{"id":1879,"date":"2005-05-17T00:00:00","date_gmt":"2005-05-17T00:00:00","guid":{"rendered":"http:\/\/www.apador.org\/seamus\/raport-asupra-vizitei-la-penitenciarul-ploieti\/"},"modified":"2005-05-17T00:00:00","modified_gmt":"2005-05-17T00:00:00","slug":"raport-asupra-vizitei-la-penitenciarul-ploieti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/apador.org\/en\/raport-asupra-vizitei-la-penitenciarul-ploieti\/","title":{"rendered":"Raport asupra vizitei la Penitenciarul Ploieşti"},"content":{"rendered":"

Sorry, this entry is only available in Rom\u00e2n\u0103<\/a>. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.<\/p>

<\/p>\n

 <\/b>1.     
\nReprezentantele
\nAPADOR-CH au vizitat penitenciarul Ploieşti pe data de 17 mai 2005.
\nVizitele anterioare au avut loc \u00een 2001 şi 2002.<\/p>\n

2.     
\n Date generale<\/b><\/p>\n

Desfiinţat \u00een 1977 şi re\u00eenfiinţat \u00een 1993, penitenciarul ar
\nfi trebuit să fie "casă de arest" şi să cazeze
\nnumai persoane aflate \u00een arest preventiv. Odată condamnate definitiv, ele
\nurmau să fie transferate \u00een alte penitenciare pentru executarea pedepsei.
\nDin păcate, scopul iniţial nu a fost atins. In mai 2005, doar 49 de persoane erau \u00een arest preventiv
\nşi 98 fuseseră condamnate \u00een prima instanţă. 656 de deţinuţi aveau
\ncondamnări definitive <\/i><\/b>cu pedepse variind \u00eentre c\u00e2teva luni şi
\npeste 20 de ani.<\/p>\n

In anul 2000, administraţia penitenciarului a reuşit să
\npreia o garnizoană militară dezafectată (\u00een zona
\nBerceni-Ploieşti), pe care a amenajat-o ca secţie semi-deschisă
\n(pază redusă şi fără arme, circulaţie liberă
\na deţinuţilor \u00een spaţiul de detenţie). Insă
\ncondiţiile pe care un deţinut trebuie să le \u00eendeplinească
\npentru a fi \u00eencadrat la regim semi-deschis sunt at\u00e2t de "dure" \u00eenc\u00e2t
\nsecţia Berceni avea un grad de ocupaţie de numai 50% (30 de
\ndeţinuţi faţă de capacitatea planificată de 60,
\ncalculată pe criteriul a 6 mc de aer\/deţinut), \u00een vreme ce
\npenitenciarul era supraaglomerat (indice de ocupare 137% pe baza aceluiaşi
\ncriteriu). APADOR-CH cere
\nAdministraţiei Naţionale a Penitenciarelor să revizuiască
\ncriteriile – \u00een prezent, mult exagerate – de trecere a deţinuţilor \u00een
\nregim semi-deschis. Dacă aceste criterii nu vor deveni mai permisive,
\nintrarea \u00een vigoare a noii legi privind regimul executării pedepselor
\n(aşteptată la sf\u00e2rşitul lui iunie 2005) cu clasificarea
\ndeţinuţilor pe categorii relativ clare <\/b>(maximă
\nsiguranţă, regim \u00eenchis, regim semi-deschis şi regim deschis), nu
\nva putea rezolva – nici măcar parţial – problema
\nsupraaglomerării, de data aceasta din vina ANP. <\/i><\/b><\/p>\n

In opinia asociaţiei, aici este şi o chestiune de mentalitate. De
\nfiecare dată c\u00e2nd a avut loc o evadare (de obicei de la punctele
\nexterioare de lucru) ANP a luat
\nmăsuri de \u00eenăsprire a regimului de detenţie. <\/b>Cu alte
\ncuvinte, pentru o faptă necugetată (oricum sancţionată de
\nlege) a unui deţinut, plătesc toţi (inclusiv personalul de
\npenitenciar p\u00e2nă la director!). Astfel, s-a ajuns \u00een situaţia \u00een care
\npreconizatul "regim deschis" nu
\n<\/b>se aplică nicăieri (nici măcar \u00een Centrele de Reeducare a
\nMinorilor) iar de regimul "semi-deschis" beneficiază extrem de
\npuţini deţinuţi. Penitenciarul a mai preluat (\u00een noiembrie 2004)
\n\u00eencă o garnizoană militară dezafectată ce urmează
\nsă fie amenajată ca loc de detenţie, probabil \u00een acelaşi
\nregim ca şi Berceni.<\/p>\n

Penitenciarul Ploieşti nu a avut – şi nu are – secţie de
\nfemei. De altfel, penitenciarul T\u00e2rgşor, exclusiv de femei, este situat la
\nnici 15 km de Ploieşti<\/p>\n

3.     
\n Condiţii de detenţie<\/b><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 3.1.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Supraaglomerarea<\/b><\/p>\n

774 deţinuţi, din care 25 minori, \u00eempărţeau cele 642 de
\npaturi instalate \u00een penitenciar (inclusiv 19 paturi la infirmerie şi 8 la
\ngospodăria agro-zootehnică unde nu se pune problema
\nsupraaglomerării şi exclusiv secţia Berceni, cu 30 de
\ndeţinuţi la 107 paturi). Capacitatea legală a penitenciarului
\ndupă norma de 6 mc aer\/deţinut este de 566 locuri, indicele de
\nocupare, deja menţionat, fiind de 137%.<\/p>\n

