{"id":1653,"date":"2013-05-10T00:00:00","date_gmt":"2013-05-10T00:00:00","guid":{"rendered":"http:\/\/www.apador.org\/seamus\/propunerile-apador-ch-de-modificare-a-constituiei-adresate-forumului-constituional-2\/"},"modified":"2019-05-07T16:15:29","modified_gmt":"2019-05-07T14:15:29","slug":"propunerile-apador-ch-de-modificare-a-constituiei-adresate-forumului-constituional-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/apador.org\/en\/propunerile-apador-ch-de-modificare-a-constituiei-adresate-forumului-constituional-2\/","title":{"rendered":"Propunerile APADOR-CH de modificare a Constitu\u0163iei, adresate Forumului Constitu\u0163ional"},"content":{"rendered":"

Sorry, this entry is only available in Rom\u00e2n\u0103<\/a>. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.<\/p>

Prin Hot\u0103r\u00e2rea Parlamentului nr. 17\/2013 a fost constituit\u0103 Comisia comun\u0103 a Camerei Deputa\u0163ilor \u015fi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constitu\u0163iei Rom\u00e2niei.<\/p>\n

Potrivit art. 3 al. 1 din Hot\u0103r\u00e2rea Parlamentului nr.17\/2013 \u015fi art.8 alin.1 din Regulamentul de organizare \u015fi func\u0163ionare a Comisiei comune (aprobat prin Hot\u0103r\u00e2rea nr.1 din 27 februarie 2013 a Birourilor permanente ale Camerei Deputa\u0163ilor \u015fi Senatului), tezele revizuirii Constitu\u0163iei vor fi stabilite de c\u0103tre Comisie, pe baza propunerilor primite de la grupurile parlamentare.<\/p>\n

\u00cen lipsa unui calendar anun\u0163at public al revizuirii Constitu\u0163iei \u015fi de\u015fi nu face parte din vreun grup parlamantar, APADOR-CH \u00ee\u015fi prezint\u0103 mai jos propunerile cu privire la anun\u0163ata revizuire a Constitu\u0163iei.<\/p>\n

Nr. crt.<\/p>\n

Text ini\u0163ial<\/p>\n

Text propus<\/p>\n

Motivare<\/p>\n

1.<\/p>\n

ARTICOLUL 23
\nLibertatea individual\u0103<\/p>\n

(8) Celui re\u0163inut sau arestat i se aduc de \u00eendat\u0103 la cuno\u015ftin\u0163\u0103, \u00een limba pe care o \u00een\u0163elege, motivele re\u0163inerii sau ale arest\u0103rii, iar \u00eenvinuirea, \u00een cel mai scurt termen; \u00eenvinuirea se aduce la cuno\u015ftin\u0163\u0103 numai \u00een prezen\u0163a unui avocat, ales sau numit din oficiu.<\/p>\n

(9) Punerea \u00een libertate a celui re\u0163inut sau arestat este obligatorie, dac\u0103 motivele acestor m\u0103suri au disp\u0103rut, precum \u015fi \u00een alte situa\u0163ii prev\u0103zute de lege.<\/p>\n

\u201c (8) Celui condus administrativ , re\u0163inut sau arestat i se aduc de \u00eendat\u0103 la cuno\u015ftin\u0163\u0103, \u00een limba pe care o \u00een\u0163elege, motivele conducerii adminstrative, ale re\u0163inerii sau ale arest\u0103rii, iar \u00eenvinuirea, \u00een cel mai scurt termen; \u00eenvinuirea se aduce la cuno\u015ftin\u0163\u0103 numai \u00een prezen\u0163a unui avocat, ales sau numit din oficiu.<\/p>\n

(9) Punerea \u00een libertate a celui condus administrativ , re\u0163inut sau arestat este obligatorie, dac\u0103 motivele acestor m\u0103suri au disp\u0103rut, precum \u015fi \u00een alte situa\u0163ii prev\u0103zute de lege.\u201d<\/p>\n

Modificarea este necesar\u0103 \u00een vederea instituirii unor minime garan\u0163ii privind respectarea drepturilor persoanelor conduse administrativ la sediul poli\u0163iei, potrivit art. 31 lit. b) din Legea nr. 218\/2002 (privind organizarea \u015fi func\u0163ionarea Poli\u0163iei Rom\u00e2ne). Aceste persoane conduse administrativ sunt, \u00een sensul Protocolului Op\u0163ional la Conven\u0163ia \u00cempotriva Torturii, ratificat de Rom\u00e2nia prin Legea nr. 109\/2009, persoane private de libertate la fel ca \u015fi persoanele re\u0163inute sau arestate. \u00cen acest sens, art. 4 al. 2 din Protocol prevede: \u201e \u00cen sensul prezentului protocol, privarea de libertate \u00eenseamn\u0103 orice form\u0103 de deten\u0163ie sau \u00eenchisoare ori plasarea unei persoane \u00eentr-un loc public sau privat de re\u0163inere pe care nu \u00eel poate p\u0103r\u0103si dup\u0103 voia sa, prin ordinul oric\u0103rei autorit\u0103\u0163i judiciare, administrative sau de alt\u0103 natur\u0103 .\u201d<\/p>\n

Pentru garantarea respect\u0103rii Protocolului Op\u0163ional la Conven\u0163ia \u00cempotriva Torturii, ratificat de Rom\u00e2nia prin Legea nr. 109\/2009, este absolut necesar ca orice referire constitu\u0163ional\u0103 la persoana re\u0163inut\u0103 sau arestat\u0103 s\u0103 fie completat\u0103 \u015fi cu referirea la persoana condus\u0103 administrativ.<\/p>\n

1.<\/p>\n

ARTICOLUL 24
\nDreptul la ap\u0103rare<\/p>\n

(2) \u00cen tot cursul procesului, p\u0103r\u0163ile au dreptul s\u0103 fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.<\/p>\n

\u201c(2) \u00cen tot cursul procesului, p\u0103r\u0163ile au dreptul s\u0103 fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu \u015fi de a dispune de timpul \u015fi \u00eenlesnirile necesare pentru preg\u0103tirea ap\u0103r\u0103rii .\u201d<\/p>\n

Completarea art. 2 cu prevederea dreptului p\u0103r\u0163ii de a dispune de timpul \u015fi \u00eenlesnirile necesare pentru preg\u0103tirea ap\u0103r\u0103rii sale. Prevederi \u00een acest sens exist\u0103 \u015fi \u00een art. 6 din CEDO, dar instan\u0163ele na\u0163ionale se rezum\u0103 de multe ori la asigurarea prezen\u0163ei avocatului, f\u0103r\u0103 a mai fi preocupate \u015fi de acordarea timpului \u015fi \u00eenlesnirilor necesare ap\u0103r\u0103rii.<\/p>\n

2.<\/p>\n

ARTICOLUL 26
\nVia\u0163a intim\u0103, familial\u0103 \u015fi privat\u0103<\/p>\n

Se introduce alin. (3)<\/p>\n

\u201c (3) Orice m\u0103sur\u0103 de supraveghere a unei persoane trebuie adus\u0103 la cuno\u015ftin\u0163a acesteia \u00een cel mult 180 de zile de la data \u00eencet\u0103rii . \u201d<\/p>\n

