei s\u0103 aib\u0103 \u00een vedere aceste elemente, pentru c\u0103 degeaba avem legisla\u021bie dac\u0103 cet\u0103\u021benii care pot s\u0103 beneficieze de ea nu cunosc acest lucru. \u0218i chiar cred c\u0103 e o idee bun\u0103 \u00een continuare \u0219i m\u0103 bucur c\u0103 are cine s\u0103 transmit\u0103 mai departe mesajul<\/em>\u201d.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Clara Sigheti<\/strong>, reprezentanta <strong>Ambasadei SUA:<\/strong> a fost de p\u0103rere c\u0103<\/p>\n<blockquote>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u201eajutorul judiciar, trec\u00e2nd dincolo de problema de asumare practic\u0103, nici principial nu mi se pare a fi solu\u021bia, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 tot cet\u0103\u021benii ar fi cei care ar trebui s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 acest ajutor judiciar, \u00een condi\u021biile \u00een care, <strong>discut\u0103m de ni\u0219te companii foarte mari, cu resurse foarte ample \u0219i cu case de avocatur\u0103 care percep ni\u0219te comisioane enorme, nu mi se pare OK ca cet\u0103\u021beanul s\u0103 suporte toate aceste cheltuieli<\/strong>\u201d.<\/p>\n<\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<h3 style=\"text-align: justify;\">Concluzii \u0219i promisiuni<\/h3>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u201e<\/strong><em>Sunt aici exper\u021bi \u00een drept, speciali\u0219ti \u00een drept constitu\u021bional, profesori universitari, avoca\u021bi \u0219i mul\u021bi al\u021bi speciali\u0219ti \u00een ap\u0103rarea dreptului omului. Cu to\u021bii avem acela\u0219i obiectiv comun, directiva s\u0103 fie transpus\u0103 \u00eentr-o modalitate c\u00e2t mai eficient\u0103, \u0219i vrem s\u0103 ne implic\u0103m, vrem s\u0103 v\u0103 ajut\u0103m<\/em>\u201d, a amintit <strong>Alina Monceanu, <\/strong>avocat, reprezentanta Konrad Adenauer Stiftung, o promisiune pe care Ministerul justi\u021biei ne-a f\u0103cut-o tuturor \u00een 2024, la prima \u00eent\u00e2lnire pe aceast\u0103 tem\u0103. Ea a cerut reprezentantei ministerului s\u0103 transmit\u0103 proiectul de lege \u00een grupul de exper\u021bi, \u00eenainte ca acesta s\u0103 intre \u00een procedura oficial\u0103 de consultare public\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Despre importan\u021ba transpunerii extinse a directivei \u0219i introducerea \u00een proiect a c\u00e2t mai multor propuneri din partea societ\u0103\u021bii civile, astfel \u00eenc\u00e2t \u00een Parlament s\u0103 ajung\u0103 un proiect solid, a punctat \u0219i senatoarea USR <strong>Simona Sp\u0103taru: <\/strong><\/p>\n<blockquote>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u201e<\/strong>Pentru c\u0103, de exemplu, este foarte greu de \u00een\u021beles de ce s-ar elimina din sfera directivei acest litigiu \u00een care statul este implicat, acest contencios. Eu \u0219tiu c\u0103 de multe ori partea nu de bun\u0103 credin\u021b\u0103 este \u0219i statul. Emite \u00eenc\u0103 un act administrativ identic, se nume\u0219te num\u0103rul 2 din 2023, num\u0103rul 1 a fost anulat, \u0219i atunci, eu ca cet\u0103\u021bean am o cas\u0103, mi se ridic\u0103 un bloc \u00een fa\u021b\u0103, \u00eencep s\u0103 atac actele administrative, dar investitorul are clar puterea mai mare dec\u00e2t mine, c\u0103 se duce \u0219i mai ia de la prim\u0103rie \u00eenc\u0103 trei acte, unul dup\u0103 altul, eu unde m\u0103 mai duc s\u0103 le atac \u00een litigii separate, care nu sunt \u00een cadrul procedurii? Deci rug\u0103mintea din partea mea este ca acest draft neap\u0103rat s\u0103 con\u021bin\u0103 ce ofer\u0103 acum directiva \u00een tot. Deci nu porni\u021bi de la mai pu\u021bin. Dac\u0103 se ofer\u0103 mai mult, excep\u021bional, dar nici nu scoate\u021bi ce e \u00een directiv\u0103\u201d.