{"id":1886,"date":"2005-12-13T00:00:00","date_gmt":"2005-12-13T00:00:00","guid":{"rendered":"http:\/\/www.apador.org\/seamus\/raport-asupra-vizitei-la-penitenciarul-vaslui\/"},"modified":"2005-12-13T00:00:00","modified_gmt":"2005-12-13T00:00:00","slug":"raport-asupra-vizitei-la-penitenciarul-vaslui","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/apador.org\/en\/raport-asupra-vizitei-la-penitenciarul-vaslui\/","title":{"rendered":"Raport asupra vizitei la Penitenciarul Vaslui"},"content":{"rendered":"

Sorry, this entry is only available in Rom\u00e2n\u0103<\/a>. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.<\/p>

<\/p>\n

La data de 13 decembrie
\n 2005, două reprezentante APADOR-CH au vizitat Penitenciarul Vaslui. Vizita
\nanterioară a avut loc la 29 octombrie 2002.<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 1. Date generale:<\/b><\/p>\n

Principalele investiţii necesare la Penitenciarul Vaslui privesc
\n extinderea şi modernizarea spaţiilor de deţinere. La vizita
\n anterioară a reprezentanţilor APADOR-CH fusese menţionată
\n posibilitatea ca penitenciarul să preia o unitate militară dezafectată
\n de la MApN. Preluarea nu s-a concretizat, deoarece spaţiile respective
\n erau total improprii şi necesitau investiţii importante pentru
\n adaptarea la nevoile penitenciarului. Pe de altă parte, tot \u00een 2002 s-a
\n pus şi problema construirii a două pavilioane noi de deţinere.
\n După un studiu de pre-fezabilitate, orice demersuri \u00een acest sens s-au
\n oprit. De asemenea, tot \u00een urma unor studii, s-a ajuns la concluzia că
\n actuala clădire a penitenciarului nu mai poate suporta nici măcar
\n modernizări. \u00cen consecinţă, pentru moment, nu există nici
\n un fel de soluţie care ar putea rezolva problema destul de gravă a
\nsupra-aglomerării penitenciarului (vezi secţiunea Efective<\/i>).<\/p>\n

\u00cen prezent, la Penitenciarul Vaslui este \u00een curs o singură
\n investiţie, const\u00e2nd dintr-o nouă staţie de pre-epurare a apei,
\nnecesară sistemului de canalizare a penitenciarului.<\/p>\n

Penitenciarul Vaslui are regim de penitenciar \u00eenchis, teoretic pentru
\n deţinuţii cu pedepse privative de libertate de p\u00e2nă la 10 ani.
\n Cu toate acestea, \u00een penitenciar se aflau şi deţinuţi care
\nexecutau pedepse de peste 10 ani.<\/p>\n

 <\/p>\n

2.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Efective<\/b><\/p>\n

La data vizitei, \u00een Penitenciarul Vaslui erau 817 deţinuţi: 623
\n condamnaţi definitiv, 35 condamnaţi \u00een prima instanţă
\n şi 159 arestaţi preventiv. Din total, 790 erau bărbaţi,
\n dintre care 17 minori, la care se adăugau 27 de femei. Deşi situaţia
\n s-a \u00eembunătăţit faţă de 2002 c\u00e2nd erau 1005
\n deţinuţi, supraaglomerarea răm\u00e2ne, \u00een continuare, o
\n problemă. Conform normei clasice de 6 m3 de aer\/deţinut,
\n la Vaslui ar putea fi instalate 602 paturi. La data vizitei, erau 724 paturi,
\n numărul deţinuţilor depăşind numărul paturilor.
\n Dacă se raportează suprafaţa totală a spaţiilor de
\n deţinere, care este de 1.076 m2 la recomandările
\n Comitetului pentru Prevenirea Torturii din cadrul Consiliului Europei de a
\nasigura 4m\u00b2\/deţinut, gradul de ocupare este de peste 300%.<\/p>\n

La momentul vizitei, 81 deţinuţi lucrau \u00een exteriorul
\n penitenciarului (33 la extinderea reţelei de gaz, 23 la reabilitarea
\n drumurilor şi 25 la pescuit), iar \u00een interior lucrau 74 de
\n deţinuţi (56 la deservire şi 18 deţinuţi la
\n gospodăria agro-zootehnică proprie). Aşadar un număr
\n nesemnificativ (nici 20%) din totalul deţinuţilor din Penitenciarul
\n Vaslui au posibilitatea să \u00eeşi reducă din pedeapsă prin
\n prestarea unor zile de muncă şi doar jumătate din aceştia
\n c\u00e2ştigă şi bani (10% din salariul minim pe economie), \u00eentruc\u00e2t
\n cei care lucrează la deservire sau la gospodăria agro-zootehnică
\nnu sunt retribuiţi.<\/p>\n

Personalul operativ număra 127 cadre, ceea ce presupune că, \u00een
\n fiecare schimb, unui cadru \u00eei revin peste
\n 19 deţinuţi<\/i>, cu mult peste
\n norma recomandată de Comitetul pentru Prevenirea Torturii<\/i> \u2013 un cadru
\nla maximum 5 deţinuţi.<\/p>\n

 <\/p>\n

3.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Asistenţa
\nmedicală<\/b><\/p>\n

