{"id":1878,"date":"2005-05-26T00:00:00","date_gmt":"2005-05-26T00:00:00","guid":{"rendered":"http:\/\/www.apador.org\/seamus\/raport-privind-vizita-la-penitenciarul-rahova-secia-pentru-femei\/"},"modified":"2005-05-26T00:00:00","modified_gmt":"2005-05-26T00:00:00","slug":"raport-privind-vizita-la-penitenciarul-rahova-secia-pentru-femei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/apador.org\/en\/raport-privind-vizita-la-penitenciarul-rahova-secia-pentru-femei\/","title":{"rendered":"Raport privind vizita la Penitenciarul Rahova \u2013 Secţia pentru femei"},"content":{"rendered":"

Sorry, this entry is only available in Rom\u00e2n\u0103<\/a>. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.<\/p>

<\/p>\n

1.     
\nDouă
\nreprezentante APADOR-CH au vizitat secţia de femei a Penitenciarului
\nRahova \u00een ziua de 26 mai 2005.<\/p>\n

2.     
\n Aspecte generale<\/b><\/p>\n

Deşi administrativ este parte a Penitenciarului Rahova, secţia de
\nfemei este separată de acesta şi dispune de unele
\nfacilităţi proprii, cum ar fi personalul, cabinetul medical, curtea
\nde plimbare. \u00cen rest, secţia depinde de utilităţile
\npenitenciarului.<\/p>\n

Secţia este destinată persoanelor care se află \u00een tranzit,
\ncu \u201cafaceri judiciare\u201d \u00een Bucureşti, nu deţinutelor care
\nispăşesc condamnări definitive. După condamnare, acestea
\nsunt, de regulă, transferate la penitenciarul specializat de la
\nT\u00e2rgşor. Din totalul de 323 de femei deţinute (inclusiv două
\nminore) la data vizitei, 50 erau \u00een stare de arest prevenitiv iar restul – cu
\nunele excepţii – aveau diverse procese pe rol, \u00een principal de natură
\ncivilă.<\/p>\n

Numărul cadrelor secţiei de femei este destul de mic: 19
\nagenţi operativi, doi ofiţeri \u2013 comandantul secţiei şi
\npsihologul -, un gospodar şi un asistent religios (ambii cu rang de
\nagenţi). Datorită numărului mic de cadre, unele drepturi ale
\ndeţinutelor nu sunt respectate. De exemplu, \u00een ziua vizitei, datorită
\nnumărului insuficient de supraveghetoare, (pe etajul I nu era de serviciu
\ndec\u00e2t o singură supraveghetoare din cele 4-5 pe tură) deţinutele
\nnu fuseseră scoase la plimbare. De asemenea, pe o perioadă de trei
\nsăptăm\u00e2ni, nu beneficiau de nici o activitate
\ncultural-educativă, din cauză că psihologul secţiei
\n(singurul cadru care se ocupă de activităţile socio-educative)
\npreluase funcţiile administrative ale comandantului, c\u00e2t timp acesta era
\n\u00een concediu de odihnă.<\/p>\n

3.     
\n Condiţii de detenţie<\/b><\/p>\n

3.1. Supra-aglomerarea<\/b><\/p>\n

Secţia de femei a Penitenciarului Rahova dispune de 196 de paturi instalate,
\niar suprafaţa camerelor de deţinere este de aproximativ 520 m2,
\nconform datelor puse la dispoziţie de gospodarul secţiei (469 mp
\npentru 18 camere mari. Apoi, psihologul a precizat că mai existau
\n\u00eencă 4 camere mici de aproximativ 12 mp fiecare). 323 de femei cazate \u00een
\nacest spaţiu reprezintă un grad de ocupare de peste 250% \u2013 calculat
\npotrivit normei de minim 4m2\/persoană recomandată de
\nComitetul pentru Prevenirea Torturii \u2013. \u00cen mod evident, multe dintre
\ndeţinute dormeau c\u00e2te două \u00een pat, iar aerul din camere era aproape
\nirespirabil, deşi temperatura de afară era moderată. De exemplu,
\n\u00een camera 716 (condamnate definitiv) erau cazate 20 de persoane \u00een 10 paturi,
\niar \u00een camerele 702 (arestate preventiv) şi 719, fiecare cu c\u00e2te 10 paturi
\nerau 15 şi respectiv 18 persoane. \u00cen schimb, deţinutele\u00a0 repartizate la deservire beneficiau fiecare
\nde pat propriu. <\/p>\n

