{"id":1883,"date":"2005-07-14T00:00:00","date_gmt":"2005-07-14T00:00:00","guid":{"rendered":"http:\/\/www.apador.org\/seamus\/raport-asupra-vizitei-la-penitenciarul-baia-mare\/"},"modified":"2014-08-08T16:34:16","modified_gmt":"2014-08-08T16:34:16","slug":"raport-asupra-vizitei-la-penitenciarul-baia-mare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/apador.org\/en\/raport-asupra-vizitei-la-penitenciarul-baia-mare\/","title":{"rendered":"Raport asupra vizitei la Penitenciarul Baia Mare"},"content":{"rendered":"

Sorry, this entry is only available in Rom\u00e2n\u0103<\/a>. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.<\/p>

<\/p>\n

\u00a0<\/b><\/p>\n

Pe data de 14 iulie\u00a02005, reprezentantele APADOR-CH au vizitat Penitenciarul Baia Mare,\u00a0jude\u0163ul Maramure\u015f. Vizita precedent\u0103 a avut loc \u00een 1999.<\/p>\n

Date generale<\/b><\/p>\n

Penitenciarul a\u00a0fost trecut la categoria “maxim\u0103 siguran\u0163\u0103” \u015fi nu\u00a0mai cazeaz\u0103 dec\u00e2t de\u0163inu\u0163i din jude\u0163. P\u00e2n\u0103 acum\u00a0aproape dou\u0103 luni, penitenciarul acoperea \u015fi jude\u0163ul S\u0103laj
\ncare a fost transferat la Satu Mare.<\/p>\n

Ultimele\u00a0repara\u0163ii capitale la Penitenciarul Baia Mare au avut loc \u00een 1974. De\u00a0atunci \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een prezent s-a recurs numai la lucr\u0103ri curente de\u00a0\u00eentre\u0163inere \u015fi la repara\u0163ii m\u0103runte, din lips\u0103 de\u00a0fonduri. Conform spuselor directorului, \u00een cur\u00e2nd (poate chiar anul acesta sau\u00a0\u00een 2006), va \u00eencepe construirea unui nou pavilion de deten\u0163ie, cu o capacitate\u00a0de 720 de locuri. Practic, to\u0163i de\u0163inu\u0163ii ar fi muta\u0163i \u00een\u00a0“cas\u0103 nou\u0103” (la data vizitei, num\u0103rul total era de\u00a0705). Din explica\u0163iile directorului, reprezentantele asocia\u0163iei au\u00a0\u00een\u0163eles c\u0103 fie partea veche, fie cea nou\u0103 a penitenciarului ar\u00a0urma s\u0103 fie destinat\u0103 numai celor afla\u0163i \u00een arest preventiv din\u00a0jude\u0163ul Maramure\u015f, prelu\u00e2ndu-se din nou \u015fi de\u0163inu\u0163ii\u00a0proveni\u0163i din S\u0103laj, dar numai pe durata acestei faze a procesului
\npenal.<\/p>\n

Penitenciarul Baia\u00a0Mare face parte din cele 10 locuri de deten\u0163ie care lucreaz\u0103 cu o\u00a0firm\u0103 german\u0103 de \u00eenc\u0103l\u0163\u0103minte (“Rilug”).\u00a0Directorul a afirmat c\u0103 230 de de\u0163inu\u0163i \u015fi <\/b>de\u0163inute\u00a0cos pantofi. Num\u0103rul lor sc\u0103zuse la 184 la data vizitei\u00a0asocia\u0163iei deoarece produc\u0103torul german intrase \u00een vacan\u0163\u0103.
\nAPADOR-CH consider\u0103 binevenit\u0103 aceast\u0103 colaborare \u00eentre sistemul\u00a0penitenciar \u015fi firma german\u0103, prin care de\u0163inu\u0163ii \u015fi\u00a0de\u0163inutele c\u00e2\u015ftig\u0103 “zile” (adic\u0103, \u00een func\u0163ie\u00a0de num\u0103rul de zile lucrate, beneficiaz\u0103 de o sc\u0103dere a pedeapsei\u00a0de p\u00e2n\u0103 la 7 zile pe lun\u0103), bani (10% din salariu, restul de 90%\u00a0intr\u00e2nd \u00een bugetul penitenciarelor) \u015fi, mai ales, au ceva <\/i>de\u00a0f\u0103cut.<\/p>\n

De\u0163inu\u0163ii lucreaz\u0103 \u00een camere, teoretic p\u00e2n\u0103 la\u00a0ora 15.00 dar practic, \u015fi dup\u0103 aceast\u0103 or\u0103. In fiecare zi,\u00a0primesc fe\u0163e \u015fi t\u0103lpi de pantofi pe care le asambleaz\u0103 prin\u00a0coasere manual\u0103. Norma lor era de 430 de perechi de pantofi pe lun\u0103\u00a0dar de la 1 ianuarie a.c. a crescut la 470. Acela\u015fi lucru \u00eel fac \u015fi
\nde\u0163inutele, cu diferen\u0163a c\u0103 ele pot lucra \u015fi \u00een curtea de\u00a0plimbare a sec\u0163iei iar norma lor este de zece perechi de pantofi pe zi. De\u00a0notat c\u0103 de\u0163inu\u0163ii \u015fi de\u0163inutele nu <\/b>sunt
\nobliga\u0163i s\u0103 fac\u0103 aceast\u0103 munc\u0103.<\/p>\n

Totu\u015fi,\u00a0asocia\u0163ia ridic\u0103 o problem\u0103 ce ar trebui elucidat\u0103:\u00a0de\u0163inu\u0163ii \u015fi de\u0163inutele nu semneaz\u0103 nici un stat de\u00a0plat\u0103, nu \u015ftiu ce bani li se cuvin pentru munca prestat\u0103 \u015fi\u00a0nu au nici o posibilitate de control asupra sumelor ce li se comunic\u0103 – la\u00a0cerere – de serviciul de contabilitate al penitenciarului. Adev\u0103rat,\u00a0de\u0163inu\u0163ii \u015fi de\u0163inutele sunt mai interesa\u0163i \u00een
\n“zile\/c\u00e2\u015ftig” dec\u00e2t \u00een bani. Totu\u015fi,\u00a0cump\u0103r\u0103turile de la chio\u015fcul din incinta penitenciarului – care,\u00a0\u00een cazul Baia Mare, practic\u0103 pre\u0163uri cam “pip\u0103rate”,\u00a0dup\u0103 spusele de\u0163inu\u0163ilor – se pl\u0103tesc \u00een bani<\/b>. Abia\u00a0c\u00e2nd fac cump\u0103r\u0103turi, afl\u0103 c\u00e2\u0163i bani au \u00een cont.<\/p>\n