<\/p>\n<\/blockquote>\n<div id=\"attachment_11545\" style=\"width: 610px\" class=\"wp-caption aligncenter\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" aria-describedby=\"caption-attachment-11545\" class=\"wp-image-11545 size-full\" src=\"https:\/\/apador.org\/wp-content\/uploads\/2025\/02\/Georgiana-Iorgulescu.jpg\" alt=\"\" width=\"600\" height=\"437\" srcset=\"https:\/\/apador.org\/wp-content\/uploads\/2025\/02\/Georgiana-Iorgulescu.jpg 600w, https:\/\/apador.org\/wp-content\/uploads\/2025\/02\/Georgiana-Iorgulescu-300x219.jpg 300w\" sizes=\"auto, (max-width: 600px) 100vw, 600px\" \/><p id=\"caption-attachment-11545\" class=\"wp-caption-text\">Avocata Georgiana Iorgulescu<\/p><\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u0218i <strong>Georgiana Iorgulescu<\/strong> a conchis c\u0103 eliminarea proceselor de tip contencios din legea de transpunere a directivei nu schimb\u0103 cu nimic grava situa\u021bie \u00een care suntem deja cu cheltuielile de judecat\u0103 dispropor\u021bionate.<\/p>\n<blockquote>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u201eAsta este cheia problemei. Dac\u0103 r\u0103m\u00e2nem pe zona cheltuielilor de judecat\u0103 pe Codul de procedur\u0103 civil\u0103, suntem cum am vorbit, cu acela\u0219i Cod de procedur\u0103 civil\u0103 colega noastr\u0103, Diana Ionescu, are de pl\u0103tit 80.000 de euro, domnii de la Pojor\u00e2ta au 60.000 de euro \u0219i al\u021bii au fost desfiin\u021ba\u021bi. Este acela\u0219i Cod de procedur\u0103 civil\u0103 unde onor judec\u0103torul, c\u00e2nd e el foarte activ, cite\u0219te numai jum\u0103tate, c\u0103 acolo scrie c\u0103 judec\u0103torul din oficiu poate s\u0103 cenzureze cheltuielile de judecat\u0103. Poate nu a vrut s\u0103 fie activ sau a zis c\u0103 e bine a\u0219a. Eu cred c\u0103 zonele astea extrem de periculoase de SLAPP trebuie incluse aici, nu trebuie s\u0103 le l\u0103s\u0103m a\u0219a. To\u021bi oamenii \u0103\u0219tia care au fost, sunt acum \u00een litigii, nu \u0219tiu dac\u0103 \u00een cazul unuia dintre ei un judec\u0103tor a redus cheltuielile de judecat\u0103, de\u0219i sunt convins\u0103 c\u0103 avoca\u021bii pe care i-au avut au solicitat acest lucru pe baza Codului. Dac\u0103 remediile spune\u021bi c\u0103 r\u0103m\u00e2n cele actuale, n-am f\u0103cut nimic vizavi de cheltuieli. CJUE, \u00een cauzele de mediu, spune c\u0103 aceste cheltuieli trebuie s\u0103 nu fie prohibitive, \u0219i c\u0103 judec\u0103torul na\u021bional trebuie s\u0103 interpreteze dreptul intern de a\u0219a manier\u0103 \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu fie prohibitive. Deci avem cazuri la CJUE, inclusiv colega noastr\u0103, Diana Ionescu, are cazuri pentru Rom\u00e2nia la CJUE \u0219i r\u0103m\u00e2ne cum am vorbit, c\u0103 judec\u0103torul se uit\u0103 la textul \u0103la general din procedura civil\u0103, c\u0103 poate sc\u0103dea onorariile \u0219i totu\u0219i nu o face. Nu crede\u021bi c\u0103 e nevoie de ceva \u00een concret?\u201d.<\/p>\n<\/blockquote>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Ruxandra Pa\u0219oi <\/strong>a r\u0103spuns c\u0103 \u201e<em>Directiva ne spune s\u0103 nu stabilim plafoane. Deci chiar directiva ne impune s\u0103 nu limit\u0103m cheltuielile de judecat\u0103 mai mult dec\u00e2t prin a elimina acele p\u0103r\u021bi din cheltuieli care sunt excesive, adic\u0103 ele trebuie s\u0103 fie propor\u021bionale. Dar asta nu poate s\u0103 se analizeze dec\u00e2t de judec\u0103tori<\/em>\u201d.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen plus, a ad\u0103ugat reprezentanta Ministerului Justi\u021biei, ceea ce nu se va reg\u0103si neap\u0103rat \u00een proiectul de lege de transpunere a directivei poate fi promovat ca proiect de lege separat, \u00eentr-o etap\u0103 ulterioar\u0103.<\/p>\n<blockquote>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u201e<\/strong>Aici e vorba exclusiv de voin\u021b\u0103 politic\u0103 na\u021bional\u0103: vrem sau nu s\u0103 facem asta? Trebuie s\u0103 discut\u0103m franc. Depinde de majorit\u0103\u021bi parlamentare \u0219i altele. Trebuie s\u0103 \u00een\u021belegem c\u0103 directiva nu a vrut s\u0103 limiteze, c\u0103 a vrut ea s\u0103 limiteze ceva, ci c\u0103 at\u00e2t au putut s\u0103 fac\u0103 \u0219i c\u0103 recomand\u0103 statelor s\u0103 fac\u0103 mai mult. Sunt convins\u0103 c\u0103 CJUE va extinde, pentru c\u0103 de obicei a\u0219a se \u00eent\u00e2mpl\u0103. UE face o directiv\u0103 mai mic\u0103, pentru c\u0103 nu are baz\u0103 legal\u0103, \u0219i o extinde CJUE. Dar p\u00e2n\u0103 atunci noi murim de nervi\u201d, a conchis Diana Ionescu.