Dar paturile, oricum insuficiente, au fost instalate prin reducerea
\ndrastică a spaţiului liber din camere. Comitetul pentru Prevenirea
\nTorturii din cadrul Consiliului Europei recomandă de ani buni calcularea
\nspaţiului minim pe deţinut \u00een
\nmetri pătraţi (4 – 4,5 mp). <\/b>Camerele de detenţie
\n\u00eensumează aproximativ 875 mp, ceea ce \u00eenseamnă că unui
\ndeţinut \u00eei revine \u00een medie
\npuţin peste un metru pătrat (sub 1,10). <\/b>Calcul\u00e2nd la nivelul
\nminim recomandat de CPT – 4 mp – rezultă că \u00een penitenciarul
\nPloieşti ar putea fi cazaţi maximum
\n220 de deţinuţi. Prin urmare, pe baza acestui criteriu, indicele de
\nocupare este de aproape 400%<\/i><\/b>.<\/p>\n

C\u00e2teva exemple: \u00een camera 32, care măsoară 23,2 mp erau 15 paturi
\nşi 17 minori<\/b>, fiecăruia
\nrevenindu-i un spaţiu "vital" de 1,36 mp. Camera 29 –
\narestaţi preventiv – are o suprafaţă de 33,9 mp, 27 de paturi
\ninstalate şi 38 de
\ndeţinuţi, ceea ce \u00eenseamnă 0,90 mp de fiecare. <\/b>(In urmă
\ncu c\u00e2teva zile, \u00een aceeaşi cameră fuseseră 43 de deţinuţi<\/b>). Fiecare cameră este dotată cu
\nun singur WC şi o singură chiuvetă. In aceste condiţii,
\ncare pot fi lesne catalogate drept tratament
\ninuman şi degradant, <\/i>aceşti oameni care ar trebui să
\nbeneficieze de prezumţia de nevinovăţie sunt umiliţi
\nşi stresaţi \u00een plus faţă de disconfortul major al
\n\u00eenseşi privării de libertate. Doi deţinuţi din această
\ncameră – Sorin Claudiu Moldovan, arestat preventiv \u00een noiembrie 2004
\nşi Radu Ciortea, arestat preventiv \u00een iulie 2004 – s-au pl\u00e2ns de
\ncondiţiile inumane de detenţie rezultate din supraaglomerare. Ei au
\nspus că pot accepta hrana proastă şi lipsa de activitate
\n("pentru că at\u00e2ta se poate acum, \u00een sistemul penitenciar") dar
\nnu şi umilinţele zilnice (coadă la unicul WC, coadă la
\nunica chiuvetă, lipsa totală de protecţie a
\nintimităţii).<\/p>\n

Cei doi, implicaţi \u00een cauze diferite, au fost arestaţi de
\nParchetul Anticorupţie Mureş. In cazul Moldovan, tribunalul din Tg.Mureş a dispus \u00een trei r\u00e2nduri<\/b> punerea sa \u00een libertate pentru că nu prezenta
\nnici un pericol social<\/b>, dar Curtea de Apel Mureş a admis, de fiecare
\ndată apelul PNA. In cele din urmă, PNA a cerut strămutarea
\ndosarului Moldovan şi astfel a ajuns acesta \u00een Penitenciarul
\nPloieşti. P\u00e2nă la data vizitei APADOR-CH, \u00eencă nu \u00eencepuse procesul penal, <\/b>ceea ce, la
\naproape 6 luni <\/b>de la arestare
\n(termenul maxim prevăzut de Constituţie pentru arestare
\npreventivă fără
\ntrimiterea \u00een judecată a persoanei este de 6 luni) <\/b>pune sub semnul \u00eentrebării existenţa probelor PNA care să justifice privarea de
\nlibertate. Si\u00a0 Radu Ciortea a fost pus
\n\u00een libertate de Tribunalul Tg.Mureş dar PNA a avut c\u00e2ştig de
\ncauză la Curtea de Apel Mureş. Si pentru el PNA a cerut
\nstrămutarea, diferenţa fiind că, \u00een cazul lui s-a declanşat
\nprocesul penal. <\/p>\n

Un alt exemplu de supraaglomerare este camera 13. Chiar dacă aici erau
\n11 deţinuţi, toţi clasificaţi drept
\n"periculoşi", şi 12 paturi, la suprafaţa de 21,5 mp a
\ncamerei, fiecărui deţinut \u00eei revenea mai puţin de 2 mp. Mai bine
\ndec\u00e2t la "minori" şi "preventivi" dar mult sub limita
\nminimă recomandată de CPT. In plus, 11 "periculoşi"
\n(dacă clasificarea este justificată, ceea ce nu se confirmă pentru
\ntoţi) \u00eentr-un spaţiu at\u00e2t de mic pot ridica probleme serioase cu
\nprivire la siguranţa locului de deţinere. <\/p>\n