Doi medici generalişti, un medic stomatolog, patru asistenţi de
\n medicină generală, un asistent de igienă, un asistent farmacie
\n şi un tehnician dentar asigură asistenţa medicală a
\n deţinuţilor. \u00cen schema de personal mai există două posturi
\n de asistenţi medicali, dar acestea sunt blocate. Asistenţii medicali
\n lucrează \u00een ture de 12 ore cu 24 de ore pauză, asigur\u00e2nd
\npermanenţa. <\/p>\n

\u00cen medie, \u00een fiecare zi se acordă 70 de consultaţii pentru
\n deţinuţi. Medicul şef este medic de familie pentru cadrele de
\n penitenciar şi familiile acestora şi se ocupă de birocraţia
\n pe care o implică acordarea asistenţei medicale at\u00e2t cadrelor, c\u00e2t
\n şi deţinuţilor. Cel de-al doilea medic se ocupă \u00een
\n principal de deţinuţi şi doar \u00een cazuri de urgenţă,
\n c\u00e2nd medicul şef nu este prezent, şi de cadre. APADOR-CH a susţinut, \u00een repetate r\u00e2nduri, că medicii din
\n penitenciar trebuie să se ocupe exclusiv de deţinuţi, iar nu de
\n cadre şi de familiile acestora, care au acces si la alţi medici dec\u00e2t
\n cei din penitenciar. Asistenţa medicală acordată cadrelor ar
\ntrebui să se limiteze strict la urgenţe.<\/i><\/p>\n

O problemă gravă care afectează calitatea asistenţei
\n medicale acordate deţinuţilor este lipsa medicamentelor compensate.
\n Aceasta se datorează crizei din sistemul sanitar, respectiv refuzului
\n farmaciilor de a onora reţetele compensate. Astfel, \u00een luna octombrie nu a
\n fost onorată nici o reţetă, iar \u00een noiembrie şi decembrie
\n doar c\u00e2teva reţete de maximă urgenţă. APADOR-CH consideră inacceptabil modul \u00een care a fost tratată
\n această problemă foarte serioasă de către
\n administraţia penitenciarului<\/i>. Indiferent de cauzele care au
\n determinat criza, deţinuţii
\n depind \u00een \u00eentregime de demersurile penitenciarului pentru obţinerea
\n medicamentelor compensate şi este obligaţia sistemului penitenciar
\n să le asigure un tratament medical adecvat. Invocarea crizei din sistemul
\n de sănătate nu este un motiv suficient să absolve penitenciarul
\n de această obligaţie.<\/i> \u00cen privinţa medicamentelor curente
\n achiziţionate din fonduri proprii ale ANP (prin intermediul Spitalului
\n Penitenciar Tg. Ocna) nu au existat probleme deosebite. De asemenea,
\n deţinuţii ale căror familii \u00eeşi pot permite să
\n achiziţioneze direct medicamentele necesare, au această posibilitatea
\npe baza prescripţiei eliberate de medicul din penitenciar.<\/p>\n

Bolile cele mai frecvente ale deţinuţilor de la Vaslui sunt cele
\n gastrice, cardio-vasculare şi dermatologice.\u00a0 Există şi aproximativ 20 de
\n deţinuţi diagnosticaţi cu boli psihice, care se află sub
\n tratament la cameră. La aceştia se adaugă alţi 50-100 de
\n deţinuţi cu tulburări de comportament, care primesc tratament
\n numai la nevoie. \u00cen opinia medicului din penitenciar principalele cauze care
\n generează probleme de ordin medical sunt supra-aglomerarea şi \u2026 lipsa
\nde ocupaţie a deţinuţilor (!). <\/p>\n

Medicul penitenciarului a afirmat că la Penitenciarul Vaslui
\n există cazuri de abuzuri sexuale, mai ales \u00een r\u00e2ndul minorilor. Abuzurile
\n de acest gen au fost confirmate şi de către directorul
\n penitenciarului, care a menţionat că singurele sancţiuni
\n aplicate au fost cele interne, pentru că sesizarea parchetului \u00een astfel
\n de cazuri \u00eent\u00e2mpină multiple dificultăţi. Medicul a explicat
\n că procedura de sesizare a laboratorul de medicină legală, care
\n să constate printr-un certificat medico-legal existenţa leziunilor
\n specifice, este foarte dificilă. Pentru ca expertiza să fie
\n gratuită, solicitarea trebuie să vină din partea procurorului,
\n care, la r\u00e2ndul său, nu poate acţiona dec\u00e2t dacă există o
\n pl\u00e2ngere a victimei. \u00cen general, toată această procedură este
\n greoaie şi \u00eentre momentul producerii agresiunii şi expertizare trece
\n prea mult timp pentru ca rezultatele să susţină pl\u00e2ngerea
\n victimei. Medicul din penitenciar nu poate să prezinte victima direct la
\n laboratorul de medicină legală, imediat după producerea
\n agresiunii, dec\u00e2t \u00een situaţia \u00een care aceasta dispune de fonduri
\n suficiente \u00eenc\u00e2t să acopere costurile expertizei. APADOR-CH consideră
\n că pl\u00e2ngerile privind abuzurile sexuale din penitenciar trebuie tratate cu
\n maximă seriozitate. \u00cen nici un caz
\n nu poate fi acceptată situaţia \u00een care victima unui asemenea abuz nu
\n \u00eeşi poate susţine cu probe acuzaţiile pentru că ori nu are
\n banii necesari pentru o expertiză medico-legală, ori procedura sesizării
\n parchetului şi solicitării de către procuror a expertizei
\n durează prea mult<\/i>. Pentru evitarea unor astfel de situaţii,
\n instituţiile implicate ar trebui să stabilească o procedură
\n rapidă şi eficientă de constatare medico-legală a
\n agresiunilor sexuale din penitenciare care să nu depindă de
\n posibilităţile materiale ale victimei sau de formalităţi
\nexcesive.<\/p>\n