Este necesar\u0103 prevederea \u00een Constitu\u0163ie a unei garan\u0163ii pentru respectarea \u015fi ocrotirea vie\u0163ii intime, familiale \u015fi private. Cea mai eficient\u0103 garan\u0163ie este obliga\u0163ia autorit\u0103\u0163ilor publice de a aduce la cuno\u015ftin\u0163a persoanei c\u0103 a fost supravegheat\u0103. Odat\u0103 \u00een\u015ftiin\u0163at\u0103, persoana poate urma procedurile pe care le consider\u0103 potrivite pentru repararea unor eventuale abuzuri. Obliga\u0163ia de \u00eencuno\u015ftin\u0163are a persoanei vizate, \u00eentr-un termen rezonabil de la data \u00eencet\u0103rii supravegherii, termen care nu poate dep\u0103\u015fi 180 zile de la data \u00eencet\u0103rii supravegherii, reprezint\u0103 o m\u0103sur\u0103 care va mai tempera abuzul de supraveghere.<\/p>\n

3.<\/p>\n

ARTICOLUL 30
\nLibertatea de exprimare<\/p>\n

(2) Cenzura de orice fel este interzis\u0103.<\/p>\n

(3) Libertatea presei implic\u0103 \u015fi libertatea de a \u00eenfiin\u0163a publica\u0163ii.<\/p>\n

(4) Nici o publica\u0163ie nu poate fi suprimat\u0103.<\/p>\n

(5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare \u00een mas\u0103 obliga\u0163ia de a face public\u0103 sursa finan\u0163\u0103rii.<\/p>\n

(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, via\u0163a particular\u0103 a persoanei \u015fi nici dreptul la propria imagine.<\/p>\n

(7) Sunt interzise de lege def\u0103imarea \u0163\u0103rii \u015fi a na\u0163iunii, \u00eendemnul la r\u0103zboi de agresiune, la ur\u0103 na\u0163ional\u0103, rasial\u0103, de clas\u0103 sau religioas\u0103, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violen\u0163\u0103 public\u0103, precum \u015fi manifest\u0103rile obscene, contrare bunelor moravuri.<\/p>\n

(8) R\u0103spunderea civil\u0103 pentru informa\u0163ia sau pentru crea\u0163ia adus\u0103 la cuno\u015ftin\u0163\u0103 public\u0103 revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifest\u0103rii artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, \u00een condi\u0163iile legii. Delictele de pres\u0103 se stabilesc prin lege.<\/p>\n

\u201c(2) Cenzura de orice fel este interzis\u0103. N icio alt\u0103 m\u0103sur\u0103 prin care se \u00eempiedic\u0103 publicarea sau difuzarea unei opinii, informa\u0163ii sau idei nu se va putea dispune .<\/p>\n

(3) Libertatea presei implic\u0103 \u015fi libertatea de a \u00eenfiin\u0163a mijloace de comunicare \u00een mas\u0103 .<\/p>\n

(4) Niciun mijloc de comunicare \u00een mas\u0103 nu poate fi suspendat sau suprimat.<\/p>\n

(5) Mijloacele de comunicare \u00een mas\u0103 au obliga\u0163ia de a declara public sursa finan\u0163\u0103rii. Procedura declar\u0103rii se stabile\u015fte prin lege.<\/p>\n

(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, via\u0163a privat\u0103 a persoanei \u015fi nici dreptul la propria imagine, cu excep\u0163ia discut\u0103rii cu bun\u0103-credin\u0163\u0103 a chestiunilor de interes public .<\/p>\n

(7) Sunt interzise de lege, \u00eendemnul la r\u0103zboi de agresiune, la ur\u0103 na\u0163ional\u0103, rasial\u0103, de clas\u0103 sau religioas\u0103, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violen\u0163\u0103 public\u0103, precum \u015fi manifest\u0103rile obscene .<\/p>\n

(8) R\u0103spunderea civil\u0103 pentru informa\u0163ia sau pentru crea\u0163ia adus\u0103 la cun\u015ftin\u0163a public\u0103 revine, dup\u0103 caz , editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifest\u0103rii artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, \u00een condi\u0163iile legii.\u201d<\/p>\n

Constitu\u0163ia nu poate s\u0103 prevad\u0103 pentru libertatea de exprimare un regim mai strict\/sever dec\u00e2t cel prev\u0103zut de art. 10 din Conven\u0163ia European\u0103 a Drepturilor Omului. \u00cen acest sens, art. 20 al. 2 din Constitu\u0163ie prevede c\u0103 dac\u0103 exist\u0103 neconcordan\u0163e \u00eentre pactele \u015fi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Rom\u00e2nia este parte, \u015fi legile interne, au prioritate reglement\u0103rile interna\u0163ionale, cu excep\u0163ia cazului \u00een care Constitu\u0163ia sau legile interne con\u0163in dispozi\u0163ii mai favorabile.<\/p>\n

Sub acest aspect, art. 30 al. 6 din Constitu\u0163ie contravine art. 10 din Conven\u0163ie \u015fi jurispruden\u0163ei CEDO privind libertatea de exprimare, potrivit c\u0103reia, \u00een cazul \u00een care sunt dezb\u0103tute, cu bun\u0103-credin\u0163\u0103, chestiuni de interes public, libertatea de exprimare include \u015fi dreptul de a exagera, de a ofensa, de a \u015foca sau deranja. Protejarea onoarei \u015fi reputa\u0163iei politicienilor sau guvernan\u0163ilor nu are caracter absolut (astfel cum rezult\u0103 din actualul art. 30 al. 6 din Constitu\u0163ie), ci, dimpotriv\u0103, potrivit jurispruden\u0163ei CEDO, aceast\u0103 protec\u0163ie nu exist\u0103 \u00een cazul discut\u0103rii cu bun\u0103-credin\u0163\u0103 a chestiunilor de interes public.<\/p>\n

Tot \u00een jurispruden\u0163a CEDO s-a statuat c\u0103 \u015fi \u201cdef\u0103imarea \u0163\u0103rii sau na\u0163iunii\u201d sunt admise \u00een cazul \u00een care sunt dezb\u0103tute, cu bun\u0103-credin\u0163\u0103, chestiuni de interes public. Libertatea de exprimare presupune \u015fi dreptul de a exagera, de a ofensa, de a \u015foca sau deranja. Sub acest aspect, \u015fi art. 30 al. 7 din Constitu\u0163ie contravine art. 10 din Conven\u0163ie \u015fi jurispruden\u0163ei CEDO privind libertatea de exprimare. Pe l\u00e2ng\u0103 sintagma \u201cdef\u0103imarea \u0163\u0103rii sau na\u0163iunii\u201d, din art. 30 al. 7 trebuie eliminat\u0103 \u015fi sintagma \u201cbune moravuri\u201d, \u00eentruc\u00e2t no\u0163iunea de \u201cbune moravuri\u201d este ambigu\u0103 \u015fi greu de cuantificat, l\u0103s\u00e2nd loc unor interdic\u0163ii arbitrare.<\/p>\n