<\/p>\n<\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<hr \/>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter wp-image-10902\" src=\"https:\/\/apador.org\/wp-content\/uploads\/2024\/01\/logo-UE-cofinantator.png\" alt=\"\" width=\"600\" height=\"199\" srcset=\"https:\/\/apador.org\/wp-content\/uploads\/2024\/01\/logo-UE-cofinantator.png 359w, https:\/\/apador.org\/wp-content\/uploads\/2024\/01\/logo-UE-cofinantator-300x99.png 300w\" sizes=\"auto, (max-width: 600px) 100vw, 600px\" \/><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Proiectul este finan\u021bat prin programul CERV STRIVE 2021-2027 (Cet\u0103\u021beni, Egalitate, Drepturi \u0219i Valori) al Comisiei Europene.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Programul pentru cet\u0103\u021beni, egalitate, drepturi \u0219i valori (CERV) are ca scop protejarea \u0219i promovarea drepturilor \u0219i valorilor Uniunii Europene, a\u0219a cum sunt consacrate \u00een tratatele UE \u0219i \u00een Carta drepturilor fundamentale. Sprijin\u0103 crearea \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea unor societ\u0103\u021bi deschise, echitabile, democratice, egale \u0219i incluzive \u0219i care func\u021bioneaz\u0103 \u00een conformitate cu principiile statului de drept. Aceasta include o societate civil\u0103 puternic\u0103, \u00eencuraj\u00e2nd participarea democratic\u0103, civic\u0103 \u0219i social\u0103 a oamenilor \u0219i cultiv\u00e2nd diversitatea, pe baza valorilor, istoriei \u0219i memoriei noastre comune.<\/p>\n<p>Publica\u021biile din cadrul acestui proiect reprezint\u0103 pozi\u021bia APADOR-CH \u0219i nu reflect\u0103 pozi\u021bia Uniunii Europene.","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p class=\"qtranxs-available-languages-message qtranxs-available-languages-message-en\">Sorry, this entry is only available in <a href=\"https:\/\/apador.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11536\" class=\"qtranxs-available-language-link qtranxs-available-language-link-ro\" title=\"Rom\u00e2n\u0103\">Rom\u00e2n\u0103<\/a>. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.<\/p>\n<p>Solicit\u0103rile APADOR-CH, sus\u021binute de o mare parte a societ\u0103\u021bii civile, au fost incluse \u00een proiectul legii de transpunere a Directivei anti SLAPP; Totu\u0219i, procesele penale \u0219i administrative, intentate pentru intimidarea activi\u0219tilor \u0219i jurnali\u0219tilor, r\u0103m\u00e2n tot o problem\u0103<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":11541,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1022,5,81],"tags":[1803,1802,583,449,280,1801,1742,1766],"class_list":["post-11536","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-articole-reportaje","category-buna-guvernare","category-slider","tag-alina-barbu","tag-diana-ionescu","tag-ministerul-justitiei","tag-nicoleta-popescu","tag-participare-publica","tag-procese-abuzive","tag-slapp","tag-transpunere-directiva-anti-slapp"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11536","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11536"}],"version-history":[{"count":20,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11536\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11661,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11536\/revisions\/11661"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/11541"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11536"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11536"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11536"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}