{"id":1623,"date":"2012-05-10T00:00:00","date_gmt":"2012-05-10T00:00:00","guid":{"rendered":"http:\/\/www.apador.org\/seamus\/scrisoare-deschis-7\/"},"modified":"2012-05-10T00:00:00","modified_gmt":"2012-05-10T00:00:00","slug":"scrisoare-deschis-7","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/apador.org\/en\/scrisoare-deschis-7\/","title":{"rendered":"Scrisoare deschisă"},"content":{"rendered":"

Sorry, this entry is only available in Rom\u00e2n\u0103<\/a>. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.<\/p>

<\/p>\n

Către<\/p>\n

Domnul Emil Boc \u2013 Președinte, Partidul Democrat Liberal<\/p>\n

Domnul Victor Ponta \u2013 Președinte, Partidul Social Democrat<\/p>\n

Domnul Crin Antonescu \u2013 Președinte, Partidul Național Liberal<\/p>\n

Domnul Kelemen Hunor \u2013 Președinte, Uniunea Democrată a Maghiarilor din Rom\u00e2nia<\/p>\n

Stimați domni,<\/p>\n

Am luat act cu surprindere și \u00eengrijorare de adoptarea, de către Senatul Rom\u00e2niei, a propunerii legislative inițiate de parlamentarii PSD și PNL privind introducerea sistemului de vot majoritar uninominal \u00eentr-un singur tur pentru alegerile parlamentare din acest an. Situația este cu at\u00e2t mai gravă cu c\u00e2t acest lucru s-a produs \u00een lipsa unei dezbateri publice argumentate, imperios necesară atunci c\u00e2nd \u00een discuție se află un element esențial pentru democrație și care \u00eei privește pe alegători cel puțin \u00een aceeași măsură \u00een care \u00eei privește pe aleși: sistemul electoral.<\/p>\n

Vă adresăm această scrisoare pentru a vă solicita stoparea acestui demers, prin neadoptarea acestei propuneri și \u00een Camera deputaților. Motivele sunt legate de efectele negative deosebite pe care acest sistem le-ar putea produce asupra pluralismului politic \u00een Rom\u00e2nia și, implicit, asupra evoluției sistemului politic rom\u00e2nesc.<\/p>\n

Vă aducem \u00een atenție faptul că, \u00een Uniunea Europeană, acest sistem mai este folosit doar \u00een Marea Britanie, de c\u00e2teva decenii tendința fiind aceea de a se adopta sisteme de vot care să asigure reprezentarea corectă (proporțională) a opțiunilor politice existente \u00een societate. De altfel, după cum bine știți, pentru alegerile pentru Parlamentul European, este interzisă folosirea sistemelor majoritare \u00een oricare dintre cele 27 de state membre.<\/p>\n

Av\u00e2nd \u00een vedere faptul că există un singur exemplu, \u00een Uniunea Europeană, cu privire la folosirea acestui sistem, socotim că este util să ne raportăm la acesta, at\u00e2t sub aspectul laudelor și criticilor care \u00eei sunt aduse, c\u00e2t și cu referire la efectele pe care le-a produs \u00een multe ocazii. Dacă \u00een ceea ce privește avantajele, se invocă faptul că sistemul majoritar cu un singur tur a contribuit, \u00een Marea Britanie, la consolidarea unui sistem de partide de tip \u201cbipartid\u201d care asigură guvernări stabile (lucru care nu s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een țări precum India sau Mexic, spre exemplu) și, implicit, la stoparea accesului \u00een parlament a formațiunilor politice extremiste, permiteți-ne să trecem \u00een revistă motivele pentru care acest sistem este criticat:<\/p>\n

1.      guvernele rezultate \u00een urma alegerilor pot avea reprezentativitate scăzută (pot fi susținute de o majoritate parlamentară, \u00eensă doar de o minoritate de alegători dintre cei care votează). \u00cen sprijinul acestei afirmații, putem aduce ca exemple rezultatele alegerilor din 1979, 1983 și 1987 pentru parlamentul britanic, \u00een urma cărora, cu un procent de voturi \u00een jur de 40%, unul dintre partidele politice (conservator) avea să dețină o majoritate confortabilă \u00een Camera Comunelor (chiar de peste 60%, \u00een 1983) și, astfel, să guverneze fără probleme (\u00eempotriva voinței majorității celor care au votat, am \u00eendrăzni să spunem);<\/p>\n

