{"id":1885,"date":"2005-07-18T00:00:00","date_gmt":"2005-07-18T00:00:00","guid":{"rendered":"http:\/\/www.apador.org\/seamus\/raport-privind-vizita-la-penitenciarul-bistria\/"},"modified":"2005-07-18T00:00:00","modified_gmt":"2005-07-18T00:00:00","slug":"raport-privind-vizita-la-penitenciarul-bistria","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/apador.org\/en\/raport-privind-vizita-la-penitenciarul-bistria\/","title":{"rendered":"Raport privind vizita la Penitenciarul Bistriţa"},"content":{"rendered":"

Sorry, this entry is only available in Rom\u00e2n\u0103<\/a>. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.<\/p>

<\/p>\n

Penitenciarul
\n Bistriţa este un penitenciar cu regim \u00eenchis, destinat
\n deţinuţilor cu pedepse de p\u00e2nă la 10 ani. Spaţiile de
\n detenţie sunt formate dintr-un pavilion tip bloc, dat \u00een
\n folosinţă \u00een 1997, şi două pavilioane mai vechi, care ar fi
\n trebuit demolate şi \u00eenlocuite cu altele, conform planului de investiţii
\n al penitenciarului. \u00censă din anul 2002 la Penitenciarul Bistriţa nu
\n s-a mai făcut nici o investiţie, din lipsă de fonduri.
\n Penitenciarul dispune de 4 curţi de plimbare, ceea ce permite scoaterea
\n tuturor deţinuţilor la aer c\u00e2te o oră şi un sfert \u00een fiecare
\nzi.<\/p>\n

 <\/p>\n

Efective.
\n Folosirea la muncă<\/b><\/p>\n

La data vizitei, \u00een
\n Penitenciarul Bistriţa erau 701 de deţinuţi, toţi
\n bărbaţi, dintre care numai 3 minori şi 25 de tineri. Din totalul
\n de 701, 647 erau condamnaţi definitiv, 16 condamnaţi \u00een primă
\n instanţă şi 38 de arestaţi preventiv \u00een curs de
\n judecată. După starea de recidivă, 427 erau recidivişti,
\n 114 aveau antecedente penale, iar 160 nu aveau antecedente penale. \u00cen
\n privinţa naturii infracţiunilor comise, şi \u00een acest caz predominau
\n infracţiunile de furt şi t\u00e2lhărie (425 de deţinuţi).
\n Faţă de vizita anterioară, numărul de deţinuţi
\n scăzuse simţitor, \u00een anul 2002 la Bistriţa fiind
\n\u00eencarceraţi 1033 deţinuţi.<\/p>\n

Suprafaţa
\n totală a spaţiilor de deţinere este de 1755 m2. \u00cen
\n medie, fiecărui deţinut \u00eei revin 2,5 m2, ceea ce reprezintă
\n un grad de aglomerare de aproximativ 160% (calculat la norma de 4m2\/deţinut
\n recomandată de Comitetul pentru Prevenirea Torturii). Potrivit normei de
\n 6m3\/deţinut folosită de sistemul penitenciar rom\u00e2nesc,
\n numărul deţinuţilor era mai mic dec\u00e2t capacitatea
\n penitenciarului, care este de 784 de locuri. Deoarece supraaglomerarea nu
\n reprezintă o problemă at\u00e2t de mare ca \u00een alte penitenciare, este de
\n ne\u00eenţeles de ce sunt menţinute at\u00e2tea paturi suplimentare (\u00een total
\n sunt instalate 938 de paturi), care nu fac altceva dec\u00e2t să aglomereze
\n inutil spaţiul destul de limitat pe care \u00eel are la dispoziţie fiecare
\ndeţinut.<\/p>\n

De cei 701
\n deţinuţi se ocupă 152 de cadre din sectorul operativ (12
\n ofiţeri şi 140 de agenţi), ceea ce reprezintă un raport de
\n aproape un cadru la 5 deţinuţi. Aparent, situaţia de la
\n Penitenciarul Bistriţa s-ar \u00eencadra \u00een baremul maxim recomandat de
\n Comitetul pentru Prevenirea Torturii de 5 deţinuţi\/cadru. \u00cen
\n realitate, cei 152 de ofiţeri şi agenţi de la operativ
\n lucrează \u00een ture, ceea ce face ca numărul de
\n deţinuţi\/cadru\/tură să fie mult mai mare. \u00cen sistemul de 12
\n ore lucrate cu 24 de ore libere, numai o treime din cadre lucrează \u00eentr-o
\n tură, ceea ce face ca raportul real să fie de aproximativ 14
\n deţinuţi\/cadru operativ. Deşi departe de recomandările CPT,
\n situaţia de la Bistriţa este totuşi mai bună dec\u00e2t \u00een multe
\nalte penitenciare din Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\u00cen ziua vizitei,
\n 298 de deţinuţi munceau, at\u00e2t \u00een exteriorul c\u00e2t şi \u00een interiorul
\n penitenciarului, \u00een construcţii, la deservire şi la gospodăria
\n agro-zootehnică. De asemenea, \u00een interiorul penitenciarului unii
\n deţinuţi lucrau la vopsirea de construcţii metalice, iar
\n alţii pentru ROMSILVA, la realizarea de structuri din lemn pentru export
\n (un fel de nuiele pentru \u00eemprejmuiri). \u00cen total, 136 de deţinuţi
\n primeau at\u00e2t \u201ezile\u201d c\u00e2t şi bani pentru munca depusă (10% din
\n remuneraţia stabilită prin contractul dintre penitenciar şi
\n beneficiar), iar restul de 162 beneficiau numai de \u201ezile\u201d (la o normă
\n \u00eentreagă efectuată, unui deţinut i se consideră executate 6
\nzile \u00een plus pe lună).<\/p>\n

\u00cen privinţa
\n banilor c\u00e2ştigaţi, aceştia sunt depuşi direct \u00een contul
\n deţinutului, deschis de penitenciar la trezorerie. Deţinutul poate
\n folosi banii numai la magazinul din incinta penitenciarului, la care are acces
\n o dată pe lună. \u00cen cazul \u00een care suma din cont este mai mică de
\n 15 RON, banii nu pot fi folosiţi. Conducerea penitenciarului a explicat
\n că aceşti bani constituie un fel de garanţie pentru eventualele
\n distrugeri pe care le-ar provoca deţinutul, precum şi o rezervă
\n pentru banii de drum la liberare. \u00cen situaţia \u00een care, la liberare,
\n biletul de tren clasa a doua p\u00e2nă la domiciliu depăşeşte
\n cei 15 RON, penitenciarul \u00eei dă deţinutului numai diferenţa
\nnecesară.<\/p>\n

 <\/p>\n

Sancţiuni
\n disciplinare. Deţinuţi clasificaţi ca av\u00e2nd un grad sporit
\n de periculozitate<\/b><\/p>\n

\u00cen semestrul I al
\n anului 2005, la Bistriţa au fost aplicate 50 de sancţiuni
\n disciplinare din care mare parte o reprezintă mustrările (38). \u00cen
\n cinci situaţii, sancţiunea aplicată a fost izolarea, dar \u00een
\n toate aceste cazuri măsura a fost contestată, cauzele afl\u00e2ndu-se
\n \u00eencă pe rolul instanţelor de judecată. P\u00e2na la soluţionarea
\n definitivă a contestaţiilor, penitenciarul a suspendat aplicarea
\n sancţiunilor respective, astfel \u00eenc\u00e2t, la data vizitei, nici un
\ndeţinut nu se afla la izolator.<\/p>\n