De asemenea, trebuie revenit la \u00een\u0163elepciunea Constitu\u0163iei din 1923, cel pu\u0163in cu privire la art. 25 al. 3, care prevedea c\u0103 \u201c Nici cenzura , nici o alt\u0103 m\u0103sur\u0103 preventiv\u0103 pentru apar\u0163tiunea, vinderea sau distribu\u0163iunea oric\u0103rei publica\u0163iuni nu se va putea \u00eenfiin\u0163a.\u201d \u015fi la art. 25 al. 6, care prevedea c\u0103 \u201c Nici un ziar sau publica\u0163iune nu va putea fi suspendat sau suprimat.\u201d Deci, \u00een cazul presei, nu numai suprimarea trebuie interzis\u0103, ci \u015fi suspendarea.<\/p>\n

Totodat\u0103, trebuie eliminat\u0103 confuzia din art. 30 al. 3 \u015fi 4, care identific\u0103 \u015fi, astfel, reduce \u00eentreaga pres\u0103 la presa scris\u0103, la publica\u0163ii, tip\u0103rituri. Actualele dispozi\u0163ii constitu\u0163ionale ignor\u0103 c\u0103, \u00een prezent, presa nu se mai rezum\u0103 la publica\u0163ii (= tip\u0103rituri = c\u0103r\u0163i, reviste, ziare) \u015fi, din acest motiv, nu acoper\u0103 componenta audio-vizual\u0103 a presei. De aceea, no\u0163iunea de \u201cpublica\u0163ie\u201d trebuie \u00eenlocuit\u0103 cu \u201cmijloc de comunicare \u00een mas\u0103\u201d, care include \u015fi presa audio-vizual\u0103.<\/p>\n

Pentru asigurarea transparen\u0163ei, este necesar\u0103 introducerea \u00een Constitu\u0163ie a obliga\u0163iei declar\u0103rii publice a sursei de finan\u0163are a m ijloacelor de comunicare \u00een mas\u0103. Procedura declar\u0103rii urmeaz\u0103 s\u0103 fie stabilit\u0103 prin lege.<\/p>\n

Din art. 30 al. 8 trebuie eliminat\u0103 propozi\u0163ia final\u0103 \u201c Delictele de pres\u0103 se stabilesc prin lege \u201d. Aceast\u0103 prevedere este redundant\u0103 \u015fi poate crea confuzii, \u00eentruc\u00e2t orice infrac\u0163iune, \u00een orice materie, se stabile\u015fte doar prin lege. De asemenea, pentru acurate\u0163e, trebuie precizat c\u0103 r\u0103spunderea numeroaselor persoane enumerate \u00een al. 8 intervnie nu simultan, ci \u201cdup\u0103 caz\u201d.<\/p>\n

ARTICOLUL 31
\nDreptul la informa\u0163ie<\/p>\n

Se introduc al. 2\/1\u015fi 3 \/1.<\/p>\n

\u201c(2\/1) \u2013 Orice persoan\u0103 juridic\u0103 este obligat\u0103 s\u0103 fac\u0103 public, din oficiu, toate bunurile, lucr\u0103rile sau serviciile achizi\u0163ionate prin folosirea de fonduri sau resurse publice, inclusiv procedura urmat\u0103 \u015fi costurile pentru fiecare achizi\u0163ie \u201d<\/p>\n

\u201c (3\/1) – Nicio excep\u0163ie nu va putea fi opus\u0103 dreptului de acces la o informa\u0163ie de interes public, dac\u0103 exist\u0103 un interes public major care dep\u0103\u015fe\u015fte interesul ocrotit pe cale de excep\u0163ie .\u201d<\/p>\n

Prevederea din al. 2 care instituie obliga\u0163ia autorit\u0103\u0163ilor de a asigura informarea corect\u0103 a cet\u0103\u0163enilor asupra treburilor publice trebui completat\u0103, pentru ca aceasta s\u0103 devin\u0103 \u015fi eficient\u0103 cu obliga\u0163ia constitu\u0163ional\u0103 de declarare, din oficiu, a tuturor achizi\u0163iilor din fonduri\/resurse publice. Cre\u015fterea gradului de tansparen\u0163\u0103 privitor la folosirea banului public va contribui substan\u0163ial la informarea corect\u0103 a cet\u0103\u0163enilor asupra treburilor publice.<\/p>\n

De asemenea, Constitu\u0163ia trebuie s\u0103 prevad\u0103 o situa\u0163ie \u00een care nicio excep\u0163ie nu poate fi opus\u0103 dreptului de acces la informa\u0163ii. Atunci c\u00e2nd exist\u0103 un interes public major de a cunoa\u015fte o informa\u0163ie, acea informa\u0163ie trebuie facut\u0103 public, indiferent de interesul care este ocrotit prin interdic\u0163ia de difuzare a acelei informa\u0163ii. Spre exemplu, atunci c\u00e2nd o informa\u0163ie prive\u015fte un pericol important la adresa s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii publice, nicio excep\u0163ie de la liberul acces la acea informa\u0163ie (nici protejarea secretului de stat) nu poate fi opus\u0103 dreptului de acces la acea informa\u0163ie.<\/p>\n

Pentru aceste motive, APADOR-CH propune introducerea a 2 noi alineate, dupa al. 2 \u015fi dup\u0103 al. 3.<\/p>\n

4.<\/p>\n

ARTICOLUL 39
\nLibertatea \u00eentrunirilor<\/p>\n

Se introduce alin. (2)<\/p>\n

\u201c (2) Organizarea \u015fi desf\u0103\u015furarea unei adun\u0103ri publice nu pot fi condi\u0163ionate de existen\u0163a unei notific\u0103ri sau aprob\u0103ri prealabile .\u201d<\/p>\n

Actuala reglementare constitu\u0163ional\u0103 este eliptic\u0103 \u015fi permite ca libertatea \u00eentrunirilor s\u0103 fie grav \u015fi substan\u0163ial diminuat\u0103 prin lege, care instituie un parcurs birocratic foarte complicat \u015fi greu de urmat, \u00een cazul \u00een care se dore\u015fte participarea la o adunare public\u0103.<\/p>\n

Constitu\u0163ia trebuie s\u0103 con\u0163in\u0103 o prevedere clar\u0103 \u00een sensul interzicerii piedicilor birocratice pentru organizarea \u015fi desf\u0103\u015furarea unei adun\u0103ri publice.<\/p>\n

5.<\/p>\n

ARTICOLUL 70
\nMandatul deputa\u0163ilor \u015fi al senatorilor<\/p>\n

(2) Calitatea de deputat sau de senator \u00eenceteaz\u0103 la data \u00eentrunirii legale a Camerelor nou alese sau \u00een caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces.<\/p>\n

Se introduce alin. (3)<\/p>\n

\u201c(2) Calitatea de deputat sau de senator \u00eenceteaz\u0103 la data \u00eentrunirii legale a Camerelor nou alese sau \u00een caz de demisie, de revocare , de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces.<\/p>\n

(3) Derularea procedurii de revocare nu poate fi condi\u0163ionat\u0103 dec\u00e2t de \u00eentrunirea unui num\u0103r de solicit\u0103ri din partea cet\u0103\u0163enilor din circumscrip\u0163ia electoral\u0103 respectiv\u0103, reprezent\u00e2nd minimum 2\/3 din num\u0103rul voturilor cu care a fost ales parlamentarul, \u015fi se va finaliza printr-un referndum, care nu necesit\u0103 cvorum .\u201d<\/p>\n