2.      sistemul deformează, \u00een general, rezultatul alegerilor, \u00een sensul că poate produce mari disproporții \u00eentre voturile obținute de formațiunile politice și reprezentarea lor parlamentară, \u00een funcție de acțiunea unuia dintre factorii de hazard \u2013 distribuția teritorială a voturilor. De regulă, avantajează primul partid \u00een ordinea numărului de voturi primite sau, cel mult, primele două partide, dar poate inversa și ordinea partidelor politice din punct de vedere al mandatelor deținute \u00een parlament \u00een raport cu ordinea stabilită pe baza numărului de voturi primite. Putem să dăm ca exemplu din nou alegerile din 1983 din Marea Britanie, \u00een care Partidul Conservator a obținut 42,43% din voturi, Partidul Laburist, 27,58%, Alianța Social Democrat \u2013 Liberală, 25,37%, \u00een schimb, la nivelul mandatelor din Camera Comunelor, procentele au fost: 62,51% pentru conservatori, 32,91% pentru laburisti si 3,62% (!!!) pentru social democrati – liberali;<\/p>\n

3.      un procent mare de voturi (de regulă, peste 50%) nu sunt \u201ctransformate\u201d \u00een mandate și, implicit, un procent mare dintre cei care votează nu sunt reprezentați \u00een Parlament. \u00centr-o circumscripție \u00een care c\u00e2știgătorul obține, spre exemplu 35 \u2013 40% din voturi, aproape două treimi dintre alegători ajung să nu fie reprezentați (\u00een condițiile \u00een care, \u00een cazul altor sisteme, voturile exprimate \u00een favoarea celor care nu sunt aleși sunt redistribuite \u00een favoarea candidaților aparțin\u00e2nd acelorași partide, din alte circumscripții);<\/p>\n

4.      stimulează \u201cvotul util\u201d (alegătorul nu votează cu candidatul\/partidul preferat, ci cu candidatul cel mai puțin de neacceptat, dintre cei care au șanse de c\u00e2știga alegerile \u00een circumscripție);<\/p>\n

5.      prezintă un obstacol foarte serios \u00een calea noilor intrați (și mai tinerilor) \u00een politică;<\/p>\n

6.      face practic imposibilă apariția unor partide politice noi .<\/p>\n

Concluzii interesante și utile pot fi extrase și din modelarea pe care o putem realiza pornind de la alegerile din Rom\u00e2nia, din toamna anului 2008. Am putea aprecia ce s-ar fi \u00eent\u00e2mplat la acea vreme dacă alegerile s-ar fi desfășurat prin scrutin majoritar un un singur tur, lu\u00e2nd \u00een considerare, pentru Camera Deputaților spre exemplu, pentru fiecare partid politic sau alianță politică \u00een parte, numărul de colegii uninominale \u00een care candidații săi au ocupat primul loc. <\/p>\n

Astfel, Partidul Democrat Liberal, care a obținut 32,36% din voturi (al doilea clasat ca număr de voturi), ar fi primit 42,09% din mandatele de deputat (după numărul de colegii \u00een care candidații săi s-au situat pe primul loc), față de 36,39, c\u00e2t a primit de fapt; Partidul Social Democrat, cu 33,10% din voturi obținute, ar fi primit 37,65% din mandate, față de 36,07% c\u00e2t a primit, Partidul Național Liberal, cu 18,57% din voturi, ar fi primit 11,70% din mandate, aproape jumătate din c\u00e2te a primit de fapt \u2013 20,56%; iar UDMR, cu 6,17% din voturi, ar fi avut un mandat \u00een plus față de c\u00e2t are \u2013 performanță datorată faptului că s-a clasat pe primul loc, cu procente \u00een jur de 30%, \u00een multe colegii uninominale din vestul țării, ceea ce nu s-ar mai \u00eent\u00e2mpla \u00een noul context politic, \u00een care \u00een colegiile respective nu ar mai avea ca adversari PSD și PNL (și alții), ci USL.<\/p>\n

\u00cen afară de ceea ce s-ar fi \u00eent\u00e2mplat la nivel național, mai este interesant de estimat efectele pe care acest sistem le-ar fi produs la nivelul reprezentării alegătorilor din diferite județe, \u00een contextul \u00een care, spre exemplu: \u00een județul Arad, cu 52,06% din voturi obținute, PDL ar fi c\u00e2știgat toate cele șapte mandate (pentru că, \u00een toate cele șapte colegii, candidații săi s-au situat pe primul loc); \u00een județul Argeș, cu 45,39% din voturi, PSD + PC ar fi c\u00e2știgat opt mandate din nouă; \u00een județul Satu Mare, cu 36,05% din voturi, UDMR ar fi c\u00e2știgat patru mandate din cinci.<\/p>\n