Moldovan Liviu
\n şi Imbrea Marius executau pedeapsa \u00een regim restrictiv, sancţiune
\n aplicată \u00een urma unui incident care avusese loc la 15 noiembrie 2004,
\n \u00eentr-una din camerele destinate deţinuţilor periculoşi (camera
\n 56). Imbrea Marius se afla \u00een camera specială pentru executarea regimului
\n restrictiv, iar Moldovan Liviu, \u00eentr-una din cele două camere de izolare.
\n Cei doi deţinuţi erau scoşi din cameră numai cu
\n cătuşe, inclusiv la plimbarea zilnică (cătuşele erau
\nscoase numai după ce ajungeau \u00een curtea de plimbare).<\/p>\n

\u00cen ceea ce priveşte
\n incidentul pentru care Moldovan şi Imbrea fuseseră
\n sancţionaţi cu regim restrictiv, varianta oficială diferă
\n de cea a celor doi \u00eempricinaţi. Potrivit variantei din procesul-verbal al
\n comisiei de disciplină, \u00een ziua de 15 noiembrie 2004, deţinutul Rus
\n Traian, coleg de cameră cu primii doi, trebuia dus la cabinetul medical
\n pentru a fi examinat \u00een vederea executării unei sancţiuni cu
\n izolarea. Moldovan Liviu şi Imbrea Marius l-ar fi instigat pe Rus, dar
\n şi pe ceilalţi colegi de cameră, să nu permită scoaterea
\n sa din cameră. La intrarea trupei de intervenţie, Imbrea l-ar fi
\n lovit pe unul dintre \u201emascaţi\u201d cu un geam \u00een cap, iar Moldovan a intrat \u00een
\n baie \u00een căutarea unui obiect contondent tot \u00een scopul agresării
\n cadrelor. Am\u00e2ndoi au fost sancţionaţi pentru aceste fapte cu 6 luni
\n de regim restrictiv, măsură pe care au contestat-o la
\n instanţă. Imbrea a renunţat la contestaţie şi a
\n \u00eenceput să execute sancţiunea la 2 februarie 2005, iar \u00een cazul lui
\n Moldovan instanţa a respins contestaţia, acesta \u00eencep\u00e2nd executarea
\n la 4 mai 2005. De asemenea, penitenciarul a sesizat parchetul \u00een privinţa
\n comiterii infracţiunii de ultraj de către cei doi. Numai Imbrea
\n Marius a fost trimis \u00een judecată, procesul fiind \u00eencă \u00een
\n desfăşurare la data vizitei. Din dosarul de penitenciar a lui
\n Moldovan Liviu mai rezultă şi că acesta suferă de
\n oligofrenie gradul II cu tulburări comportamentale (certificatul de
\nhandicap era emis \u00een 2002).<\/p>\n

Moldovan Liviu
\n susţine că \u00eentr-adevăr ar fi protestat \u00eempotriva scoaterii din
\n cameră a deţinutului Rus Traian, dar din cauză că acesta
\n era bolnav şi nu putea fi dus direct la izolare, fără avizul
\n medicului. Moldovan ar fi susţinut exact necesitatea prezentării
\n colegului său la medicul penitenciarului. Imbrea Marius afirmă
\n că nu ar fi protestat \u00eempotriva scoaterii din cameră a lui Rus, ci
\n \u00eempotriva faptului că supraveghetorii filmau incidentul. Ambii spun
\n că aproximativ 8 \u201emascaţi\u201d cu scurturi şi căşti de
\n protecţie au intrat \u00een cameră şi au \u00eenceput să \u00eei
\n lovească pe toţi deţinuţii cu bastoane, chiar mai \u00eenainte
\n de a le da binecunoscutul ordin de a se \u00eentinde pe jos (şi alţi
\n deţinuţi din camera respectivă afimă acelaşi lucru).
\n Moldovan susţine că s-a dus \u00een baie pentru a se ascunde, nu pentru a
\n căuta vreun obiect contondent, iar Imbrea afirmă că geamul era
\n sprjinit de peretele camerei şi s-ar fi spart datorită faptului
\n că s-a ascuns \u00eentre acesta şi perete. \u00cen nici un caz intenţia sa
\nnu ar fi fost de a lovi pe cineva.<\/p>\n

Indiferent de
\n intenţiile celor doi, APADOR-CH consideră intervenţia
\n \u201emascaţilor\u201d disproporţionată<\/b>. Nici din documentaţia
\n pusă la dispoziţie de conducerea penitenciarului, nici din
\n discuţiile cu cei implicaţi (inclusiv cu deţinuţi din
\n camera 56) nu reiese că folosirea forţei faţă de
\n deţinuţi ar fi fost justificată. Din informaţiile
\n obţinute de reprezentantele APADOR-CH rezultă că singurul lucru
\n care a determinat intervenţia au fost vociferările celor doi. \u00centr-o
\n astfel de situaţie se putea recurge la negocieri, eventual la imobilizarea
\n deţinuţilor şi mutarea lor \u00eentr-o altă cameră sau la
\n aplicarea de alte metode care să ducă la detensionarea
\n situaţiei, \u00een nici un caz la agresarea tuturor deţinuţilor din
\n acea cameră. \u00cen plus, nu a reieşit că, \u00een afara celor doi,
\n alţi deţinuţi din cameră (\u00een total erau 8 persoane) ar fi
\n avut un comportament agresiv sau măcar ar fi vociferat. Cu toate acestea,
\n intervenţia \u201emascaţilor\u201d s-a răsfr\u00e2nt asupra tuturor,
\nfără nici o diferenţă.<\/p>\n

Singurul care a
\n formulat pl\u00e2ngere penală \u00eempotriva trupei de intervenţie a fost
\n Imbrea. La 17 iunie 2005 procurorul anchetator a dispus efectuarea unei
\n constatări medico-legale prin care să se stabilească dacă
\n leziunile şi sechelele pe care Imbrea susţine că le-a suferit
\n datorită bătăii primite sunt reale şi dacă \u00eentre ele şi
\n intervenţia \u201emascaţilor\u201d există o legătură de
\n cauzalitate. Deţinutul a fost dus la serviciul medico-legal, dar \u00eencă
\nnu se primise nici un răspuns.<\/p>\n

APADOR-CH
\n contestă şi sistemul de sancţionare multiplă a unui
\n deţinut implicat \u00eentr-un astfel de incident. Astfel, Imbrea Marius a
\n petrecut 24 de ore la izolare severă, imediat după producerea
\n incidentului din 15 noiembrie 2005. A doua zi, a fost informat că s-a
\n \u00eenaintat la ANP propunerea de a fi sancţionat cu regim restrictiv, dar
\n deţinutul a rămas la camera de izolare pentru \u00eencă 10 zile
\n (Imbrea considera că acesta a fost o formă de \u201eizolare de colectiv\u201d;
\n \u00een această privinţă, APADOR-CH subliniază \u00eencă o
\n dată că prin \u201eizolare de colectiv\u201d nu trebuie să se
\n \u00eenţeleagă mutarea unui deţinut la camera de izolare<\/i>, ci
\n separarea lui de colectivul \u00een care a avut loc incidentul prin transferarea \u00een
\n altă cameră de detenţie obişnuită<\/i>). Din dosarul de
\n penitenciar al deţinutului nu a fost clar dacă pe l\u00e2ngă regimul
\n restictiv, Imbrea a mai sancţionat formal şi cu izolarea. Dacă
\n nu, cele 10 zile petrecute de Imbrea la izolare \u00een noiembrie 2004 au fost
\n lipsite de temei legal. Mai mult, din \u00eensemnările de pe coperta dosarului
\n de penitenciar rezulta că la cele 6 luni de regim restictiv au mai fost
\n adăugate alte 10 zile. APADOR-CH cere ANP să cerceteze aspectele
\n legate de sancţionarea deţinutului Imbrea Marius pentru incidentul
\n din 15 noiembrie 2004 şi să comunice asociaţiei rezultatul,
\ninclusiv c\u00e2t timp a petrecut la izolare şi \u00een ce temei.<\/i><\/p>\n