Este necesar\u0103 prevederea \u00een Constitu\u0163ie a posibilit\u0103\u0163ii revoc\u0103rii parlamentarilor de c\u0103tre cet\u0103\u0163eni, precum \u015fi c\u00e2teva repere ale unei proceduri simple \u015fi eficiente de revocare.<\/p>\n

A\u015fa cum cet\u0103\u0163eanul, c\u00e2nd alege un parlamentar, nu trebuie s\u0103-\u015fi justifice op\u0163iunea sa, ci este suficient s\u0103-\u015fi exprime votul, tot a\u015fa \u015fi atunci c\u00e2nd apreciaz\u0103 ca parlamentarul pe care l-a ales nu-l mai reprezint\u0103, cet\u0103\u0163eanul trebuie s\u0103-l poat\u0103 revoca, f\u0103r\u0103 alte justific\u0103ri, motiv\u0103ri, explica\u0163ii, \u00een afara votului pe care \u015fi-l exprim\u0103 pentru revocare. Consecin\u0163a direct\u0103 este c\u0103 parlamentarul va trebui s\u0103 redevin\u0103 atent la interesele \u015fi nevoile cet\u0103\u0163eanului care l-a votat \u015fi c\u0103 aceast\u0103 aten\u0163ie va trebui s\u0103 \u015fi-o p\u0103streze pe durata \u00eentregului mandat, nu doar \u00een pragul alegerilor. Constitu\u0163ia ar trebui s\u0103 prevad\u0103 c\u0103 revocarea parlamentarului poate fi cerut\u0103 de un anumit num\u0103r de aleg\u0103tori (de exemplu, num\u0103r egal cu 2\/3 din num\u0103rul voturilor cu care a fost ales parlamentarul) din circumscrip\u0163ia electoral\u0103 respectiv\u0103 \u015fi c\u0103 se va finaliza printr-un referendum care nu necesit\u0103 cvorum. De asemenea, Constitu\u0163ia trebuie s\u0103 prevad\u0103 c\u0103 dac\u0103 num\u0103rul de semn\u0103turi pentru ini\u0163ierea referendumului de revocare a parlamentarului este \u00eendeplinit, nici o alt\u0103 condi\u0163ie nu mai este necesar\u0103 pentru declan\u015farea referendumului.<\/p>\n

6.<\/p>\n

ARTICOLUL 96
\nPunerea sub acuzare<\/p>\n

(1) Camera Deputa\u0163ilor \u015fi Senatul, \u00een \u015fedin\u0163\u0103 comun\u0103, cu votul a cel pu\u0163in dou\u0103 treimi din num\u0103rul deputa\u0163ilor \u015fi senatorilor, pot hot\u0103r\u00ee punerea sub acuzare a Pre\u015fedintelui Rom\u00e2niei pentru \u00eenalt\u0103 tr\u0103dare.<\/p>\n

(2) Propunerea de punere sub acuzare poate fi ini\u0163iat\u0103 de majoritatea deputa\u0163ilor \u015fi senatorilor \u015fi se aduce, ne\u00eent\u00e2rziat, la cuno\u015ftin\u0163\u0103 Pre\u015fedintelui Rom\u00e2niei pentru a putea da explica\u0163ii cu privire la faptele ce i se imput\u0103.<\/p>\n

\u201c(1) Camera Deputa\u0163ilor \u015fi Senatul, \u00een \u015fedin\u0163a comun\u0103, cu votul a cel pu\u0163in dou\u0103 treimi din num\u0103rul deputa\u0163ilor \u015fi senatorilor, pot \u00eencuviin\u0163a urm\u0103rirea penal\u0103, trimiterea \u00een judecat\u0103 penal\u0103, perchezi\u0163ionarea, re\u0163inerea sau arestarea Pre\u015fedintelui Rom\u00e2niei pentru fapte care nu au leg\u0103tur\u0103 cu voturile sau cu opiniile politice exprimate \u00een exercitarea mandatului.<\/p>\n

(2) Propunerea de urm\u0103rirea penal\u0103, trimiterea \u00een judecat\u0103 penal\u0103, perchezi\u0163ionarea, re\u0163inerea sau arestare se aduc, ne\u00eent\u00e2rziat, la cuno\u015ftin\u0163a Pre\u015fedintelui Rom\u00e2niei pentru a putea da explica\u0163ii cu privire la faptele ce i se imput\u0103. \u201d<\/p>\n

Art. 96 al. 1 trebuie modificat \u00een sensul c\u0103 trebuie prev\u0103zut pentru pre\u015fedinte un regim similar cu cel al parlamentarilor : pre\u015fedintele s\u0103 poat\u0103 fi pus sub acuzare (mai precis, urm\u0103rit penal), perchezi\u0163ionat, re\u0163inut sau arestat \u00een condi\u0163iile art. 96 al. 1, dar cu \u00eenlocuirea expresiei \u201c\u00eenalt\u0103 tr\u0103dare\u201d cu \u201cfapte care nu au leg\u0103tur\u0103 cu voturile sau opiniile politice exprimate \u00een exercitarea mandatului\u201d.<\/p>\n

7.<\/p>\n

ARTICOLUL 109
\nR\u0103spunderea membrilor Guvernului<\/p>\n

(2) Numai Camera Deputa\u0163ilor, Senatul \u015fi Pre\u015fedintele Rom\u00e2niei au dreptul s\u0103 cear\u0103 urm\u0103rirea penal\u0103 a membrilor Guvernului pentru faptele s\u0103v\u00e2r\u015fite \u00een exerci\u0163iul func\u0163iei lor. Dac\u0103 s-a cerut urm\u0103rirea penal\u0103, Pre\u015fedintele Rom\u00e2niei poate dispune suspendarea acestora din func\u0163ie. Trimiterea \u00een judecat\u0103 a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din func\u0163ie. Competen\u0163a de judecat\u0103 apar\u0163ine \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie.<\/p>\n

\u201c(2) Numai Camera Deputa\u0163ilor, Senatul \u015fi Pre\u015fedintele Rom\u00e2niei pot \u00eencuviin\u0163a perchezi\u0163ionarea, re\u0163inerea sau arestarea \u015fi pot dispune, pe parcursul urm\u0103ririi penale, suspendarea din func\u0163ie a membrilor Guvernului pentru faptele s\u0103v\u00e2r\u015fite \u00een exerci\u0163iul func\u0163iei lor. Prevederile art. 72 al. (3) se aplic\u0103 \u00een mod corespunz\u0103tor. Trimiterea \u00een judecat\u0103 a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din func\u0163ie. Competen\u0163a de judecat\u0103 apar\u0163ine Cur\u0163ii Supreme de Justi\u0163ie . \u201d<\/p>\n

Mini\u015ftrii ar trebui s\u0103 aib\u0103 acela\u015fi regim cu parlamentarii. Nu se justific\u0103 restric\u0163ionarea anchet\u0103rii (urm\u0103ririi penale) a mini\u015ftrilor pentru faptele s\u0103v\u00e2r\u015fite \u00een exerci\u0163iul func\u0163iei lor. De aceea, prevederile de la imunitatatea parlamentar\u0103 trebuie aplicate, \u00een mod corespunz\u0103tor, \u015fi mini\u015ftrilor.<\/p>\n

De asemenea, atributul suspend\u0103rii din func\u0163ie nu ar trebui s\u0103 apar\u0163in\u0103 exclusiv pre\u015fedintelui, ci exact entit\u0103\u0163ilor care \u00eencuviin\u0163eaz\u0103 celelalte m\u0103suri \u00eempotriva mini\u015ftrilor.<\/p>\n