APADOR-CH\u00a0cere ANP \u015fi administra\u0163iilor penitenciarelor care au contracte cu\u00a0firma german\u0103 s\u0103 instituie un sistem prin care de\u0163inu\u0163ii\u00a0\u015fi de\u0163inutele care lucreaz\u0103 pentru firm\u0103 s\u0103 fie\u00a0informa\u0163i lunar, \u00een scris, cu privire la c\u00e2\u015ftigurile \u00een bani. O\u00a0alt\u0103 problem\u0103 pe care ANP \u015fi administra\u0163iile penitenciarelor implicate ar trebui s\u0103 o urm\u0103reasc\u0103 este cea a\u00a0normelor. Reprezentantele asocia\u0163iei au \u00een\u0163eles c\u0103 partenerul\u00a0german stabile\u015fte normele zilnice (num\u0103rul de perechi de pantofi\u00a0asambla\u0163i prin coasere), care deja au crescut, f\u0103r\u0103\u00a0consultarea administra\u0163iei penitenciare.<\/div><\/div>\n

\u00a0Riscul cel mare este, din\u00a0punctul de vedere al asocia\u0163iei, ca firma german\u0103 s\u0103 continue\u00a0s\u0103 creasc\u0103 norma zilnic\u0103 iar administra\u0163ia\u00a0penitenciar\u0103 s\u0103 nu obiecteze de team\u0103 s\u0103 nu piard\u0103
\ncontractul, indiferent de consecin\u0163ele suportate de de\u0163inu\u0163i.<\/p>\n

Penitenciarul Baia\u00a0Mare a reu\u015fit s\u0103 asigure locuri de munc\u0103 pentru jum\u0103tate\u00a0din num\u0103rul de\u0163inu\u0163ilor. Pe l\u00e2ng\u0103 “Rilug”, de\u0163inu\u0163ii\u00a0mai muncesc \u00een construc\u0163ii \u015fi la stivuit cherestea. 44 de\u00a0de\u0163inu\u0163i lucreaz\u0103 la solarul penitenciarului \u015fi \u00eenc\u0103\u00a044, la deservire. Ei c\u00e2\u015ftig\u0103 doar “zile”, nu \u015fi bani.<\/p>\n

Efective<\/b><\/p>\n

La data vizitei,\u00a0erau 705 de\u0163inu\u0163i: 625 condamna\u0163i definitiv, 29, condamna\u0163i\u00a0\u00een prima instan\u0163\u0103 \u015fi 51 aresta\u0163i preventiv. Din total, 680\u00a0erau b\u0103rba\u0163i, din care 33 minori, \u015fi 25, femei. Situa\u0163ia\u00a0s-a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it substan\u0163ial fa\u0163\u0103 de 1999 c\u00e2nd\u00a0erau peste o mie de de\u0163inu\u0163i, \u00eens\u0103 supraaglomerarea r\u0103m\u00e2ne\u00a0o problem\u0103. Conform normei clasice de 6 metri cubi de aer\/de\u0163inut, la\u00a0Baia Mare ar putea fi instalate 540 de paturi (la data vizitei erau 942 de\u00a0paturi din care peste 200 erau neocupate \u015fi aglomerau inutil camerele de\u00a0deten\u0163ie). Prin urmare, gradul de ocupare era de 150%. Pe de alt\u0103
\nparte, recomandarea repetat\u0103 a Comitetului pentru Prevenirea Torturii\u00a0(CPT) din cadrul Consiliului Europei este de minimum 4 metri p\u0103tra\u0163i<\/i>\/\u00a0de\u0163inut.<\/p>\n

La suprafa\u0163a total\u0103 de deten\u0163ie (1200 mp, inclusiv\u00a0grupurile sanitare) ar fi trebuit caza\u0163i maximum 300 de\u00a0de\u0163inu\u0163i. Deci, dup\u0103 acest criteriu, gradul de ocupare este de\u00a0aproape 250%, fiec\u0103rui de\u0163inut revenindu-i sub 2 mp.<\/p>\n

202 angaja\u0163i,\u00a0din care 187 la operativ se ocup\u0103 de de\u0163inu\u0163i. Pur statistic, ar\u00a0\u00eensemna o propor\u0163ie bun\u0103 de circa 4 de\u0163inu\u0163i la un cadru.\u00a0In practic\u0103, se lucreaz\u0103 pe ture, ceea ce cre\u015fte\u00a0substan\u0163ial num\u0103rul de\u0163inu\u0163ilor la un supraveghetor. In\u00a0plus, penitenciarul are un singur doctor care, potrivit unor reguli constant\u00a0criticate de APADOR-CH, se ocup\u0103 \u015fi de cadre \u015fi familiile lor.<\/p>\n

Asisten\u0163a\u00a0medical\u0103<\/b><\/p>\n

Un doctor (schema\u00a0prevede doi), trei asisten\u0163i, un farmacist, un stomatolog \u015fi\u00a0asistentul s\u0103u se ocup\u0103 de s\u0103n\u0103tatea de\u0163inu\u0163ilor\u00a0(\u015fi cadrelor).<\/p>\n

Medicul penitenciarului\u00a0(Bu\u015fc\u0103) este un generalist transferat de la Penitenciarul Aiud cu un\u00a0an \u015fi jum\u0103tate \u00eenainte de v\u00e2rsta pension\u0103rii, din motive strict\u00a0financiare (ca medic-\u015fef la Baia Mare are un salariu mai mare). Conform\u00a0celor spuse de el, media consulta\u0163iilor acordate de\u0163inu\u0163ilor ar\u00a0fi de 70 pe zi, \u00eentre orele 10.30 \u015fi 15.30, ceea ce ar \u00eensemna o medie de patru\u00a0minute pe de\u0163inut, <\/i>evident insuficient. 3 ore pe zi, \u00eentre 7.30\u00a0\u015fi 10.30, de luni p\u00e2n\u0103 vineri inclusiv, sunt rezervate cadrelor,\u00a0familiilor acestora precum \u015fi altor beneficiari ai Casei de S\u0103n\u0103tate a Ap\u0103r\u0103rii, Ordinii\u00a0Publice, Sigurantei Na\u0163ionale \u015fi Autorit\u0103\u0163ii\u00a0Judec\u0103tore\u015fti (Casa OPSNAJ). To\u0163i\u00a0ace\u015ftia figureaz\u0103 pe lista de “medic de familie” a unicului\u00a0doctor al penitenciarului.<\/p>\n