Revenind la
\n multipla sa sancţionare, pe l\u00e2ngă timpul petrecut la izolare, Imbrea
\n Marius a mai fost sancţionat cu 6 luni de regim restrictiv şi a fost
\n trimis \u00een judecată pentru ultraj (probabil cu şanse mari de a fi
\n condamnat). \u00cen final, deţinutul respectiv va fi sancţionat de trei
\n ori pentru aceeşi faptă, cu izolarea, cu regim restrictiv şi cu
\n o pedeapsă penală. \u00cen alte cazuri, la acestea se mai adaugă
\n \u00eencă o "sancţiune", cea a clasificării ca periculos
\n (\u00een cazul lui Imbrea acest lucru nu se aplică, el fiind deja clasificat
\n drept periculos la data producerii incidentului; clasificarea s-a bazat pe
\n nişte menţiuni făcute de Centrul de reeducarea Găeşti
\n cum că, atunci c\u00eend a fost internat \u00een acest centru, ar fi avut o
\n intenţie de evadare cu atac asupra supraveghetorului şi două
\n pedepse pentru tentativă de evadare). APADOR-CH consideră că
\n acest sistem de sancţionare multiplă pentru aceeaşi faptă
\n trebuie să \u00eenceteze. Iar cei care se fac vinovaţi de
\n săv\u00e2rşirea unor fapte penale\/\u00eencălcări ale regulamentului
\n de ordine interioară trebuie să fie sancţionaţi numai
\npentru forma cea mai gravă pe care acestea o \u00eembracă<\/b>.<\/p>\n

\u00cen privinţa
\n clasificării deţinuţilor ca periculoşi<\/i>, APADOR-CH
\n susţine \u00een continuare că aceasta este<\/i> o pedeapsă <\/b>(nu
\n numai prin regimul de detenţie mai sever ci şi prin consecinţele
\n asupra eventualei liberări condiţionate) şi prin urmare ar fi
\n normal să se aplice procedurile folosite \u00een cazul sancţiunilor
\ndisciplinare <\/i>(audieri, martori, căi de atac).<\/p>\n

La data vizitei, 13
\n deţinuţi erau clasificaţi ca av\u00e2nd un grad sporit de
\n periculozitate. Clasificarea deţinuţilor se face potrivit ordinului
\n DGP \u00een materie, adică se aplică inclusiv celor cu \u201eintenţii de
\n evadare\u201d. APADOR-CH reiterează că principalul criteriu de clasificare
\n a deţinuţilor trebuie să fie comportamentul lor din timpul
\n executării pedepsei \u00een curs, iar nu pe durata unei pedeapse anterioare.
\n Deţinuţii clasificaţi trebuie să fie \u00eentr-adevăr cei
\n care, prin comportamentul lor, pun \u00een pericol real alţi deţinuţi
\n sau cadrele din penitenciar. Folosirea unor criterii vagi, care nu au \u00een mod
\n necesar legătură cu comportamentul actual al unui deţinut (cum
\neste şi cel al \u201eintenţiilor de evadare\u201d), face loc abuzurilor. <\/p>\n

La Bistriţa,
\n reprezentantele APADOR-CH au identificat două situaţii \u00een care
\n deţinuţii fuseseră \u00een mod abuziv clasificaţi ca
\n periculoşi datorită \u201eintenţiilor de evadare\u201d. Balaş Teofil
\n era clasificat \u00eencă din anul 2000 de către Penitenciarul Gherla, pe
\n motiv că şi-ar fi exprimat \u00een scris intenţiile de evadare.
\n Clasificarea avusese loc pe baza a două scrisori, expediate către
\n soţia sa şi \u00een care erau exprimate mai multe ameninţări.
\n Balaş Teofil scrisese că va pune \u00een practică
\n ameninţările \u201edupă ce se va libera\u201d. Cu toate acestea, cuvintele
\n sale au fost interpretate ca exprim\u00e2nd o clară intenţie de evadare!
\n Mult mai grav, deşi era clasificat de mai bine de 4 ani şi fusese
\n transferat la mai multe penitenciare, nici una din comisiile care l-au evaluat
\n nu a remarcat evidenta eroare şi nu a dispus declasificarea (ultima
\n revizuire avusese loc la Bistriţa \u00een aprilie 2005). \u00cen plus, din anul
\n 2001, la \u201eintenţiile de evadare\u201d s-a adăugat şi \u201eatitudinea
\n revendicativă\u201d ca motiv de clasificare. Nu reieşea de ce atitudinea
\n revendicativă a deţinutul constituia un pericol pentru alte persoane.
\n \u00cen schimb, pentru reprezentantele APADOR-CH a fost destul de clar că
\n revizuirea clasificării a fost strict formală \u00een cazul lui Balaş
\n Teofil. Comisiile nu au făcut altceva dec\u00e2t să copieze motivaţia
\n din anteriorul proces-verbal de clasificare, fără să verifice
\ndacă subzită (sau măcar au existat) motivele clasificării.<\/p>\n

\u00cen cel de-al doilea
\n caz, Branea Emilian era clasificat drept periculos din anul 2003 pentru
\n că, imediat după ce a comis fapta penală pentru care ulterior a
\n fost condamnat (un furt) şi \u00eenainte de a fi arestat, a fugit, \u00een final
\n \u00eencerc\u00e2nd să treacă Dunărea \u00eenot. Acesta era un motiv suficient
\n pentru a-l clasifica drept periculos, pentru \u201eintenţii de evadare\u201d, deşi
\n el nu se afla \u00een custodia autorităţilor atunci c\u00e2nd \u00eencercase să
\n fugă.<\/i> Nici măcar deţinutul nu făcuse legătura
\n \u00eentre \u00eencercarea sa de a fugi din ţară şi clasificare. Singura
\n explicaţie pe care a putut să o găsească a fost că
\n fusese clasificat pentru că, \u00een urma evaluării psihologice, profilul
\n său ar fi fost cel al unei persoane cu \u201eintenţii de evadare\u201d.
\n APADOR-CH sublinează că, la Penitenciarul Bistriţa,
\n urmăriţii locali sau generali nu sunt clasificaţi, singura
\n restricţie la care sunt supuşi fiind aceea că nu sunt scoşi
\n la muncă \u00een exteriorul penitenciarului. \u00cen acest context, menţinerea
\n clasificării ca periculos a lui Branea Emilian apare cu at\u00e2t mai greu de
\nexplicat.<\/p>\n

Este evident
\n că \u00een ambele cazuri, audierea deţinutului clasificat de către
\n comisie ar fi fost utilă pentru clarificarea circumstanţelor privind
\n \u201eintenţiile de evadare\u201d. Astfel s-ar fi evitat revizuirea strict
\n formală a motivelor clasificării, lucru aplicabil şi \u00een cazul lui
\nImbrea Marius, prezentat mai sus.<\/p>\n

\u00cen ce priveşte
\n regimul deţinuţilor clasificaţi, ei sunt separaţi de restul
\n deţinuţilor. La scoaterea din cameră nu sunt
\n \u00eencătuşaţi, iar la transportul \u00een afara penitenciarului sunt
\n imobilizaţi cu cătuşe simple, nu cu \u201emijloace sigure de
\n imobilizare\u201d (lanţuri). Explicaţia este simplă: penitenciarul nu
\n are \u00een dotare asemenea \u201emijloace de imobilizare\u201d (probabil datorită
\n faptului că este un penitenciar cu regim \u00eenchis, iar nu unul de
\nmaximă siguranţă).<\/p>\n

 <\/p>\n

Asistenţa
\n medicală<\/b><\/p>\n

Asistenţa
\n medicală este asigurată de 2 medici de medicină generală, 5
\n asistenţi şi un asistent farmacie. La aceştia se adaugă un
\n medic stomatolog plătit cu ora, deoarece postul respectiv nu este \u00eencadrat
\n pentru moment. APADOR-CH apreciază faptul că s-au depus
\n diligenţele necesare pentru asigurarea asistenţei stomatologice
\n pentru deţinuţi, \u00een condiţiile \u00een care nu s-a putut găsi un
\n medic specialist pentru ocuparea postului. Din punctul de vedere al APADOR-CH,
\n angajarea de medici \u00een sistemul de plată cu ora este benefic pentru
\n deţinuţi şi din alt motiv: \u00een general cei plătiţi cu
\n ora nu au contracte cu Casa de Sănătate a
\n Apărării, Ordinii Publice, Sigurantei Naţionale şi
\n Autorităţii Judecătoreşti (Casa OPSNAJ), ceea ce
\n \u00eenseamnă că nu pot acorda consultaţii dec\u00e2t
\ndeţinuţilor, nu şi cadrelor.<\/p>\n

Acest
\n lucru nu este valabil şi pentru cei doi medici generalişti ai
\n Penitenciarului Bistriţa. Ei sunt şi medici de familie pentru cadre,
\n familiile acestora, precum şi pentru fostele cadre. Programul zilnic de
\n consultaţii este \u00eempărţit pentru cele două categorii de
\n pacienţi: deţinuţii au program \u00eentre orele 7.30-12, 13-17
\n şi 18-20, iar cadrele şi familiile acestora \u00eentre 12-13 şi
\n 17-18. \u00cen medie, se acordă 60-80 de consultaţii pe zi pentru
\n deţinuţi şi 4-5 pentru cadre. APADOR-CH repetă că
\n deţinuţii depind \u00een \u00eentregime de medicii din penitenciar, astfel
\n \u00eenc\u00e2t aceştia din urmă ar trebui să se ocupe exclusiv de cei
\n privaţi de libertate, iar nu de cadre, care se pot adresa şi unor
\n medici din afara sistemului. Consultarea personalului de
\n către medicul de penitenciar este justificată numai \u00een cazuri de
\nurgenţă.<\/i><\/p>\n

Bolile cele mai
\n frecvente ale deţinuţilor sunt cele de piele, digestive şi
\n bolile cardiace. \u00cen privinţa TBC-ului, 3 deţinuţi se află
\n \u00een TSS, iar alţi 17 sunt sub supraveghere. Cei 20 sunt cazaţi \u00een
\n două camere separate. Alţi aproximativ 40 de deţinuţi
\n prezintă tulburări psihice, dintre care 15 sunt sub tratament de
\n specialitate (inclusiv deţinutul Moldovan Liviu, tratamentul său
\n fiind stabilit la o policlinică din Bistriţa). Medicul şef a
\n afirmat că, de fapt, cea mai \u00eent\u00e2lnită afecţiune este
\n \u201esimularea\u201d, majoritatea deţinuţilor doar prefăc\u00e2ndu-se că
\n suferă de vreo afecţiune. APADOR-CH nu contestă că există
\n şi deţinuţi – simulanţi. \u00censă un medic are obligaţia <\/i>de a examina toate <\/i>persoanele care afirmă că ar avea probleme
\n de sănătate. Şi "simulantul" se poate \u00eembolnăvi
\n cu adevărat, dar riscă să fie ignorat tocmai din cauza etichetei
\n aplicate, la propriu, pe fişa sa medicală. Asociaţia cere
\n personalului medical de penitenciar să renunţe la astfel de
\netichetări.<\/p>\n

\u00cen ultimul an, \u00een
\n penitenciar a avut loc un singur deces (\u00een decembrie 2004), datorat unei
\n meningite infecţioase. Nu a fost clar cum a contactat deţinutul
\n boala, care a fost evoluţia acesteia sau din ce motiv s-a ajuns la deces. APADOR-CH
\n solicită ANP să \u00eei comunice care au fost concluziile Comisiei comune
\n de investigare a deceselor din penitenciare \u00een privinţa acestui
\ndeţinut<\/b>.<\/p>\n

Penitenciarul nu
\n are probleme cu decontarea medicamentelor şi nici a consultaţiilor
\n acordate de spitalele civile din Bistriţa. Pe durata transportului la
\n spitalele civile (realizat cu autosanitara proprie), precum şi a
\n internării, deţinuţii sunt \u00eencătuşaţi. Asociaţia
\n reaminteşte recomandarea insistentă a Comitetului pentru Prevenirea
\n Torturii ca deţinuţii bolnavi să nu fie imobilizaţi cu
\n cătuşe <\/i>(de lanţuri nici nu poate fi vorba). \u00cen cazul unui
\n bolnav agitat care devine periculos pentru alţii sau pentru el \u00eensuşi
\n CPT cere să se recurgă la mijloace de imobilizare altele dec\u00e2t
\ncătuşele <\/i>(de pildă, bandaje elastice)<\/b>.<\/p>\n

\u00cen programul de
\n formatori pe probleme legate de HIV\/SIDA şi TBC (iniţiat \u00een 2002), \u00een
\n ultima serie au fost instruiţi 12 deţinuţi. Personalul medical
\n nu a putut oferi o cifră legată de solicitările pentru testarea
\n HIV\/SIDA venite din partea deţinuţilor. \u00censă, \u00een cazul \u00een care
\n ar exista o asemenea solicitare, deţinutul ar fi mai \u00eent\u00e2i consiliat de
\n către personalul medical, apoi i s-ar recolta s\u00e2nge, iar \u00een final
\n rezultatul i-ar fi comunicat verbal. Comunicare scrisă este exclusă,
\n explicaţia oferită fiind aceea că nu se pot face copii de pe
\n fişa medicală dec\u00e2t la cererea unei instituţii, nu şi a
\n deţinutului \u00een cauză. Acesta poate primi, la cerere, un referat
\n medical, dar numai la liberare şi numai dacă este clinic
\nsănătos.<\/p>\n

APADOR-CH nu
\n \u00eenţelege de ce nu se pot da deţinuţilor, la cerere, copii ale
\n fişei medicale şi subliniază că, \u00een cauze similare, \u00een care
\n documentaţia medicală a unui persoane era deţinută de
\n autorităţile statului şi nu era eliberată la cerere
\n persoanei vizate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat
\n statele p\u00e2r\u00e2te pentru \u00eencălcarea articolului 8 (dreptul la viaţă
\n privată). Mai mult, acest refuz apare ca excesiv \u00een condiţiile \u00een
\ncare \u00een alte penitenciare copierea fişei medicale este posibilă.<\/p>\n

Un lucru bun care
\n trebuie menţionat este acela că, potrivit afirmaţiilor
\n medicului-şef, deţinuţii primesc prezervative şi \u00een timpul
\n detenţiei, nu numai la liberare. APADOR-CH a susţinut constant
\n că deţinuţii trebuie să aibă acces la prezervative \u00een
\n timpul<\/i> detenţiei. Relaţiile sexuale \u00eentre deţinuţi sunt
\n un fapt cunoscut, iar distribuirea de prezervative este importantă pentru
\nprevenirea răsp\u00e2ndirii bolilor cu transmitere sexuală.<\/p>\n

La infirmerie erau
\n cazaţi 6 deţinuţi. \u00cen momentul vizitei aceştia se aflau la
\n plimbare, \u00een afară de deţinutul Mihai Ştefan care era paralizat
\n pe partea st\u00e2ngă a corpului. Paralizia se datora unei bătăi
\n primite din partea unui alt deţinut, \u00een ianuarie 2005, pe c\u00e2nd se afla la
\n Penitenciarul Bacău. Medicul şef a afirmat că deţinutul
\n respectiv nu este cuprins \u00een nici o schemă de recuperare locomotorie,
\ndeşi era evident că aceasta i-ar fi fost de folos bolnavului.<\/p>\n

 <\/p>\n

Activităţi
\n socio-educative<\/b><\/p>\n

La compartimentul
\n socio-educativ sunt \u00eencadraţi doi asistenţi sociali şi un
\n jurist, deşi statul de funcţiuni prevede 5 posturi de ofiţeri.
\n Celor trei li se adaugă un agent tehnic şi preotul ortodox. \u00cen
\n penitenciar nu există nici un psiholog, drept urmare nimeni nu face
\n evaluarea psihologică a deţinuţilor \u00een perioada de
\ncarantină.<\/p>\n

Programele
\n desfăşurate de compartimentul socio-educativ \u00een primele 6 luni ale
\n anului 2005, sunt, \u00een cea mai mare parte, cele venite de la ANP, cum ar fi
\n INSTAD (programul din perioada de carantină) sau EDUCOLEX (programul de
\n educaţie pe teme juridice). Programul de şcolarizare clasele I-IV
\n (denumit pompos CONIS) este realizat cu ajutorul unui \u00eenvăţător
\n de la o şcoală generală din localitate şi a avut, \u00een ultima
\n serie, 10 absolvenţi care au primit certificat de absolvire. Un lucru bun
\n este acela că numărul participanţilor la programul de
\n şcolarizare nu este limitat, orice doritor put\u00e2ndu-se \u00eenscrie. Dacă
\n numărul este mare, se organizează mai multe grupe. Programul de
\n alfabetizare (ALFAZ) este realizat de cadrele de penitenciar. \u00cen ultima serie
\n au participat 12 deţinuţi, care au beneficiat de cursurile de alfabetizare
\n timp de 3 luni, de două ori pe săptăm\u00e2nă, deci \u00een total
\n aproximativ 24 de ore. Nu este clar \u00een ce măsură programul de
\nalfabetizare \u00eeşi atinge scopul \u00eentr-un număr at\u00e2t de mic de ore.<\/p>\n

CIID este un
\n program de combatere a ideilor iraţionale, destinat deţinuţilor
\n periculoşi. Deşi \u00een total sunt 13 deţinuţi clasificaţi
\n ca periculoşi, numai 6 sunt cuprinşi \u00een acest program.
\n Reprezentantele asociaţiei nu au putut primi mai multe explicaţii
\n legate de acest program (de altfel bine-venit), deoarece cel care se ocupa de
\n el, şeful de compartiment, nu era prezent. Dar din discuţiile cu
\n ceilalţi doi angajaţi de la socio-educativ a reieşit că, de
\n exemplu, nu există nici o activitate specială cu deţinutul
\n Moldovan Liviu, al cărui caz a fost prezentat mai sus. APADOR-CH
\n susţine că tocmai asemenea deţinuţi mai dificili (Moldovan
\n are o lungă listă de rapoarte de incident, este clasificat drept
\n periculos, suferă de oligofrenie şi, \u00een prezent, execută 6 luni
\n de regim restictiv) trebuie să se bucure de atenţia compartimentului
\n socio-educativ. Moldovan nu numai că nu era cuprins \u00een astfel de
\n activităţi speciale, dar \u00eempotriva lui exista o pl\u00e2ngere penală
\n pentru ultraj formulată de un angajat al compatimentului socio-educativ (o
\n asistentă socială). Acuzaţia adusă lui Moldovan era
\n legată de ameninţările cu moartea pe care le-ar fi proferat. Cu
\n toate acestea, chiar angajatul respectiv a recunoscut că \u00een trecut nu a
\n avut probleme cu deţinutul şi că acesta este instabil din punct
\n de vedere psihic. Din discuţia cu Moldovan Liviu a reieşit că
\n motivul său de supărare era tocmai lipsa unor activităţi \u00een
\n care să fie cuprins pe perioada executării sancţiunii cu regim
\n restrictiv, care să \u00eei dea posibilitatea obţinerii unor
\n evidenţieri şi, subsecvent, a \u201eridicării\u201d unor rapoarte de
\n pedepsire. \u00cen loc să i se explice de ce nu poate fi cuprins \u00een
\n activităţi cultural-educative colective (interdicţia fiind
\n stabilită prin ordinul ministrului justiţiei nr. 3352\/2003), ci numai
\n individuale, şi care ar fi acele activităţi individuale care
\n i-ar putea aduce evidenţierile dorite, lui Moldovan i s-a răspuns cu
\n formularea unei pl\u00e2ngeri penale, \u00een condiţiile \u00een care reacţia sa
\n agresivă se datora probabil şi bolii de care suferă
\n(oligofrenie).<\/p>\n

Minorii sunt
\n cuprinşi zilnic \u00een programul ACTIV-CLUB de activităţi
\n ocupaţionale. Nu este foarte clar \u00een ce consta activitatea zilnică a
\n minorilor (cadrele au menţionat realizarea de puzzle-uri), dar la data
\n vizitei cei trei minori din penitenciar erau la club, unde vizionau un film pe
\n DVD. Minorii au spus că ar mai fi fost aduşi la club pentru a vedea
\n un film cu o săptăm\u00e2nă \u00eenainte, \u00eensă nu \u00eeşi aduceau
\n aminte ce film vizionaseră. De aceea, reprezentantele asociaţiei au
\n rămas cu impresia că vizionarea filmului era \u201eorganizată\u201d
\n special pentru vizita APADOR-CH. \u00cen rest, minorii au menţionat faptul
\n că ies de două ori pe zi la curtea de plimbare, unde joacă tenis
\nde picior.<\/p>\n

Penitenciarul
\n Bistriţa beneficiază de colaborarea constantă a studenţilor
\n de la Universitatea Babeş-Bolyai, care \u00eeşi desfăşoară
\n practica \u00een penitenciar. \u00cen primul semestru al anului 2005, 17 astfel de
\n studenţi au lucrat cu deţinuţii, \u00een sistemul \u201eclasic\u201d: timp de 3
\n luni de zile, o dată pe săptăm\u00e2nă. Programele
\n desfăşurate cu ajutorul studenţilor au fost CEB (educaţia
\n bunul cetăţean \u2013 pentru tineri şi minori), CIVITAS
\n (educaţie civică), INTEGROFAM (discuţii despre familie \u2013 pentru
\n deţinuţii adulţi), EDUCOFAM (discuţii despre familie \u2013 cu
\n deţinuţii tineri). \u00cen general, \u00een fiecare dintre aceste programe sunt
\ncuprinşi c\u00e2te 10-20 de deţinuţi.<\/p>\n