Totodat\u0103, Constitu\u0163ia trebuie s\u0103 con\u0163in\u0103 o prevedere \u00een leg\u0103tur\u0103 cu regimul infrac\u0163iunii flagrante comis\u0103 de un membru al Guvernului, prevedere care exis\u0103a, \u00een cazul deputa\u0163ilor \u015fi senatorilor, \u00een art. 72 al. (3).<\/p>\n

8.<\/p>\n

ARTICOLUL 114
\nAngajarea r\u0103spunderii Guvernului<\/p>\n

(1) Guvernul \u00ee\u015fi poate angaja r\u0103spunderea \u00een fa\u0163a Camerei Deputa\u0163ilor \u015fi a Senatului, \u00een \u015fedin\u0163\u0103 comun\u0103, asupra unui program, a unei declara\u0163ii de politic\u0103 general\u0103 sau a unui proiect de lege.<\/p>\n

(2) Guvernul este demis dac\u0103 o mo\u0163iune de cenzur\u0103, depus\u0103 \u00een termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declara\u0163iei de politic\u0103 general\u0103 sau a proiectului de lege, a fost votat\u0103 \u00een condi\u0163iile articolului 113.<\/p>\n

(3) Dac\u0103 Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2), proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, dup\u0103 caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consider\u0103 adoptat, iar aplicarea programului sau a declara\u0163iei de politic\u0103 general\u0103 devine obligatorie pentru Guvern.<\/p>\n

(4) \u00cen cazul \u00een care Pre\u015fedintele Rom\u00e2niei cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3), dezbaterea acesteia se va face \u00een \u015fedin\u0163a comun\u0103 a celor dou\u0103 Camere.<\/p>\n

Se elimin\u0103.<\/p>\n

Angajarea r\u0103spunderii Guvernului permite legiferarea \u00een grab\u0103, superficial\u0103. Procedeul e cu at\u00e2t mai d\u0103un\u0103tor, cu c\u00e2t, de regul\u0103, angajarea s-a f\u0103cut pe reglement\u0103ri foarte importante (noile coduri, legea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului \u015fi, acum, legea restituirii imobilelor). Legile importante trebuie dezb\u0103tute \u00een Parlament \u015fi, \u00een acest scop, parlamentarii trebuie s\u0103 dea dovad\u0103 de diligen\u0163\u0103 \u015fi s\u0103-\u015fi programeze din timp dezbaterile \u00een chestiuni importante. Dac\u0103 nu pot s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 astfel de priorit\u0103\u0163i, trebuie revoca\u0163i \u015fi, \u00een acest scop, trebuie prev\u0103zut\u0103 o procedur\u0103 simpl\u0103 \u015fi rapid\u0103 de revocare a parlamentarilor de c\u0103tre aleg\u0103tori.<\/p>\n

9.<\/p>\n

ARTICOLUL 115
\nDelegarea legislativ\u0103<\/p>\n

(4) Guvernul poate adopta ordonan\u0163e de urgen\u0163\u0103 numai \u00een situa\u0163ii extraordinare a c\u0103ror reglementare nu poate fi am\u00e2nat\u0103, av\u00e2nd obliga\u0163ia de a motiva urgen\u0163a \u00een cuprinsul acestora.<\/p>\n

\u201c(4) Guvernul poate adopta ordonan\u0163e de urgen\u0163\u0103 numai pentru prevenirea sau \u00eenl\u0103turarea consecin\u0163elor unei calamit\u0103\u0163i naturale, ale unui dezastru sau ale unui sinistru deosebit de grav, precum \u015fi stare de mobilizare, de r\u0103zboi, de asediu sau de urgen\u0163\u0103 . \u201d<\/p>\n

Este necesar\u0103 reducerea drastic\u0103 a tendin\u0163ei Guvernului (indiferent de perioada \u00een care a func\u0163ionat) de a se substitui Parlamentului \u00een procesul de legiferare. Actualul text al art. 115 al. 4 este ambiguu, evaziv \u015fi permite, \u00een practic\u0103 emiterea unui num\u0103r inacceptabil de mare de ordonan\u0163e de urgen\u0163\u0103, care transform\u0103 executivul \u00een legislativ.<\/p>\n

10.<\/p>\n

ARTICOLUL 119
\nConsiliul Suprem de Ap\u0103rare a \u0162\u0103rii<\/p>\n

Consiliul Suprem de Ap\u0103rare a \u0162\u0103rii organizeaz\u0103 \u015fi coordoneaz\u0103 unitar activit\u0103\u0163ile care privesc ap\u0103rarea \u0163\u0103rii \u015fi securitatea na\u0163ional\u0103, participarea la men\u0163inerea securit\u0103\u0163ii interna\u0163ionale \u015fi la ap\u0103rarea colectiv\u0103 \u00een sistemele de alian\u0163\u0103 militar\u0103, precum \u015fi la ac\u0163iuni de men\u0163inere sau de restabilire a p\u0103cii.<\/p>\n

Varianta 1 \u2013 Se elimina art. 119<\/p>\n

Varianta 2 – Se modific\u0103 dupa cum urmeaza:<\/p>\n

\u201c Consiliul Suprem de Ap\u0103rare a \u0162\u0103rii functioneaza numai in caz de calamit\u0103\u0163i naturale, dezastru sau sinistru deosebit de grav, stare de urgen\u0163\u0103, de necesitate, mobilizare sau r\u0103zboi si are ca atributii organizarea \u015fi coordonarea unitara a activit\u0103\u0163ilor care privesc ap\u0103rarea \u0163\u0103rii \u015fi securitatea na\u0163ional\u0103, in situatii exceptionale . \u201d<\/p>\n

1) \u00cen principal, eliminarea din Constitu\u0163ie, \u00eentruc\u00e2t reprezint\u0103 un mini-guvern paralel cu guvernul existent, care adopt\u0103 hot\u0103r\u00e2ri secrete. Rolul actualului CSAT poate fi jucat de Guvern care, atunci c\u00e2nd consider\u0103 necesar, \u00eel poate invita pe pre\u015fedinte s\u0103 participe la \u015fedin\u0163\u0103, situa\u0163ie \u00een care condi\u0163ia consensului pentru adoptarea hot\u0103r\u00e2rilor trebuie s\u0103-l includ\u0103 \u015fi pe acesta.<\/p>\n

2) \u00cen subsidiar, dac\u0103 se dore\u015fte men\u0163inerea CSAT \u00een Constitu\u0163ie, este necesar ca acesta s\u0103 func\u0163ioneze doar \u00een situa\u0163ii excep\u0163ionale : calamit\u0103\u0163i naturale, dezastru sau sinistru deosebit de grav, stare de urgen\u0163\u0103, de necesitate, mobilizare sau r\u0103zboi.<\/p>\n

11.<\/p>\n

ARTICOLUL 132<\/p>\n

Statutul procurorilor<\/p>\n

(1) Procurorii \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 activitatea potrivit principiului legalit\u0103\u0163ii, al impar\u0163ialit\u0103\u0163ii \u015fi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justi\u0163iei.<\/p>\n