3.2. Sancţiuni disciplinare; deţinute \u201cpericuloase\u201d; relaţia
\ncu cadrele<\/b><\/p>\n

Sancţiunile aplicate deţinutelor care \u00eencalcă regulamentul
\nde ordine interioară al penitenciarului sunt mustrarea, retragerea
\ndreptului la pachet şi\/sau la vizită, \u00een general, pe o lună.
\nPedeapsa cu izolarea nu a mai fost aplicată de mai bine de 1 an şi
\njumătate. De altfel, \u00een prezent secţia nici nu mai dispune de
\nizolator de pedeapsă, spaţiul respectiv fiind transformat \u00een
\ncameră de deţinere, unde este cazată deţinuta Zhang Yi Duo,
\ncondamnată pe viaţă. <\/p>\n

\u00cen privinţa procedurii, deţinutele sunt prezentate \u00een faţa
\ncomisiei şi audiate \u00eenainte de aplicarea sancţiunii. Deşi unele
\ndintre deţinutele cu care reprezentantele APADOR-CH au stat de vorbă
\nau negat săv\u00e2rşirea faptelor pentru care au fost sancţionate
\ndisciplinar, nici una nu urmase procedura de contestare. Motivele erau dintre
\ncele mai diverse (\u201csunt analfabetă\u201d, \u201cnu are sens\u201d etc), dar denotă
\nfaptul că deţinutele nu \u00eeşi cunosc drepturile reglementate de
\nOUG nr.56\/2003.<\/p>\n

\u00cen categoria \u201cpericuloase\u201d era \u00eencadrate 3 deţinute: 2 datorită
\ncomportamentului violent, iar cea de-a treia prin natura pedepsei (condamnare
\npe viaţă). APADOR-CH susţine \u00een continuare că \u00eencadrarea la
\n\u201cpericuloşi\u201d trebuie să fie determinată exclusiv de
\ncomportamentul deţinutului \u00een timpul executării pedepsei. Pedeapsa
\naplicată sau eventuale intenţii de evadare nu ar trebui să
\nconstituie temei pentru clasificarea deţinuţilor, pentru că nu
\nsunt actuale. La Penitenciarul Rahova, deţinutele clasificate
\n"periculoase" nu erau separate (cu excepţia condamnatei pe
\nviaţă). Nu este clar dacă acest lucru este o practică sau
\nse datorează exclusiv supra-aglomerării.<\/p>\n

\u00cen privinţa relaţiei cu cadrele, psihologul secţiei a
\nafirmat că nu au existat pl\u00e2ngeri privind comportamentul acestora
\nfaţă de deţinute. \u00censă reprezentantele APADOR-CH au
\n\u00eent\u00e2lnit două cazuri \u00een care erau reclamate exact astfel de comportamente.
\nUnul este cel al deţinutei Caterina Eftimie. După o pedeapsă cu
\nretragerea dreptului la pachet şi vizită pentru o altercaţie cu
\naltă deţinută (9 octombrie 2004), a urmat o sancţiune cu
\n"mustrare" pentru "intenţie lovire cadre" (4 martie
\n2005). Deţinuta, aflată \u00een cameră, ar fi \u00eentins m\u00e2na prin vizetă <\/i>\u00a0şi ar fi \u00eencercat să o
\nlovească pe supraveghetoare, aflată pe hol. Descrierea incidentului
\nnu pare plauzibilă pentru oricine a vizitat un penitenciar. \u00cen plus,
\n"intenţia de lovire cadre" este considerată o
\n\u00eencălcare serioasă a regulamentului şi nu putea fi
\nsancţionată doar cu "mustrare" dec\u00e2t dacă
\n\u00eensăşi comisia de disciplină a avut \u00eendoieli cu privire la fapta
\nrespectivă. \u00cen luna mai, Caterina Eftimie a mai avut un incident cu aceeaşi
\nsupraveghetoare (Roxana Străjeru) care ar fi lovit-o peste faţă
\n\u00een timp ce deţinuta \u00eencerca să telefoneze de la telefonul public
\ninstalat pe hol. Nu a fost clar nici ce s-a \u00eent\u00e2mplat de fapt, nici dacă
\nsupraveghetoarea a \u00eentocmit raport de incident şi nici dacă C.E. a
\nfăcut vreo pl\u00e2ngere. Cert este că deţinuta era profund
\nnemulţumită de modul \u00een care era tratată. <\/p>\n