Mai mult de jumătate din efectivul de deţinuţi (412 din
\ntotalul de 804) sunt recidivişti<\/b>.
\nCifra este elocventă pentru ineficienţa procesului de reeducare din
\nsistemul penitenciar, dar şi pentru slăbiciunea Serviciilor de
\nReintegrare Socială şi Supraveghere (personal extrem de redus,
\nfonduri total insuficiente, atribuţii foarte diverse). La acestea se
\nadaugă şi lipsa de preocupare a autorităţilor publice
\npentru soarta deţinuţilor puşi \u00een libertate. Unii nu mai au
\nfamilie, sau nu mai sunt primiţi acasă, iar cei mau mulţi au
\ndificultăţi enorme \u00een găsirea unui loc de muncă.
\nMajoritatea celor care ies pe poarta penitenciarului primesc un r\u00e2nd de haine
\n(dacă ale lor sunt inutilizabile), un bilet de tren şi …. 5 prezervative!
\nNu este deloc surprinzător că mulţi recidivează. De
\nmenţionat că furtul şi t\u00e2lhăria domină, \u00een
\nproporţie cov\u00e2rşitoare, "topul" infracţiunilor comise
\nde deţinuţii din Penitenciarul Ploieşti (după un calcul
\naproximativ, peste 530 erau condamnaţi pentru astfel de fapte). Spre
\nexemplu: din cei 25 de minori (16 cu condamnări definitive, 6
\ncondamnaţi \u00een primă instanţă şi 3 arestaţi
\npreventiv), 14 săv\u00e2rşiseră furturi şi 9, t\u00e2lhării. Iar
\ndin cei 75 de tineri (18-21 de ani), 45 se aflau \u00een detenţie pentru furt
\nşi 19, pentru t\u00e2lhărie. <\/p>\n

Efectivul personalului de penitenciar este de 186 de angajaţi,
\ninclusiv pentru activităţile tehnico-administrative. Ca \u00een \u00eentreg
\nsistemul penitenciar, cea mai mare parte a personalului (cam 120) se ocupă
\nde pază, siguranţă şi escortare, doar patru <\/b>lucr\u00e2nd \u00een sectorul cultural-educativ.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 3.2.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Activităţi
\ncultural-educative<\/b><\/p>\n

Din cele patru <\/b>persoane care se
\nocupă de 800 de deţinuţi, numai una era prezentă, o
\nt\u00e2nără juristă care discuta cu grupuri de maximum 15
\ndeţinuţi probleme juridice de interes pentru aceştia. In ziua
\nvizitei APADOR-CH, 11 deţinuţi din cei 42 de la camera 11 (aceasta
\neste \u00eencă un exemplu de supraaglomerare: camera are 33,8 mp şi 24 de
\npaturi instalate. Practic, doi
\ndeţinuţi \u00eentr-un pat şi un spaţiu de circa 0,80
\nmp\/deţinut) <\/b>se arătau interesaţi de problema liberării
\ncondiţionate. Alte patru serii de deţinuţi (fiecăreia
\nfiindu-i rezervată o oră) erau programate \u00een ziua respectivă.
\nSefa serviciului cultural-educativ era plecată la un seminar, o altă
\nangajată a sectorului cultural-educativ era \u00een concediu, iar jurista a
\nexplicat reprezentantelor asociaţiei că are o \u00eenţelegere cu a
\npatra colegă să lucreze \u00een ture de 12 ore cu 36 libere. A patra
\ncolegă se "ocupă \u00een mod special" de minorii din
\npenitenciar. Ce \u00eenseamnă acest lucru? Un program intitulat
\n"Phoenix" despre "competenţe sociale" (care cuprinde,
\npe h\u00e2rtie, o mulţime de activităţi cu minorii) care se
\ndesfăşoară o oră pe
\nsăptăm\u00e2nă timp de două luni <\/b>şi un program de
\n"sensibilizare a familiilor deţinuţilor minori", \u00een fapt
\ndiscuţii cu familiile care \u00eei
\nvizitează oricum<\/b>. Unul dintre minori a relatat reprezentantelor
\nasociaţiei că o astfel de discuţie cu familia lui, care \u00eel
\nvizitează regulat, a \u00eensemnat doar un lung şir de reclamaţii cu
\nprivire la comportamentul său \u00een detenţie. Fără
\n\u00eendoială, familia trebuie să joace un rol esenţial \u00een reeducarea
\nminorului condamnat. Dar "metoda" reclamaţiilor este, \u00een opinia
\nAPADOR-CH, neproductivă. Minorul vizat a fost indignat iar familia, chiar
\ndacă i-a atras atenţia să se poarte "ca lumea", nu are
\nnici un mijloc de control sau supraveghere. <\/p>\n

Asociaţia consideră că\u00a0
\n nici unul din cele două
\n"programe" cu minorii nu are nici măcar un minim impact pozitiv
\nasupra lor. Practic, nu există o
\npreocupare reală pentru organizarea unor activităţi
\ncultural-educative pentru minori. <\/i><\/b>Sigur, minorii sunt scoşi la aer
\ntimp de o oră zilnic şi pot juca fotbal pe terenul de la secţia
\nBerceni o dată la două săptăm\u00e2ni (alternativ cu
\ndeţinuţii tineri din categoria 18-21 de ani). Dar este insuficient: nu există cursuri de
\nalfabetizare\/şcolarizare (argumentul perioadei relativ scurte de
\nşedere \u00een penitenciar este greu de acceptat), nu se
\ndesfăşoară programe de interes pentru minori, nu s-a g\u00e2ndit nici
\no activitate care să le umple timpul. <\/i><\/p>\n