(2) Func\u0163ia de procuror este incompatibil\u0103 cu orice alt\u0103 func\u0163ie public\u0103 sau privat\u0103, cu excep\u0163ia func\u0163iilor didactice din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul superior.<\/p>\n

Se introduce alin. (3)<\/p>\n

\u201c(3) Propunerea de numire in functie a procurorilor si toate masurile privind cariera profesionala a procurorilor sunt atributul Ministerului Public, potrivit procedurii stabilite prin legea de organizare si functionare a parchetelor.\u201d<\/p>\n

Completarea este necesara pentru corelare cu varianta 1 propusa pentru modificarea art. 133, prin care Consiliul Superior al Magistraturii este inlocuit cu Consiliul Superior al Judecatorilor.<\/p>\n

\u00cen cazul procurorilor, nu este nevoie de o strucutur\u0103 distinct\u0103 care s\u0103 se ocupe de cariera lor, structurile Ministerului Public fiind suficiente.<\/p>\n

11.<\/p>\n

Consiliul Superior al Magistraturii<\/p>\n

ARTICOLUL 133
\nRolul \u015fi structura<\/p>\n

(1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independen\u0163ei justi\u0163iei.<\/p>\n

(2) Consiliul Superior al Magistraturii este alc\u0103tuit din 19 membri, din care:<\/p>\n

a) 14 sunt ale\u015fi \u00een adun\u0103rile generale ale magistra\u0163ilor \u015fi valida\u0163i de Senat; ace\u015ftia fac parte din dou\u0103 sec\u0163ii, una pentru judec\u0103tori \u015fi una pentru procurori; prima sec\u0163ie este compus\u0103 din 9 judec\u0103tori, iar cea de-a doua din 5 procurori;<\/p>\n

b) 2 reprezentan\u0163i ai societ\u0103\u0163ii civile, speciali\u015fti \u00een domeniul dreptului, care se bucur\u0103 de \u00eenalt\u0103 reputa\u0163ie profesional\u0103 \u015fi moral\u0103, ale\u015fi de Senat; ace\u015ftia particip\u0103 numai la lucr\u0103rile \u00een plen;<\/p>\n

c) ministrul justi\u0163iei, pre\u015fedintele \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie \u015fi procurorul general al Parchetului de pe l\u00e2ng\u0103 \u00cenalta Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie.<\/p>\n

(3) Pre\u015fedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi re\u00eennoit, dintre magistra\u0163ii prev\u0103zu\u0163i la alineatul (2) litera a).<\/p>\n

(4) Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani.<\/p>\n

(5) Hot\u0103r\u00e2rile Consiliului Superior al Magistraturii se iau prin vot secret.<\/p>\n

(6) Pre\u015fedintele Rom\u00e2niei prezideaz\u0103 lucr\u0103rile Consiliului Superior al Magistraturii la care particip\u0103.<\/p>\n

(7) Hot\u0103r\u00e2rile Consiliului Superior al Magistraturii sunt definitive \u015fi irevocabile, cu excep\u0163ia celor prev\u0103zute la articolul 134 alineatul (2).<\/p>\n

ARTICOLUL 134
\nAtribu\u0163ii<\/p>\n

(1) Consiliul Superior al Magistraturii propune Pre\u015fedintelui Rom\u00e2niei numirea \u00een func\u0163ie a judec\u0103torilor \u015fi a procurorilor, cu excep\u0163ia celor stagiari, \u00een condi\u0163iile legii.<\/p>\n

(2) Consiliul Superior al Magistraturii \u00eendepline\u015fte rolul de instan\u0163\u0103 de judecat\u0103, prin sec\u0163iile sale, \u00een domeniul r\u0103spunderii disciplinare a judec\u0103torilor \u015fi a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organic\u0103. \u00cen aceste situa\u0163ii, ministrul justi\u0163iei, pre\u015fedintele \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie \u015fi procurorul general al Parchetului de pe l\u00e2ng\u0103 \u00cenalta Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie nu au drept de vot.<\/p>\n

(3) Hot\u0103r\u00e2rile Consiliului Superior al Magistraturii \u00een materie disciplinar\u0103 pot fi atacate la \u00cenalta Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie.<\/p>\n

(4) Consiliul Superior al Magistraturii \u00eendepline\u015fte \u015fi alte atribu\u0163ii stabilite prin legea sa organic\u0103, \u00een realizarea rolului s\u0103u de garant al independen\u0163ei justi\u0163iei.<\/p>\n

Consiliul Superior al Judecatorilor<\/p>\n

(1) Consiliul Superior al Judecatorilor este garantul independen\u0163ei justi\u0163iei.<\/p>\n

(2) Consiliul Superior al Judecatorilor este alc\u0103tuit din 13 membri, din care:<\/p>\n

a) 9 sunt ale\u015fi \u00een adun\u0103rile generale ale judecatorilor \u015fi valida\u0163i de Senat;<\/p>\n

b) 2 reprezentan\u0163i ai societ\u0103\u0163ii civile, speciali\u015fti \u00een domeniul dreptului, care se bucur\u0103 de \u00eenalt\u0103 reputa\u0163ie profesional\u0103 \u015fi moral\u0103, ale\u015fi de Senat;<\/p>\n

c) ministrul justi\u0163iei si pre\u015fedintele \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie.<\/p>\n

(3) Pre\u015fedintele Consiliului Superior al Judecatorilor este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi re\u00eennoit, dintre judecatorii prev\u0103zu\u0163i la alineatul (2) litera a).<\/p>\n

(4) Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Judecatorilor este de 6 ani.<\/p>\n

(5) Hot\u0103r\u00e2rile Consiliului Superior al Judecatorilor se iau prin vot secret.<\/p>\n

(6) Pre\u015fedintele Rom\u00e2niei poate fi invitat sa participe la lucr\u0103rile Consiliului Superior al Judecatorilor .<\/p>\n

(7) Hot\u0103r\u00e2rile Consiliului Superior al Judecatorilor sunt definitive \u015fi irevocabile, cu excep\u0163ia celor prev\u0103zute la articolul 134 aline atul (2).<\/p>\n

(1) Consiliul Superior al Judecatorilor propune Pre\u015fedintelui Rom\u00e2niei numirea \u00een func\u0163ie a judec\u0103torilor, cu excep\u0163ia celor stagiari, \u00een condi\u0163iile legii.<\/p>\n

(2) Consiliul Superior al Judecatorilor \u00eendepline\u015fte rolul de instan\u0163\u0103 de judecat\u0103 \u00een domeniul r\u0103spunderii disciplinare a judec\u0103torilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organic\u0103. \u00cen aceste situa\u0163ii, ministrul justi\u0163iei si pre\u015fedintele \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie nu au drept de vot.<\/p>\n

(3) Hot\u0103r\u00e2rile Consiliului Superior al Judecatorilor \u00een materie disciplinar\u0103 pot fi atacate la \u00cenalta Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie.<\/p>\n

(4) Consiliul Superior al Judecatorilor \u00eendepline\u015fte \u015fi alte atribu\u0163ii stabilite prin legea sa organic\u0103, \u00een realizarea rolului s\u0103u de garant al independen\u0163ei justi\u0163iei.<\/p>\n

Varianta 1 : -\u00eenlocuirea \u201cConsiliului Superior al Magistraturii \u201d cu \u201cConsiliul Superior al Judec\u0103torilor \u201d. Exist\u0103 diferen\u0163e majore \u00eentre func\u0163ia de judec\u0103tor \u015fi cea de magistrat, astfel c\u0103 ele nu pot face obiectul unui melanj dec\u00e2t cu rezultate foarte proaste, astfel cum s-a dovedit p\u00e2n\u0103 \u00een prezent.<\/p>\n

\u00cen cazul procurorilor, nu este nevoie de o strucutur\u0103 distinct\u0103 care s\u0103 se ocupe de cariera lor, structurile Ministerului Public fiind suficiente.<\/p>\n

Corelativ, art. 132 din Constitutie trebuie completat prin introducerea unui nou alineat, (3), cu urmatorul continut:<\/p>\n

\u201c(3) Propunerea de numire in functie a procurorilor si toate masurile privind cariera profesionala a procurorilor sunt atributul Ministerului Public, potrivit procedurii stabilite prin legea de organizare si functionare a parchetelor.\u201d<\/p>\n

Varianta 2 : -dac\u0103 se dore\u015fte p\u0103strarea unei structuri distincte de Ministerul Public pentru gestionarea carierei procurorilor, ea trebuie totu\u015fi s\u0103 fie distinct\u0103 de structura care se ocup\u0103 de cariera judec\u0103torilor. Deci, propunerea, \u00een aceast\u0103 variant\u0103, este ca, pe l\u00e2ng\u0103 \u201cConsiliul Superior al Judec\u0103torilor \u201d s\u0103 se \u00eenfiin\u0163eze \u015fi \u201cConsiliul Superior al Procurorilor \u201d Textul constitutional pentru \u201cConsiliul Superior al Procurorilor \u201d ar urma sa preia, in mod corespunzator, prevederile privind Consiliul Superior al Judecatorilor.<\/p>\n

\u00cen orice caz, actualul Consiliu al Magistraturii, \u00een care sunt amesteca\u0163i judec\u0103torii cu procurorii, trebuie desfiin\u0163at \u015fi \u00eenlocuit ori cu un consiliu doar al judecatorilor (varinata 1), ori cu doua consilii distincte, pentru judec\u0103tori \u015fi pentru procurori (varianta 2).<\/p>\n

Corelare cu varianta propusa pentru modificarea art. 133, prin care Consiliul Superior al Magistraturii este inlocuit cu Consiliul Superior al Judecatorilor.<\/p>\n

12.<\/p>\n

Curtea Constitu\u0163ional\u0103<\/p>\n

ARTICOLUL 142
\nStructura<\/p>\n

(1) Curtea Constitu\u0163ional\u0103 este garantul suprema\u0163iei Constitu\u0163iei.<\/p>\n

(2) Curtea Constitu\u0163ional\u0103 se compune din nou\u0103 judec\u0103tori, numi\u0163i pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau \u00eennoit.<\/p>\n

(3) Trei judec\u0103tori sunt numi\u0163i de Camera Deputa\u0163ilor, trei de Senat \u015fi trei de Pre\u015fedintele Rom\u00e2niei.<\/p>\n

(4) Judec\u0103torii Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale aleg, prin vot secret, pre\u015fedintele acesteia, pentru o perioad\u0103 de 3 ani.<\/p>\n

(5) Curtea Constitu\u0163ional\u0103 se \u00eennoie\u015fte cu o treime din judec\u0103torii ei, din 3 \u00een 3 ani, \u00een condi\u0163iile prev\u0103zute de legea organic\u0103 a Cur\u0163ii.<\/p>\n

Se modific\u0103.<\/p>\n

\u201c (1) Curtea Constitu\u0163ional\u0103 este garantul suprema\u0163iei Constitu\u0163iei.<\/p>\n

(2) Curtea Constitu\u0163ional\u0103 se compune din Sectia de contencios constitutional, care are atributiile prevazute in art. 146 lit. a), b), d) si Sectia de proceduri constitutionale, care are atributiile prevazute in art. 146 lit. c) si e) – l).<\/p>\n

(3) Sectia de contencios constitutional este formata din 9 judecatori din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie.<\/p>\n

(4) Sectia de proceduri constitutionale este formata din 9 judecatori, care trebuie s\u0103 aib\u0103 preg\u0103tire juridic\u0103 superioar\u0103, \u00eenalt\u0103 competen\u0163\u0103 profesional\u0103 \u015fi o vechime de cel pu\u0163in 18 ani \u00een activitatea juridic\u0103 sau \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul juridic superior.<\/p>\n

(5) Judec\u0103torii sectiilor Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale aleg, prin vot secret, pre\u015fedintele fiecarei sectii, pentru o perioad\u0103 de 3 ani. Presedintele Sectiei de contencios constitutional este si Presedintele Curtii Constitutionale.<\/p>\n

(6) Sectia de proceduri constitutionale se \u00eennoie\u015fte cu o treime din judecatorii ei, din 3 \u00een 3 ani, \u00een condi\u0163iile prev\u0103zute de legea organic\u0103 a Cur\u0163ii.\u201d<\/p>\n

Textul propus pentru modificarea art. 142 este, in esenta, compatibil cu ambele variante de modificare, ce vor fi prezentate mai jos.<\/p>\n

Propunerea de modificare se bazeaza pe constatarea ca atributiile Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale pot fi lesne \u00eemp\u0103r\u0163ite \u00een 2 categorii:<\/p>\n

-atributii strict juridice\/tehnice (\u00een general, cele privind controlul de constitu\u0163ionalitate al legilor \u015fi ordonan\u0163elor);<\/p>\n

-atributii preponderent politice (conflicte dintre autorit\u0103\u0163ile publice, suspendarea pre\u015fedintelui, constitu\u0163ionalitatea unui partid politic etc).<\/p>\n

De aceea, se poate ajunge la o reorganizare\/restructurare a Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale prin divizarea acesteia \u00een 2 entit\u0103\u0163i\/sectii cu competen\u0163e distincte:<\/p>\n

VARIANTA 1<\/p>\n

Infiintarea in cadrul Curtii Constitutionale a 2 sectii cu componenta si atributii total diferite:<\/p>\n

-o sectie de contencios constitutional, formata numai din judecatori din cadrul ICCJ, care sa aiba in atributii controlul anterior si posterior de constitutionalitate al actelor normative (controlul constitutionalitatii legilor inainte de promulgare, al tratatelor si acordurilor, solutionarea exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele). Aceste chestiuni sint de natura pur tehinca si necesita o pregatire juridica avansata, de nivelul ICCJ. Este vorba de atributiile prevazute in art. 146 lit. a), b) si d) din Constitutie;<\/p>\n

-o sectie de proceduri constitutionale, din care sa faca parte: juristi (altii decat judecatorii), politicieni, persoane din societatea civila cu buna reputatie. Aceasta sectie ar urma sa aiba in competenta solutionarea celorlalte probleme decat constrolul constitutionalitatii actelor normative, probleme care nu necesita o rezolvare strict juridica, ci preponderent politica (constitutionalitatea regulamentelor Parlamentului, conflictele juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice, respectarea procedurii pentru alegerea preseditelui, avizul pentru suspendarea presedintelui, respectarea procedurii referendumului, respectarea conditiilor pentru initiativa legislativa a cetatenilor, constestatiile privind constitutionalitatea unui partid politic). Este vorba de atributiile prevazute in art. 146 lit. c) si e) – l) din Constitutie.<\/p>\n