Un caz mai grav este cel al deţinutei Margareta Iordache care are 7
\nrapoarte de incident (primul, cu 10 zile izolare la T\u00e2rgşor \u00een 2002,
\ncelelalte 6 la Rahova, \u00eencep\u00e2nd din august 2003. Majoritatea celor 6 se
\nreferă la "atitudine necuviincioasă faţă de
\ncadre" iar sancţiunile variază \u00eentre "mustrare"
\nşi "retragerea dreptului la pachet şi vizită").\u00a0 Cu c\u00e2teva zile \u00eenainte de vizita
\nreprezentantelor asociaţiei, Margareta Iordache a avut un conflict verbal
\ncu supraveghetoarea Roxana Străjeru. M.I avea o sticlă cu apă \u00een
\nm\u00e2nă. "Am scăpat sticla pe jos" – a afirmat deţinuta.
\n\u00censă supraveghetoarea a considerat că deţinuta a vrut să
\narunce recipientul spre ea. Drept urmare, \u00eencep\u00e2nd din 25 mai, cadrele
\nsecţiei o scoteau din cameră
\npe Margareta Iordache numai \u00eencătuşată şi
\nfăcuseră propunere de clasificare a deţinutei \u00een categoria
\n\u201cpericuloşi\u201d.<\/b> Reprezentantele asociaţiei nu au mai auzit \u00een ultimii ani de cazuri \u00een care să se
\nrecurgă la cătuşe \u00een secţiile de femei din penitenciare <\/b>(\u00cen
\npenitenciarul de femei T\u00e2rgşor nu
\nse folosesc cătuşe \u00een nici o \u00eemprejurare<\/b>.) Potrivit standardelor
\neuropene, \u00eencătuşarea unui
\ndeţinut agitat este permisă doar ca măsură excepţională<\/i>, pentru a-l \u00eempiedica să-şi facă rău sie \u00eensuşi sau altora şi numai pe durata crizei<\/i><\/b>. APADOR-CH susţine că<\/b> femeile, minorii şi bolnavii
\naflaţi \u00een detenţie nu trebuie \u00eencătuşaţi \u00een nici o circumstanţă. <\/i>Există
\nalte metode de imobilizare – dacă este cazul – mai puţin
\ntraumatizante. Asociaţia consideră excesivă şi
\ncontrară normelor europene \u00eencătuşarea deţinutei Margareta
\nIordache şi cere administraţiei penitenciarului Rahova să
\nanuleze măsura iar ANP, să precizeze clar situaţiile \u00een care se
\npoate apela la acest mijloc de imobilizare. <\/b>\u00a0Trebuie semnalat şi faptul că Margareta Iordache a
\nprimit o vizită pe 26 mai, pe durata căreia (5 minute!), a rămas cu cătuşele la m\u00e2ini.<\/i><\/p>\n