Penitenciarul
\n Bistriţa are un program de pregătire pentru liberare a
\n deţinuţilor (PROLIB) desfăşurat \u00een colaborare cu Serviciul
\n pentru Protecţia Victimelor şi Reintegrare Socială a
\n Infractorilor Bistriţa (fostul serviciu de reintegrare socială şi
\n supraveghere). Doi consilieri de la SPVRI vin o dată pe
\n săptăm\u00e2nă şi petrec 1 oră şi jumătate \u2013 2
\n ore cu deţinuţii. Programul durează \u00een total 6 luni. \u00cen
\n urmă cu 3 luni erau implicaţi 31 de deţinuţi, la data
\n vizitei mai rămăseseră numai 19. Programul este susţinut \u00een
\n \u00eentregime de consilierii de la SPVRI, fără aportul compartimentului
\nsocio-educativ, care se ocupă numai de organizare.<\/p>\n

\u00cen colaborare cu
\n Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă,
\n penitenciarul organizează şi cursuri de calificare ca
\n zidar\/pietrar\/tencuitor (program denumit PROFORD). Cursul durează 4 luni,
\n iar la sf\u00e2rşitul acestuia absolvenţii primesc certificate de
\n calificare, identice cu cele primite de cursanţii AJOFM-ului \u00een general.
\n Tot identice sunt şi condiţiile pe care trebuie să le
\n \u00eendeplinească deţinuţii pentru a putea participa la cursuri:
\n să aibă 8 clase şi să fie apt de muncă. La acestea se
\n adaugă comportamentul bun \u00een timpul detenţiei, precum şi
\n condiţia de a mai avea numai 9 luni p\u00e2nă la liberare (dar nu mai
\n puţin de 4 luni \u2013 durata cursului). Dintre toate aceste condiţii, APADOR-CH
\n consideră cea a absolvirii a 8 clase ca fiind excesivă. Chiar
\n dacă acestea sunt condiţiile generale impuse de AJOFM, \u00een cazul
\n deţinuţilor ar trebui să se facă o excepţie,
\n datorită circumstanţele deosebite \u00een care se găsesc
\n aceştia. \u00cen mod evident, mulţi dintre ei nu au absolvit şcoala
\n generală, fapt care nu le afectează totuşi capacitatea de a
\n munci ca zidar pietrar tencuitor. Cu o astfel de calificare, ei ar putea
\n obţine un serviciu după liberare, astfel \u00eenc\u00e2t şansele de
\n recidivă ar scădea (cei mai mulţi sunt condamnaţi pentru
\nfurturi şi t\u00e2lhării).<\/p>\n

DIFICIL este un
\n program de menţinere a legăturii cu familia şi comunitatea,
\n realizat de Prison Fellowship Cluj, o dată la 2 saptăm\u00e2ni, \u00een program
\n fiind cuprinşi, \u00een prezent, 18 deţinuţi. Şase voluntari ai
\n acestei organizaţii oferă consiliere individuală şi
\n organizează \u00eent\u00e2lniri cu familia. Pentru a participa la program,
\n deţinuţii trebuie să fie din judeţele Cluj sau
\n Bistriţa-Năsăud şi să aibă probleme familiale (de
\nexemplu, \u201enecăutaţii\u201d, familii cu mulţi copii).<\/p>\n

Tot o
\n organizaţie neguvernamentală (Serviciul Umanitar pentru Penitenciare)
\n desfăşoară şi programul \u201eExistă speranţă
\n 2005\u201d şi care presupune \u00eent\u00e2lniri cu 25 de deţinuţi cu rapoarte
\n de incident, o dată pe săptăm\u00e2nă, timp de 6 luni, \u00een cadrul
\n cărora se discută despre modul \u00een care trebuie să se comporte \u00een
\n societate. APADOR-CH apreciază faptul că acest program este destinat
\n tocmai unor deţinuţi-problemă şi sugerează ca şi
\n compartimentul socio-educativ al penitenciarului să preia ideea \u00een
\nactivităţile proprii.<\/p>\n

SURM este un
\n program de susţinere moral religioasă realizat de cultul penticostal,
\n la care participă 47 de deţinuţi (angajaţii
\n compartimentului susţin că la aceste \u00eent\u00e2lniri preotul ortodox nu
\n participă, ocup\u00e2ndu-se doar strict de organizare). Partea remarcabilă
\n a colaborării penitenciarului cu acest cult o reprezintă
\n funcţionarea \u00een localitate a unui centru de reintegrare socială
\n (Onisim), de care au beneficiat \u00een acest an 3 deţinuţi care s-au
\n liberat de la Bistriţa. Concret, centrul dispune de locuinţe proprii
\n pe care le pune la dispoziţia foştilor deţinuţi care nu au
\n unde să se ducă după liberare şi, de asemenea, se
\n ocupă de găsirea unui loc de muncă pentru aceştia. Ajutorul
\n nu este condiţionat de trecerea la cultul penticostal. Rolul penitenciarului
\n este de a identifica deţinuţii care au nevoie de acest ajutor la
\nliberare şi de a face propuneri către centru.<\/p>\n

Compartimentul
\n socio-educativ realizează şi două publicaţii lunare:
\n revista \u201ePromisiune\u201d, cu articole şi materiale de la deţinuţi
\n (7-8 deţinuţi \u00een fiecare lună) şi \u201eGazeta volantă\u201d cu
\n articole despre activităţile şi acţiunile cu
\n deţinuţi. Prima se realizează \u00een 2 exemplare, iar cea de-a doua
\n \u00een 3 exemplare, care circulă \u00eentre camerele de deţinere. Din
\n discuţiile cu deţinuţii nu a reieşit că revistele
\n respective ar prezenta vreun interes pentru aceştia. \u00cen acest sens,
\n APADOR-CH sugerează ca deţinuţii să fie mai mult
\n implicaţi \u00een stabilirea conţinutului revistelor, prin chestionarea
\nlor \u00een legătură cu subiectele care i-ar interesa.<\/p>\n

 <\/p>\n

Camere de detenţie.
\n Atmosfera din penitenciar<\/b><\/p>\n

\u00cen Penitenciariarul
\n Bistriţa există două tipuri de camere de deţinere: cele mai
\n noi, cu o suprafaţă de 19,5 m2 la 8 paturi instalate
\n (2,44m2\/loc de deţinere) şi cele din pavilioanele vechi,
\n la care raportul dintre suprafaţă şi locurile de deţinere
\neste şi mai mic, de 1,4 (51 de paturi instalate la 71,2 m2).<\/p>\n

Deşi camerele
\n vechi au fost modernizate şi dispun de duşuri proprii, la fel ca
\n şi cele din blocul mai nou de detenţie, microcentralele instalate nu
\n pot face faţă necesităţilor, astfel \u00eenc\u00e2t apa caldă se
\n distribuie numai la sala veche de baie, unde deţinuţii sunt duşi
\n o dată, cel mult de două ori pe săptăm\u00e2nă (indiferent
\n dacă stau \u00een blocul nou sau \u00een pavilioanele vechi). Camerele noi de
\n deţinerea sunt dotate fiecare cu c\u00eete o chiuvetă, iar \u00een camerele
\n vechi deţinuţii au la dispoziţie c\u00e2te un jgheab cu 4 robinete.
\n La camera pentru regim restrictiv nu exista nici măcar jgheabul, robinetul
\nfiind plasat direct deasupra WC-ului turcesc.<\/b><\/p>\n

\u00cen mod
\n suprinzător, cele două camere de izolare erau prevăzute cu
\n paturi de piatră, deşi \u00een mod normal acestea trebuiau demolate
\nşi \u00eenlocuite cu paturi cu structură metalică<\/b>.<\/p>\n