\u00cen privinţa cooperării cu spitalele civile, medicul
\n penitenciarului a susţinut că sunt frecvente cazurile \u00een care acestea
\n nu numai că refuză să interneze bolnavii din penitenciar dar nici
\n măcar nu le fac vreun tratament. De aceea, \u00een general se evită
\n internările sau prezentările la spitale civile, prefer\u00e2ndu-se
\n transferul la Spitalul Penitenciar Jilava. La transportul la spital şi pe
\n durata internării la spitalele civile deţinuţii sunt \u00eencătuşaţi,
\n conform regulamentului, cu excepţia unor cazuri speciale. Asociaţia
\n reaminteşte recomandarea insistentă a Comitetului pentru Prevenirea
\n Torturii ca deţinuţii bolnavi să nu fie imobilizaţi cu cătuşe<\/i>. \u00cen cazul unui bolnav
\n agitat care devine periculos pentru alţii sau pentru el \u00eensuşi, CPT
\n cere să se recurgă la mijloace
\n de imobilizare altele dec\u00e2t cătuşele <\/i>(de pildă, bandaje
\nelastice).<\/p>\n

Un lucru bun care trebuie menţionat este acela că, potrivit
\n afirmaţiilor medicului, deţinuţii primesc prezervative şi
\n \u00een timpul detenţiei, nu numai la liberare. APADOR-CH a susţinut
\n constant că deţinuţii trebuie să aibă acces la
\n prezervative \u00een timpul<\/i> detenţiei. Relaţiile sexuale consimţite \u00eentre deţinuţi
\n sunt un fapt cunoscut, iar distribuirea de prezervative este importantă
\npentru prevenirea răsp\u00e2ndirii bolilor cu transmitere sexuală. <\/p>\n

Şi cabinetul stomatologic acordă consultaţii at\u00e2t pentru
\n cadre, c\u00e2t şi pentru deţinuţi. Programul pentru cadre este de 1
\n oră pe zi, iar cel pentru deţinuţi, de 4 ore pe zi. Numărul
\n maxim de pacienţi pe zi este de patru la cadre şi 16 la
\n deţinuţi şi este determinat de numărul truselor existente.
\n Pe l\u00e2ngă cele 20, mai există şi o trusă specială
\n pentru un deţinut infectat cu HIV\/SIDA, dar p\u00e2nă \u00een prezent acesta nu
\n a solicitat tratament stomatologic. La cabinetul stomatologic se fac tratamente
\n şi extracţii, dar nu se efectuează proteze dentare, deoarece nu
\n există laborator de tehnică dentară. Penitenciarul dispune de un
\n cuptor şi un polizor, dar lipseşte spaţiul necesar unui
\n laborator, precum şi unele echipamente. Pentru lucrări protetice
\n deţinuţii sunt trimişi la Spitalul Penitenciar T\u00e2rgu Ocna sau la
\n Penitenciarul Brăila, \u00een urma unor proceduri destul de complicate (trebuie
\n făcută o cerere către ANP, \u00eensoţită de referatul
\n medicului \u00een care se evaluează costurile şi se menţionează
\n dacă deţinutul are suficienţi bani \u00een cont; dacă cererea
\n este aprobată, deţinutul este transferat; p\u00e2nă \u00een prezent au
\n existat numai 3-4 astfel de transferuri de la Penitenciarul Vaslui). Casa
\n OPSNAJ nu acoperă costurile lucrărilor protetice. Trei
\n deţinuţi care nu dispuneau de banii necesari pentru o proteză,
\n deşi se aflau \u00een situaţii grave, au fost totuşi \u00eendrumaţi
\n de medicul stomatolog să adreseze cereri către ANP pentru a li se
\n aproba suportarea costurilor din fondurile proprii ale administraţiei.
\n Cererile nu au fost aprobate. APADOR-CH
\n consideră că ar trebui găsită o soluţie astfel \u00eenc\u00e2t
\n deţinuţii cu probleme grave (lipsa totală a dinţilor)
\nsă poată beneficia totuşi de lucrări protetice.<\/i><\/p>\n

\u00cen camera 33,<\/b> la infirmerie se
\n aflau 12 bolnavi. Camera era ne\u00eencălzită iar aerul era greu
\n respirabil. Deţinutul G.D., bolnav de SIDA, (diagnosticat \u00een Spitalul
\n Penitenciar Jilava \u00een anul 2001) s-a pl\u00e2ns că nu primeşte hrana
\n adecvată bolii de care suferă. El a arătat că din cauza
\n regimului alimentar insuficient a fost obligat să \u00eentrerupă pentru o
\n perioadă tratamentul medical, deoarece organismul a avut reacţie de
\n respingere a medicamentelor. Medicul a susţinut că deţinutul
\n primeşte hrană conform normelor din penitenciar, neexist\u00e2nd o
\n normă specială pentru cei infectaţi cu HIV\/SIDA. Pentru a se
\n acoperi necesităţile speciale ale bolnavului s-a \u00eencercat
\n cumpărarea din oraş a alimentelor respective, pe cheltuiala
\n deţinutului (acesta beneficiază de o indemnizaţie lunară \u00een
\n acest scop, suportată de Ministerul Muncii şi Protecţiei
\n Sociale). \u00censă dacă deţinutul nu face comandă pentru
\n alimente, prefer\u00e2nd să folosească indemnizaţia pentru alte
\n cumpărături, penitenciarul nu i le poate achiziţiona. \u00cen
\n privinţa medicamentelor, deţinutul a afirmat că acestea \u00eei sunt
\n asigurate, toate cele necesare fiind trimise special de la Bucureşti o
\n dată la trei luni. \u00cen plus, una-două luni pe an este internat la
\nSpitalul Penitenciar Jilava pentru investigaţii.<\/p>\n