3.3. Activităţi<\/b><\/p>\n

La momentul vizitei deţinutele nu beneficiau de nici un program
\nsocio-educativ, deoarece, \u00een lipsa comandantului secţiei, psihologul
\npreluase funcţiile administrative ale acestuia. Prelungirea acestei
\nsituaţii pentru 3 săptăm\u00e2ni este inacceptabilă, \u00een
\ncondiţiile \u00een care supraaglomerarea este severă. De altfel, nici \u00een
\ncondiţii normale, deţinutele nu beneficiază de prea multe
\nactivităţi socio-educative, un singur cadru neput\u00e2nd face
\nfaţă cerinţelor a peste 300 de deţinute. Trebuie subliniat
\ncă nu există organizaţii neguvernamentale care să
\ndesfăşoare programe cu femeile (cu excepţia Serviciului Umanitar
\npentru Penitenciare care ţine ore de educaţie religioasă o
\ndată la două săptăm\u00e2ni) şi nici Serviciul de
\nReintegrare Socială şi Supraveghere Bucureşti nu are nici o
\nactivitate cu ele. \u00cen aceste condiţii este
\ngreu de \u00eenţeles de ce sunt trezite \u00een fiecare dimineaţă la ora 5.30<\/i> (una din sancţiunile aplicate Margaretei Iordache se referea la faptul
\ncă \u00eentr-o dimineaţă \u00eencă mai dormea la ora 5.50!), dacă tot nu au nimic de făcut
\ntoată ziua <\/i>(stingerea este la ora 22.30). <\/p>\n

Programele normale desfăşurate cu deţinutele sunt:<\/p>\n

– terapie de grup; \u00een acest program sunt cuprinse numai 15 deţinute
\nşi durează timp de 3 luni, c\u00e2te 2 ore pe săptăm\u00e2nă;<\/p>\n

– consiliere individuală; nu au fost oferite date statistice privind
\nnumărul de deţinute care beneficiază de consiliere
\nindividuală;<\/p>\n

– programul de carantină;<\/p>\n

– programul de aerobic; antrenamentele sunt conduse de o
\ndeţinută, participă aproximativ 10-12 colege, de 2-3 ori pe
\nsăptăm\u00e2nă, cu sprijinul şi sub supravegherea psihologului
\nsecţiei.<\/p>\n

\u00cen plus, deţinutele realizează o revistă lunară, de aproximativ
\n30 de pagini, \u00eentr-un singur exemplar (!) şi au acces la biblioteca
\nsecţiei. De asemenea, au activităţi de natură
\nreligioasă cu asistentul religios iar cele analfabete pot participa la
\ncursuri de alfabetizare, ţinute tot de psiholog. Toate aceste
\nactivităţi se desfăşoară \u00een clubul secţiei
\nşi \u00eentr-o capelă improvizată. Deţinutele nu participă
\ndec\u00e2t foarte rar la activităţi la clubul mare al penitenciarului sau
\nla biserica din incinta acestuia. Deşi cadrele din penitenciar au
\nmenţionat că deţinutele sunt duse la clubul mare cu ocazia unor
\nspectacole sau evenimente, din discuţiile cu ele a reieşit
\ncă\u00a0 numai reprezentantele de
\ncameră sunt scoase la astfel de acţiuni. Mai sunt şi c\u00e2teva
\ndeţinute cu talent artistic (este şi cazul condamnatei pe
\nviaţă) care contribuie la spectacole şi sunt duse mai frecvent
\nla club pentru repetiţii.\u00a0 <\/p>\n

\u00cen ceea ce priveşte munca, singura posibilitate e prestarea unor munci
\n\u00een interiorul penitenciarului. Din spusele psihologului secţiei,
\ncondiţiile pentru ca o deţinută să presteze munci \u00een
\ninteriorul penitenciarului sunt:<\/p>\n

