{"id":11607,"date":"2025-03-20T11:06:07","date_gmt":"2025-03-20T09:06:07","guid":{"rendered":"https:\/\/apador.org\/?p=11607"},"modified":"2025-03-20T11:06:07","modified_gmt":"2025-03-20T09:06:07","slug":"alegerile-trebuie-sa-fie-libere-doar-daca-sunt-parlamentare-zice-cedo","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/apador.org\/en\/alegerile-trebuie-sa-fie-libere-doar-daca-sunt-parlamentare-zice-cedo\/","title":{"rendered":"Alegerile trebuie s\u0103 fie libere, doar dac\u0103 sunt parlamentare, zice CEDO"},"content":{"rendered":"

Sorry, this entry is only available in Rom\u00e2n\u0103<\/a>. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.<\/p>Un comentariu cu privire la articolul 3 din Protocolul 1 la CEDO \u2013 Dreptul la alegeri libere \u0219i aplicabilitatea sa \u00een cazul anul\u0103rii alegerilor preziden\u021biale din anul 2024, din Romania<\/strong><\/p>\n

\n

Prin decizia din 6 martie 2025, pronun\u021bat\u0103 \u00een cauza nr. 37327\/24<\/a>, CEDO (completul de 3 judec\u0103tori) a respins, ca inadmisibil\u0103, o cerere formulat\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu anularea alegerilor preziden\u021biale din Rom\u00e2nia, din anul 2024.\u00a0O discu\u021bie interesant\u0103 a privit posibila \u00eenc\u0103lcare a articolului 3 din Protocolul nr. 1 la Conven\u021bia European\u0103 a Drepturilor Omului, articol care poarta titlul marginal \u201eDreptul la alegeri libere\u201d.[1]<\/a> \u00cen final, CEDO a respins cererea \u0219i cu privire la \u00eenc\u0103lcarea acestui articol, pe motiv c\u0103 respectivul articol din Conven\u021bie nu garanteaz\u0103 dec\u00e2t alegeri parlamentare libere, nu \u0219i alegeri preziden\u021biale libere.<\/p>\n

Este adev\u0103rat, textul art. 3 din Protocolul nr. 1 la CEDO se refer\u0103 strict la libertatea alegerilor parlamentare<\/em> (\u201ealegerea corpului legislativ\u201d). Dar, acest text pare a fi fost redactat de o \u021bar\u0103 \u00een care exist\u0103 monarhie \u0219i care, din acest motiv, \u0219i-a pus doar problema existen\u021bei unor alegeri parlamentare, nu \u0219i a unor alegeri preziden\u021biale (\u00een monarhii, nu este nevoie de alegeri pentru un pre\u0219edinte).<\/p>\n

Refuz\u00e2nd s\u0103 analizeze pe fond o pl\u00e2ngere privind libertatea alegerilor preziden\u021biale, pe motiv c\u0103 art. 3 din Protocolul 1 garanteaz\u0103 doar libertatea alegerilor parlamentare, nu \u0219i libertatea alegerilor preziden\u021biale, CEDO pare a accepta, prin aceasta, c\u0103 nu ar fi o problem\u0103 de drepturile omului \u00eenc\u0103lcarea libert\u0103\u021bii alegerilor preziden\u021biale. De\u0219i, tot ea afirm\u0103 c\u0103 e o problem\u0103 de drepturile omului libertatea alegerilor parlamentare. Concluzia pare oarecum surprinz\u0103toare, deoarece, \u00eentr-un sistem democratic, toate alegerile ar trebui s\u0103 fie libere, nu doar cele parlamentare. Din acest motiv, modul \u00een care este redactat art. 3 din Protocolul 1 ar putea fi considerat un punct slab al CEDO. \u0218i care ar putea fi corectat prin reformularea art. 3, \u00een sensul c\u0103 prin el s\u0103 se garanteze caracterul liber al oric\u0103ror alegeri<\/em>, \u0219i parlamentare, \u0219i preziden\u021biale, \u0219i locale, \u0219i pentru referendum.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 la modificarea, \u00eentr-un viitor incert, a vreunui text din CEDO, se poate analiza dac\u0103 \u0219i actualul text, men\u021bionat mai sus, s-ar fi putut aplica, \u00een func\u021bie de specificul func\u021biei preziden\u021biale din Rom\u00e2nia, \u0219i \u00een cazul alegerilor preziden\u021biale din Rom\u00e2nia. Cu alte cuvinte, s\u0103 analiz\u0103m dac\u0103 pre\u0219edintele are leg\u0103turi cu activitatea de legiferare \u0219i dac\u0103 aceste leg\u0103turi sunt suficient de intense\/puternice pentru a-l apropia pe pre\u0219edinte de corpul legislativ. Astfel, se va putea aprecia dac\u0103 art. 3 din Protocolul 1, a\u0219a cum este redactat \u00een prezent, s-ar fi putut aplica \u0219i \u00een cazul alegerilor pentru pre\u0219edinte, \u00een cazul \u00een care pre\u0219edintele, prin atribu\u021biile sale, are o leg\u0103tur\u0103 semnificativ\u0103 cu procesul legislativ.<\/p>\n