Un alt deţinut, Dobă Cornel, a denunţat lipsa de
\n atenţie din partea personalului medical. Deşi este deţinut
\n \u00eentr-o cameră de infirmerie, Dobă susţine că nu există
\n o supraveghere permanentă din partea asistenţilor medicali, aşa
\n cum ar fi normal. \u00cen mai multe cazuri a suferit crize de astm şi nu a
\nprimit nici un ajutor medical.<\/p>\n

Deţinutul Lazăr Neculai s-a pl\u00e2ns de faptul că m\u00e2ncarea de
\n regim pentru hepatici este preparată cu grăsime de porc, \u00een loc de
\n grăsimi vegetale. Din cauza aceasta este nevoit să ia mai multe
\n medicamente, fiind suferind de ficat. Ceilalţi deţinuţi de la
\n infirmerie s-au pl\u00e2ns de lipsa de diversitate a hranei, susţin\u00e2nd că
\n singurele alimente pe care le primesc sunt cartofii, fasolea, varza şi
\n pastele. Ei au solicitat ca măcar meniul de seara să fie mai divers,
\n pentru că \u00een prezent măn\u00e2ncă exclusiv paste, seară de
\nseară.<\/p>\n

Tot deţinutul Lazăr Neculai s-a pl\u00e2ns şi de faptul că
\n deţinuţii care intră \u00een refuz de hrană sunt mutaţi la
\n camera de izolare, unde condiţiile de detenţie sunt sub orice
\n critică şi nu sunt supravegheaţi medical \u00een permanenţă.
\n \u00cen cursul anului 2005, respectivul deţinut fusese \u00een refuz de hrană,
\n \u00een total, 64 de zile, ca protest \u00eempotriva unor probleme de natură
\n juridică. Cum problemele nu s-au rezolvat, ar fi dorit să intre din
\n nou \u00een refuz de hrană, \u00eensă nu o făcea din cauza
\n condiţiilor de la camera de izolare. Medicul penitenciarului a precizat
\n că procedura \u00een cazul deţinuţilor care intră \u00een refuz de
\n hrană presupune, \u00eentr-o primă fază, un consult medical o
\n dată la trei zile şi recoltarea de probe biologice o dată pe
\n săptăm\u00e2nă. După două-trei săptăm\u00e2ni de
\n protest continuu, se solicită transferul deţinutului la Spitalul
\n Penitenciar Jilava, care se aprobă c\u00e2nd acesta este \u00een faza de
\ndestabilizare.<\/p>\n

 <\/b><\/p>\n

4.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Activităţi de
\nreintegrare socială a deţinuţilor<\/b><\/p>\n

Serviciul cultural-educativ are nouă angajaţi şi
\n desfăşoară at\u00e2t programele recomandate de ANP c\u00e2t şi
\n programe proprii. Printre cei nouă există un singur psiholog pentru
\n toţi deţinuţii. Acesta a apreciat că \u00een mod normal ar
\n trebui să existe un psiholog la fiecare 200 de deţinuţi, la care
\n să se adauge un asistent social. Psihologul lucrează cu
\n predilecţie cu minorii şi deţinuţii periculoşi şi
\n acordă consiliere individuală tuturor deţinuţilor. Cu toate
\n acestea, majoritatea deţinuţilor periculoşi cu care au stat de
\n vorbă reprezentanţii asociaţiei s-au pl\u00e2ns de lipsa
\n oricăror activităţi, fiind ţinuţi \u00een camere 23 de ore
\ndin 24.<\/p>\n

Principalul program desfăşurat cu deţinuţii minori se
\n numeşte \u201eŞansa\u201d şi cuprinde trei module. \u00cen primul modul,
\n consilierea individuală şi de grup a minorilor urmăreşte
\n dezvoltarea personală şi a competenţelor de autocunoaştere
\n şi autocontrol; al doilea modul\u00a0 are
\n ca scop dezvoltarea relaţiilor interpersonale şi medierea conflictelor
\n la minori; \u00een modulul trei – consilierea prin terapie integrativă – urmăreşte
\n dezvoltarea personală a minorilor prin terapie ocupaţională
\n (activităţi de modelaj şi traforaj). Tot pentru minori a fost
\n organizată, \u00een luna noiembrie, o vizită la muzeul judeţean cu
\n ocazia expoziţiei de reptile iar \u00een luna decembrie minorii vor vizita
\n expoziţia figurilor de ceară. Paza minorilor a fost asigurată de
\n către angajaţii Serviciul de Protecţie a Victimelor şi
\n Reintegrare Socială a Infractorilor (fostul Serviciu de Reintegrare
\n Socială şi Supraveghere) Vaslui. Aceştia au \u00eenceput colaborarea
\ncu penitenciarului din luna noiembrie 2005.<\/p>\n