– să nu fi fost dată \u00een urmărire generală sau
\nlocală;<\/p>\n

– să fie sănătoasă;<\/p>\n

– să nu fi fost condamnată pentru trafic şi\/sau consum de
\ndroguri;<\/p>\n

– să nu fi săv\u00e2rşit infracţiuni cu violenţă;<\/p>\n

– să nu fie recidivistă;<\/p>\n

– să fie condamnată la o pedeapsă mai mică de 10 ani.<\/p>\n

\u00cen total aproximativ 20 de femei prestau diferite munci \u00een penitenciar
\n(\u00eempărţirea hranei, curăţenie la punctul de vizită, la
\npunctul control şi \u00een spaţiile administrative), iar 3 fuseseră
\nselecţionate să lucreze la popota cadrelor. Un caz special este cel
\nal deţinutei Alisa Retunscaia, care \u00eeşi petrece \u00eentreaga zi pict\u00e2nd
\ncapela secţiei (o cameră de aproximativ 12 m2). Nu este
\nclar care este algoritmul prin care unele dintre acestea sunt cazate \u00een camera
\n\u201cde deservire\u201d unde sunt numai 8 deţinute \u00een 8 paturi sau \u00een alte camere,
\ncum ar fi camera 719, unde erau cazate 18 deţinute \u00een 10 paturi (dintre
\ncare unele munceau). De asemenea, nu este clar pe ce criteriu sunt selectate
\nfemeile care muncesc, dintre cele care \u00eendeplinesc condiţiile impuse.
\nExplicaţia dată (deţinutele \u201cse diferenţiază prin
\ncomportament\u201d) este destul de vagă, \u00een condiţiile \u00een care, \u00een mod
\nevident, deţinutele care muncesc au un regim de detenţie mai bun
\ndec\u00e2t celelalte, măcar prin faptul că au o activitate \u00een afara
\ncamerei.<\/p>\n

Din documentele prezentate de penitenciar, plimbarea zilnică
\ndurează \u00eentre 20 de minute şi, \u00een cazuri foarte rare, o oră,
\nregula fiind 30 de minute. Din discuţiile cu deţinutele a rezultat
\ncă uneori plimbarea zilnică nu are loc sau durează numai 10
\nminute. Timpul scurt acordat plimbărilor este justificat de cadre prin
\nlipsa de spaţiu. Secţia de femei are la dispoziţie o curte
\nproprie de plimbare, pe care o \u00eemparte şi cu Spitalul Penitenciar Rahova,
\ncare nu dispune, din proiectare, de aşa ceva. De notat că nu
\ntoţi bolnavii de la spital sunt scoşi la plimbare, ci numai mamele cu
\ncopii sub un an şi femeile gravide, deci c\u00e2teva persoane. Din păcate,
\nla data vizitei curtea de plimbare era \u00eencuiată, pentru că nici o
\ndeţinută nu beneficia de plimbare \u00een acea zi, din lipsă de cadre
\npentru supraveghere.<\/p>\n

\u00cen concluzie, deţinutele \u00eeşi petrec cea mai mare parte a timpului
\n\u00een camerele supra-aglomerate, fără a face nimic. Numărul celor
\ncare sunt cuprinse \u00een diferite activităţi de-a lungul zilei şi
\ncare să presupună ieşirea din camera de detenţie este
\nnesemnificativ. Lipsa de activitate se reflectă \u00een starea generală de
\nnemulţumire pe care reprezentantele asociaţiei au putut să o constate,
\nde exemplu, la camera 716. Dacă acestor deţinute li s-ar acorda mai
\nmultă atenţie din partea cadrelor, cu siguranţă
\nnemulţumirile lor ar scădea. Este şi cazul deţinutei
\nMargareta Iordache, menţionat mai sus, care a atins un grad de
\nnemulţumire cu manifestări agresive. Cadrele din penitenciar au recunoscut
\ncă, la \u00eenceputul detenţiei, Margareta Iordache nu a creat probleme de
\nnatură disciplinară, astfel \u00eenc\u00e2t se pune \u00eentrebarea ce a determinat
\nmodificarea de comportament. Lipsa de activităţi ale deţinutei
\nşi de asemenea lipsa de interes a cadrelor faţă de problemele
\nsale ar putea fi printre cauze. Chiar şi \u00een prezent, soluţia
\ngăsită pentru \u201cliniştirea\u201d sa este \u00eencătuşarea la
\nieşirea din cameră şi propunerea de a fi trecută la
\ncategoria \u201cpericuloşi\u201d, \u00een loc să fie cuprinsă \u00eentr-un program
\nde reducere a agresivităţii sau să i se aplice o altă
\nmetodă de rezolvare a cauzelor comportamentului respectiv.<\/p>\n