APADOR-CH\u00a0repet\u0103 c\u0103 de\u0163inu\u0163ii depind integral de medicii de\u00a0penitenciar. Ordonan\u0163a 56\/2003 le-a dat, \u00eentr-adev\u0103r, posibilitatea\u00a0de a fi consulta\u0163i \u015fi de un doctor din afara sistemului, dar\u00a0contra plat\u0103. <\/i>Foarte pu\u0163ini cunosc c\u0103 au acest drept \u015fi\u00a0\u015fi mai pu\u0163ini \u00ee\u015fi pot permite o astfel de cheltuial\u0103.
\nAsocia\u0163ia consider\u0103 nefiresc ca mai mult de o treime din programul\u00a0zilnic s\u0103 fie rezervat pentru cadre care ar putea apela la al\u0163i\u00a0doctori din sistem (clinici sau spitale militare) sau din afara lui. Consultarea\u00a0personalului de c\u0103tre medicul de penitenciar este justificat\u0103 numai\u00a0\u00een cazuri de urgen\u0163\u0103. <\/i><\/p>\n

Bolile cele mai\u00a0frecvente la Baia Mare sunt cele ale aparatului respirator (40%). Oarecum\u00a0surprinz\u0103tor, \u00een 2005 se \u00eenregistrase un singur caz de pneumonie. In\u00a0leg\u0103tur\u0103 cu acesta, s-a ridicat din nou problema \u00eenc\u0103tu\u015f\u0103rii de\u0163inu\u0163ilor bolnavi, at\u00e2t pe durata\u00a0transportului c\u00e2t \u015fi a intern\u0103rii \u00een spitale “civile”. <\/i>Asocia\u0163ia\u00a0reaminte\u015fte recomandarea insistent\u0103 a Comitetului pentru Prevenirea\u00a0Torturii ca de\u0163inu\u0163ii bolnavi s\u0103 nu fie imobiliza\u0163i cu c\u0103tu\u015fe <\/i>(de lan\u0163uri nici nu poate fi vorba). In cazul unui bolnav agitat care\u00a0devine periculos pentru al\u0163ii sau pentru el \u00eensu\u015fi CPT cere s\u0103\u00a0se recurg\u0103 la mijloace de imobilizare altele dec\u00e2t c\u0103tu\u015fele <\/i>(de\u00a0pild\u0103, bandaje elastice).<\/p>\n

In opinia\u00a0medicului, aproape o sut\u0103 de de\u0163inu\u0163i prezint\u0103\u00a0tulbur\u0103ri psihice din care 19 au probleme serioase. Singura sec\u0163ie de\u00a0psihiatrie din sistemul penitenciar este la spitalul Jilava.\u00a0De\u0163inu\u0163ii bolnavi ajung, eventual, la acest spital iar dup\u0103 un\u00a0tratament sumar (\u00een general, sedative) sunt retrimi\u015fi la penitenciarul de\u00a0unde au venit. Evident, o posibil\u0103 ameliorare nu poate fi dec\u00e2t\u00a0temporar\u0103, \u00een absen\u0163a unei supravegheri continui \u015fi a terapiilor\u00a0speciale (inclusiv terapia ocupa\u0163ional\u0103).<\/p>\n

Exist\u0103 \u015fi\u00a0o doz\u0103 de nep\u0103sare fa\u0163\u0103 de de\u0163inu\u0163i \u015fi de\u00a0problemele lor. De\u0163inutul Georgel Vere\u015f a f\u0103cut zeci de\u00a0reclama\u0163ii \u00eempotriva medicului, cu toate c\u0103 problema lui ar fi putut\u00a0fi rezolvat\u0103 cu pu\u0163in\u0103 \u00een\u0163elegere. In esen\u0163\u0103,\u00a0de\u0163inutul a fost examinat la Spitalul Militar Cluj iar doctorul de acolo i-a\u00a0recomandat un medicament (Seroxat) f\u0103r\u0103 <\/i>a-i elibera \u015fi\u00a0re\u0163eta. Seroxatul este inclus pe lista medicamentelor cu restric\u0163ii\u00a0iar medicul de penitenciar a refuzat s\u0103 i-l prescrie, sus\u0163in\u00e2nd\u00a0c\u0103 aceasta era obliga\u0163ia specialistului de la Cluj. In schimb, i-a\u00a0propus de\u0163inutului s\u0103-l transfere la spitalul Jilava ceea ce acesta a\u00a0refuzat, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd cu convingerea c\u0103 medicul nu <\/i>vrea s\u0103-l\u00a0trateze. Reprezentantele asocia\u0163iei au \u00een\u0163eles cu greu\u00a0explica\u0163iile ezitante \u015fi alambicate ale medicului. Dar \u015fi mai\u00a0greu este pentru un de\u0163inut s\u0103 priceap\u0103 de ce medicul de\u00a0penitenciar nu \u00eei d\u0103 medicamentul recomandat de un doctor specialist. <\/b>A\u00a0r\u0103mas neclar motivul pentru care medicul de penitenciar refuza s\u0103\u00a0prescrie Seroxatul: pentru c\u0103 este pe lista medicamentelor
\nrestric\u0163ionate \u015fi se teme de r\u0103spundere? Din cauza costului?<\/p>\n

Un alt exemplu de\u00a0nep\u0103sare este cel al de\u0163inutului Teodor Lupu\u0163u, aflat la\u00a0infirmerie (camera 29). Acesta avea abdomenul foarte umflat \u015fi dureros\u00a0\u015fi de\u015fi st\u0103tea \u00een infirmerie de peste o lun\u0103, medicul nu\u00a0\u015ftia \u00eenc\u0103 <\/i>de ce sufer\u0103 de\u0163inutul dar s-a gr\u0103bit\u00a0s\u0103 dea asigur\u0103ri c\u0103 \u00eei va face toate analizele necesare.<\/i> Reprezentantele APADOR-CH au r\u0103mas cu impresia unui dezinteres marcat al
\nmedicului de penitenciar fa\u0163\u0103 de de\u0163inu\u0163ii de care\u00a0r\u0103spunde.<\/p>\n

In aceea\u015fi\u00a0camer\u0103 cu Lupu\u0163u mai erau doi de\u0163inu\u0163i cu situa\u0163ii\u00a0deosebite. In aprilie 2004, Gavril\u0103 Toma, care execut\u0103 o\u00a0pedeaps\u0103 de 15 ani, a fost c\u0103lcat pe picior de un alt de\u0163inut. I\u00a0s-a \u00eenvine\u0163it degetul cel mare, apoi i-a c\u0103zut unghia \u015fi s-a\u00a0declan\u015fat infec\u0163ia. In mai 2004 a fost dus la Spitalul Penitenciar\u00a0Dej unde i s-a amputat piciorul st\u00e2ng de la \u015fold. Este imposibil de\u00a0\u00een\u0163eles de ce nu s-a intervenit medical \u00een timp util pentru a preveni\u00a0amputarea. <\/i>P\u00e2n\u0103 la un punct, s-ar putea invoca neglijen\u0163a\u00a0de\u0163inutului dar de c\u00e2nd infec\u0163ia a luat propor\u0163ii apare problema\u00a0dezinteresului (sau lipsei de profesionalism) a cadrelor medicale din\u00a0penitenciar. Gavril\u0103 Toma este, desigur, \u015focat de cele \u00eent\u00e2mplate,\u00a0dar nu a \u00eenvinuit pe nimeni. Ar dori doar o protez\u0103 \u015fi, eventual, un\u00a0\u00eenso\u0163itor dat fiind c\u0103 se deplaseaz\u0103 cu foarte mare dificultate\u00a0\u015fi numai cu ajutorul celorlal\u0163i de\u0163inu\u0163i bolnavi din\u00a0camer\u0103.<\/p>\n