Camera 45
\n (nerecidivişti staţionari) este situată \u00eentr-unul din
\n pavilioanele vechi de detenţie. Deşi \u00een cameră erau cazate numai
\n 34 de persoane, paturile instalate erau \u00een număr de 51, duc\u00e2nd la
\n aglomerarea inutilă a spaţiului. Profit\u00e2nd de prezenţa
\n directorului penitenciarului, \u00een timpul vizitei reprezentanţilor APADOR-CH
\n deţinuţii i-au spus acestuia o parte din probleme lor. De exemplu, ei
\n s-au pl\u00e2ns că nu pot juca tenis de picior \u00een timpul \u201eaerului\u201d zilnic,
\n deoarece curtea de plimbare este foarte mică, iar ei sunt prea mulţi.
\n \u00centr-adevăr, curţile de plimbare sunt exact de dimensiunile unui teren
\n de tenis de picior, astfel \u00eenc\u00e2t numai cei din camerele de maximum 8 persoane
\n pot practica acest sport. O altă problemă este legată de
\n cumpărăturile de la magazinul din incinta penitenciarului.
\n Deţinuţii sunt scoşi la cumpărături numai o
\n singură dată pe lună. Fiind staţionari, sunt ultimii care
\n ajung la magazin, iar unele dintre produsele pe care le-ar dori se
\n epuizează. Propunerea deţinuţilor a fost de a li se permite
\n realizarea cumpărăturilor de două ori pe lună, ţin\u00e2nd
\n cont că \u00een alte penitenciare acest lucru se poate face şi săptăm\u00e2nal.
\n Tot \u00een legătură cu cumpărăturile, deţinuţii
\n şi-au exprimat dorinţa de a cumpăra şi fructe şi
\n legume proaspete de la magazin, pe bază de comandă, directorul
\n penitenciarului promiţ\u00e2ndu-le că va vorbi cu proprietarii magazinului
\n\u00een acest sens.<\/p>\n

Reprezentantelor
\n asociaţiei nu le-a fost clar care este regimul magazinului din
\n penitenciar. Directorul penitenciarului a explicat că a fost
\n organizată o licitaţie, pe care a c\u00e2ştigat-o o firmă
\n privată. \u00cen acelaşi timp directorul vorbea de un cadru al penitenciarului
\n (un agent) care se ocupă de magazin. Se poate ca acesta să fie
\n aceeaşi persoană cu cea menţionată că s-ar ocupa de
\n verificarea preţurilor practicate de magazin. Dar nici \u00een privinţa
\n acestui aspect explicaţiile nu au fost prea clare şi anume ce se
\n \u00eent\u00e2mplă dacă preţurile practicate de magazin sunt mai mari
\n dec\u00e2t preţurile medii de la magazinele din oraş, cu care se
\nrealizează comparaţia.<\/p>\n

O altă
\n doleanţă a deţinuţilor a fost legată de
\n imposibilitatea de a vorbi la mai mult de un număr de telefon o dată,
\n chiar dacă convorbirea durează mai puţin de 10 minute. Ei au
\n spus că \u00een alte penitenciare li se permite să sune la două
\n numere de telefon cu aceeaşi ocazie, at\u00e2t timp c\u00e2t nu depăşesc
\n 10 minute pe săptăm\u00e2nă. \u00cen acest sens, directorul
\n penitenciarului a cerut o situaţie exactă a deţinuţilor
\n care dau telefoane şi a timpului pe care \u00eel ocupă această
\n activitate, pentru a vedea dacă dorinţa deţinuţilor poate
\nfi \u00eendeplinită.<\/p>\n

Alte probleme
\n ridicate de deţinuţi erau legate de programul de televizor, folosirea
\n la muncă, transferuri, interzicerea fumatului \u00een camere etc. Pentru
\n reprezentantele asociaţiei a fost evident că toate aceste probleme,
\n p\u00e2nă la urmă mărunte, şi-ar fi putut găsi o rezolvare
\n sau măcar o explicaţie, dacă conducerea şi celelalte cadre
\n ale penitenciarului ar fi acordat mai multă atenţie
\n deţinuţilor. Acumularea de nemulţumiri, indiferent de gravitatea
\n problemelor care le generează, creează o atmosferă
\n tensionată \u00een penitenciar care, \u00een final, afectează regimul de
\ndetenţie.<\/p>\n

Tot la camera 45,
\n deţinutul Lăcătuş Ştefan s-a pl\u00e2ns de faptul că i
\n s-a \u00eentocmit un raport de incident pe motiv că ar fi simulat o boală
\n pentru a nu fi scos la muncă. Deţinutul era revoltat, spun\u00e2nd că
\n el a muncit \u00eentotdeauna, dar atunci c\u00e2nd a fost \u00eentr-adevăr bolnav, nici
\n nu a fost tratat şi a mai şi fost sancţionat. Verific\u00e2nd dosarul
\n de penitenciar al deţinutului reprezentantele asociaţiei au putut
\n constata că nu există nici un raport de incident \u00een acest sens. \u00cen
\n schimb, presupusa simulare, precum şi refuzul deţinutului de a
\n ieşi la muncă, erau consemnate \u00een fişa acestuia, aflată pe
\nsecţia de deţinere.<\/p>\n

APADOR-CH
\n consideră că, at\u00e2ta vreme c\u00e2t penitenciarele nu <\/i>pot asigura
\n locuri de muncă pentru toţi deţinuţii apţi, refuzul –
\n justificat sau nejustificat – de a ieşi la muncă nu ar trebui
\n sancţionat. <\/i>Pentru a nu perturba "frontul de lucru", ar
\n putea exista liste de rezervă <\/i>cu deţinuţii apţi care
\n i-ar putea \u00eenlocui imediat pe cei care eventual refuză să iasă
\nla muncă.<\/p>\n

Toţi
\n deţinuţii din camera 45 trăiau cu impresia că la acumularea
\n de trei notări (\u201epuncte\u201d) \u00een fişa de pe secţia de deţinere,
\n (notările pot privi şi cele mai ne\u00eensemnate incidente, chiar
\n dacă nu sunt dintre cele sancţionabile), li se \u00eentocmeşte
\n automat un raport de incident. Comandatul penitenciarului a afirmat că nu
\n aceasta este realitatea, dar reprezentantele asociaţiei consideră
\n că şi deţinuţilor trebuie să li se explice foarte clar
\n care este practica \u00een materie disciplinară şi, bine\u00eenţeles, care
\nsunt drepturilor şi obligaţiile lor.<\/p>\n

\u00cen camera 13 din
\n pavilionul nou de deţinere erau cazaţi 8 arestaţi preventiv \u00een 8
\n paturi. \u00centrebaţi de directorul penitenciarului \u00een legătură cu
\n propunerile colegilor lor, aceştia le-au găsit \u00eentemeiate, ceea ce
\n dovedeşte, din nou, utilitatea dialogului dintre cadre şi
\ndeţinuţi.<\/p>\n