De altfel, lipsa de interes a cadrelor pentru ocuparea timpului
\ndeţinutelor rezultă şi din alte aspecte constatate \u00een timpul
\nvizitei: nimeni nu s-a g\u00e2ndit la o soluţie pentru ca lipsa de cadre
\nsă nu afecteze dreptul deţinutelor la plimbarea zilnică de o
\noră; nimeni nu s-a g\u00e2ndit să multiplice, măcar \u00een c\u00e2teva
\nexemplare, revista lunară realizată de deţinute, astfel \u00eenc\u00e2t
\nmai multe să o poată citi; penitenciarul nu a contractat nici
\nmăcar un abonament la ziar pentru deţinute; numai c\u00e2teva sunt duse la
\nevenimentele organizate \u00een penitenciar; televizorul din camera 702 era defect
\nde mai bine de 2 săptăm\u00e2ni şi deţinutele au cerut insistent
\nca aparatul să fie reparat dar cererile lor au fost ignorate etc.<\/p>\n

Pentru reprezentantele APADOR-CH este evident că activitatea cu
\ndeţinutele este considerată de cadre ca o favoare, numai
\ndeţinutele \u201ccare merită\u201d put\u00e2ndu-se bucura de ea. Ca şi \u00een
\npenitenciarele pentru bărbaţi, deţinutele \u201cproblemă\u201d nu
\nsunt cuprinse \u00een nici un fel de activităţi. Cadrele din penitenciar
\nnu par conştiente că at\u00e2t timp c\u00e2t deţinutele ar fi ocupate cu
\ndiferite activităţi, atmosfera din penitenciar s-ar \u00eembunătăţi
\niar numărul incidentelor ar scădea. Aspectul cel mai grav este că nu se face nimic pentru reeducarea
\ndeţinutelor \u00een vederea reintegrării \u00een societate după liberare. <\/i><\/p>\n

3.4. Asistenţa medicală<\/b><\/p>\n

Asistenţa medicală este asigurată de un cabinet medical
\npropriu, care are un medic şi o asistentă. Din motive necunoscute, la
\ndata vizitei cabinetul era \u00eenchis, iar personalul medical lipsea. Medicul
\nsecţiei este şi medic de familie, acord\u00e2nd consultaţii şi
\ncadrelor. APADOR-CH a protestat constant \u00eempotriva acestei practici care privează
\ndeţinuţii de atenţia cuvenită. Medicii din penitenciar ar
\ntrebui să se ocupe exclusiv de deţinuţi, iar cadrelor să le
\nacorde consultaţii numai \u00een situaţii excepţionale, de
\nurgenţă.<\/p>\n

\u00cen timpul nopţii, asistenţa medicală este asigurată de
\ncabinetul de tură din penitenciar, de la secţiile de
\nbărbaţi. \u00cen plus, deţinutele pot fi duse la cabinetele din
\nambulatoriul Spitalului Penitenciar Rahova (de pildă la ginecologie). <\/p>\n

\u00censă deţinutele cu care au vorbit reprezentantele APADOR-CH s-au
\npl\u00e2ns de lipsa unor \u00eengrijiri medicale adecvate. Este, de exemplu, cazul
\nGabrielei Iancu, care, datorită unor chisturi ovariene, suferea de
\nhemoragii menstruale puternice. Tratamentul primit consta \u00een calciu, vitamina E
\nşi supozitoare cu diclofenac, dar deţinuta se pl\u00e2ngea că nu se
\nrezolvă cauza problemei sale, eventual prin intervenţie
\nchirurgicală. Mai mult, nici măcar nu fusese dusă la consult la
\ncabinetul de ginecologie din spitalul penitenciar. O altă
\ndeţinută Nela Constantinescu avea, de patru luni, egzeme\/pustule pe
\nbraţe şi picioare dar nu exista un diagnostic şi nici nu fusese
\nprezentată la policlinica \u00eenvecinată. \u00cen ambele cazuri
\nmenţionate este vorba de nepăsare \u00een a acorda tratament medical
\nadecvat şi prompt.<\/p>\n