VARIANTA 2<\/p>\n

-Infiintarea in cadrul ICCJ a Sectiei de contencios constitutional , formata numai din judecatori de la ICCJ, cu atributiile prevazute in art. 146 lit. a), b) si d) din Constitutie.<\/p>\n

-Transformarea Curtii Constitutionale in Consiliul Constitutional , format din consilieri (in loc de \u201cjudecatori\u201d), din care sa faca parte: juristi (altii decat judecatorii), politicieni, persoane din societatea civila cu buna reputatie. Atributiile consiliului ar fi cele prevazute in art. 146 lit. c) si e) – l) din Constitutie.<\/p>\n

13.<\/p>\n

ARTICOLUL 147
\nDeciziile Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale<\/p>\n

Se introduce alin. (5)<\/p>\n

\u201c(5) Pronun\u0163area cu privire la constitu\u0163ionalitatea unui text de lege se face prin \u201cda\u201d sau \u201cnu\u201d, f\u0103r\u0103 alte condi\u0163ion\u0103ri privind interpretarea sau reformularea con\u0163inutului acelui text .\u201d<\/p>\n

Introducerea unei prevederi \u00een sensul c\u0103 pronun\u0163area cu privire la constitu\u0163ionalitatea unui text de lege nu se poate face dec\u00e2t prin \u201cda\u201d sau \u201cnu\u201d, f\u0103r\u0103 folosirea unor expresii de genul \u201c\u00een m\u0103sura \u00een care\u2026\u201d. \u00cen prezent, un text poate fi declarat constitu\u0163ional \u015fi condi\u0163ionat, adic\u0103 \u201c\u00een m\u0103sura \u00een care\u2026\u201d el se aplic\u0103 sau nu se aplic\u0103 doar unora dintre situa\u0163iile prev\u0103zute de textul legal atacat sau \u201c\u00een m\u0103sura \u00een care\u2026\u201d el este interpretat \u00eentr-un anumit mod sau \u201c\u00een m\u0103sura \u00een care\u2026\u201d nu prevede (sau prevede) o anume consecin\u0163\u0103 sau condi\u0163ie. Posibilitatea pe care o are Curtea Constitu\u0163ional\u0103, \u00een actuala reglementare, de a se pronun\u0163a cu privire la constitu\u0163ionalitate nu doar prin da sau nu, ci \u015fi prin \u201c\u00een m\u0103sura \u00een care\u2026\u201d \u00eei transfer\u0103 nejustitifcat atribu\u0163ii ce \u0163in strict de Parlament \u015fi o transform\u0103 \u00een organ legiuitor.<\/p>\n

***<\/p>\n

Revizuirea real\u0103 a Constitu\u0163iei nu poate exista \u00een afara unui sistem care s\u0103 asigure exprimarea clar\u0103 a voin\u0163ei populare, prin vot direct, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu principalele teme ale revizuirii, teme care se reg\u0103sesc \u00een capitolele modificate, completate sau introduse \u00een Constitu\u0163ie.<\/p>\n

De aceea, APADOR-CH consider\u0103 c\u0103, \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu revizuirea Constitu\u0163iei se afl\u0103 \u015fi modificarea art. 7 din legea referendumului (Legea nr. 3\/2000).<\/p>\n

Este necesar ca votul popular de aprobare a referendumului s\u0103 nu mai fie acordat \u201c\u00een bloc\u201d\/\u201dla pachet\u201d pentru \u00eentreaga Constitu\u0163ie revizuit\u0103, \u00eentruc\u00e2t noile prevederi constitu\u0163ionale pot fi numeroase \u015fi foarte diferite, iar cet\u0103\u0163eanul trebuie s\u0103 aib\u0103 posibilitatea s\u0103 se pronun\u0163e printr-un vot separat asupra fiec\u0103rei probleme importate.<\/p>\n

Introducerea unei prevederi \u00een sensul vot\u0103rii revizuirii Constitu\u0163iei pe capitole sau pe teme, iar nu \u201cla pachet\u201d, s-ar corela \u015fi cu art. 2 al. 1 din Constitu\u0163ie, care prevede c\u0103 suveranitatea na\u0163ional\u0103 apar\u0163ine poporului rom\u00e2n, iar una dintre formele de exercitare a suveranit\u0103\u0163ii este referendumul. Pentru ca referendumul s\u0103 exprime \u00een mod real voin\u0163a popular\u0103, este necesar ca poporului s\u0103 i se asigure posibilitatea de a se pronun\u0163a distinct asupra fiec\u0103rei probleme\/teme importante care urmeaz\u0103 s\u0103 fie revizuit\u0103 (modificat\u0103, completat\u0103, introdus\u0103 \u00een Constitu\u0163ie) .<\/p>\n

De aceea, art. 7 din Legea 3\/2000 trebuie modificat dup\u0103 cum urmeaz\u0103:<\/p>\n

Modificarea al. 1, care va avea con\u0163inutul de mai jos:<\/p>\n

\u201c(1) Cet\u0103\u0163enii care particip\u0103 la referendum au dreptul s\u0103 se pronun\u0163e prin “DA” sau “NU” separat pentru fiecare capitol modificat, completat sau introdus \u00een Constitu\u0163ie, r\u0103spunz\u00e2nd la urm\u0103toarele \u00eentrebari \u00eenscrise pe buletinul de vot: “Sunte\u0163i de acord cu forma aprobat\u0103 de Parlament pentru capitolul\u2026din Constitu\u0163ie? “<\/p>\n

Modificarea al. 2, care va avea con\u0163inutul de mai jos:<\/p>\n

\u201c(2) Rezultatul referendumului se stabile\u015fte, pentru fiecare capitol modificat, completat sau introdus \u00een Constitu\u0163ie \u00een func\u0163ie de majoritatea voturilor valabil exprimate pe \u00eentreaga \u0163ar\u0103, astfel:<\/p>\n

Cifre absolute<\/p>\n

Procente<\/p>\n

a)<\/p>\n

Num\u0103rul persoanelor \u00eenscrise \u00een listele pentru referendum<\/p>\n

b)<\/p>\n

Num\u0103rul participan\u0163ilor<\/p>\n

c)<\/p>\n

Num\u0103rul voturilor valabil exprimate la r\u0103spunsul “DA” pentru capitolul \u2026<\/p>\n

d)<\/p>\n

Num\u0103rul voturilor valabil exprimate la r\u0103spunsul “NU” pentru capitolul\u2026<\/p>\n

e)<\/p>\n

Num\u0103rul voturilor nule<\/p>\n

Introducerea unui alineat nou, al. 3, care va avea con\u0163inutul de mai jos:<\/p>\n

\u201c(3) Dac\u0103, \u00een urma rezultatului votului se constat\u0103 c\u0103 au fost aprobate doar anumite capitole, revizuirea Constitu\u0163iei se limiteaz\u0103 la acestea.\u201d<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Prin Hotăr\u00e2rea Parlamentului nr. 17\/2013 a fost constituită Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Rom\u00e2niei. <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,29],"tags":[41,255,256,254],"class_list":["post-1653","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-advocacy-legislativ","category-comunicate","tag-apador-ch","tag-constitutie","tag-forum-constitutional","tag-modificare-constitutie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1653","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1653"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1653\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1653"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1653"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1653"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}