Putem așadar, să estimăm, fără a risca foarte mult să greșim, că, \u00een 2012, sistemul majoritar cu un singur tur ar avantaja \u00een mod incorect USL și ar dezavantaja, \u00een mod dramatic și nedrept, toate celelalte formațiuni politice, așa cum, \u00een 2008, acest sistem ar fi avantajat \u00een mod semnificativ PDL și ar fi dezavantajat, la fel de semnificativ, PNL. Or, opțiunea pentru un sistem de vot sau altul nu ar trebui să fie determinată de beneficiul direct al unei anumite formațiuni politice \u00eentr-un context electoral specific, ci de interesul public general.<\/p>\n

Suntem de părere că este bine ca sistemul de vot prin care ne alegem parlamentarii să permită evaluarea, de către alegători, a fiecărui candidat \u00een parte. \u00cen același timp \u00eensă, considerăm imperios necesar și sănătos pentru democrație ca fiecare curent de opinie (politică) existent \u00een societate să fie reprezentat \u00een Parlament \u00een raport cu ponderea voturilor pe care le obține la alegeri. <\/p>\n

Av\u00e2nd \u00een vedere că, spre deosebire de un primar sau un președinte de consiliu județean, un parlamentar nu adoptă nici un fel de decizii la nivelul circumscripției \u00een care este ales, \u00eensă \u00eempreună cu toți ceilalți parlamentari adoptă legi valabile pentru toată țara, pentru fiecare alegător \u00een parte, activitatea deputatului sau senatorului din colegiul său este la fel de importantă ca activitatea oricărui alt parlamentar ales \u00een orice loc din țară. De aceea, la baza oricărui sistem ales trebuie să stea regula proporționalității dintre voturile și mandatele primite de fiecare partid participant \u00een alegeri. Literatura de specialitate, precum și experiența multora dintre țările membre ale Uniunii Europene (și nu numai), ne pot oferi soluții care \u00eembină cele două condiții.<\/p>\n

\u00cen \u00eencheiere, vă adresăm solicitarea de a decide, \u00eempreună cu colegii dumneavoastră din Parlament, asupra sistemului de vot ce trebuie folosit \u00een alegerile parlamentare din Rom\u00e2nia, pornind de la imperative ce țin de asigurarea unei reprezentări corecte a opțiunilor electorale și a consolidării pluralismului politic și, implicit, a democrației, iar nu de la avantajele pe care un sistem sau altul le-ar putea aduce, \u00een mod incorect, formațiunior politice pe care le reprezentați.<\/p>\n

De asemenea, vă solicităm ca, \u00een viitorul imediat, să acceptați o \u00eent\u00e2lnire cu semnatarii acestei scrisori, pentru discutarea \u00een detaliu a tuturor aspectelor pe care vi le-am prezentat, precum și a altor chestiuni ce țin de acest subiect.<\/p>\n

Cu stimă,<\/p>\n

\u00een numele<\/p>\n

Centrului pentru Politici Durabile Ecopolis –<\/p>\n

Adrian Sorescu, Expert politici europene<\/p>\n

Asociației Pro Democrația –<\/p>\n

Cristian P\u00eervulescu, Președinte<\/p>\n

Expert Forum –<\/p>\n

Sorin Ioniță, Președinte<\/p>\n

Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului \u00een Rom\u00e2nia \u2013 Comitetul Helsinki (APADOR-CH) –<\/p>\n

Diana-Olivia Hatneanu, Director Executiv<\/p>\n

Centrului de Resurse pentru Participare Publică –<\/p>\n

Oana Preda, Director Executiv<\/p>\n

Active Watch \u2013 Agenția de Monitorizare a Presei –<\/p>\n

Mircea Toma, Președinte<\/p>\n

Asociației Salvați Dunărea și Delta –<\/p>\n

Liviu Mihaiu \u2013 Președinte<\/p>\n

Asociației Națională a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni –<\/p>\n

Ioan Tănase \u2013 Director Executiv<\/p>\n

Centrului pentru Resurse Juridice –<\/p>\n

Radu Nicolae \u2013 Programme Manager<\/p>\n

Centrului pentru Jurnalism Independent –<\/p>\n

Ioana Avădani \u2013 Director Executiv<\/p>\n

Centrului Rațiu pentru Democrație – <\/p>\n

Mădălina Mocan \u2013 Director Executiv<\/p>\n

Asociației Miliția Spirituală –<\/p>\n

Mihai Bumbeș – Președinte<\/p>\n

Asociației ALMA – RO<\/p>\n

Adrian Bădilă \u2013 Director Executiv<\/p>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Am luat act cu surprindere și \u00eengrijorare de adoptarea, de către Senatul Rom\u00e2niei, a propunerii legislative inițiate de parlamentarii PSD și PNL privind introducerea sistemului de vot majoritar uninominal \u00eentr-un singur tur pentru alegerile parlamentare din acest an<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[29],"tags":[],"class_list":["post-1623","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-comunicate"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1623","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1623"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1623\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1623"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1623"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1623"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}