Al doilea caz este\u00a0cel al de\u0163inutului Gheorghe Feer, care execut\u0103 o pedeaps\u0103 de 17\u00a0ani. El a fost operat la g\u00e2t \u00een 1992 \u015fi i-au fost afectate coardele\u00a0vocale. Dorin\u0163a lui este s\u0103 i se monteze un dispozitiv cu ajutorul\u00a0c\u0103ruia s\u0103 poat\u0103 vorbi (\u00een prezent, scoate doar sunete aproape\u00a0ininteligibile). Feer mai are o problem\u0103: \u015fi-a pierdut aproape\u00a0to\u0163i din\u0163ii \u015fi de\u015fi s-a oferit s\u0103 pl\u0103teasc\u0103,\u00a0cabinetul stomatologic a refuzat s\u0103-i fac\u0103 lucrarea din motive de\u00a0lips\u0103 de dotare tehnic\u0103. Reprezentantele asocia\u0163iei au\u00a0\u00een\u0163eles c\u0103 aceasta ar fi o problem\u0103 \u015fi pentru alte cabinete\u00a0stomatologice din penitenciare. Asocia\u0163ia propune Administra\u0163iei\u00a0Na\u0163ionale a Penitenciarelor urm\u0103toarele variante de rezolvare: a)\u00a0dotarea unor cabinete stomatologice din sistem cu aparatura necesar\u0103\u00a0pentru lucr\u0103ri dentare, care ar urma s\u0103 fie executate contra cost.\u00a0De\u0163inu\u0163ii care dispun de sumele necesare ar urma s\u0103 fie\u00a0transfera\u0163i temporar \u00eentr-unul din aceste penitenciare; sau b) efectuarea\u00a0lucr\u0103rilor dentare pentru de\u0163inu\u0163ii cu posibilit\u0103\u0163i\u00a0financiare la cabinete din afara sistemului. Amprentarea \u015fi fixarea\u00a0protezelor presupun doar dou\u0103 ie\u015firi. In schimb, degradarea\u00a0masiv\u0103 a danturii – cum este cazul la Feer – este surs\u0103\u00a0sigur\u0103 de boli ale aparatului digestiv, <\/b>pe care sistemul penitenciar
\neste oricum obligat s\u0103 le trateze gratuit.<\/p>\n

Programul anti-SIDA\u00a0ce se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een \u00eentreg sistemul penitenciar nu a dus,\u00a0p\u00e2n\u0103 la data vizitei asocia\u0163iei la Baia Mare, \u015fi <\/b>la\u00a0rezultate concrete. Nici un de\u0163inut nu s-a ar\u0103tat interesat s\u0103\u00a0fac\u0103 testul HIV\/SIDA. APADOR-CH a insistat \u015fi de aceast\u0103\u00a0dat\u0103 asupra distribuirii prezervativelor pe durata deten\u0163iei <\/i>(nu\u00a0cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acum, c\u00e2nd de\u0163inu\u0163ii primesc prezervative la\u00a0liberare). Pe l\u00e2ng\u0103 riscul transmiterii HIV, la Baia Mare sunt \u015fi 15\u00a0de\u0163inu\u0163i bolnavi de lues, to\u0163i transfera\u0163i din aresturile\u00a0poli\u0163iei. (Persoanele ajunse \u00een aresturi sunt supuse unui examen medical general\u00a0\u015fi fac doar radiografie pulmonar\u0103 dar nu <\/b>\u015fi RBW.)<\/p>\n

Activitatea\u00a0socio-educativ\u0103<\/b><\/p>\n

Prin contrast cu\u00a0asisten\u0163a medical\u0103, sectorul socio-educativ merit\u0103 o not\u0103\u00a0bun\u0103, judec\u00e2nd dup\u0103 num\u0103rul de programe desf\u0103\u015furate\u00a0\u015fi, mai ales, cele ini\u0163iate \u00een afara <\/i>programelor obligatorii\u00a0venite de la ANP. O jurist\u0103, un asistent social \u015fi o student\u0103 la\u00a0facultatea de asisten\u0163i sociali, ajuta\u0163i de un agent tehnic se\u00a0ocup\u0103 de cei peste 700 de de\u0163inu\u0163i. Penitenciarul a avut un\u00a0psiholog care a plecat din Rom\u00e2nia pentru o perioad\u0103, a revenit \u015fi ar\u00a0dori s\u0103-\u015fi reia postul dar toate posturile libere din sistem sunt\u00a0blocate p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului.<\/p>\n

Diferen\u0163ele\u00a0dintre situa\u0163ia la cultural-educativ \u00een 1999 \u015fi cea din 2005 sunt\u00a0\u015fi de substan\u0163\u0103 \u015fi de implicare a personalului. Este drept\u00a0c\u0103 unele programe, neschimbate de ani de zile, au primit denumiri\u00a0cripto-pompoase. De pild\u0103, perioada de carantin\u0103 de trei\u00a0s\u0103pt\u0103m\u00e2ni prin care trec to\u0163i de\u0163inu\u0163ii\u00a0nou-veni\u0163i \u00een sistem, se nume\u015fte acum “Instad” dar\u00a0con\u0163inutul este acela\u015fi: analize medicale \u015fi familiarizarea cu\u00a0regulamentul de ordine interioar\u0103. “Conis” este de fapt\u00a0\u015fcolarizarea (clasele I-IV comasate), iar \u201eAlfaz\u201d \u2013 programul de\u00a0alfabetizare. Sta\u0163ia de radio a penitenciarului difuzeaz\u0103 emisiunea\u00a0f\u0103cut\u0103 de de\u0163inu\u0163i dup\u0103 acela\u015fi program ca\u00a0\u015fi \u00een 1999: o dat\u0103 pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 – vinerea – timp de o\u00a0or\u0103 \u015fi jum\u0103tate. Nu a fost deloc clar de ce nu ar putea\u00a0cre\u015fte frecven\u0163a \u015fi\/sau durata acestor emisiuni.<\/p>\n