Directorul penitenciarului Ploieşti, dl. procuror Stasie, crede
\ncă deţinuţii minori sunt
\n"cei mai răi" şi crează "cele mai multe
\nprobleme". Admiţ\u00e2nd că aşa este, deşi
\nadolescenţii \u00eentre 14 şi 18 ani sunt percepuţi ca
\n"dificili" oriunde \u00een lume, \u00een libertate sau \u00een detenţie,
\nAPADOR-CH consideră inacceptabilă slaba preocupare a conducerii
\nPenitenciarului Ploieşti faţă de această categorie
\nvulnerabilă. Mai mult, \u00een opinia APADOR-CH,\u00a0 av\u00e2nd \u00een vedere şi tragicul eveniment de la PMT Craiova din
\nseptembrie 2004, este evident că tocmai
\ndeţinuţii (inclusiv şi mai ales minori) care prezintă
\nprobleme trebuie să beneficieze de atenţie specială. <\/i><\/b><\/p>\n

Pentru a contracara argumentul "lipsei de spaţiu pentru derularea
\nunor programe pentru minori" (numai clubul poate fi folosit), invocat de directorul
\npenitenciarului, APADOR-CH a sugerat ca angajaţii
\nsecţiei cultural-educativ să desfăşoare programe speciale, de interes pentru minori, chiar \u00een camerele
\nde detenţie. <\/i><\/b><\/p>\n

In privinţa tuturor deţinuţilor, lipsa activităţilor zilnice este a doua problemă
\nmajoră, după supraaglomerare. 671
\nde deţinuţi <\/b><\/i>\u00a0(inclusiv
\nminorii) stau \u00een camerele supraaglomerate 23 de ore din 24! <\/i><\/b>Numai 133 de
\ndeţinuţi ies la muncă (39, muncă plătită şi
\n94 la gospodăria agro-zootehnică a penitenciarului). Penitenciarul nu
\na mai obţinut contractul pentru curăţenia oraşului pentru
\ncă acest gen de munci este prestat acum fie de cei care au condamnări
\nla muncă \u00een folosul comunităţii, fie de cei care primesc
\najutorul social.<\/p>\n

Deţinuţii sunt scoşi\u00a0
\nzilnic, o oră,\u00a0 la aer, \u00een
\ncele trei curţi de plimbare. Acestea sunt un fel de cuşti mari,
\nbetonate integral, prevăzute cu plase de metal de jur-\u00eemprejur dar şi
\ndeasupra, fără nici o sursă de umbră. In aceste
\ncondiţii, ieşitul la aer \u00een zilele toride de vară poate deveni
\nun calvar. Asociaţia a sugerat instalarea unor prelate, astfel \u00eenc\u00e2t\u00a0 măcar unele porţiuni din
\nspaţiul de plimbare să fie protejate de razele solare. Una din
\ncurţi era dotată cu două aparate de forţă.<\/p>\n

Singurele instituţii din afara sistemului penitenciar care au
\nactivităţi cu deţinuţii sunt Serviciul Umanitar pentru
\nPenitenciare (educaţie religioasă) şi SRSS Prahova (fiecare c\u00e2te
\no dată pe săptăm\u00e2nă, dar se lucrează numai cu grupuri
\nmici). <\/p>\n

Trebuie amintite şi două lucruri bune realizate de
\nadministraţia penitenciarului: cele 9<\/b> telefoane publice cu cartelă şi reintroducerea plimbărilor de
\ndupă-amiază, suspendate pe durata sezonului rece.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 3.3.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Asistenţa
\nmedicală<\/b><\/p>\n

Una din problemele de care se pl\u00e2ngeau deţinuţii la ambele vizite
\nanterioare ale asociaţiei se referea la lipsa unui medic stomatolog,
\nsituaţie \u00eentre timp remediată prin angajarea unui astfel de
\nspecialist. Acesta, \u00eempreună cu doi medici generalişti şi
\nşase asistenţi (inclusiv unu la farmacie) se ocupă de starea de
\nsănătate a deţinuţilor. Penitenciarul Ploieşti este
\nprintre foarte puţinele din ţară \u00een care nu <\/i>se acordă consultaţii pentru cadre dec\u00e2t \u00een situaţii de urgenţă. <\/i>Din păcate nu pentru că
\neste inadmisibil – din punctul de vedere al APADOR-CH – să se
\n"rupă" din programul destinat deţinuţilor, ci, pur
\nşi simplu, pentru că nu sunt condiţii pentru amenajarea unui
\ncabinet medical separat al cadrelor şi pentru că există probleme
\ncu decontările de la casa de asigurări de sănătate. <\/i><\/p>\n

Circa 50 de deţinuţi sunt consultaţi zilnic \u00eentre orele 8.00
\nşi 14.00, după care urmează urgenţele (o medie de \u00eencă 30 pe zi). <\/p>\n

Cabinetul medical desfăşoară, pe durata a 6
\nsăptăm\u00e2ni, un program de educare a deţinuţilor cu privire
\nla HIV\/SIDA, după care li se face testul. Intreaga activitate are loc la
\ncererea şi, desigur, cu acordul scris al deţinuţilor.<\/p>\n