 <\/p>\n

Hrană.
\n Vizite. Corespondenţă<\/b><\/p>\n

Meniul pentru pr\u00e2nz
\n consta \u00een ciorbă cu fidea şi m\u00e2ncare de cartofi cu dovleci şi
\n carne, pentru toţi deţinuţii, mai puţin diabeticii pentru
\n care ciorba cu fidea era \u00eenlocuită cu ciorbă de legume. Pentru masa de
\n seară meniul consta \u00een varză a la Cluj pentru toţi
\n deţinuţii. Cantitatea de carne de porc scoasă din magazie pentru
\n ziua respectivă era de 66 de kilograme, la care se adaugau 438 de grame de
\n carne de vită. Potrivit responsabilului de la bucătărie, carnea
\n de vită era destinată adventiştilor şi musulmanilor,
\n \u00eensă ulterior acesta s-a contrazis afirm\u00e2nd că de fapt musulmanii
\n măn\u00e2ncă fără carne! Pe l\u00e2ngă carne, se mai
\n scoseseră 11,7 kg subproduse porc, 8,71 kg slănină afumată
\nşi 24,5 kg slănină crudă.<\/p>\n

Reprezentantele
\n APADOR-CH au costatat cu surprindere faptul că nu exista nici o
\n diferenţă \u00eentre meniul celor de la regim şi meniul comun. De
\n altfel, şi unii dintre deţinuţi s-au pl\u00e2ns de acest lucru (de
\n exemplu, Branea Emilian, care susţinea că suferă de ulcer
\n şi este trecut la regim, dar nu primea m\u00e2ncare diferită). O altă
\n problemă ridicată de deţinuţi \u00een legătură cu
\n calitatea hranei a fost prezenţa constantă a dovlecilor \u00een m\u00e2ncare,
\ncare, au spus ei, o transforma \u00een \u201em\u00e2ncare pentru porci\u201d.<\/p>\n

La compartimentul
\n vizite, un lucru bun care trebuie menţionat este dispunerea ghişeelor
\n pentru primirea pachetelor. Acestea se află unul \u00een faţa celuilalt,
\n ceea ce permite deţinuţilor care primesc pachete să vadă
\n exact tot ceea ce fac agenţii la primirea pachetelor. APADOR-CH a
\n susţinut mereu că o astfel de dispunere este necesară pentru ca
\n orice suspiciune cu privire la eventuale sustrageri din pachete din partea
\ncadrelor să fie evitată.<\/p>\n

Pentru exercitarea
\n dreptului la corespondenţă, deţinuţii au la dispoziţie
\n o singură cutie poştală mobilă, care circulă prin
\n penitenciar pentru ridicare corespondenţei. APADOR-CH sugerează
\n conducerii penitenciarului să solicite Poştei Rom\u00e2ne şi
\n instalarea unei cutii poştale fixe, eventual l\u00e2ngă curţile de
\nplimbare.<\/p>\n

\u00cen penitenciar sunt
\n instalate 5 telefoane cu cartelă, dintre care două se află la
\n sectorul vizite. Acestea nu sunt prevăzute cu cabine telefonice, care
\n să asigure confidenţialitatea convorbirilor. Av\u00e2nd \u00een vedereă
\n că numărul de telefoane instalate este suficient \u00een raport cu
\n numărul deţinuţilor din penitenciar, APADOR-CH consideră
\n că se poate da curs solicitării deţinuţilor de a putea
\n vorbi cu mai mult de o persoană o dată, at\u00e2t timp c\u00e2t nu
\ndepăşesc 10 minute de convorbiri.<\/p>\n

 <\/p>\n

Concluzii:<\/b><\/p>\n

 <\/b><\/p>\n

APADOR-CH
\n consideră disproporţionată intervenţia
\n \u201emascaţilor\u201d din ziua de 15 noiembrie 2004 şi cere ANP să
\n desfăşoare o investigaţie proprie, precum şi,
\n dacă va fi cazul, să sesizeze parchetul competent.<\/p>\n

APADOR-CH cere
\n Penitenciarului Bistriţa să desfiinţeze paturile de
\n piatră de la camerele de izolare, precum şi să refacă instalaţia
\n sanitară din camera de regim restrictiv, astfel \u00eenc\u00e2t
\n deţinuţii să se poată spăla corespunzător.<\/p>\n

La Penitenciarul
\n Bistriţa, atmosfera este \u00een general bună, mai ales datorită
\n gradului destul de mic de aglomerare. Cu toate acestea,
\n deţinuţii au tot felul de mici nemulţumiri, care ar putea
\n fi evitate foarte uşor prin stabilirea unui dialog real \u00eentre
\n deţinuţi şi cadre. De exemplu, \u00een privinţa
\n posibilităţii deţinuţilor de a telefona la mai mult de
\n un singur număr de telefon o dată, o problemă de competenţa
\n exclusivă a comandantului penitenciarului, a fost evident că
\n propunerea deţinuţilor nu ajunsese niciodată la acesta.<\/p>\n

APADOR-CH
\n reiterează problema deţinuţilor consideraţi
\n "dificili", care, \u00een cele mai multe cazuri, nu se bucură de
\n atenţia specială de care ar avea nevoie din partea
\n compartimenului socio-educativ. \u00cen general, persoanele selecţionate
\n pentru a participa \u00een programele organizate de compartiment sunt
\n deţinuţii \u201ecuminţi\u201d, sistem la care trebuie să se
\n renunţe. Deţinuţii clasificaţi drept periculoşi
\n şi cei cu rapoarte de incident trebuie să fie o prioritate
\n pentru compartimentul socio-educativ. Asociaţia cere ANP să
\n angajeze de urgenţă un psiholog la Bistriţa.<\/p>\n

Şi din punct
\n de vedere al asistenţei medicale, deţinuţii trebuie să
\n se bucure de o atenţie mai mare. Medicii din penitenciar ar trebui
\n să aibă \u00een vedere starea specială a pacienţilor lor
\n şi să evite să-i \u00eencadreze pe aceştia, cu at\u00e2ta
\n uşurinţă, \u00een categoria \u201esimulanţilor\u201d.<\/p>\n

 <\/b>De asemenea, APADOR-CH solicită ANP să \u00eei comunice care au
\n fost concluziile Comisiei comune de investigare a deceselor din penitenciare \u00een
\nprivinţa decesului survenit \u00een decembrie 2004 \u00een acest penitenciar.<\/b><\/p>\n

APADOR-CH
\n insistă din nou asupra limitării consultaţiilor medicale
\n acordate de medicii de penitenciar cadrelor numai pentru urgenţe<\/i>.<\/p>\n

APADOR-CH cere
\n ANP să revizuiască criteriile de clasificare a
\n deţinuţilor \u00een categoria "periculoşi". Acest
\n lucru este cu at\u00e2t mai necesar cu c\u00e2t punerea \u00een aplicare a noii legi a
\n regimului executării pedepselor care ar fi rezolvat, \u00een bună
\n parte, această problemă a fost am\u00e2nată.<\/p>\n

Asociaţia
\n cere ANP să dispună renunţarea la pedepsirea
\n deţinuţilor care refuză să iasă la muncă.
\n Aceasta deoarece sistemul penitenciar nu <\/i>are posibilitatea de a
\n asigura locuri de muncă pentru toţi<\/i> deţinuţii apţi
\n (a se vedea mai sus soluţia propusă de asociaţie cu privire
\n la listele de rezervă)<\/p>\n

Alte
\nconstatări\/recomandări sunt incluse \u00een raport.<\/p>\n

Diana-Olivia
\n Călinescu\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nicoleta
\nPopescu<\/p>\n

Raspunsul ANP in acest caz <\/p>\n

\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Reprezentantele
\n APADOR-CH au vizitat Penitenciarul Bistriţa \u00een ziua de 18 iulie 2005.
\nVizita anterioară a avut loc \u00een anul 2002.<\/\n<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[15],"tags":[],"class_list":["post-1885","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-monitorizarea-conditiilor-de-detentie-penitenciare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1885","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1885"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1885\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1885"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1885"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1885"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}