Alte programe au\u00a0fost impuse de c\u00e2\u0163iva ani de ANP : “Educolex” (educa\u0163ie pe\u00a0teme juridice), \u00een desf\u0103\u015furare, cu participarea a 59 de\u00a0de\u0163inu\u0163i \u00eemp\u0103r\u0163i\u0163i \u00een 4 grupe; “Educosan”\u00a0(educa\u0163ie sanitar\u0103), \u00een desf\u0103\u015furare pe tema “O\u00a0via\u0163\u0103 f\u0103r\u0103 droguri”, cu participarea a 40 de\u00a0de\u0163inu\u0163i; “Educosport” (\u00een principal se joac\u0103 fotbal,\u00a0iar minorii “bat mingea” de patru ori pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, <\/i>30 p\u00e2n\u0103 la 60 de minute de fiecare dat\u0103; s-au organizat deja\u00a0dou\u0103 cupe de fotbal \u00eentre camere, iar a treia este \u00een derulare).<\/p>\n

Serviciul pentru\u00a0Reintegrare Social\u0103 \u015fi Supraveghere (devenit de cur\u00e2nd Serviciul\u00a0pentru Protec\u0163ia Victimelor \u015fi Reintegrare Social\u0103 a\u00a0Infractorilor) a avut un program cu un titlu cam ciudat – “Educa\u0163ie\u00a0\u00een sprijinul muncii” – pe durata a 3 luni, cu participarea a 29 de\u00a0de\u0163inu\u0163i.<\/p>\n

Un alt program de 3\u00a0luni s-a numit “Educa\u0163ia bunului cet\u0103\u0163ean”. 33 de\u00a0de\u0163inu\u0163i au \u00eenv\u0103\u0163at regulile elementare ale unui\u00a0comportament civilizat.<\/p>\n

De\u0163inutele au\u00a0beneficiat de un program separat, intitulat “Femeia mileniului” (!),\u00a0un fel de mixtum compositum<\/i> ce a inclus de la consiliere familial\u0103\u00a0p\u00e2n\u0103 la sfaturi cu privire la machiaj, toate binevenite. De\u0163inutele\u00a0mai au un program permanent de hobby. <\/i>Dup\u0103 toate aparen\u0163ele,\u00a0\u00een \u00eentreg sistemul penitenciar, femeile au acela\u015fi hobby <\/i>– cusutul\u00a0\u015fi tricotatul. Difer\u0103 doar regimul “ustensilelor” folosite:\u00a0\u00een unele penitenciare andrelele \u015fi\/sau acele r\u0103m\u00e2n permanent \u00een\u00a0camere, \u00een altele, se distribuie diminea\u0163a \u015fi se ridic\u0103 seara.\u00a0La Baia Mare, pentru unele de\u0163inute hobby<\/i>-ul s-a transformat \u00een\u00a0munc\u0103. Ele cos \u00een continuare, dar pantofi.<\/p>\n

Cei 32 de minori\u00a0au, pe l\u00e2ng\u0103 \u015fcolarizare \u015fi educa\u0163ia bunului\u00a0cet\u0103\u0163ean, dou\u0103 programe speciale, cu caracter permanent :\u00a0“Lumea prin ochii no\u015ftri” (pictur\u0103, desen) \u015fi\u00a0“\u015ecoala a\u015fa cum ne place” (discu\u0163ii libere de\u00a0cultur\u0103 general\u0103).<\/p>\n

Progresul \u00een\u00a0domeniul socio-educativ este evident dar, \u00een opinia asocia\u0163iei, nu\u00a0reprezint\u0103 dec\u00e2t un prim pas. Dup\u0103 cum s-a men\u0163ionat, unele\u00a0activit\u0103\u0163i de rutin\u0103 – carantina, alfabetizarea\/\u015fcolarizarea
\n– au devenit “programe” dar con\u0163inutul nu s-a schimbat.\u00a0Majoritatea programelor se desf\u0103\u015foar\u0103 pe durata a 3 luni.\u00a0Ins\u0103 practic, aceasta \u00eenseamn\u0103 cam o or\u0103 \u015fi\u00a0jum\u0103tate, maximum dou\u0103, pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, deci \u00een\u00a0total, doar 24 de ore.<\/b><\/i><\/p>\n

Cu excep\u0163ia\u00a0educa\u0163iei juridice \u015fi activit\u0103\u0163ilor sportive, participarea\u00a0de\u0163inu\u0163ilor la programe este redus\u0103 numeric. Pe de o parte,\u00a0toate activit\u0103\u0163ile se desf\u0103\u015foar\u0103 la club, \u00een principal\u00a0diminea\u0163a \u015fi, desigur, ar fi greu de lucrat cu grupuri mari. O\u00a0posibilitate ar fi ca aceste activit\u0103\u0163i s\u0103 fie organizate \u015fi\u00a0\u00een alte spa\u0163ii. <\/i>De pild\u0103, \u00eentr-o camer\u0103 de deten\u0163ie cu\u00a0pu\u0163ini de\u0163inu\u0163i din care s\u0103 se scoat\u0103 numeroasele\u00a0paturi neocupate. Sau \u00een curtea de plimbare, dac\u0103 vremea o permite. Sau\u00a0chiar \u00een spa\u0163iul administrativ, pentru de\u0163inu\u0163ii\u00a0“cumin\u0163i”. Este nevoie \u015fi de mai mul\u0163i angaja\u0163i\u00a0preg\u0103ti\u0163i pentru aceste activit\u0103\u0163i. In prezent, exist\u0103\u00a0\u00een sistemul penitenciar o mare dispropor\u0163ie \u00eentre personalul de paz\u0103,\u00a0siguran\u0163\u0103, escortare \u015fi cel din sectorul socio-educativ.\u00a0Desigur, executarea pedepsei <\/i>este prioritar\u0103 dar reintegrarea \u00een\u00a0societate \u015fi implicit reducerea riscului de recidiv\u0103 <\/i>sunt \u00een\u00a0sarcina educatorilor. APADOR-CH cere ANP s\u0103 reg\u00e2ndeasc\u0103 schema\u00a0personalului de penitenciar \u00een sensul cre\u015fterii cu prioritate a\u00a0num\u0103rului angaja\u0163ilor de la sectorul socio-educativ.<\/b><\/p>\n

Pe de alt\u0103\u00a0parte, este posibil ca de\u0163inu\u0163ii s\u0103 nu fie interesa\u0163i de\u00a0subiectele propuse. APADOR-CH crede c\u0103 ar fi util\u0103 \u015fi\u00a0consultarea lor prin chestionare, sondaje etc., m\u0103car orientativ, pentru\u00a0viitoare programe.<\/p>\n

Pe l\u00e2ng\u0103\u00a0activit\u0103\u0163ile organizate de penitenciar, de\u0163inu\u0163ii sunt\u00a0vizita\u0163i cu regularitate de reprezentan\u0163i ai unor asocia\u0163ii sau\u00a0funda\u0163ii (Serviciul Umanitar pentru Penitenciare, Prison Fellowship, The\u00a0Family, Institutul Interna\u0163ional Biblia din Danemarca) precum \u015fi ai\u00a0unor culte religioase. In leg\u0103tur\u0103 cu acestea din urm\u0103, trebuie\u00a0precizat c\u0103 reprezentan\u0163ii lor au nevoie de aprobarea\u00a0Capelanului-\u015fef din cadrul Ministerului Justi\u0163iei pentru a intra \u00een\u00a0penitenciare. <\/i>Iar preo\u0163ii angaja\u0163i ai ANP – exclusiv\u00a0ortodoc\u015fi – au obliga\u0163ia s\u0103 asiste la \u00eent\u00e2lnirile\u00a0reprezentan\u0163ilor altor culte cu de\u0163inu\u0163ii. <\/i>APADOR-CH\u00a0consider\u0103 c\u0103 ambele procedee aduc atingere libert\u0103\u0163ii
\nreligioase, care este garantat\u0103 integral de Constitu\u0163ie,\u00a0f\u0103r\u0103 nici o excep\u0163ie.<\/b> La Penitenciarul Baia Mare, preotul\u00a0ortodox nu <\/b>asist\u0103 la \u00eent\u00e2lnirile de\u0163inu\u0163ilor cu\u00a0reprezentan\u0163ii altor culte. Adic\u0103 procedeaz\u0103 corect. <\/i>Un\u00a0alt lucru bun \u00een acest penitenciar este num\u0103rul apreciabil al cererilor\u00a0aprobate de director pentru trecerea unor de\u0163inu\u0163i de la un cult\u00a0religios la altul (cam 80, dar nu a fost clar pe ce perioad\u0103).<\/p>\n

APADOR-CH\u00a0\u015fi-a exprimat, \u00een mod repetat, dezacordul cu privire la interdic\u0163ia\u00a0schimb\u0103rii religiei pe perioada deten\u0163iei, sub pretextul stress-ului\u00a0inerent priv\u0103rii de libertate care i-ar \u00eempiedica pe de\u0163inu\u0163i\u00a0s\u0103 ia o astfel de decizie “cu capul limpede”. In fapt,\u00a0interdic\u0163ia se datore\u015fte fricii, nejustificate, a preo\u0163ilor\u00a0ortodoc\u015fi de prozelitism.<\/div><\/div>\n

Camere de\u00a0deten\u0163ie<\/b><\/p>\n

Minorii (camera 24,\u00a017 de\u0163inu\u0163i la 18 paturi) s-au pl\u00e2ns de calitatea m\u00e2nc\u0103rii\u00a0(ceaiul de diminea\u0163\u0103 este ap\u0103 colorat\u0103 \u015fi amar\u0103,\u00a0br\u00e2nza este este ca o talp\u0103, pastele \u015fi orezul sunt doar fierte, f\u0103r\u0103\u00a0nici un gust), de faptul c\u0103 uneori sunt sco\u015fi la aer doar c\u00e2teva\u00a0minute \u015fi, mai ales, c\u0103 au g\u00e2ndaci \u00een camer\u0103. Ultima\u00a0dezinsec\u0163ie se f\u0103cuse \u00een urm\u0103 cu mai bine de dou\u0103 luni. In\u00a0plus, unicul WC era defect iar peste noapte (de la 22.00 la 5 diminea\u0163a)\u00a0nu curge nici un strop de ap\u0103.<\/p>\n

La o camer\u0103 de\u00a0“periculo\u015fi” (\u00een total sunt 17) erau 5 de\u0163inu\u0163i la 15\u00a0paturi. Cele 10 paturi nefolosite men\u0163ineau senza\u0163ia de\u00a0supraaglomerare, de\u015fi, evident, \u00een camera respectiv\u0103 (nr.7) nu era\u00a0cazul. Cel pu\u0163in doi de\u0163inu\u0163i p\u0103reau a avea probleme de\u00a0s\u0103n\u0103tate mental\u0103 pentru c\u0103 nu \u00een\u0163elegeau
\n\u00eentreb\u0103ri simple iar r\u0103spunsurile lor erau confuze.<\/p>\n

La camera 14 (28 de\u00a0de\u0163inu\u0163i la 39 de paturi) mai to\u0163i au reclamat m\u00e2ncarea foarte\u00a0proast\u0103 (\u00een ziua vizitei avuseser\u0103 ciorb\u0103 de varz\u0103 cu gulii\u00a0(?) \u015fi fasole “cu pietre”) \u015fi calitatea asisten\u0163ei\u00a0medicale. Carol Gherebeu a spus c\u0103 vars\u0103 tot ce m\u0103n\u00e2nc\u0103\u00a0\u015fi a ar\u0103tat o scrisoare medical\u0103 datat\u0103 15 martie 2005 pe\u00a0care figura diagnosticul de ulcer duodenal. Doctorul penitenciarului nu a luat\u00a0\u00een considera\u0163ie actul medical \u015fi nu i-a dat medica\u0163ia\u00a0adecvat\u0103, a sus\u0163inut el. Pe l\u00e2ng\u0103 aceasta, la ultima ie\u015fire\u00a0la cabinetul medical au fost 10 de\u0163inu\u0163i care au\u00a0“beneficiat” de un minut de examinare, fiecare. <\/i>Iosif Hausi\u00a0este foarte slab \u015fi crede c\u0103 sufer\u0103 de anemie. A cerut \u00een mod\u00a0repetat s\u0103 i se fac\u0103 analizele necesare, dar f\u0103r\u0103 succes.
\nCamera are un singur WC care era foarte murdar.<\/p>\n

Unica sal\u0103 de\u00a0baie pentru 4 sec\u0163ii de b\u0103rba\u0163i (a 5-a este sec\u0163ia de femei\u00a0cu sal\u0103 de baie proprie) are 18 du\u015furi, evident insuficiente pentru\u00a0men\u0163inerea unei igiene corporale normale.<\/p>\n