Zece deţinuţi care au avut sifilis dar, teoretic, s-au vindecat,
\nse află sub observaţie dar numai serologic (pentru depistarea
\nimediată a unei posibile recidive a bolii). APADOR-CH remarcă din nou
\nciudata reţinere a medicilor de penitenciar (pentru a nu mai vorbi de
\nrestul cadrelor) de a discuta deschis cu deţinuţii despre
\nrelaţiile homosexuale dintre ei. Poate că astfel ar scădea
\nfrecvenţa violurilor (\u00een mare majoritate neraportate de victime) dar
\nşi comportamentul vădit dispreţuitor şi umilitor al unor
\ndeţinuţi faţă de colegii care fie aveau această
\norientare sexuală dinainte de arestare, fie au dob\u00e2ndit-o \u00een
\ndetenţie, cu – sau fără – voia lor. Un minor din acest
\npenitenciar (A.S., 17 ani), cu handicap psihic, a fost mutat \u00eentr-o cameră
\nde izolare – pe care nu dorea s-o părăsească \u00een ciuda
\ncondiţiilor şi mai proaste de detenţie – tocmai pentru a fi
\nprotejat de relele tratamente aplicate de alţi deţinuţi minori,
\ndin toate punctele de vedere, inclusiv sexual. Un alt caz, al deţinutului
\nadult L.Z. , este prezentat mai jos \u00een acest raport. Mai
\ntrebuie notată atitudinea violent dezaprobatoare a unui deţinut minor
\nfaţă de \u00eensăşi existenţa relaţiilor homosexuale,
\nla modul generic. <\/p>\n

Doctoriţa de serviciu \u00een ziua vizitei APADOR-CH a dat asigurări
\ncă nu <\/b>s-au semnalat cazuri de
\nscabie (r\u00e2ie) şi pediculoză (păduchi). Iar cei care
\nprezintă una sau cealaltă la aducerea \u00een penitenciar sunt supuşi
\ndeparazitării \u00eenainte de repartizarea pe camere. Cu toate acestea, cel puţin
\n3 minori prezentau iritaţii ale pielii şi\/sau pustule (poate r\u00e2ie,
\npoate altă boală de piele). Unul din motive este, cu
\nsiguranţă, starea de igienă lamentabilă<\/i>.
\nPentru 804 deţinuţi există o
\nsingură sală de baie cu 25 de duşuri, din care
\nfuncţionează doar 17. Apa caldă se furnizează numai vineri,
\ns\u00e2mbătă şi duminică, deţinuţii av\u00e2nd la
\ndispoziţie pentru a se spăla – şi a-şi spăla şi
\nlucrurile personale – \u00eentre 10 şi 20 de minute pe serie.\u00a0 Camerele de detenţie nu <\/i>sunt prevăzute cu duşuri.
\nDoar cu un WC şi una – maximum două – chiuvete. <\/b>In aceste
\ncondiţii şi av\u00e2nd \u00een vedere supraaglomerarea, este practic imposibil ca deţinuţii
\nsă respecte standardele minime \u00een privinţa igienei personale. <\/b>In
\nplus, regula din acest penitenciar este ca resturile menajere să fie
\ndepozitate \u00eentr-o ladă plasată l\u00e2ngă WC, care se goleşte doar o dată pe zi <\/b>(dimineaţa).
\nCel puţin \u00een sezonul cald, oparţiunea ar trebui repetată şi
\nseara.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 3.4.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Sancţiuni
\ndisciplinare<\/b><\/p>\n

La data vizitei, nu exista nici un deţinut \u00een regim restrictiv (cea
\nmai aspră sancţiune, ce poate dura de la 3 la 12 luni). Doi tineri de
\n19 ani erau pedepsiţi cu izolare severă (camera 3). Reprezentantele
\nasociaţiei au observat că, \u00een ciuda criticilor repetate, Ordinul MJ
\nnr.778\/C\/2000 cu privire la aplicarea acestei pedepsei este, \u00een continuare \u00een
\nvigoare (saltelele, păturile şi cearceafurile se scot din cameră
\nla deşteptare – ora 5.00 – şi se readuc seara la stingere – ora 22; pe toată durata zilei,
\ndeţinuţii pedepsiţi cu izolarea stau pe paturile de metal reci
\nşi extrem de incomode sau \u00een picioare, ceea ce \u00eenseamnă, \u00een opinia
\nasociaţiei, tratament inuman; <\/b>potrivit aceluiaşi ordin,
\ndeţinuţii pedepsiţi cu izolarea sunt \u00eencătuşaţi
\npe traseul de la cameră la curtea de plimbare, măsură
\nexcesivă şi nejustificată).<\/p>\n

O situaţie deosebită a apărut la camera de izolare nr.1.
\nTrei minori, cărora li se adăugase A.S., minorul cu probleme amintit
\nmai sus, fuseseră aduşi aici pentru că, \u00een camera lor se reparau paturile! <\/i>Nici un cadru nu
\npărea jenat de faptul că patru
\nminori<\/b> urmau să \u00eempartă trei
\n<\/b>paturi cu saltele deteriorate şi murdare, fie chiar şi pentru o
\nnoapte (unu dintre ei urma să fie transferat a doua zi la Craiova) din
\ncauza unor simple reparaţii. In plus, minorii nu <\/b>ştiau – sau nu \u00eenţelegeau – de ce fuseseră
\nmutaţi din camera lor. Trebuie amintit că toate camerele de izolare
\nsunt foarte mici (circa 4 mp, plus spaţiile din dreptul ferestrei şi
\nal uşii, ambele izolate cu grilaje de restul camerei). <\/p>\n

APADOR-CH readuce \u00een discuţie problema deţinuţilor
\nclasificaţi ca "periculoşi". Punctul de vedere al ANP este că
\n\u00eencadrarea \u00een această categorie (cu regim de detenţie mai sever) este
\ndoar o măsură "administrativă" şi nu una
\ndisciplinară. Prin urmare, deţinuţii respectivi nu <\/b>sunt audiaţi şi nu <\/b>dispun de căi de atac. In
\nregulă aproape generală, o simplă menţiune pe coperta
\ndosarului de penitenciar de genul "intenţie de evadare" sau
\n"atac la cadre", fără detalii şi documente, \u00eel trimite
\npe deţinutul respectiv la secţia de "periculoşi".
\nMenţiunea – uneori scrisă de m\u00e2nă şi semnată
\nindescifrabil – poate fi făcută \u00een arestul poliţiei sau \u00een
\ntimpul executării unei (unor) pedepse anterioare. Teoretic, situaţia
\nfiecărui deţinut periculos este reanalizată lunar de comisia
\npenitenciarului, care poate decide declasificarea. Dar, ca şi \u00een alte
\npenitenciare, reprezentantele asociaţiei au \u00eent\u00e2lnit şi la
\nPloieşti deţinuţi menţinuţi la
\n"periculoşi" din motive cel puţin discutabile. Astfel,
\ndeţinutul Gheorghe Tuică se afla \u00een această categorie de circa 3
\nani, pentru că \u00een 1992<\/b>, \u00eentr-o
\npedeapsă anterioară, \u00eentr-un alt penitenciar, fusese semnalat cu
\n"intenţie de evadare" (după spusele directorului, el aproape <\/i>ar fi reuşit atunci să
\ntaie gratiile de la fereastra grupului sanitar). De menţionat că
\ndatele concrete cu privire la incidentul din 1992 au fost obţinute prin corespondenţa dintre cele
\ndouă penitenciare. Aceasta deoarece unele documente (declaraţii ale
\ndeţinutului, martorilor şi agentului constatator cu privire la
\n\u00eencălcări ale regulamentului) r\u00e2m\u00e2n
\nla penitenciarul unde s-a produs incidentul şi nu sunt incluse, cum ar fi
\nnormal, \u00een dosarul de penitenciar care \u00eensoţeşte deţinutul la
\ntransferarea \u00een alte locuri de detenţie. <\/b><\/i><\/p>\n

Alexandru Matei era de 5 ani la "periculoşi". El a
\nsusţinut că, pe durata executării unei pedepse anterioare \u00een
\narestul poliţiei, a beneficiat de \u00eenvoiri \u00een schimbul prestării unor
\nservicii. In timpul unei astfel de \u00eenvoiri, s-a schimbat tura iar
\npoliţistul care \u00eel \u00eenvoise a uitat <\/i>să-şi
\nanunţe colegii. S-a declanşat alarma iar A.M. a devenit
\n"evadat" (prins imediat, desigur, acasă la el). Evident,
\npoliţistul care beneficia de serviciile lui A.M., nu avea nici un interes
\nsă recunoască acest lucru. Aşadar, de 5 ani, A.M. a rămas
\n"deţinut periculos" din cauza acelei "evadări".<\/p>\n

APADOR-CH solicită ANP să
\nrevizuiască criteriile de clasificare. In opinia asociaţiei, trecerea
\nunui deţinut la secţia "periculoşi" trebuie să
\nţină cont numai <\/i>de
\ncomportamentul ficăruia pe durata executării pedepsei respective (nu
\nşi a celor anterioare). In plus, dacă dosarul de penitenciar al unui
\ndeţinut nu cuprinde dec\u00e2t acea
\nmenţiune pe copertă, <\/i>fără detalii şi documente, ea
\nar trebui ignorată. <\/b><\/p>\n

Asociaţia susţine
\n\u00een continuare că \u00eencadrarea la "periculoşi" este<\/i> o pedeapsă <\/b>(nu numai prin regimul de detenţie
\nmai sever ci şi prin consecinţele asupra eventualei liberări
\ncondiţionate) şi prin urmare ar
\nfi normal să se aplice procedurile folosite \u00een cazul sancţiunilor
\ndisciplinare <\/i>(audieri, martori, căi de atac). <\/p>\n

Reprezentantele APADOR-CH au fost informate că grupa de
\nintervenţii din penitenciar este constituită din cadre care nu <\/b>poartă niciodată
\nmăşti, lucru confirmat de deţinuţi. Un alt aspect pozitiv
\neste interzicerea folosirii metodelor brutale \u00eempotriva deţinuţilor.
\nAceasta a fost una din primele măsuri luate de directorul actual al
\npenitenciarului care se pare ca a st\u00e2rnit nemulţumirea unora dintre cadre,
\nobişnuite numai cu acest mod de a-i trata pe deţinuţi. Un
\nsupraveghetor, care a fost surprins de director chiar anul acesta \u00een timp ce
\nagresa un deţinut, se află \u00een cercetarea parchetului.<\/p>\n

Cu toate acestea, după incidentul din septembrie 2004 de la PMT
\nCraiova (şase minori au incendiat camera de detenţie) soldat cu trei
\nmorţi şi doi grav răniţi, minorii de la camera 32 din
\npenitenciarul Ploieşti au \u00eencercat aceeaşi extrem de periculoasă
\nformă de protest. Din fericire, nu au existat victime iar pagubele au fost
\nnesemnificative. Dar un minor a afirmat că supraveghetorii i-au scos pe toţi din cameră şi i-au
\nbătut. Directorul penitenciarului a declarat \u00eensă că el personal
\na fost de faţă pe toată durata incidntului şi că nici
\nun minor nu a fost lovit. <\/b>Mai răm\u00e2ne posibilitatea ca
\ndeţinuţii să fi fost bătuţi după <\/b>plecarea directorului sau ca minorul respectiv să fi
\nminţit, deşi nu este deloc clar la ce i-ar fi folosit.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 3.5. Hrana deţinuţilor<\/b><\/p>\n

Calitatea hranei – cel puţin pr\u00e2nzul – părea ceva mai bună
\ndec\u00e2t \u00een alte penitenciare. Dar, cum o altă organizaţie anunţase
\nanterior conducerea că dorea să viziteze penitenciarul \u00een acea zi
\n(APADOR-CH nu <\/b>anunţă
\nvizitele), este posibil să se fi dat mai multă atenţie
\npreparării mesei. Reprezentantele asociaţiei au auzit
\ndeţinuţi spun\u00e2nd că pr\u00e2nzul fusese mai bun ca de obicei. Chiar
\nşi aşa, deţinuţii – mai ales minorii – erau
\nnemulţumiţi, reclam\u00e2nd, \u00een special, lipsa cărnii (felul doi la
\npr\u00e2nz fusese varză "cu jumări" practic fără jumări<\/i>). Potrivit meniului zilei, cele 46 kg de
\ncarne de porc foarte grasă pentru norma 18 (majoritatea
\ndeţinuţilor) urmau să fie folosite pentru masa de seară
\n(tocană de cartofi cu carne). Se mai adăgau 8,7 kg de carne de porc
\npentru regim (TBC şi diabet) şi cam 37 kg de slănină. Un
\nlucru bun: cei 11 deţinuţi musulmani primesc carne de vită. <\/p>\n

4.     
\n Cazul deţinutului L.Z. <\/b> (născut \u00een 1969)<\/p>\n

Aflat \u00een penitenciar \u00een executarea unei pedepse de 7 ani, L.Z. a reclamat, \u00een martie 2004, că, \u00een luna ianuarie a aceluiaş
\nan, a fost victima unei agresiuni sexuale comise de colegi de detenţie. A
\nfost dus la Spitalul judeţean unde un medic chirurg a constatat
\nexistenţa unei fisuri anale. Conform complicatelor proceduri legale, L.Z.
\navea nevoie de o expertiză medico-legală. Cabinetul medical a afirmat
\ncă deţinutul nu <\/b>a
\nfăcut cerere \u00een acest sens. Deţinutul a declarat că a făcut cererea <\/b>dar că nu a
\nprimit aprobarea conducerii penitenciarului deoarece expertiza trebuia
\nplătită, lucru confirmat de director. Cum deţinutul nu avea bani
\niar administraţia penitenciarului nu dispunea de astfel de fonduri, nu s-a
\nmai făcut expertiza absolut necesară pentru declanşarea
\ncercetării penale. <\/p>\n

APADOR-CH consideră că \u00een
\nsituaţia foarte gravă a violului, ANP trebuie să sprijine
\nfinanciar un deţinut care are curajul să se pl\u00e2ngă, dacă
\nacesta nu dispune de suma necesară pentru efectuarea expertizei
\nmedico-legale. Absenţa acestui ajutor echivalează cu \u00eencurajarea <\/i>unor astfel de practici
\ncriminale pentru că făptuitorii ştiu că nu pot fi
\ntraşi la răspundere. <\/b><\/p>\n

L.Z. a susţinut că violul, la care s-au adăugat
\nbătăi repetate, ar fi fost pedeapsa pentru că ar fi
\n"sifon" (informator) şi pentru că ar fi contribuit direct
\nla destrămarea "mafiei petrolului din Prahova", \u00een care ar fi
\nimplicate şi persoane cu funcţii şi\/sau relaţii importante. <\/p>\n

L.Z. s-a pl\u00e2ns la Curtea Europeană a Drepturilor
\nOmului invoc\u00e2nd, pe l\u00e2ngă această situaţie, şi
\n\u00eencălcări ale procedurilor legale pe durata procesului său,
\nprecum şi condiţiile de detenţie.<\/p>\n

5.     
\n Discuţia cu angajaţi ai DGPA (fosta
\nSIPA)<\/b><\/p>\n

Doi militari răspund de protecţia anticorupţie \u00een
\npenitenciarul Ploieşti (ambii erau plecaţi "\u00een misiune" \u00een
\nziua vizitei). Tot aici, \u00eeşi are sediul DGPA-Muntenia, ai cărei
\nangajaţi supraveghează toate penitenciarele din regiune.<\/p>\n

Reprezentantele APADOR-CH au dorit să \u00eenţeleagă ce face DGPA şi dacă
\nactivităţile desfăşurate au vreo utilitate pentru sistemul
\npenitenciar. <\/b>Cum era de aşteptat, răspunsurile au fost extrem de
\nvagi, cu toate că nu <\/b>se
\nsolicitaseră informaţii concrete ci doar exemple de situaţii.<\/b><\/p>\n

O afirmaţie importantă a fost că DGPA-Muntenia nu foloseşte mijloace audio-vizuale de
\ninterceptare \u00een nici unul din penitenciarele de care răspunde şi nici
\nnu a solicitat vreodată autorizaţie de interceptare. DGPA-Muntenia
\nlucrează numai <\/i>cu surse umane
\n(deţinuţi). <\/b>APADOR-CH nu a \u00eenţeles de ce trebuie dublate aceste
\nactivităţi <\/i>de vreme ce acelaşi lucru \u00eel face şi
\nadministraţia penitenciarului. <\/b><\/p>\n

DGPA este un serviciu "secret", cu răspunderi \u00een domeniu siguranţei naţionale, deşi,
\ncontrar prevederilor Legii 51\/1991, direcţia funcţionează pe baza unei simple Hotăr\u00eeri de Guvern din
\n2004 şi nu a unei legi organice. <\/i><\/b>In mod evident, multe din
\ninformaţiile culese de DGPA nu au
\nabsolut nici o legătură cu siguranţa naţională <\/b>(mici
\nfurturi, conflicte nesemnificative, fabricarea de către deţinuţi
\na unor produse interzise – băuturi alcoolice, cuţite improvizate
\netc.) şi totuşi sunt transmise "celor \u00een drept"(?).<\/p>\n

APADOR-CH \u00eeşi menţine părerea că existenţa unui serviciu secret militarizat \u00een cadrul
\nMinisterului Justiţiei nu este justificată. Asociaţia cere desfiinţarea DGPA. <\/i>Dacă
\ntotuşi se doreşte menţinerea acestei structuri, atunci este
\nnevoie de o lege organică prin care
\nsă se reglementeze foarte clar atribuţiile şi răspunderea <\/i>Direcţiei
\nprecum şi demilitarizarea sa.<\/i><\/b><\/p>\n

Concluzii:<\/b><\/p>\n

1.     
\nPrincipala
\nproblemă – valabilă pentru \u00eentreg sistemul penitenciar – răm\u00e2ne supraaglomerarea<\/i><\/b>.
\nAPADOR-CH solicită ANP revizuirea de urgenţă a criteriilor de
\nrepartizare a deţinuţilor \u00een regim semi-deschis sau deschis. Altfel,
\neforturile de preluare a unor noi spaţii de cazare vor continua să
\naibă un impact minim asupra condiţiilor de detenţie. De
\nasemenea, asociaţia cere ca
\nclasificarea deţinuţilor ca periculoşi să se bazeze pe
\nunicul criteriu al compartamentului fiecărui deţinut numai pe durata
\nexecutării ultimei pedepse<\/b>;<\/p>\n

2.     
\nActivităţile
\ncultural-educative sunt nesatisfăcătoare. <\/i>Personalul este insuficient, programele, prea puţine, numărul
\ndeţinuţilor angrenaţi, prea mic. Este absolut necesar ca pentru
\nminorii din acest penitenciar să se desfăşoare
\nactivităţi speciale, atractive, care să le asigure o
\nocupaţie permanentă, cu at\u00e2t
\nmai mult cu c\u00e2t \u00eensăşi conducerea penitenciarului \u00eei consideră
\n"cei mai răi" din tot penitenciarul;<\/b><\/p>\n

3.     
\nAsistenţa
\nmedicală pare a se desfăşura \u00een condiţii ceva mai bune
\ndec\u00e2t \u00een alte penitenciare. Cu toate acestea, unii deţinuţi minori
\nprezentau egzeme rebele şi, spuneau ei, scabie. Pe l\u00e2ngă aceasta,
\ncadrele medicale răspund şi de condiţiile de igienă. Or
\nunica sală de duşuri este total insuficientă pentru cei peste 800
\nde deţinuţi, unele saltele sunt foarte vechi şi deteriorate,
\ngunoiul se depozitează \u00een lăzi ce se golesc o singură dată
\npe zi (dimineaţa). Cu alte cuvinte, este extrem de dificilă
\nmenţinerea unor condiţii minime de igienă;<\/p>\n

4.      APADOR-CH
\ncere din nou ca toate
\ndocumentele\/declaraţiile\/rapoartele de incident sau orice alt act care se
\nreferă la un deţinut, inclusiv din pedepsele anterioare, să fie
\nincluse obligatoriu \u00een dosarul de penitenciar care \u00eel \u00eensoţeşte la
\ntransferarea \u00een alt loc de detenţie<\/b>;<\/p>\n

5.     
\nAsociaţia
\ncere ANP să aloce sumele necesare efectuării expertizei medico-legale
\n\u00een cazurile extrem de rare \u00een care victimele unor violuri \u00eentre
\ndeţinuţi au curajul să se pl\u00e2ngă, dar sunt lipsite de
\nmijloace financiare. Numai prin hotăr\u00e2ri judecătoreşti de
\ncondamnare pot fi descurajate astfel de practici;<\/p>\n

6.     
\nAsociaţia
\nconsideră drept o contribuţie importantă la procesul de
\nschimbare a mentalităţii personalului de penitenciar, decizia
\ndirectorului Penitenciarului Ploieşti de a interzice cadrelor să recurgă la metode brutale \u00eempotriva
\ndeţinuţilor.<\/b><\/p>\n

   <\/b><\/p>\n

Manuela Ştefănescu\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Diana
\nCălinescu <\/p>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Reprezentantele APADOR-CH au vizitat penitenciarul Ploieşti pe data de 17 mai 2005. Vizitele anterioare au avut loc \u00een 2001 şi 2002.<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[15],"tags":[],"class_list":["post-1879","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-monitorizarea-conditiilor-de-detentie-penitenciare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1879","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1879"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1879\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1879"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1879"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1879"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}