Doctrina este unanim\u0103 \u00een a plasa pre\u0219edintele \u021b\u0103rii \u00een cadrul puterii executive, unde se afl\u0103 \u0219i guvernul, iar nu \u00een cadrul puterii legislative, unde se afl\u0103 doar parlamentul.<\/p>\n

Cu toate acestea, plasarea unei autorit\u0103\u021bi \u00een cadrul puterii executive nu \u00eenseamn\u0103 \u0219i imposibilitatea exercit\u0103rii func\u021biei legislative, specific\u0103 parlamentului (corpului legislativ). Dimpotriv\u0103.<\/p>\n

De exemplu, guvernul, de\u0219i face parte din puterea executiv\u0103, exercit\u0103 intens func\u021bia legislativ\u0103, uneori chiar mai intens dec\u00e2t parlamentul. Astfel, guvernul poate emite (\u0219i chiar o face, din plin) ordonan\u021be \u0219i ordonan\u021be de urgen\u021b\u0103, care sunt acte normative cu aceea\u0219i putere juridic\u0103 precum o lege adoptat\u0103 de parlament. Prin ordonan\u021bele guvernului sunt stabilite noi norme de conduit\u0103, cu putere de lege, sau sunt modificate ori abrogate legi \u00een vigoare. Deci, de\u0219i nu face parte din \u201ecorpul legislativ\u201d la care se refer\u0103, anacronic, art. 3 din Protocolul 1 la CEDO, guvernul exercit\u0103, \u0219i \u00eenc\u0103 intens, potrivit Constitu\u021biei, func\u021bia legislativ\u0103 pe care o exercit\u0103 corpul legislativ (parlamentul).<\/p>\n

Nici pre\u0219edintele nu este complet str\u0103in de exercitarea func\u021biei legislative. Exist\u0103 situa\u021bii, mai rare dec\u00e2t \u00een cazul guvernului sau parlamentului, c\u00e2nd pre\u0219edintele exercit\u0103 direct \u0219i exclusiv<\/em> func\u021bia legislativ\u0103<\/u>. Exemplul clasic este cel din timpul pandemiei Covid, c\u00e2nd, prin decret preziden\u021bial (Decretul 195\/2020), pre\u0219edintele a decretat stare de ugen\u021b\u0103 pe \u00eentreg teritoriul \u021b\u0103rii. Prin acel decret, care, \u00eempreun\u0103 cu cele dou\u0103 anexe, are 63 de articole (sunt legi care au mai pu\u021bine articole) au fost stabilite norme de conduit\u0103 obligatorii pentru to\u021bi, ca \u00eentr-o lege, pentru mai toate domeniile de activitate \u0219i au fost modificate sau suspendate prevederi din alte legi\/acte normative.<\/p>\n

Atunci c\u00e2nd nu legifereaz\u0103 direct, pre\u0219edintele este, totu\u0219i, implicat \u00een procesul legislativ. Astfel, pentru a intra \u00een vigoare, fiecare<\/em> lege adoptat\u0103 de Parlament trebuie promulgat\u0103 de pre\u0219edinte. Promulgarea are semnifica\u021bia unui OK final, privind constitu\u021bionalitatea \u0219i oportunitatea legii. Numai dup\u0103 ce este promulgat\u0103 de pre\u0219edinte, o lege poate fi publicat\u0103 \u00een Monitorul oficial \u0219i intr\u0103 \u00een vigoare. Dac\u0103 pre\u0219edintele apreciaz\u0103 c\u0103 legea primit\u0103 spre promulgare nu este constitu\u021bional\u0103 (integral sau anumite prevederi din lege), el are dreptul s\u0103 nu promulge \u0219i s\u0103 sesizeze Curtea Constitu\u021bional\u0103. De asemenea, chiar dac\u0103 legea este constitu\u021bional\u0103, pre\u0219edintele poate aprecia c\u0103 ea sau anumite prevederi din ea nu sunt oportune, caz \u00een care pre\u0219edintele poate restitui legea la Parlament, pentru a fi reexaminat\u0103.<\/p>\n

Este\u00a0 adev\u0103rat c\u0103, dup\u0103 ce pre\u0219edintele respinge o dat\u0103 legea de la promulgare, pe considerente de oportunitate, \u0219i o restituie Parlamentului, el va fi obligat s\u0103 o promulge \u00een forma primit\u0103 de la Parlament, dup\u0103 reexaminare (dar, \u0219i \u00een acest caz, dac\u0103 invoc\u0103 probleme de neconstitu\u021bionalitate, nu va trebui s\u0103 promulge legea, ci va putea sesiza Curtea Constitu\u021bional\u0103). Teoretic vorbind, chiar \u0219i c\u00e2nd sunt \u00eentrunite condi\u021biile pentru promulgarea unei legi, dac\u0103 un pre\u0219edinte nu vrea ca o lege s\u0103 intre \u00een vigoare, poate face acest lucru, refuz\u00e2nd s\u0103 o promulge. Refuzul, chiar nejustificat, al pre\u0219edintelui de a promulga o lege poate duce p\u00e2n\u0103 la suspendarea sa din func\u021bie, ca sanctiune, dar asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 legea respectiv\u0103 va intra \u00een vigoare. Dac\u0103 pre\u0219edintele nu promulg\u0103 o lege, nimeni altcineva nu o va putea promulga \u00een locul s\u0103u, iar legea nu va putea intra \u00een vigoare. Aceasta ar fi situa\u021bia \u00een care, de exemplu, pre\u0219edintele ar hot\u0103r\u00ee s\u0103 declare o \u201egrev\u0103 preziden\u021bial\u0103\u201d, prin refuzul de a promulga una sau mai multe legi. P\u00e2n\u0103 \u00een prezent, \u00een practic\u0103, o astfel de situa\u021bie nu a existat, dar, anul acesta, odat\u0103 cu anularea alegerilor preziden\u021biale, pare s\u0103 se fi deschis calea spre nenum\u0103rate premiere.<\/p>\n

Se poate observa c\u0103 pre\u0219edintele are, totu\u0219i, posibilitatea unei implic\u0103ri \u00een procesul legislativ. \u021aine, \u00een cele din urm\u0103, de aprecierea fiec\u0103ruia, dac\u0103 aceast\u0103 implicare poate fi considerat\u0103 semnificativ\u0103 sau minor\u0103. \u00cen spe\u021b\u0103, CEDO a considerat c\u0103, \u00een sistemul nostru de drept, posibilitatea de implicare a pre\u0219edintelui \u00een exercitarea func\u021biei legislative este minor\u0103 sau lipse\u0219te, astfel c\u0103 nu se poate aplica art. 3 din Protocolul 1.<\/p>\n

Este de observat c\u0103 articolul 3 are totu\u0219i ca titlu marginal \u201eDreptul la alegeri libere<\/u><\/em>\u201d. Denumirea generic\u0103 a titlului marginal ar putea induce \u00een eroare, cre\u00e2nd aparen\u021ba c\u0103 \u00een respectivul articol ar fi garantat un drept la orice fel<\/em> de alegeri libere, de\u0219i este vorba doar despre alegerile parlamentare libere. Un titlu marginal mai precis ar fi fost \u201eDreptul la alegeri parlamentare<\/em> libere\u201d. Dar, titlul ar mai fi sunat la fel de bine?<\/p>\n

\n

\n

 <\/p>\n

<\/a>[1]<\/a> Curtea a analizat, \u00een cuprinsul deciziei de inadmisibilitate, \u0219i posibila \u00eenc\u0103lcare a altor articole din Conven\u021bie (art. 6, 10, 11, 13), rezultatul fiind tot negativ. Dar, discu\u021bia central\u0103, \u00een aceast\u0103 spe\u021b\u0103, se refer\u0103 la aplicabilitatea \u00een cauz\u0103 a art. 3 din Protocolul 1 la Conven\u021bie, cu privire la care se ridica o problem\u0103 de drept interesant\u0103. Ca atare, ne vom axa pe aceast\u0103 chestiune.<\/p>\n

\n

","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Sorry, this entry is only available in Rom\u00e2n\u0103<\/a>. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.<\/p>\n

Un comentariu cu privire la articolul 3 din Protocolul 1 la CEDO \u2013 Dreptul la alegeri libere \u0219i aplicabilitatea sa \u00een cazul anul\u0103rii alegerilor preziden\u021biale din anul 2024, din Romania<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":6242,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1022,81],"tags":[1413,1809,1776,103,1808],"class_list":["post-11607","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-articole-reportaje","category-slider","tag-alegeri-libere","tag-alegeri-prezidentiale-2024","tag-anulare-alegeri-prezidentiale","tag-cedo","tag-decizie-cedo"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11607","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11607"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11607\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11611,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11607\/revisions\/11611"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/6242"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11607"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11607"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11607"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}