{"id":1495,"date":"2006-02-27T00:00:00","date_gmt":"2006-02-27T00:00:00","guid":{"rendered":"http:\/\/www.apador.org\/seamus\/poziia-de-principiu-a-apador-ch-cu-privire-la-viitorul-cadru-legal-ce-va-reglementa-securitatea-naional-i-activitatea-serviciilor-de-informaii-2\/"},"modified":"2006-02-27T00:00:00","modified_gmt":"2006-02-27T00:00:00","slug":"poziia-de-principiu-a-apador-ch-cu-privire-la-viitorul-cadru-legal-ce-va-reglementa-securitatea-naional-i-activitatea-serviciilor-de-informaii-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/apador.org\/en\/poziia-de-principiu-a-apador-ch-cu-privire-la-viitorul-cadru-legal-ce-va-reglementa-securitatea-naional-i-activitatea-serviciilor-de-informaii-2\/","title":{"rendered":"Poziţia de principiu a APADOR-CH cu privire la viitorul cadru legal ce va reglementa securitatea naţională şi activitatea serviciilor de informaţii"},"content":{"rendered":"

Sorry, this entry is only available in Rom\u00e2n\u0103<\/a>. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.<\/p>

<\/p>\n

Legea privind siguranţa naţională precum şi legile care
\n reglementează activităţile tuturor serviciilor de
\n informaţii trebuie modificate pentru (i) a respecta prevederile
\n Constituţiei; (ii) a respecta standardele internaţionale \u00een materia
\n drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale; (iii) a
\n reformula conceptul de siguranţă naţională şi a
\n reforma obiectivele şi instrumentele serviciilor secrete potrivit
\n intereselor Rom\u00e2niei ca stat membru al NATO şi, \u00een perspectivă
\n apropiată, al Uniunii Europene; (iv) a consolida şi dezvolta
\n mecanismele de monitorizare şi control asupra activităţilor
\nserviciilor de informaţii. <\/p>\n

APADOR-CH consideră că, pentru a avea legi democratice \u00een
\n domeniul siguranţei naţionale şi funcţionării
\n serviciilor de informaţii, trebuie să se ţină cont cel puţin <\/i>de următoarele
\nprincipii:<\/p>\n

a) definirea clară a conceptului de siguranţă
\n naţională prin stabilirea exactă a categoriilor de
\n acţiuni\/activităţi ce constituie ameninţări la adresa
\n siguranţei naţionale. Formulările trebuie să fie limitative şi limpezi <\/i>pentru a
\nelimina complet posibilitatea de răstălmăcire sau adăugare;<\/p>\n

b) reducerea numărului de servicii de informaţii la două \u2013 SRI şi SIE \u2013 la care se
\n adaugă o singură structură informativă acceptabilă
\n şi anume Direcţia de Informaţii Militare din cadrul Ministerului
\nApărării Naţionale. <\/i><\/p>\n

Desfiinţarea
\n Serviciului de Pază şi Protecţie şi Serviciului de
\n Telecomunicaţii Speciale a căror existenţă ca servicii
\n independente este nejustificată va duce la reducerea cheltuielilor de la buget, la scăderea sau chiar
\n eliminarea rivalităţilor contraproductive dintre servicii, la
\n limitarea riscului de depăşire a sferei siguranţei
\n naţionale cu consecinţa \u00eencălcării drepturilor omului
\n şi la eficientizarea controlului public instituţionalizat asupra
\n activităţilor serviciilor de informaţii. <\/b><\/i>Serviciul de Pază şi
\n Protecţie, ca structură fără atribuţii informative, poate
\n fi trecut \u00een subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor, \u00een
\n cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Rom\u00e2ne care are, \u00eentre alte
\n atribuţii, exact "paza şi protecţia". Iar Serviciul de
\n Telecomunicaţii Speciale trebuie transformat dintr-o structură
\n informativă \u00eentr-o simplă unitate
\n tehnică<\/i>, fie \u00een cadrul Ministerului Comunicaţiilor şi
\nTehnologiei Informaţiilor, fie \u00een subordinea Guvernului.<\/p>\n

In acelaşi sens, trebuie
\n eliminate din sfera siguranţei naţionale şi structurile
\n informative create \u00een Ministerul Administraţiei şi Internelor. Aceste structuri nu au obiective ce
\n intră \u00een sfera siguranţei naţionale, ci se ocupă de
\n protecţia informativă a personalului ministerului, lucru care ar
\n trebui clar prevăzut \u00een Legea de organizare şi funcţionare a
\nMAI. <\/b><\/i><\/p>\n

c) demilitarizarea serviciilor de informaţii. Excepţie face numai
\n structura informativă din cadrul MApN. Caracterul militar a transformat
\n serviciile de informaţii \u00een sisteme
\n \u00eenchise, inaccesibile controlului public eficient şi care se supun numai
\ndisciplinei militare<\/i>;<\/p>\n

d) instituirea controlului
\n judecătoresc <\/i>asupra operaţiunilor informative şi de
\n execuţie care pot \u00eencălca drepturile omului. Controlul
\n judecătoresc se execută anterior,
\n pe durata operaţiunii şi posterior, <\/i>după următoarele
\n reguli: (i) numai un judecător poate
\n emite\u00a0 autorizaţia de supraveghere a
\n uneia sau mai multor persoane. Orice operaţiune de supraveghere a
\n oricărui serviciu de informaţii sau structură informativă
\n este ilegală <\/b>\u00een absenţa
\n autorizării judecătoreşti<\/i>; (ii) judecătorului i se pun
\n la dispoziţie toate materialele<\/i> pe baza cărora serviciile\/structurile solicită autorizaţia de
\n supraveghere. Nimeni nu poate invoca
\n "secretul de stat sau de serviciu" pentru a refuza prezentarea
\n materialelor \u00een faţa judecătorului; <\/i>(iii) \u00een conţinutul
\n autorizaţiei trebuie menţionate cu exactitate subiectul, scopul
\n şi limitele operaţiunii aprobate, inclusiv durata pentru care se
\n emite. Durata de valabilitate a
\n autorizaţiei este cea reglementată de Codul de procedură
\n penală, art. 911\u00a0 – 916
\n <\/i>(autorizaţia se emite pentru o lună şi poate fi
\n prelungită pe perioade de c\u00e2te o lună, fără a depăşi \u00een total patru luni<\/i>); (iv)
\n rezultatele operaţiunilor trebuie verificate periodic de judecător
\n care va decide asupra oportunităţii continuării supravegherii,
\n \u00een funcţie de rezultate sau de lipsa acestora; (v) la expirarea
\n autorizaţiei de supraveghere, judecătorul dispune \u00eencunoştinţarea persoanelor
\n supravegheate, care nu au fost trimise \u00een judecată, că au fost supuse
\n acestor proceduri. <\/i>Controlul
\n judecătoresc posterior se realizează prin accesul la justiţie al
\n persoanei care se consideră lezată \u00een drepturile sale prin acest gen
\n de supraveghere. <\/b>Accesul la justiţie se realizează prin
\nprevederea şi garantarea unor căi de atac \u00een faţa instanţei;<\/b><\/p>\n

e) obligaţia serviciilor\/structurilor de informaţii de a demonstra \u00een faţa judecătorului
\n că fiecare autorizaţie de supraveghere solicitată pleacă de
\n la un pericol real, concret şi
\n măsurabil la adresa siguranţei naţionale. <\/b><\/i>De asemenea,
\n ele trebuie să arate că au
\n epuizat toate celelalte <\/b>mijloace\/metode
\n de cercetare anterior solicitării
\n autorizaţiei de supraveghere<\/b><\/i> şi că această
\n ultimă metodă, ce presupune imixtiuni \u00een viaţa privată, a rămas singura posibilitate pentru
\naflarea adevărului;<\/b><\/p>\n

f) interzicerea ca serviciile\/structurile de informaţii să
\n desfăşoare orice fel de activitate comercială at\u00e2t ca
\n instituţii c\u00e2t şi de către angajaţi, inclusiv
\nsoţ\/soţie şi rude p\u00e2nă la gradul IV.<\/p>\n

Raţiunile pentru această interdicţie sunt multiple:
\n posibilă concurenţă neloială şi\/sau distorsionarea
\n pieţei prin utilizarea datelor obţinute \u00een virtutea atribuţiilor
\n legale ale acestora; pericolul constituirii unor grupări\/acţiuni \u00een
\n afara legii; obţinerea unor venituri extrabugetare ce nu pot fi controlateetc. Serviciile\/structurile de informaţii trebuie să fie
\n finanţate exclusiv de la bugetul de
\n stat, iar comisiile parlamentare de control trebuie să supravegheze
\npermanent modul \u00een care se cheltuiesc fondurile alocate<\/b><\/i>;<\/p>\n

g) accesul persoanelor la informaţiile de interes public deţinute
\nde serviciile\/structurile de informaţii<\/p>\n

Este absolut necesar să se renunţe la clasificarea automată
\n ca "secrete" a tuturor
\n informaţiilor, indiferent de natura lor, deţinute de aceste
\n servicii\/structuri.<\/i> Clasificarea automatăeste nu numai excesivă, ci şi profund dăunătoare
\n pentru o societate democratică. Poate fi acceptată numai limitarea \u2013 şi\u00a0 nu
\n interzicerea <\/b><\/i>\u2013 accesului la anumite informaţii deţinute de
\n instituţiile respective. Dar pentru a putea limita accesul, autorităţile sunt obligate
\n să demonstreze că prin comunicarea informaţiilor se pune \u00een pericol real, concret şi
\n demonstrabil un interes legitim referitor la siguranţa naţională
\n iar restricţia este absolut necesară pentru apărarea acelui
\ninteres.<\/b><\/i><\/p>\n

Obligaţia protejării informaţiilor clasificate revine exclusiv serviciilor\/structurilor de
\n informaţii şi angajaţilor acestora. Nicio altă
\n persoană fizică sau juridică nu poate fi trasă la răspundere \u2013 penală, administrativă,
\n civilă, discipliniară \u2013 pentru primirea, păstrarea sau
\n divulgarea unor informaţii clasificate şi nici nu poate fi
\n obligată să dezvăluie provenienţa acestora. <\/b><\/i>In
\n plus, trebuie prevăzut \u00een mod expres că odată ieşite din sistem, indiferent pe ce cale,
\ninformaţiile \u00eencetează să mai fie clasificate. <\/b><\/i><\/p>\n

h) arhivele serviciilor\/structurilor de informaţii <\/p>\n

Operaţiunile serviciilor\/structurilor de informaţii de culegere,
\n stocare şi arhivare de date trebuie strict reglementate, cu termene rezonabile <\/i>de secretizare
\n şi de păstrare. Serviciilor\/structurilor le este interzis să stocheze\/arhiveze informaţii obţinute
\n tangenţial \u00een cursul operaţiunilor dacă acestea nu au legătură cu subiectul sau scopul
\n supravegherii. <\/b>Orice persoană poate avea acces la propriul dosar de
\n informaţii şi poate cere rectificarea unor date. In caz de refuz,
\n persoana se poate adresa justiţiei av\u00e2nd dreptul să obţină
\nreparaţie. <\/i><\/p>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

APADOR-CH consideră că, pentru a avea legi democratice \u00een domeniul siguranţei naţionale şi funcţionării serviciilor de informaţii, trebuie să se ţină cont de o serie de principii<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[29],"tags":[],"class_list":["post-1495","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-comunicate"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1495","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1495"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1495\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1495"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1495"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1495"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}