\u00cen totală contradicţie cu normele europene şi cu
\nrecomadările repetate ale Comitetului pentru Prevenirea Torturii din
\ncadrul Consiliului Europei, deţinutele
\nbolnave care au nevoie de \u00eengrijiri medicale \u00een afara sistemului penitenciar
\nsunt \u00eencătuşate pe \u00eentreaga durată a transportului către
\nşi internării \u00een spitale "civile". APADOR-CH cere ANP
\nsă dispună renunţarea imediată la această
\nmăsură inumană \u00een cazul
\ntuturor deţinuţilor bolnavi, \u00een primul r\u00e2nd al femeilor şi
\nminorilor. Regulamentul actual include şi o măsură ce poate fi
\nconsiderată o culme a absurdului: \u00een caz de deces, constatat de medici,
\ndeţinutului nu i se scot cătuşele dec\u00e2t după confirmarea
\nmorţii de către un medic legist!<\/i><\/b><\/p>\n

Concluzii:<\/p>\n

1. Condiţiile de detenţie din secţia de femei a
\npenitenciarului Rahova sunt mai proaste dec\u00e2t \u00een secţiile similare din
\nalte penitenciare şi mult mai proaste dec\u00e2t la penitenciarul de femei
\nT\u00e2rgşor. Supra-aglomerarea, lipsa activităţilor – inclusiv a
\nplimbării zilnice – calitatea discutabilă a asistenţei medicale
\nsunt c\u00e2teva din cauzele care \u00eentreţin o atmosferă tensionată
\nat\u00e2t \u00eentre deţinute c\u00e2t şi \u00eentre acestea şi cadre;<\/p>\n

2. Activităţile cultural-educative (atunci c\u00e2nd se
\ndesfăşoară) angrenează un număr prea mic de
\ndeţinute şi nu dintre cele cu comportament mai agresiv. Este evident
\ncă un singur cadru (psihologul) nu
\npoate face faţă nevoilor a peste 300 de deţinute <\/i>şi,
\nprin urmareeste\u00a0 necesară angajarea a cel puţin
\n\u00eencă o persoană la acest sector. De asemenea, administraţia
\npenitenciarului ar trebui să stabilească o legătură
\npermanentă cu SRSS, pe bază de protocoale ferme, \u00een vederea
\npregătirii deţinutelor pentru reintegrarea \u00een familie şi
\ncomunitate după liberare. Asociaţia subliniază că acest gen
\nde activitate are o importanţă deosebită, chiar dacă unele
\ndeţinute vor fi transferate la alte penitenciare;<\/p>\n

3. APADOR-CH cere ANP să elimine
\ncomplet metoda \u00eencătuşării \u00een cazul deţinutelor, al
\nminorilor şi al deţinuţilor bolnavi. \u00cen celelalte cazuri,
\naceastă formă de imobilizare trebuie reglementată foarte strict,
\n\u00een primul r\u00e2nd sub aspectul situaţiilor \u00een care poate fi aplicată
\nşi al duratei \u00eencătuşării<\/b>. Este de la sine \u00eenţeles că APADOR-CH dezaprobă total
\nfolosirea \u00een penitenciare a celuilalt "mijloc de imobilizare
\nsigură" practic lanţuri<\/b><\/i>;<\/p>\n

4. Asociaţia cere personalului de penitenciar să dea dovadă
\nde mai multă reţinere \u00een situaţiile \u00een care deţinutele li
\ns-ar adresa "necuviincios" şi să nu treacă imediat la
\npropuneri de sancţionare. Aceasta cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t la stressul
\ninerent privării de libertate se adaugă nemulţumiri rezultate,
\nde cele mai multe ori, din lipsa de activitate dar şi din comportamentul
\nunora dintre cadre.<\/p>\n

 <\/p>\n

Manuela Ştefănescu\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Diana Călinescu <\/p>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Două reprezentante APADOR-CH au vizitat secţia de femei a Penitenciarului Rahova \u00een ziua de 26 mai 2005<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[15],"tags":[],"class_list":["post-1878","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-monitorizarea-conditiilor-de-detentie-penitenciare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1878","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1878"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1878\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1878"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1878"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1878"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}