Tot din noiembrie a fost iniţiat şi programul \u201eAstăzi e ziua
\n mea\u201d destinat minorilor şi femeilor, prin care sunt
\n sărbătoriţi cei născuţi \u00een luna respectivă.
\n \u201ePetrecerea\u201d este filmată şi prezentată tuturor
\ndeţinuţilor prin intermediul televiziunii cu circuit \u00eenchis.<\/p>\n

\u00cen penitenciar există un laborator de informatică dotat cu 5
\n computere, primite ca donaţie. Aceste calculatoare sunt folosite at\u00e2t
\n pentru iniţierea deţinuţilor \u00een folosirea calculatorului dar
\n şi ca modalitate de petrecere a timpului liber. Deţinuţii minori
\n şi tineri sunt aduşi zilnic, timp de 2 ore, pentru a se juca pe
\n calculator. \u00cen urma cursurilor de operare calculator au primit
\nadeverinţă de iniţiere 8 deţinuţi.<\/p>\n

Deţinuţii cu grad sporit de periculozitate (dar nu cei cu pedepse
\n mari) sunt incluşi \u00een programul \u201eEu, tu şi noi\u201d. Programul este
\n săptăm\u00e2nal, timp de o oră şi 30 de minute, derul\u00e2ndu-se pe
\n parcursul a 12 şedinţe \u2013 tema fiind dezvoltarea comportamentelor
\n adaptative şi diminuarea agresivităţii. Anumiţi
\n deţinuţi care au parcurs acest program, \u00een funcţie de rezultate,
\n \u00eel pot continua pentru a-şi fixa cunoştinţele şi
\n deprinderile dob\u00e2ndite. La final, deţinuţii primesc un atestat de
\nparticipare la acest program.<\/p>\n

Programul de şcolarizare clasele I-VI este realizat cu ajutorul unui
\n \u00eenvăţător şi a doi profesori de la o şcoală
\n generală din localitate. \u00cen prezent sunt şcolarizaţi 36
\n deţinuţi dintre care 3 minori. 23 deţinuţi (10 tineri
\n şi 13 adulţi) beneficiază de cursurile de alfabetizare \u00een cadrul
\nprogramului ALFAZ.<\/p>\n

Alte programe desfăşurate sunt: EDUCOLEX (curs de educaţie
\n juridică la care au participat 13 deţinuţi); \u201eDificil\u201d, prin
\n care s-a \u00eencercat menţinerea legăturilor cu familiile şi
\n comunitatea dar şi realizarea unui program artistic \u00een cadrul căruia
\n deţinuţii au oferit cadrelor un spectacol de dans; \u201eProlib\u201d \u2013
\n pregătirea pentru liberare a deţinuţilor care mai au de stat \u00een
\n penitenciar trei luni; \u201eCodul bunelor maniere\u201d (program la care au participat
\n 62 de deţinuţi, dintre care 12 tineri şi 13 \u201epericuloşi\u201d);
\n \u201eMens sana in corpore sano\u201d (activităţi sportive); \u201eSanpsi\u201d (program
\n de sănătate psihică destinat combaterii simptomelor depresiei;
\n au participat12 deţinuţi arestaţi preventiv); \u201eEducaţie
\n pentru viaţa de familie\u201d, ce are ca scop prevenirea abandonului de familie
\n şi este destinat mai ales deţinuţilor tineri şi minori;
\n CIID, care este destinat diminuării vulnerabilităţii psihice
\n şi combaterii ideilor iraţionale (din luna mai p\u00e2nă decembrie
\n participaseră 73 de deţinuţi); programul de \u00eenvăţarea
\n a limbii engleze coordonat de un deţinut, la care participă 12
\n deţinuţi adulţi. Mai există \u00een Penitenciarul Vaslui şi
\n un ansamblu numit \u201dBusuioc moldovenesc\u201d unde activează 55 de
\n deţinuţi şi un grup coral alcătuit din 14 femei sub
\n \u00eendrumarea preotului ortodox. S-au organizat şi concursuri de şah
\n şi competiţii sportive care aveau ca scop recompensarea
\n c\u00e2ştigătorilor cu suplimentarea unui drept la pachet sau oferirea
\nunei mese cu familia.<\/p>\n

\u00cen privinţa calificărilor care se pot obţine \u00een cadrul
\n penitenciarului, prin programul \u201eProford\u201d, desfăşurat \u00een colaborare
\n cu Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă se
\n urmăreşte calificarea \u00een meseria de operator introducere, prelucrare
\n şi validare date, precum şi \u00een cea de bucătar. \u00cen semestrul II
\n al anului 2005, opt deţinuţi au fost calificaţi \u00een meseria de
\n operator date şi au obţinut diplome, iar \u00een luna decembrie, urma
\n să \u00eenceapă şi programul de calificare \u00een meseria de
\n bucătar, pentru care fuseseră selecţionaţi 19 deţinuţi
\nadulţi. <\/p>\n

Persoane din cadrul serviciului cultural-educativ \u00een colaborare cu 6
\n deţinuţi realizează revista penitenciarului numită \u201eG\u00e2nduri
\n şi speranţe\u201d, iar deţinutele femei scot propria revistă
\n numită \u201eLumina din \u00eentuneric \u201d. Penitenciarul are o staţie de
\n radio-aplicare prin intermediul căreia se transmit programe realizate de
\n deţinuţi şi dedicaţii muzicale, precum şi un sistem de
\n televiziune cu circuit \u00eenchis care difuzează activităţile
\n realizate \u00een penitenciar. Penitenciarul are abonamente la 3 ziare (\u201eAdevărul\u201d,
\n\u201eG\u00e2ndul\u201d şi \u201eEvenimentul Zilei\u201d).<\/p>\n

O problemă destul de importantă cu care se confruntă
\n serviciul de reintegrare socială este lipsa de spaţiu. Toate
\n activităţile (cu excepţia celor sportive) se
\n desfăşoară \u00een clubul deţinuţilor şi \u00een cabinetul
\n psihologului. Este evident că, din această cauză, numai o
\n mică parte din cei peste 800 de deţinuţi pot beneficia de
\nactivităţi de reintegrare socială.<\/p>\n

 <\/p>\n

5.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Deţinuţi
\n clasificaţi ca av\u00e2nd un grad sporit de periculozitate; sancţiuni
\ndisciplinare; grupa de intervenţie<\/b><\/p>\n

\u00cen Penitenciarul Vaslui,42 de deţinuţi sunt clasificaţi ca \u201cpericuloşi\u201d,
\n \u00eentre care şi două femei. \u00cen cursul anului 2005 au fost
\ndeclasificaţi 97 dintre deţinuţi.<\/p>\n

Majoritatea celor clasificaţi se
\n află \u00een această \u201egrupă de risc\u201d fie datorită
\n intenţiilor de evadare (12 persoane), fie pentru că fuseseră
\n daţi \u00een urmărire generală sau locală (11). Alte motive care
\n stăteau la baza clasificării erau agresivitatea (şase cazuri),
\n tentativa de evadare (cinci persoane), evadarea (2), atacul la cadre (3),
\nintenţia de atac (1) şi intenţia de suicid (2).<\/p>\n

Este evident că numai o parte dintre
\n deţinuţii clasificaţi ca periculoşi prezintă un
\n comportament alterat, care să pună \u00een pericol viaţa sau
\n integritatea corporală a altor persoane (fie cadre, fie alţi deţinuţi).
\n Clasificarea celorlalţi este rezultatul aplicării ordinului ANP \u00een
\n materie, care introduce şi alte criterii dec\u00e2t comportamentul
\n deţinutului din timpul executării pedepsei \u00een curs. \u201eIntenţiile
\n de evadare\u201d, principalul motiv de clasificare la Penitenciarul Vaslui, sunt o
\n noţiune vagă, iar un deţinut poate fi clasificat ori \u00een urma
\n faptului că poliţia i-a făcut o \u00eensemnare \u00een dosarul de
\n penitenciar, ori \u00een urma unor declaraţii ale altor deţinuţi,
\n care ar susţine că l-au auzit vorbind de o posibilă evadare. Un
\n astfel de caz este cel al deţinutului Bahnă Claudiu, clasificat
\n pentru acest motiv pe baza unei \u201einformaţii operative\u201d din timpul
\n arestului preventiv la poliţie. Nici \u00een privinţa punerii sub
\n urmările generală sau locală a unui deţinut \u00eenainte de
\n arestare lucrurile nu sunt mai clare. \u00cen unele cazuri deţinuţii sunt
\n puşi sub urmărire generală sau locală ca urmare a
\n neglijenţei poliţiei locale \u00een aducerea la \u00eendeplinire a mandatului
\n de arestare, neglijenţă care trebuie acoperită printr-o
\n justificare. Aceasta nu \u00eenseamnă \u00eensă că deţinutul este cu
\nadevărat periculos.<\/p>\n

APADOR-CH consideră că şi
\n clasificarea deţinuţilor cu intenţii de suicid este total
\n nepotrivită. Aplicarea unui regim
\n şi mai sever dec\u00e2t cel obişnuit, ca şi includerea acestora
\n \u00eentr-un grup de deţinuţi cu comportament agresiv şi separarea
\n lor de restul deţinuţilor prezintă un risc deosebit şi nu
\n constituie \u00een mod evident un răspuns adecvat la problemele lor specifice.
\n Asociaţia recomandă separarea acestor deţinuţi de cei
\n clasificaţi ca \u201epericuloşi\u201d şi adoptarea unor măsuri de
\nmonitorizare şi terapie.<\/i><\/p>\n

Deţinuţii periculoşi de la
\n Penitenciarul Vaslui au un regim de detenţie diferenţiat. Ei sunt
\n ţinuţi separat şi imobilizaţi cu cătuşe simple
\n at\u00e2t \u00een interiorul penitenciarului c\u00e2nd sunt duşi la cabinetul medical,
\n vorbitor sau spre locul de plimbare c\u00e2t şi la transportul \u00een afara
\n penitenciarului. <\/i>Penitenciarul Vaslui
\n nu are \u00een dotare lanţuri (\u201emijloace sigure de imobilizare pe timpul
\ntransportului\u201d).<\/p>\n

Penitenciarul are o grupă de
\n intervenţie proprie formată din şase angajaţi, care nu
\n poartă mască \u00een timpul acţiunilor lor. Deţinuţii din
\n camera 27 (periculoşi) s-au pl\u00e2ns de comportamentul grupei de
\n intervenţie \u00een timpul percheziţiilor săptăm\u00e2nale,
\nmenţion\u00e2nd mai ales jignirile ce le sunt aduse.<\/p>\n

\u00cen privinţa sancţionării
\n deţinuţilor, principalele motive sunt violenţele\/conflictele
\n \u00eentre deţinuţi şi atitudine necuviincioasă faţă
\n de cadre. Cea mai frecventă sancţiune este ridicarea dreptului la
\n pachet şi vizită. Un caz deosebit \u00eent\u00e2lnit \u00een cursul vizitei anterioare
\n a reprezentanţilor APADOR-CH a fost cel al deţinutului Năstase
\n Marius Maricel, omor\u00e2t de un alt deţinut. Năstase era arestat
\n preventiv sub acuzaţia că ar fi violat un minor. La finele perioadei
\n de carantină, a fost mutat \u00eentr-o cameră de \u201eliniştiţi\u201d,
\n dar după c\u00e2teva minute de la intrarea sa \u00een cameră a fost lovit de
\n către un alt deţinut, ceea ce a dus la decesul său. Conducerea
\n penitenciarului i-a informat pe reprezentanţii APADOR-CH că, \u00eentre
\n timp, deţinutul agresor a fost condamnat la o pedeapsă de 15 ani
\n pentru omor, pe care o execută \u00een prezent la Penitenciarul Gherla. Din
\n cele cunoscute de directorul penitenciarului, nu s-a declanşat nici o
\n anchetă internă privind stabilirea unei eventuale vinovăţii
\n a cadrelor din penitenciar \u00een producerea incidentului care a dus la decesul lui
\nNăstase.<\/p>\n

\u00cen 2005 au fost sancţionate şi
\n două cadre din penitenciar. \u00centr-un prim caz, un subofiţer asistent
\n medical a fost sancţionat pentru furt de medicamente (nu mai poate fi
\n promovat timp de doi ani). Sancţiunea a venit \u00een urma pl\u00e2ngerilor repetate
\n ale deţinuţilor, care \u00een final au fost susţinute şi de
\n către un coleg asistent. Cel de-al doilea cadru sancţionat a fost un
\n ofiţer care a plecat cu documentele penitenciarului acasă (mustrare
\nscrisă).<\/p>\n

 <\/p>\n

6.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Corespondenţă,
\ntelefoane; hrană<\/b><\/p>\n

\u00cen Penitenciarul Vaslui există o
\n singură cutie poştală, amplasată \u00een curtea de plimbare
\n folosită de toţi deţinuţii. Nu există o cutie
\n poştală mobilă necesară deţinuţilor care nu se
\n pot deplasa. Dacă din diverse motive, inclusiv vreme rea,
\n deţinuţii nu sunt scoşi la aer, au dificultăţi \u00een
\n exercitarea dreptului la corespondenţă. Asociaţia solicită administraţiei penitenciarului
\n Vaslui să facă demersuri pentru instalarea celei de a doua cutii
\n poştale, de preferinţă \u00een interior. <\/i>Deţinuţilor
\n fără posibilităţi materiale le sunt asigurate un plic
\n şi un timbru pe lună, inclusiv pentru destinaţii din afara
\nţării.<\/p>\n

De asemenea, există patru telefoane
\n instalate (c\u00e2te unul pe fiecare secţie). Dar datorită faptului
\n că numai două persoane de la compartimentul vizită se ocupă
\n de telefoanele deţinuţilor, se reuşeşte asigurarea a numai
\n trei convorbiri lunare, a c\u00e2te 10 minute fiecare, pentru fiecare deţinut.
\n S-a \u00eencercat şi cu c\u00e2te patru convorbiri pe lună, dar cele două
\n cadre nu au putut face faţă volumului de muncă. \u00cen Penitenciarul
\n Vaslui nu există cartele sociale pentru cei fără
\n posibilităţi materiale, \u00eensă directorul a apreciat ideea ca
\nfiind bună şi va \u00eencerca să o aplice şi la Vaslui.<\/p>\n

\u00cen ceea ce priveşte hrana, deţinuţii din penitenciar s-au
\n pl\u00e2ns de lipsă de diversitate. \u00cen ziua vizitei meniul pentru deţinuţi
\n consta, de dimineaţă, \u00een biscuiţi şi compot de mere\u00a0 iar pentru cei cu regim alimentar, compot de
\n mere, br\u00e2nză şi ou. La pr\u00e2nz, meniul era ciorbă de zarzavat
\n şi pilaf de orez cu carne (jumări); pentru deţinuţi cu
\n regim alimentar s-au pregătit ciorbă cu carne şi m\u00e2ncare de
\n paste cu carne. Pentru cină, deţinuţii cu regim general urmau
\n să primească paste cu sos şi slănină iar cei cu regim
\n special, orez cu lapte. Pentru ziua respectivă se folosiseră 69 kg de
\n carne de porc, 14 kg de subproduse şi 42 kg de slănină. M\u00e2ncarea
\n arăta acceptabil, \u00eensă carnea era practic inexistentă (doar mici
\nbucăţi de slănină).<\/p>\n

Sala \u00een care se prepară m\u00e2ncarea deţinuţilor avea igrasie
\niar sistemul de ventilare nu funcţiona la parametri normali.<\/p>\n

 <\/p>\n

7.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Camerele
\nde deţinere<\/b><\/p>\n

\u00cen camera
\n 19<\/b> erau cazaţi 6 minori, camera av\u00e2nd o capacitate de 9 paturi. Camera
\n avea un aspect ne\u00eengrijit şi era foarte rece. Din discuţia cu minorii
\n a rezultat că aceştia participă la activităţi
\n cultural-educative, cursuri de alfabetizare completate cu activităţi
\n sportive. La momentul vizitei minorii vizionau un film pe DVD, prin circuitul
\n\u00eenchis de televiziune al penitenciarului<\/p>\n

La secţia de femei, camera 1<\/b> erau 23 deţinute (dintre care o minoră) \u00een 16 paturi. Deţinutele
\n primesc lunar un săpun, un pachet de vată, un sul de h\u00e2rtie
\n igienică, iar la trei luni, un tub de pastă de dinţi. Principala
\n lor nemulţumire era cauzată de obligativitatea purtării hainelor
\n de penitenciar (inclusiv basma!) la vizitele cu familia şi copiii. Din
\n discuţia cu deţinutele a rezultat că se \u00eent\u00e2mplă să nu
\n fie duse la cabinetul medical sau stomatologic din lipsa unui cadru care
\n să le supravegheze (pot fi supravegheate doar de cadre femei, care sunt \u00een
\n număr foarte mic; ele nu pot fi \u00eensoţite nici de către angajaţii
\n compartimentului de reintegrare socială, dacă aceştia sunt
\n bărbaţi). Din acest motiv medicul le consultă \u00een faţa
\n camerei de deţinere. Deţinutele s-au mai pl\u00e2ns de calitatea
\n m\u00e2ncării şi de interdicţia de a avea andrele \u00een camera de
\n detenţie. Camera 2 <\/b>avea 8
\n paturi pentru cele 4 deţinute care lucrează la popota cadrelor.
\n Evident, spaţiul mai mare precum şi aspectul \u00eengrijit al camerei
\n arată că aceste deţinute se bucură de condiţii de
\n detenţie mai bune. APADOR-CH
\n dezaprobă folosirea deţinutelor \u00een beneficiul personalul de
\n penitenciar. Pe de o parte, ele sunt favorizate st\u00e2rnind invidia şi chiar
\n animozitatea colegelor de detenţie, iar pe de alta, se creează
\nsuspiciuni cu privire la criteriile de selecţie.<\/i><\/p>\n

\u00cen camera
\n 6<\/b> (recidivişti) erau cazaţi 46 deţinuţi \u00een 45 paturi.
\n Singurele lor activităţi sunt plimbarea zilnică de circa o
\noră, jocurile de şah şi table şi programul la televizor.<\/p>\n

Camerele de izolare sunt extrem de mici. \u00cen
\n afara paturilor suprapuse, există un spaţiu de aproximativ 1 m2 şi un WC turcesc. Mirosul din aceste camere este pestilenţial din
\n cauza\u00a0 canalizării. Doar una dintre
\n camerele de la izolare era ocupată, dar nu de nişte
\n deţinuţi sancţionaţi cu această măsură
\n disciplinară. Era vorba de doi fraţi (Popa Florin şi
\n Costică), dintre care unul fusese condamnat pentru perversiuni sexuale.
\n Din această cauză şi datorită tulburărilor de
\n comportament de care suferă, el a fost victima mai multor agresiuni
\n sexuale din partea colegilor. S-a ales soluţia mutării \u00eempreună
\ncu fratele său, tocmai pentru a-l proteja.<\/p>\n

 <\/p>\n

8.\u00a0\u00a0 Concluzii<\/b><\/p>\n

–         
\n \u00cen general,
\n condiţiile de detenţie din penitenciar sunt proaste; sunt necesare
\n reparaţii ale instalaţiilor sanitare şi punerea \u00een
\n funcţiune a duşurilor din sălile de baie aferente fiecărei
\n camere. Blocul alimentar necesită reparaţii capitale şi revizia
\ninstalaţiei de aerisire;<\/p>\n

–         
\n Asociaţia
\n cere administraţiei să acorde mai multă atenţie
\n calităţii hranei, \u00een principal sub aspectul diversificării, dar
\nşi al cantităţilor de carne folosite zilnic;<\/p>\n

–         
\n APADOR-CH
\n cere insistent ca angajaţii penitenciarului să nu mai aibă acces
\n la serviciile medicale oferite de cadrele medicale din sistem, dec\u00e2t \u00een cazuri
\nde urgenţă; <\/p>\n

–         
\n Obligativitatea
\n purtării ţinutei de penitenciar creează o stare de disconfort \u00een
\n r\u00e2ndul deţinuţilor, mai ales la vizitele cu familia. APADOR-CH cere
\n din nou eliminarea acestei măsuri, \u00een primul r\u00e2nd pentru femei şi
\nminori;<\/p>\n

–         
\n Asociaţia
\n apreciază activităţile socio-educative, mai diversificate
\nşi aparent mai interesante dec\u00e2t \u00een multe alte penitenciare;<\/p>\n

–         
\n APADOR-CH
\n cere din nou ANP să revizuiască reglementarea referitoare la
\n clasificarea unor deţinuţi ca "periculoşi". \u00cencadrarea
\n \u00een această categorie trebuie să aibă \u00een vedere numai comportamentul deţinutului pe
\n durata executării ultimei pedepse. <\/i>"Intenţia" de
\n evadare, atac la cadre sau suicid este extrem de relativă şi de greu
\n de probat. