{"id":1881,"date":"2005-10-12T00:00:00","date_gmt":"2005-10-12T00:00:00","guid":{"rendered":"http:\/\/www.apador.org\/seamus\/raport-privind-vizita-in-penitenciarul-giurgiu\/"},"modified":"2005-10-12T00:00:00","modified_gmt":"2005-10-12T00:00:00","slug":"raport-privind-vizita-in-penitenciarul-giurgiu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/apador.org\/en\/raport-privind-vizita-in-penitenciarul-giurgiu\/","title":{"rendered":"Raport privind vizita \u00een Penitenciarul Giurgiu"},"content":{"rendered":"

Sorry, this entry is only available in Rom\u00e2n\u0103<\/a>. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.<\/p>

<\/p>\n

Raport<\/b> privind
\nvizita \u00een Penitenciarul Giurgiu<\/b><\/p>\n

 <\/p>\n

La data de 12 octombrie 2005, două reprezentante APADOR-CH au vizitat
\n Penitenciarul Giurgiu. Vizita anterioară a avut loc la data de 18 martie
\n2004.<\/p>\n

 <\/p>\n

1.      Aspecte generale<\/b><\/p>\n

Penitenciarul Giurgiu primeşte deţinuţi din judeţele
\n Giurgiu şi Teleorman. De la vizita precedentă a reprezentanţilor
\n APADOR-CH, la Penitenciarul Giurgiu a fost dat \u00een folosinţă al
\n patrulea corp de deţinere şi s-au finalizat lucrările de
\n construcţie la atelierul de producţie. Urmează dotarea cu
\n utilajele necesare, cel mai probabil cu finanţare PHARE. Insă, din
\n lipsă de fonduri, s-au sistat lucrările la clădirea
\n destinată clubului deţinuţilor şi la cea \u00een care ar urma
\nsă funcţioneze administraţia penitenciarului.<\/p>\n

La data vizitei, \u00een Penitenciarul Giurgiu se aflau 1467 de
\n deţinuţi, din care 10 minori, 51 femei şi 5 cetăţeni
\n străini (un bulgar, un libanez, un turc şi doi arabi). Penitenciarul
\n Giurgiu are regim de maximă siguranţă, dar marea majoritate a
\n deţinuţilor execută pedepse \u00een regim \u00eenchis. 42 de
\n deţinuţi sunt clasificaţi ca "periculoşi" din
\n care doi sunt condamnaţi pe viaţă. Suprafaţa totală a
\n spaţiilor de deţinere a crescut cu 245,48 m\u00b2 prin darea \u00een
\n folosinţă a noului corp de deţinere, ajung\u00e2nd \u00een prezent la 3373
\n m\u00b2. Directorul interimar susţine că nu există supraaglomerare,
\n ceea ce este corect dacă se calculează pe baza criteriului celor 6 m3 de aer\/deţinut. Insă dacă se raportează suprafaţa
\n totală la recomandările Comitetului pentru Prevenirea Torturii din
\n cadrul Consiliului Europei de a asigura 4m\u00b2\/ deţinut , gradul de ocupare
\neste de 174%. <\/p>\n

37 de deţinuţi lucrau \u00een exterior la construcţii iar \u00een
\n interior, 63 de deţinuţi la deservire şi cam 30-40 la
\n grădinărit. Aşadar, un număr nesemnificativ (nici 10 %) din
\n totalul deţinuţilor din Penitenciarul Giurgiu au posibilitatea
\n să \u00eeşi reducă din pedeapsă prin prestarea unor zile de
\n muncă şi doar o treime din aceştia mai şi c\u00e2ştigă
\n ceva bani (10% din salariul minim pe economie, dar numai cei care lucrează
\n \u00een exterior sunt retribuiţi).\u00a0
\n Situaţia economică precară a judeţului Giurgiu este
\n \u00een continuare principala cauză pentru care deţinuţii nu pot fi
\n folosiţi la muncă.\u00a0 Dar tocmai
\n pentru că ofertele sunt extrem de puţine, ar fi de dorit ca administraţia penitenciarului să
\n nu stea să le aştepte ci să le caute. <\/i>Cel mai probabil
\n debuşeu pentru forţa de muncă a penitenciarului ar fi portul
\n Giurgiu. Asociaţia \u00eenţelege că portul este zonă de
\n frontieră cu grad de siguranţă sporit dar se pot găsi
\n locaţii \u00een care deţinuţii scoşi la muncă să
\n poată fi supravegheaţi fără prea multe probleme (de
\npildă depozitele). <\/p>\n

Penitenciarul nu dispune de o fermă zootehnică proprie
\n (aprovizionarea cu carne se face de la Penitenciarul Pelendava). S-a
\n intenţionat achiziţionarea a 2 spaţii destinate zootehniei
\n \u00eensă nu s-a concretizat nimic. In schimb, administraţia
\n penitenciarului a ajuns la o \u00eenţelegere cu autorităţile locale
\n pentru a folosi, \u00eentr-un viitor apropiat, 11 ha teren arabil pentru
\n grădinărit. Cele 5 ha teren aflate \u00een posesie \u00een prezent, precum
\n şi spaţiul din incinta penitenciarului au fost utilizate pentru a
\n asigura necesarul de legume pe perioada de vară plus o mică
\nrezervă pentru iarnă.<\/p>\n

Dreptul la corespondenţă este asigurat prin cele 3 cutii
\n poştale fixe şi o cutie poştală mobilă, folosită
\n pentru deţinuţii secţiei cu grad sporit de periculozitate
\n şi pentru cei care nu se pot deplasa. Deţinuţii care au acces la
\n cutia poştală mobilă şi-au exprimat \u00eendoiala \u00een
\n privinţa respectării secretului corespondenţei, pentru că,
\n spun ei, scrisorile pot fi uşor scoase din cutie \u00eenainte de venirea
\n poştaşului. Aceste suspiciuni sunt \u00eentărite şi de
\n imposibilitatea trimiterii unor scrisori recomandate. Asociaţia recomandă \u00eenlocuirea cutiei poştale mobile cu
\n una fixă precum şi găsirea unei modalităţi de
\n expediere a scrisorilor recomandate, la cererea şi pe banii
\n deţinuţilor care doresc să recurgă la acest gen de serviciu
\npoştal. <\/i><\/p>\n

Toţi deţinuţii sunt obligaţi să poarte ţinuta
\n penală \u00een afara camerei de deţinere, inclusiv la vizite cu familia
\n ceea ce are, cu siguranţă, un impact negativ, \u00een special asupra
\ncopiilor. <\/p>\n

O altă problemă este ora de deşteptare (5.30) pentru
\n toţi deţinuţii, inclusiv femeile şi minorii. Ora este
\n nejustificat de matinală (apelul de dimineaţă are loc la 7.30)
\n mai ales că doar 10% din deţinuţi ies la muncă şi oricum
\n ei sunt cazaţi \u00een camere separate. Nici scoaterea deţinuţilor la
\n instanţe nu este un argument pentru trezirea tuturor <\/i>la 5.30. Listele cu deţinuţii care se
\n prezintă la instanţe sunt cunoscute de personalul de penitenciar
\n şi deci mai normal ar fi ca deşteptarea la 5.30 să se aplice
\n numai pentru camerele unde aceştia sunt cazaţi. Iar majoritatea
\n cov\u00e2rşitoare a deţinuţilor nu are, practic, nimic <\/i>de făcut de c\u00e2t să stea \u00een camere \u00een
\n aşteptarea plimbării zilnice şi, eventual, să se uite la
\n televizor sau să citească. APADOR-CH este de acord că trebuie
\n să existe disciplină \u00eensă crede că deşteptarea at\u00e2t de
\n devreme nu are nici o justificare şi cere ANP să analizeze
\nposibilitatea decalării cu 30-60 de minute. <\/p>\n

In privinţa cadrelor, \u00een Penitenciarul Giurgiu se păstrează
\n un deficit de personal (238 de cadre, care lucrează \u00een ture; un calcul
\n aproximativ arată că ar reveni cam 20 de deţinuţi la un angajat al penitenciarului<\/b>, \u00een vreme
\n ce proporţia \u00een Europa este de maximum cinci la unu). Numărul
\n personalului medical a rămas neschimbat de la ultima vizită. Din cei
\n doi medici generalişti, unul se află \u00een concediu postnatal, astfel
\n \u00eenc\u00e2t un singur doctor asigură asistenţa medicală at\u00e2t pentru cei
\n 1467 de deţinuţi c\u00e2t şi pentru cadre. Situaţia este
\n aceeaşi şi \u00een cazul medicului stomatolog care rezervă o oră
\n şi jumătate zilnic (din programul de 7 ore) numai pentru cadre. Al
\n treilea post de medic generalist a rămas neocupat.\u00a0 APADOR-CH
\n insistă asupra necesităţii ca medicii din sistemul penitenciar
\n să se ocupe exclusiv <\/b>de starea
\n de sănătate a deţinuţilor pe \u00eentreaga perioadă a
\n programului zilnic. Personalul de penitenciar, care are posibilităţi
\n multiple de asistenţă medicală \u00een afara sistemului, ar putea
\nrecurge la medicul de penitenciar doar \u00een situaţii de urgenţă. <\/i><\/p>\n

Reprezentantele asociaţiei au dorit să vadă situaţia
\n cheltuielilor pe medicamente pentru deţinuţi şi, respectiv
\n cadre. Insă farmacistul lipsea (nu a fost clar de ce), iar asistenta nu a
\n putut prezenta cifrele cerute (au fost solicitate cheltuielile pe iulie, august
\n şi septembrie a.c. \u00eentruc\u00e2t APADOR-CH primise, cu promptitudine, de la
\n ANP, informaţiile respective pe anul 2004 şi primul semestru 2005).
\n In schimb, asistenta a arătat rafturile cu medicamente pentru
\n deţinuţi precum şi cele pentru personalul de penitenciar – doar
\n c\u00e2teva şi numai pentru afecţiuni minore -, depozitate separat. Ca o
\n curiozitate: pe unul din rafturile cu medicamente pentru deţinuţi se
\n aflau mai multe tuburi de Fastum Gel, un produs scump, folosit pentru calmarea
\n temporară a durerilor reumatice, entorse etc. Asistenta a declarat că
\n unguentul se dă deţinuţilor dar….. pe bază de
\n reţetă! Or, acest unguent se vinde liber \u00een farmacii, fără
\n nici o reţetă. De altfel, este puţin plauzibil ca un medic de
\npenitenciar să recomande Fastum Gel unui deţinut. <\/p>\n

 <\/i><\/p>\n

2.      Incidente violente<\/b><\/p>\n

a) Reprezentantele APADOR-CH au constatat că tensiunea mai veche
\n dintre două grupuri de deţinuţi – "bucureştenii"
\n şi "giurgiuvenii" – a crescut \u00eengrijorător şi se
\n manifestă chiar prin violenţă, \u00een special \u00een secţia de
\n "periculoşi". Cel mai grav este \u00eensă faptul că,
\n potrivit deţinuţilor, \u00een acest conflict s-ar implica şi <\/i>cadre din penitenciar. Acestea
\n ar instiga anumiţi deţinuţi localnici să atace
\n "bucureştenii" incomozi. Un astfel de incident s-a petrecut pe 4
\n octombrie a.c., \u00een următorul context: una din puţinele
\n activităţi de mare interes pentru deţinuţi sunt
\n exerciţiile de forţă, care se organizează \u00een sălile de
\n club. Aparatele puse la dispoziţie de administraţia penitenciarului
\n sunt degradate şi disparate. Singurul aparat modern şi performant
\n este cel adus de "bucureşteanul" Viorel Cucu pe bani proprii, cu
\n condiţia ca el să decidă care dintre deţinuţi \u00eel pot
\n folosi. După negocieri dificile şi \u00eendelungate – inclusiv un proces
\n c\u00e2ştigat de Viorel Cucu \u00een instanţă – administraţia penitenciarului
\n a permis folosirea aparatului timp de două ore pe zi. Unul dintre
\n beneficiari este deţinutul Iulian Fentzel, binecunoscut \u00een penitenciar
\n şi nu numai, pentru impresionantele sale cunoştinţe \u00een domeniul
\n juridic şi pentru sprijinul şi sfaturile date celorlalţi
\n deţinuţi, nefamiliarizaţi cu hăţişurile legilor.
\n Suficient pentru ca personalul de penitenciar să \u00eel considere
\n "instigator", etichetă aplicată, de altfel, şi lui
\n Viorel Cucu. Pe 4 octombrie a.c., mai mulţi deţinuţi
\n periculoşi, inclusiv cei doi menţionaţi mai sus, se aflau \u00een
\n club. Spre surpriza lor, a apărut şi un deţinut – Dumitru Marian
\n – proaspăt transferat \u00een secţia de periculoşi care, "din
\n senin", spun deţinuţii, s-a repezit la Iulian Fentzel şi
\n i-a tras un pumn \u00een faţă. Apoi a luat o bară de metal şi
\n l-a lovit puternic pe deţinutul Vasile Alexandru care se interpusese \u00eentre
\n cei doi. C\u00e2teva secunde mai t\u00e2rziu, au apărut grupele de intervenţie
\n şi deţinuţii au fost duşi la camere. Lovitura primită
\n de Vasile Alexandru i-a cauzat acestuia o fractură deschisă la
\n braţul drept. In ciuda apelurilor repetate, precum şi a protestelor
\n celorlalţi deţinuţi din secţie, Vasile Alexandru a fost dus
\n la spital abia a doua zi, mai \u00eent\u00e2i la Rahova şi apoi la Spitalul
\n Floreasca, unde a fost operat pe data de 7 octombrie, după care i s-a pus
\n ghips. Nu este clar pentru APADOR-CH de
\n ce nu s-a efectuat operaţia la Spitalul Penitenciar Rahova, specializat \u00een
\n chirurgie. De ce a fost aleasă soluţia transferării la Spitalul
\nFloreasca?<\/i><\/p>\n

In afara loviturilor primite de Vasile Alexandru şi Iulian Fentzel,
\n incidentul din 4 octombrie a avut consecinţa – previzibilă <\/i>– a reducerii drastice a programului cu aparate de
\n forţă de la două ore zilnic la o oră pe săptăm\u00e2nă, <\/i>ceea ce a st\u00e2rnit
\n nemulţumirea deţinuţilor. O altă consecinţă este
\n spaima agresorului Dumitru Marian de represalii din partea
\n deţinuţilor. Chiar dacă agenţii şi
\n "mascaţii" \u00eel păzesc de c\u00e2te ori este scos din cameră
\n şi se evită \u00eent\u00e2lnirea cu alţi deţinuţi din
\n secţie, reprezentantele asociaţiei au putut constata "pe viu"
\n antipatia sau chiar ura celorlalţi faţă de D.M.
\n Deţinuţii sunt convinşi
\n că Dumitru Marian a fost transferat la secţia a III-a
\n "periculoşi" special
\n pentru a provoca incidentul din 4 octombrie, pretext bun pentru reducerea la
\n minimum a timpului acordat pentru exerciţii de forţă <\/b><\/i>(o
\n interzicere totală nu ar fi fost posibilă din cauza hotăr\u00e2rii
\n judecătoreşti \u00een favoarea lui Viorel Cucu). In plus, D.M. este
\n "giurgiuvean", fapta pentru care a fost condamnat este minoră
\n (un furt pentru care a primit 6 ani), nu are "reputaţia" de
\n incomod sau recalcitrant şi prin urmare transferarea lui la "periculoşi" nu se justifică
\n dec\u00e2t dacă i s-a "trasat" sarcina de a acţiona cu
\nviolenţă. <\/i><\/p>\n

Indiferent dacă aşa este sau nu, reprezentantele APADOR-CH au
\n recomandat conducerii penitenciarului transferarea de urgenţă a lui
\nD.M. \u00een orice altă secţie din penitenciar.<\/p>\n

Un alt argument adus de deţinuţi este rapiditatea intervenţiei "mascaţilor", \u00een
\nnumăr mare, la foarte scurt timp după incident ca şi cum ar fi ştiut ce urma să se \u00eent\u00e2mple. <\/b><\/i><\/p>\n

In sf\u00e2rşit, am\u00e2narea cu o zi a prezentării lui Vasile Alexandru
\n la medic este interpretată de deţinuţi ca o dorinţă a
\n cadrelor de a-l proteja pe agresor de eventuale consecinţe legale pentru
\n infracţiunea de lovire şi probabil că aşa s-ar fi \u00eent\u00e2mplat
\n dacă fractura nu ar fi fost deschisă, ceea ce a necesitat
\n intervenţie chirurgicală. Totodată, este vorba şi de
\n nepăsarea şi dispreţul cu care sunt trataţi
\n deţinuţii, mai ales "periculoşii". APADOR-CH consideră că \u00eent\u00e2rzierea
\n \u00een acordarea asistenţei medicale unui deţinut grav rănit este tratament inuman<\/b> şi cere ANP
\nsă declanşeze o anchetă pentru clarificarea acestui aspect. <\/i><\/p>\n

b) Pe 15 iulie a.c., un alt incident violent s-a soldat cu moartea
\n deţinutului Victor Bobi Garcea, tot \u00een secţia
\n "periculoşi". Colegul său de cameră,
\n Gheorghiţă Moţi, i-ar fi dat o palmă lui Garcea, acesta a
\n căzut pe spate şi s-a lovit cu capul de ciment. A fost internat \u00een
\n stare de comă la Spitalul Bagdasar unde a fost operat de urgenţă.
\n Medicul chirurg a informat Penitenciarul Giurgiu că operaţia
\n reuşise iar pacientul se simţea destul de bine. Cinci zile mai
\n t\u00e2rziu, V.B.G. a murit. Certificatul medico-legal precizează cauza
\n morţii: contuzie cerebrală, fractură craniană prin
\n agresiune. Intr-o declaraţie publicată \u00eentr-un ziar local, mama lui
\n Garcea afirma că a văzut urme de lovituri pe braţe şi pe
\n picioare atunci c\u00e2nd s-a dus să ridice cadavrul. Dacă aşa a
\n fost, atunci urmele, care nu puteau fi provocate de Moţi, s-ar datora,
\n potrivit acestuia, tratamentului extrem de "contondent" la care
\n Garcea fusese supus la \u00eenceputul lunii iulie de "mascaţii" din Penitenciarul
\n Giurgiu. Gheorghiţă Moţi, trimis \u00een judecată pentru omor
\n şi sancţionat cu regim restrictiv pentru 12 luni, pare extrem de
\n şocat de moartea lui Garcea. El recunoaşte că şi-a lovit
\n colegul dar susţine cu tărie că V.B.G. nu avea cum să
\n moară din acea "palmă". Deşi cercetările penale
\n sunt \u00een curs, deţinutul nu poate preciza faza \u00een care se află ancheta
\n şi a spus că nu a fost audiat de procuror şi nici nu a fost
\n supus unei expertize psihiatrice, obligatorie la săv\u00e2rşirea
\n infracţiunii de omor. Deţinutul s-a pl\u00e2ns că, de patru luni, nu
\n i s-a permis să \u00eeşi vadă familia (mama lui a venit la
\n penitenciar dar nu a fost lăsată să \u00eel vadă).
\n Administraţia penitenciarului a declarat că nu a făcut dec\u00e2t
\n să aplice regulamentul (deţinutul \u00een regim restrictiv nu are voie la
\n vizite \u00een primele trei luni) şi a negat că mama lui Moţi ar fi
\n venit să-l viziteze. Cum nu există o evidenţă a
\n vizitatorilor refuzaţi, versiunea deţinutului nu poate fi
\nverificată.<\/p>\n

c) Pe 27 septembrie a.c. un deţinut a fost lovit de un agent de
\n escortă pentru că ar fi refuzat să ocupe un anume loc \u00een
\n maşina care transporta mai mulţi deţinuţi la
\n instanţă. Directorul interimar al penitenciarului a susţinut
\n că are caseta video care probează că agentul a acţionat \u00een
\n limitele regulamentului. Imaginile arată ce s-a petrecut p\u00e2nă <\/i>la urcarea deţinutului \u00een
\n dubă nu şi după aceea. <\/i>Directorul
\n a mai precizat că deţinutul respectiv nu prezenta nici o urmă de
\n violenţă la \u00eentoarcerea de la instanţă. Dar un alt
\n deţinut, care a fost la judecătorie \u00een aceeaşi zi, a declarat
\n că \u00eensăşi instanţa a remarcat ochiul \u00eenvineţit al
\n celui lovit şi i-a recomandat să facă pl\u00e2ngere. Insă se
\n pare că administraţia penitenciarului i-ar fi promis că
\n dacă nu face reclamaţie \u00eempotriva agentului, nici el nu va fi
\nsancţionat pentru refuzul de a se urca \u00een maşină.<\/p>\n

d) Un alt gen de eveniment a avut loc pe 3 septembrie a.c. Este vorba
\n despre sinuciderea t\u00e2nărului deţinut Titişan (18 ani) \u00een
\n perioada de carantină (primele trei săptăm\u00e2ni de la aducerea
\n oricărei persoane \u00eentr-un penitenciar). Nu există dubii cu privire la
\n circumstanţele decesului. In plus, t\u00e2nărul a scris mai multe bilete
\n cu mesaje de adio din care rezulta că sinuciderea se datora refuzului
\n familiei de a mai avea vreo legătură cu el. Titişan era la prima
\n faptă şi venea din arestul poliţiei unde stătuse peste o
\nlună. <\/p>\n

APADOR-CH solicită ANP
\n să dispună efectuarea unui control aprofundat \u00een privinţa
\n violenţelor menţionate, inclusiv sub aspectul posibilei implicări
\n a personalului de penitenciar \u00een conflictele dintre deţinuţii de la
\n secţia "periculoşi". Asociaţia atrage atenţia ANP
\n asupra stării de nemulţumire a deţinuţilor, generată
\n at\u00e2t de tensiunile mai vechi dintre "bucureşteni" şi
\n "giurgiuveni" şi de suspiciunea implicării unor cadre de
\n partea celor din urmă, c\u00e2t şi de măsurile administraţiei
\n penitenciare de reducere drastică a unor facilităţi deja
\nacordate. <\/i><\/p>\n

 <\/i><\/p>\n

3.     Vizita \u00een penitenciar<\/b><\/p>\n

Activităţi cultural educative <\/b><\/p>\n

Departamentul socio-educativ desfăşoară programele stabilite
\n de ANP (ALFAZ – alfabetizare, EDUCOSAN – educaţie sanitară, EDUCOLEX
\n – educaţie juridică, EDUCOSPORT – activităţi sportive
\n inclusiv concursuri, INSTAD – carantina obligatorie de trei săptăm\u00e2ni
\n etc.) şi \u00eentr-o proporţie mai redusă, programe proprii. Dintre
\n acestea din urmă, o iniţiativă notabilă este postul de
\n televiziune cu circuit \u00eenchis, care difuzează \u00een principal muzică.
\n Aparatura şi casetele au fost puse la dispoziţie gratuit de
\n şeful secţiei socio-culturale. Unii deţinuţi ar fi
\n \u00eensă mai interesaţi de programe TV educative (de pildă
\n lecţii de limbi străine) dec\u00e2t muzică. Apreciind iniţiativa şi eforturile de creare a postului TV,
\n APADOR-CH solicită administraţiei Penitenciarului Giurgiu să
\n ţină cont şi <\/b>de
\n sugestiile deţinuţilor \u00een alcătuirea programelor. De altfel,
\n asociaţia crede că aplicarea, \u00een general, a metodei consultării
\n deţinuţilor \u00een privinţa interesului şi preferinţelor
\n lor \u00een domeniul socio-educativ ar avea consecinţe benefice asupra calităţii <\/b>activităţilor,
\n at\u00e2t sub aspectul unei mai bune pregătiri pentru integrarea \u00een comunitate
\n după liberare c\u00e2t şi al detensionării atmosferei din locurile de
\ndetenţie.<\/i><\/p>\n

Penitenciarul organizează şi cursuri pentru clasele I-IV şi
\n V-VIII, precum şi cursuri de calificare \u00een unele meserii. Astfel, de
\n cur\u00e2nd, au fost finalizate un curs de calificare \u00een meseria de bucătar
\n pentru un număr de 15 deţinuţi şi un curs pentru 13
\n deţinuţi \u00een meseria de constructor (zidar). Cursurile au fost
\n ţinute de personalul Centrului de Formare Profesională a
\n Adulţilor-Teleorman iar penitenciarul a asigurat selecţia
\n participanţilor şi spaţiul. Cursurile pentru bucătari s-au
\n desfăşurat pe parcursul a 20 de săptăm\u00e2ni iar cele pentru
\n constructori pe o perioadă de 10 săptăm\u00e2ni, \u00een module
\n săptăm\u00e2nale care cuprindeau 2 zile de teorie şi 3 zile de
\n practică. Cinci deţinuţi care au absolvit aceste cursuri au fost
\n angajaţi, după liberare, cu sprijinul Centrului Teleorman. \u00cen viitor,
\n se intenţionează iniţierea unui curs de horticultori şi
\nlegumicultori cu durata de 20 de săptăm\u00e2ni.<\/p>\n

Din păcate, numărul deţinuţilor angrenaţi \u00een
\n aceste programe este redus (cam 20 de deţinuţi pe program, iar DE la
\n "periculoşi" cam 4-5). Cel mai popular program răm\u00e2ne
\n EDUCOSPORT, adică activităţile sportive şi concursurile
\n (fotbal, exerciţii de forţă, şah pentru deţinuţi
\n şi tenis de masă pentru deţinute). Nemulţumirile
\n deţinuţilor cu privire la programarea exerciţiilor de
\n forţă \u00een săli de club au fost prezentate mai sus. \u00cen ziua
\n vizitei, reprezentantele asociaţiei au găsit la club un deţinut
\n care "exersa" cu două gantere de mărimi diferite şi
\n părea complet rătăcit. Nu a putut spune nici c\u00e2nd "exersase"
\n ultima oară \u00een club şi nici c\u00e2t timp avea la dispoziţie.
\n Reprezentantele asociaţiei au rămas cu impresia că el fusese
\n adus acolo doar "de decor", pentru a le arăta că
\n această activitate continuă, \u00een ciuda restricţiilor reclamate de
\ndeţinuţi.<\/p>\n

Programele destinate femeilor erau mai diversificate, de la tricotat, cusut
\n goblen şi croşetat p\u00e2nă la lecţii de machiaj. Produsele
\n muncii lor (căciuliţe şi botoşei) sunt donate unui
\n orfelinat. Ziua de naştere a fiecărei deţinute este serbată
\n \u00een colectiv. Conform programului, deţinutele puteau juca tenis de
\n masă trei ori pe săptăm\u00e2nă, c\u00e2te o oră de fiecare
\n dată. Dar masa de ping-pong era ruptă, iar femeile păreau destul
\n de ezitante cu privire la frecvenţa practicării acestui sport. In
\n fiecare marţi deţinutele erau aduse la "bibliotecă"
\n pentru a lua cărţi. In fapt, biblioteca este un dulap cu c\u00e2teva
\n rafturi, cu puţine titluri, unele greu accesibile la nivelul lor de
\n pregătire (istoriografi, critici literari etc.), \u00a0altele lipsite de orice valoare. Iar
\n majoritatea volumelor erau vechi şi deteriorate. Singura activitate \u00een aer
\n liber, \u00een afară de plimbare (o oră şi jumătate zilnic),
\nconstă \u00een \u00eengrijirea florilor din curte.<\/p>\n

Minorii, de care şeful compartimentului socio-educativ a declarat
\n că se ocupă \u00een mod special, nu par a avea multe de făcut.
\n Două ore de şcoală, o oră la aer (de la 11.00 la 12.00) din
\n nou 45 de minute de plimbare şi 50 de minute de fotbal (14.00 – 14.45
\n şi respectiv 15.00 – 15.50), apoi televizorul şi cam at\u00e2t. Cum una
\n din camere (1209) nu are televizor, minorii sunt scoşi \u00een fiecare
\n seară la club unde se uită la programele TV \u00eentre 20.00 şi 22.30
\n (\u00een general, penitenciarele nu au \u00een dotare dec\u00e2t foarte puţine receptoare
\n TV, toate vechi; deţinuţii \u00eeşi aduc televizoare de acasă –
\n c\u00e2te unu pe cameră – dar, la transfer sau liberare, fiecare pleacă cu
\n aparatul propriu). Evident că, \u00eentr-un penitenciar cu peste 1400 de
\n deţinuţi şi doar trei-patru angajaţi la socio-educativ,
\n este, cu toată bunăvoinţa, aproape imposibil să se acorde o
\n atenţie specială unui grup de doar 10 deţinuţi minori cum
\n este cazul la Giurgiu. APADOR-CH
\n reafirmă ideea că delincvenţii minori nu <\/b>\u00eeşi au locul \u00een \u00eenchisori. Alternativele la \u00eencarcerare, \u00een
\n principal probaţiunea, trebuie să fie regula iar faptele foarte grave
\n (omor, viol) săv\u00e2rşite de minori trebuie sancţionate numai cu internarea \u00een Centrele de
\n reeducare şi nu cu executarea pedepsei \u00een penitenciare (penitenciarele
\n pentru minori, ca şi secţiile pentru minori din penitenciarele
\n obişnuite trebuie desfiinţate).<\/b><\/i> Este clar că: 1)
\n delincvenţii minori nu <\/i>pot fi
\n reeducaţi prin programele cu totul inadecvate şi insuficiente din
\n penitenciare (inclusiv din cele două
\n destinate acestor categorii de infractori, Craiova şi Tichileşti)<\/i>,
\n chiar dacă responsabilii s-arocupa cu toată energia şi
\n devoţiunea de acest scop, ceea ce
\n nu prea este cazul<\/b>; 2) indiferent de eforturile educatorilor, experienţa privării de libertate
\n \u00een sine la care se adaugă "şcoala" colegilor de
\n detenţie au un efect devastator asupra psihicului minorilor, cu
\nconsecinţe directe asupra viitorului lor.<\/b><\/p>\n

APADOR-CH apreciază eforturile angajaţilor de la socio-educativ
\n \u00een direcţia diversificării programelor. Din păcate, unele
\n "dau bine pe h\u00e2rtie" dar aplicarea lasă de dorit (vezi
\n biblioteca, tenisul de masă sau sala de forţă). Altele au nume
\n pompoase, de ne\u00eenţeles pentru deţinuţi, dar sunt, de fapt,
\n activităţi de rutină, obligatorii de mulţi ani \u00een sistemul
\n penitenciar (de pildă INSTAD, care \u00eenseamnă carantina obligatorie de
\n trei săptăm\u00e2ni). Prea puţini deţinuţi, sub 10%,
\n participă la aceste programe – cu excepţia sportului. Asociaţia
\n cere administraţiei penitenciarului să acorde mai multă
\n atenţie propunerilor deţinuţilor (cursuri de limbi străine
\n la televiziunea cu circuit intern, concursuri pe teme de cultură
\n generală, istorie etc.) şi să găsească o soluţie
\n pentru degrevarea angajaţilor de la socio-cultural de birocratismul
\n \u00eentocmirii a sute de fişe care au prea puţină legătură
\ncu munca lor. <\/p>\n

 <\/p>\n

Blocul alimentar<\/b><\/p>\n

Depozitul de alimente al penitenciarului este bine pus la punct. Blocul
\n alimentar este dotat cu o cameră frigorifică modernă şi
\n curată, care asigură temperatura optimă pentru păstrarea
\n alimentelor. Sala \u00een care se prepară m\u00e2ncarea deţinuţilor se
\n prezenta bine sub aspect igienico-sanitar. 18 deţinuţi (9 pe
\ntură) lucrează la bucătărie.<\/p>\n

\u00cen ziua vizitei meniul pentru deţinuţi a constat,
\n dimineaţă, \u00een ceai, p\u00e2ine, marmeladă şi biscuiţi;
\n pentru cei cu regim alimentar, ceai, p\u00e2ine şi br\u00e2nză; pentru bolnavii
\n de diabet, lapte, margarină şi br\u00e2nză. Bolnavii de TBC, diabet
\n şi distroficii primesc 2 suplimente alimentare unul la ora 10 şi unul
\n la ora 17, care constau \u00eentr-un ou sau lapte. La pr\u00e2nz, felul \u00eent\u00e2i era
\n ciorbă de cartofi iar felul doi, iahnie de fasole cu carne la regim
\n general. Deţinuţii cu TBC primeau ciorbă
\n ţărănească şi cartofi cu carne. Pentru cină
\n deţinuţii cu regim general urmau să primească paste cu
\n br\u00e2nză, cei cu regim special \u2013 paste cu br\u00e2nză şi lapte. Pentru
\n ziua respectivă se folosiseră 88,635 kg carne de porc, 1,990 kg carne
\n de vită (0,940g pentru cei 5 deţinuţi musulmani) şi 25,66
\n kg slănină şi subproduse \u00een care erau incluse şi 3,275 kg
\n slănină reprezent\u00e2nd hrană rece pentru deţinuţii care
\n se deplasaseră la instanţă. M\u00e2ncarea arăta acceptabil,
\n \u00eensă carnea era practic inexistentă (doar mici bucăţi de
\n slănină) iar pastele pentru deţinuţii cu regim special
\naveau o cantitate mică de br\u00e2nză cu un aspect cam ciudat.<\/p>\n

Camerele de deţinere<\/b><\/p>\n

\u00cen camera 1210<\/b> erau cazaţi
\n 4 minori \u00een 6 paturi. Camera avea un aspect ne\u00eengrijit iar grupul sanitar nu
\n avea oglindă şi nici bec. Situaţia era similară şi \u00een camera 1209 <\/b>(3 minori \u00een 6 paturi). Din
\n discuţia cu minorii a rezultat că activităţile sportive
\n sunt principala lor activitate, completată de cursuri de alfabetizare, dar
\ncă nu există programe cultural \u2013educative speciale pentru ei.<\/p>\n

\u00cen camera nr. 2 a infirmeriei<\/b> destinată bolnavilor cronici se aflau 10 deţinuţi \u00een 14 paturi.
\n Camera nu avea un televizor, singura activitate a bolnavilor fiind plimbarea
\n zilnică ce durează 45 de minute. Apa caldă se furnizează
\n doar o dată pe săptăm\u00e2nă, aproximativ o oră, prea
\npuţin pentru asigurarea unei igiene corporale decente.<\/p>\n

La secţia de femei, \u00een camera
\n 3432<\/b> erau 6 deţinute \u00een 6 paturi. Deţinutele primesc lunar un
\n săpun, un pachet de vată, un sul de h\u00e2rtie igienică, iar la trei
\n luni, un tub de pastă de dinţi. Principala nemulţumire a
\n deţinutelor era cauzată de obligativitatea purtării hainelor de
\n penitenciar at\u00e2t la activităţile desfăşurate \u00een afara
\n camerei de deţinere c\u00e2t, mai ales, la vizitele cu familia şi copiii. Camera
\n şi sala de baie separată, cu duş, chiuvetă şi
\ntoaletă, respectau condiţiile de igienă. <\/p>\n

Secţia\u00a0 a III-a C<\/b><\/p>\n

In această secţie sunt cazaţi cei 42 de deţinuţi
\n cu grad sporit de periculozitate. Camerele sunt mici, spaţiul de cazare
\n propriu-zis fiind de circa 6 m2. Fiecare cameră este
\n prevăzută cu două grilaje de siguranţă plasate la
\n circa un metru de uşă şi respectiv de fereastră.
\n Deţinuţii nu au cum să deschidă sau să \u00eenchidă
\n ferestrele. In plus, WC-ul nu este separat \u00een nici un fel de restul camerei,
\n situaţie criticată de asociaţie \u00een 2004. Dar aşa a fost
\n proiectat corpul de clădire pentru "periculoşi".Dacă ar fi fost c\u00e2te un deţinut \u00eentr-o
\n cameră, cum pare să fi fost ideea proiectantului, ar fi fost
\n acceptabil. Dar sunt c\u00e2te doi<\/i> şi
\n deci este nevoie de o soluţie pentru a se asigura un grad minim de
\nintimitate (panouri sau perdele de plastic). <\/p>\n

La ultima vizită a reprezentanţilor asociaţiei s-a constatat
\n că tuburile de neon fuseseră scoase din camerele de detenţie. Ca
\n sursă de lumină artificială rămăsese doar becul
\n instalat \u00een spaţiul dintre uşa fiecărei camere şi grilajul
\n de siguranţă. Motivul invocat \u00een 2004 de conducerea penitenciarului a
\n fost faptul că un deţinut, cu probleme psihice, distrusese un tub de
\n neon. APADOR-CH a protestat atunci \u00eempotriva acestei măsuri aberante.
\n Insă şi \u00een 2005 deţinuţii sunt lipsiţi, \u00een continuare,
\n de lumina artificială \u00een cameră. Directorul interimar a dat
\n asigurări că "se lucrează" la reinstalarea tuburilor
\n de neon. Numai că nici una din camerele de "periculoşi"
\n vizitate nu avea neon şi nici nu erau semne că "s-ar fi
\n lucrat" ceva. APADOR-CH atrage din
\n nou atenţia administraţiei penitenciarului că are obligaţia <\/b>de a asigura, \u00een mod
\nsatisfăcător, lumina naturală şi artificială<\/b><\/i> pentru toţi deţinuţii.<\/p>\n

Trebuie menţionat că, spre deosebire de 2004, \u00een 2005 nu se mai foloseau lanţurile
\n (botezate de ANP "mijloace sigure de imobilizare"; <\/i>disputa dintre
\n ANP şi APADOR-CH cu privire la denumirea
\n <\/b>obiectelor, decurge din interdicţia
\n clară din standardele minime europene şi ale ONU de folosire a lanţurilor; <\/b><\/i>problema ar fi
\n putut de mult rezolvată dacă s-ar fi citit prospectul ce
\n \u00eensoţeşte obiectele, \u00een care scrie clar că reprezintă \u201eleg irons\u201d <\/b>– adică lanţuri de
\npicioare!). Deţinuţii periculoşi sunt \u00eencătuşaţi numai la scoaterea din secţie, nu <\/b>şi \u00een interior. <\/i><\/p>\n

\u00cen camera 3390<\/b> unde se afla
\n deţinutul Cojocaru Cristian Roberto era foarte frig. Camera nu avea geam
\n de aproximativ 3 luni. Deţinutul a anunţat acest lucru, dar
\n administraţia penitenciarului nu a reacţionat. Nepăsarea
\n angajaţilor penitenciarului poate fi pusă şi pe seama
\n dispreţului lor manifest faţă de orientarea sexuală a
\n deţinutului. Numai că el a susţinut constant că, de fapt, a
\n fost violat de alţi deţinuţi \u00een aprilie a.c. şi că ar
\n fi raportat incidentul ofiţerului DGPA (fostul SIPA). Nu s-au făcut
\n cercetări şi nu s-a luat nici o măsură. Dar de atunci
\n şi, mai ales, după ce a cerut să fie cazat \u00een cameră cu un anume
\n deţinut, Cojocaru a fost ţinta unor ironii condamnabile din partea
\n agenţilor (de genul "dacă a fost viol, i-a cam
\nplăcut").<\/p>\n

\u00cen camera 3392<\/b> erau cazaţi
\n Cucu Viorel şi Vasile Nicolae Marian. Pe l\u00e2ngă incidentul din 4
\n octombrie şi "odiseea" aparatului de forţă, Cucu
\n Viorel a fost unul din puţinii deţinuţi care au avut
\n "curajul" de a se pl\u00e2nge \u00een instanţă (aşa cum au dreptul, potrivit Ordonanţei de
\n Urgenţă nr.56\/2003<\/b>) \u00eempotriva unor măsuri disciplinare luate
\n de administraţia penitenciarului. Iar faptul că, \u00een unele cazuri,
\n Cucu a şi c\u00e2ştigat, i-a creat o reputaţie de "expert"
\n printre ceilalţi deţinuţi care \u00eei cer şi \u00eei urmează
\n sfaturile. Din această cauză, personalul de penitenciar l-a catalogat
\n drept instigator. <\/i>Cea mai
\n recentă "dovadă" constă \u00een 18 cereri de intrare \u00een refuz de hrană, <\/i>ca protest
\n faţă de reducerea drastică a timpului alocat exerciţiilor
\n de forţă de la club, \u00eenaintate conducerii penitenciarului pe 10 sau
\n 11 octombrie a.c. Cererile semănau \u00eentre ele şi mai ales cu cea
\n \u00eentocmită de Cucu. Dar, pe de o parte, obiectul şi forma de protest erau aceleaşi şi deci era
\n normal ca şi conţinutul cererilor să fie similar. <\/b>Pe de
\n altă parte, deţinuţii au
\n dreptul <\/b>să declare greva foamei. Prin urmare, dacă Viorel Cucu
\n i-a \u00eendrumat pe ceilalţi 17 ce să scrie, el nu a comis nici o abatere de la regulament. APADOR-CH precizează
\n că nu \u00eencurajează această formă de protest pe care o
\n consideră profund nocivă pentru starea de sănătate a
\n deţinuţilor şi, \u00een proporţie cov\u00e2rşitoare,
\n ineficientă. <\/b>Această opinie a fost comunicat direct
\ndeţinutului Cucu Viorel. <\/p>\n

Deţinutul a informat asociaţia că, a doua zi după
\n vizita precedentă din 2004 a APADOR-CH, a fost introdus \u201eoficial\u201d \u00een
\n categoria deţinuţilor periculoşi. Cucu era <\/i>\u00een secţia de "periculoşi" şi i se aplica regimul lor de detenţie, <\/i>dar
\n nu fusese clasificat ca atare. \u00centrebarea este dacă
\n "oficializarea" statutului de periculos a \u00eensemnat pedeapsa <\/i>pentru că deţinutul a
\nvorbit cu reprezentanţii asociaţiei.<\/p>\n

O altă problemă a lui Cucu Viorel este legată de solicitarea
\n aprobării de a fi vizitat de prietena sa, Popescu Nicoleta-Emanuela, care
\n i-a fost refuzată de conducere. Prin adresa nr.45457 din 29.04.2005
\n Administraţia Naţională a Penitenciarelor i-a răspuns
\n deţinutului că \u201cdin analiza dosarului nu a rezultat că
\n respectiva este concubină, drept urmare accesul acesteia la vizită nu
\n a fost aprobat\u201d. \u00cen temeiul OUG nr.56\/2003 deţinutul s-a adresat
\n instanţei, care a dispus \u201caprobarea cererii de vizitare a numitei Popescu
\nNicoleta-Emanuela pentru o dată indicată de condamnat\u201d. <\/p>\n

O altă nemulţumire a deţinutului priveşte dotarea
\n precară a bibliotecii penitenciarului: titluri de duzină, volume
\n vechi, cu multe pagini lipsă. "Nota bună" de la serviciul
\n socio-cultural se obţine doar <\/i>prin
\n simpla schimbare săptăm\u00e2nală a acestor cărţi, nici cum pentru citirea lor.<\/i> Deţinutul a prezentat reprezentantelor APADOR-CH şi modul \u00een care i-a
\n fost aplicată măsura disciplinară de executare a 6 luni de
\n pedeapsă \u00een regim restrictiv. Prin nota nr.31660 din 16.03.2004,
\n semnată de directorul Penitenciarului Giurgiu, ANP era solicitată
\n să se pronunţe cu privire la sancţionarea deţinutului cu
\n pedeapsa respectivă. Dar comisia de
\n disciplină s-a reunit şi a adoptat propunerea de sancţionare cu
\n regim restrictiv pe 17.03<\/b>,
\n adică o zi după transmiterea propunerii de către directorul Penitenciarului
\n Giurgiu. <\/i>Cu alte cuvinte, nu s-a respectat procedura prevăzută de
\n Regulamentul de ordine interioară, directorul penitenciarului (Pavel
\n Constantin Florin) anticip\u00e2nd <\/b>decizia
\n comisiei de disciplină. \u00cen prezent, cazul se află pe rolul
\n instanţei judecătoreşti, după o primă hotăr\u00e2re de
\n anulare a sancţiunii cu regim restrictiv, urmată de recursul
\nparchetului, soldat cu retrimiterea cauzei la prima instanţă.<\/p>\n

Colegul de cameră, de dată relativ recentă, al lui Viorel
\n Cucu este Vasile Nicolae Marian. Problemele lui privesc rele tratamente aplicate
\n de "mascaţi" la Jilava pe 20 mai a.c., internarea la Spitalul
\n Floreasca (\u00een comă, spune deţinutul) şi apoi transferul la
\n Giurgiu, direct la secţia "periculoşi". Nu a făcut
\n pl\u00e2ngere pentru că nu a ştiut cum să procedeze şi nici pe
\n cine să consulte. Nu \u00eenţelege de ce este la
\n "periculoşi" pentru că el a fost victima <\/b>la Jilava, iar de la venirea la Giurgiu nu a <\/b>comis nici cea mai mică
\nabatere. <\/p>\n

\u00cen camera 3400<\/b> se afla deţinutul
\n Iulian Fentzel, care stă de mult timp singur \u00een cameră. Conducerea
\n penitenciarului \u00eel consideră instigator
\n <\/i>fiindcă le spune deţinuţilor ce drepturi au şi cum
\n să şi le apere, cu argumente juridice serioase (deţinutul are o
\n adevărată bibliotecă juridică, de-a dreptul
\n impresionantă). Trebuie menţionat că, la transferarea de la
\n Jilava la Giurgiu, \u00een dosarul lui figura acuza că ar fi fost unul din
\n "capii" revoltei de la Jilava din 1997. Fentzel s-a adresat
\n instanţei de judecată şi a obţinut c\u00e2ştig de
\n cauză, "tinicheaua" fiind \u00eenlăturată. Deţinutul
\n este foarte critic la adresa administraţiei penitenciare. El este convins
\n că puţinele măsuri \u00een favoarea deţinuţilor sunt luate
\n numai \u00een urma unor numeroase reclamaţii. Dar foarte repede, se caută
\n pretexte pentru anularea sau restr\u00e2ngerea la maximum a facilităţilor
\n acordate. Aşa s-a \u00eent\u00e2mplat şi pe 4 octombrie, cu rezultatul
\n cunoscut. Iulian Fentzel nu \u00eel cunoştea pe agresorul său, Dumitru
\n Marian dar nu are dubii că acesta fusese adus \u00een secţie special
\n pentru a provoca incidentul. Deţinutul a mai spus că majoritatea
\n cadrelor din Penitenciarul Giurgiu sunt \u00eenrudite şi deci nici o pl\u00e2ngere
\n \u00eempotriva vreunuia dintre ei nu are şanse de reuşită. M\u00e2ncarea
\n este constant proastă iar activităţile cultural-educative
\n lipsesc. Cu trei săptăm\u00e2ni \u00een urmă, Iulian Fentzel făcuse o
\n serie de propuneri concrete (concursuri de şah, istorie, cultură
\n generală etc.) dar, deşi directorul le-a aprobat, serviciul
\nsocio-cultural nu făcuse nimic pentru punerea lor \u00een practică.<\/p>\n

 <\/i><\/p>\n

Concluzii<\/b><\/p>\n

APADOR-CH
\n cere ca ANP să aloce fondurile necesare pentru finalizarea
\n lucrărilor \u00eencepute.De asemenea, ar fi
\n binevenită achiziţionarea unei ferme zootehnice.<\/p>\n

Asociaţia
\n cere conducerii Penitenciarului Giurgiu să se implice mai activ \u00een
\n identificarea unor posibile locuri de muncă pentru
\n deţinuţi, inclusiv \u00een zona portului Giurgiu.<\/p>\n

APADOR-CH
\n constată că starea de tensiune dintre anumite categorii de
\n deţinuţi s-a agravat. Două decese \u00een c\u00e2teva luni, plus un
\n incident violent soldat cu rănirea gravă a unui deţinut
\n trebuie să declanşeze investigaţii temeinice cu privire la
\n \u00eentreaga activitate a personalului angajat. Acest lucru este cu at\u00e2t mai
\n necesar cu c\u00e2t există suspiciuni \u00een legătură cu
\n instigări la violenţă din partea cadrelor. Iar catalogarea
\n ca "instigatori" a unor deţinuţi (Cucu, Fentzel) doar
\n pentru că fac ceea ce angajaţii ar trebui să facă,
\n adică să informeze
\n deţinuţii asupra drepturilor lor şi a modului \u00een care pot
\n reacţiona<\/b>, este inacceptabilă.<\/p>\n

APADOR-CH
\n a susţinut, \u00een repetate r\u00e2nduri, interzicerea consultaţiilor
\n medicale acordate cadrelor şi familiilor acestora, except\u00e2nd
\n urgenţele.Asociaţia a semnalat constant faptul
\n că există o practică a rezervării unui număr de
\n ore din programul zilnic al medicilor şi stomatologilor, \u00een
\n detrimentul deţinuţilor. Totodată, este absolut necesară
\n rezolvarea c\u00e2t mai rapidă a deficitului de medici generalişti cu
\n care se confruntă penitenciarul.<\/p>\n

APADOR-CH
\n consideră că programele socio-culturale, destul de numeroase pe
\n h\u00e2rtie, sunt puse \u00een practică \u00een mod formal şi superficial
\n şi angrenează un număr prea mic de deţinuţi (sub
\n 10%). Singurele activităţi de interes pentru deţinuţi
\n sunt cele sportive şi programele postului TV cu circuit \u00eenchis care,
\n odată declanşate, presupun eforturi minime din partea
\n angajaţilor de la socio-cultural. Iniţiativele
\n deţinuţilor sunt fie ignorate, fie puse \u00een practică şi
\n apoi "torpilate", ceea ce, evident, nu poate st\u00e2rni dec\u00e2t
\n nemulţumirea deţinuţilor. Restr\u00e2ngerea masivă a unui
\n drept dob\u00e2ndit este chiar mai gravă dec\u00e2t neacordarea acelui drept de
\n la bun \u00eenceput.<\/p>\n

Obligativitatea
\n purtării ţinutei de penitenciar \u00een afara camerei de
\n detenţie creează o stare de disconfort \u00een r\u00e2ndul
\n deţinuţilor, mai ales la vizitele cu familia. APADOR-CH cere din
\n nou eliminarea acestei măsuri, \u00een primul r\u00e2nd pentru femei şi
\n minori.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Manuela Ştefănescu\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nicoleta
\nPopescu<\/p>\n

Raspunsul ANP in acest caz <\/p>\n

\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La data de 12 octombrie 2005, două reprezentante APADOR-CH au vizitat Penitenciarul Giurgiu. Vizita anterioară a avut loc la data de 18 martie 2004.<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[15],"tags":[],"class_list":["post-1881","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-monitorizarea-conditiilor-de-detentie-penitenciare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1881","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1881"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1881\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1881"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1881"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1881"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}