Izolarea –\u00a0neocupat\u0103 la data vizitei – are trei “paturi” duble suprapuse\u00a0\u00eentr-o parte \u015fi trei “paturi” suprapuse de o persoan\u0103 \u00een\u00a0cealalt\u0103, toate din piatr\u0103<\/i> (de\u015fi fostul director general\u00a0al ANP sus\u0163inea la \u00eenceputul lui 2005 c\u0103 astfel de structuri nu mai\u00a0exist\u0103 \u00een nici un penitenciar din Rom\u00e2nia). Potrivit cadrelor, trei\u00a0de\u0163inu\u0163i ar fi fost sanc\u0163iona\u0163i cu izolare sever\u0103 \u00een\u00a02005. APADOR-CH a criticat \u00een mod repetat prevederea din regulament cu privire\u00a0la ridicarea cazarmamentului (p\u0103turi, cearceafuri, perne) de la trezire\u00a0(ora 5.00 diminea\u0163a) \u015fi p\u00e2n\u0103 la stingere (ora 22.00). Aceasta\u00a0\u00eenseamn\u0103 c\u0103 de\u0163inu\u0163ii de la izolare stau pe piatra\u00a0goal\u0103 17 ore, riscul de \u00eemboln\u0103vire fiind evident.<\/p>\n

Asocia\u0163ia\u00a0cere ANP s\u0103 dispun\u0103 urgent desfiin\u0163area paturilor de piatr\u0103\u00a0din camera de izolare de la Penitenciarul Baia Mare \u015fi s\u0103 verifice\u00a0\u015fi situa\u0163ia din spa\u0163iile de deten\u0163ie similare din alte\u00a0penitenciare.<\/div><\/div>\n

La Baia Mare nu se\u00a0folosesc lan\u0163uri (“mijloace sigure de imobilizare”), nu pentru\u00a0c\u0103 s-ar \u00eenc\u0103lca standardele europene ci pentru c\u0103 penitenciarul nu\u00a0are <\/i>a\u015fa ceva \u00een dotare.<\/p>\n

Sec\u0163ia a 5-a\u00a0este destinat\u0103 exclusiv femeilor \u015fi este format\u0103 din 5 camere de\u00a0deten\u0163ie, o sal\u0103 de baie cu 15 du\u015furi, o sp\u0103l\u0103torie\u00a0\u015fi o curte de plimbare. Din cele 25 de de\u0163inute, 4 erau \u00een arest\u00a0preventiv. Celelalte 21 – cu condamn\u0103ri definitive – ar urma s\u0103 fie\u00a0transferate la T\u00e2rg\u015for, unicul penitenciar pentru femei din\u00a0\u0163ar\u0103. Dar, pe de o parte, la T\u00e2rg\u015for este \u015fantier iar pe de\u00a0alta, unele de\u0163inute au familii \u00een zona Baia Mare, c\u0103rora le-ar fi\u00a0extrem de dificil s\u0103 parcurg\u0103 sute de kilometrii pentru o vizit\u0103\u00a0de una-dou\u0103 ore. De aceea este de preferat ca de\u0163inutele cu familii \u00een\u00a0zon\u0103 s\u0103 execute pedepsele \u00een Penitenciarul Baia Mare. Insu\u015fi\u00a0directorul penitenciarului este de acord cu aceast\u0103 solu\u0163ie pe care o\u00a0\u015fi aplic\u0103.<\/p>\n

Ca \u015fi \u00een\u00a0restul penitenciarului, sec\u0163ia de femei nu are ap\u0103 curent\u0103 \u00eentre\u00a0orele 22.00 \u015fi 5.00 diminea\u0163a pentru c\u0103 nu\u00a0func\u0163ioneaz\u0103 hidrofoarele. Nu este clar dac\u0103 restric\u0163ia\u00a0vizeaz\u0103 \u015fi ora\u015ful, sau unele zone ale sale, sau numai\u00a0penitenciarul.<\/p>\n

De\u0163inutele\u00a0sunt scoase zilnic \u00een curte, \u00eentre o or\u0103 \u015fi dou\u0103 ore. Si tot \u00een\u00a0curte, sau pe hol dac\u0103 este vreme rea, se desf\u0103\u015foar\u0103\u00a0activit\u0103\u0163ile socio-educative. Dup\u0103 cum s-a men\u0163ionat mai\u00a0sus, unele de\u0163inute cos \u00eenc\u0103l\u0163\u0103minte pentru firma german\u0103\u00a0\u00eens\u0103 norma de 10 perechi pe zi nu le mai las\u0103 timp pentru alte\u00a0activit\u0103\u0163i. De notat c\u0103 nici o de\u0163inut\u0103 nu\u00a0lucreaz\u0103 la popota cadrelor, practic\u0103, din p\u0103cate, curent\u0103\u00a0\u00een alte penitenciare. <\/i>Pentru a elimina orice suspiciuni, APADOR-CH cere\u00a0s\u0103 se renun\u0163e la folosirea de\u0163inutelor la popot\u0103<\/b> \u00een\u00a0\u00eentreg sistemul penitenciar. <\/b><\/p>\n

Hrana, vizite,\u00a0coresponden\u0163\u0103<\/b><\/p>\n

Meniul la pr\u00e2nz\u00a0consta din ciorb\u0103 de legume pentru toate categoriile de de\u0163inu\u0163i\u00a0\u015fi felul doi, iahnie de fasole cu carne (pentru cei care muncesc) \u015fi\u00a0pilaf cu carne la regim. Pentru cei 20 de bolnavi de TBC \u015fi cei 6\u00a0diabetici, felul doi era ghiveci cu carne. Evident, carne pu\u0163in\u0103, mai\u00a0mult sl\u0103nin\u0103 (cu excep\u0163ia por\u0163iilor pentru TBC \u015fi\u00a0diabet) iar pilaful sem\u0103na cu ciorba, adic\u0103 mult\u0103 zeam\u0103.
\nConform registrului, se folosiser\u0103 50 kg de carne de porc (celebra\u00a0“carne \u00een carcas\u0103”), 9 kg de subproduse \u015fi 31 kg de\u00a0sl\u0103nin\u0103. De\u0163inu\u0163ii bolnavi de TBC sau diabet au dou\u0103\u00a0suplimente zilnice (ou\u0103, br\u00e2nz\u0103). Pentru prima oar\u0103 de\u00a0mul\u0163i ani de c\u00e2nd viziteaz\u0103 penitenciarele, reprezentantele
\nasocia\u0163iei au v\u0103zut \u00een frigider organe de porc (rinichi, ficat,\u00a0inim\u0103, \u00een total 23 kg) ce urmau a fi folosite pentru masa de regim din\u00a0ziua urm\u0103toare, potrivit celor spuse de \u015feful blocului alimentar. Au\u00a0r\u0103mas, totu\u015fi, dou\u0103 semne de \u00eentrebare: de ce se aduseser\u0103\u00a0produsele cu o zi \u00eenainte \u015fi de ce numai <\/i>carnea pentru regim?<\/p>\n

Bazinele pentru\u00a0sp\u0103lat vase erau din ciment vizibil deteriorat \u015fi trebuie urgent\u00a0\u00eenlocuite.<\/p>\n

De\u0163inu\u0163ii\u00a0au la dispozi\u0163ie 5 telefoane publice cu cartel\u0103 \u015fi dou\u0103\u00a0cutii po\u015ftale. Nu au existat pl\u00e2ngeri cu privire la\u00a0coresponden\u0163\u0103 dar \u015fi la Baia Mare – ca \u00een toate penitenciarele –\u00a0func\u0163ioneaz\u0103 o metod\u0103 ciudat\u0103: nu se \u0163ine nici o\u00a0eviden\u0163\u0103 a scrisorilor expediate <\/i>de de\u0163inu\u0163i, care\u00a0se depun direct \u00een cutia po\u015ftal\u0103, ceea ce este normal. In schimb, se\u00a0\u00eenregistreaz\u0103 coresponden\u0163a primit\u0103<\/i> (f\u0103r\u0103 a se
\nciti). Explica\u0163ia ar fi c\u0103, \u00een acest fel, de\u0163inu\u0163ii nu s-ar\u00a0mai putea pl\u00e2nge c\u0103 nu primesc r\u0103spunsuri la scrisori pe motiv de\u00a0cenzur\u0103 din partea administra\u0163iei penitenciare.<\/p>\n

La sec\u0163ia\u00a0“vizite”, predarea pachetelor se face printr-un ghi\u015feu plasat\u00a0oblic fa\u0163\u0103 de cel la care a\u015fteapt\u0103 de\u0163inutul. Pentru a\u00a0vedea ce prime\u015fte, acesta trebuie s\u0103 vin\u0103 la geamul ce\u00a0separ\u0103 sala de vizite propriu-zis\u0103 de camera de supraveghere. Sigur,\u00a0distan\u0163a este de doar un metru \u015fi ceva dar nu este deloc clar de ce\u00a0de\u0163inutul nu ar putea primi con\u0163inutul pachetului prin acest <\/i>geam\u00a0\u00een loc s\u0103 se duc\u0103 \u00eenapoi la ghi\u015feu.<\/p>\n

\n

Concluzii <\/strong><\/p>\n

1.\u00a0Fa\u0163\u0103 de 1999, situa\u0163ia din\u00a0penitenciar s-a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it sub aspectul reducerii gradului de\u00a0supraaglomerare. Ins\u0103 condi\u0163iile igienico-sanitare las\u0103, \u00een\u00a0continuare, de dorit: un WC – uneori defect – \u015fi o chiuvet\u0103 pentru\u00a0aproape 20 de de\u0163inu\u0163i sunt insuficiente pentru men\u0163inerea unei\u00a0igiene corporale normale. Unica sal\u0103 de baie cu 18 du\u015furi nu poate corespunde\u00a0nevoilor celor 680 de de\u0163inu\u0163i b\u0103rba\u0163i. Se adaug\u0103\u00a0\u015fi \u00eentreruperea furniz\u0103rii de ap\u0103 curent\u0103 \u00eentre orele 22.00\u00a0\u015fi 5.00 diminea\u0163a;<\/p>\n

2.\u00a0Asisten\u0163a medical\u0103 este nesatisf\u0103c\u0103toare. Pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 singurul medic se ocup\u0103 de de\u0163inu\u0163i, de cadre \u015fi familiile lor, plus al\u0163i beneficiari ai Casei de asigur\u0103ri, exist\u0103 \u015fi un dezinteres evident fa\u0163\u0103 de primii, cu consecin\u0163e uneori dramatice (a se vedea cazul de\u0163inutului c\u0103ruia i s-a amputat un picior);<\/p>\n

3. Activit\u0103\u0163ile socio-culturale s-au diversificat substan\u0163ial fa\u0163\u0103 de 1999. Exist\u0103 acum \u015fi implicare din partea personalului de specialitate ale c\u0103rui ini\u0163iative trebuie \u00eencurajate. Este \u00eens\u0103 nevoie de o mai judicioas\u0103 folosire a timpului de lucru (sunt rare activit\u0103\u0163ile care se desf\u0103\u015foar\u0103 dup\u0103-amiezele, de\u015fi se lucreaz\u0103 \u015fi \u00een ture de 12 ore) \u015fi de g\u0103sirea unor spa\u0163ii noi pentru organizarea simultan\u0103 a mai multor activit\u0103\u0163i. Consultarea de\u0163inu\u0163ilor cu privire la preferin\u0163e ar putea fi un indicator folositor pentru stabilirea programelor. Dar la fel de important este, \u00een opinia asocia\u0163iei, cre\u015fterea num\u0103rului de personal prin angajarea unor persoane cu preg\u0103tire \u00een domeniul asisten\u0163ei sociale;<\/p>\n

4. APADOR-CH apreciaz\u0103 faptul c\u0103 de\u0163inu\u0163ii au de lucru prin contractul cu firma german\u0103 de pantofi, dar cere ca partenerul str\u0103in s\u0103 nu poat\u0103 cre\u015fte normele dec\u00e2t cu aprobarea expres\u0103 a administra\u0163iei penitenciare. De asemenea, de\u0163inu\u0163ii \u015fi de\u0163inutele care lucreaz\u0103 – nu numai pentru aceast\u0103 firm\u0103 – s\u0103 fie informa\u0163i, de preferin\u0163\u0103 \u00een scris, cu regularitate asupra sumelor ce li se cuvin; 5. Asocia\u0163ia cere anularea ordinului prin care se interzice de\u0163inu\u0163ilor s\u0103 treac\u0103 de la un cult religios la altul, precum \u015fi a dispozi\u0163iei prin care preo\u0163ii ortodoc\u015fi au obliga\u0163ia de a asista la \u00eentrunirile dintre de\u0163inu\u0163i \u015fi reprezentan\u0163ii altor culte. Alte constat\u0103ri\/recomand\u0103ri sunt incluse \u00een raport.<\/div><\/div>\n

Manuela \u015etef\u0103nescu
\nDiana C\u0103linescu<\/p>\n

Raspuns ANP Baia Mare-Satu Mare-Bistrita-2005<\/a><\/strong><\/p>\n

\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pe data de 14 iulie 2005, reprezentantele APADOR-CH au vizitat Penitenciarul Baia Mare, judeţul Maramureş. Vizita precedentă a avut loc \u00een 1999.<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[15],"tags":[41,194,203,112,137],"class_list":["post-1883","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-monitorizarea-conditiilor-de-detentie-penitenciare","tag-apador-ch","tag-baia-mare","tag-conditii-detentie","tag-conditii-in-penitenciare","tag-penitenciar"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1883","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1883"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1883\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1883"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1883"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1883"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}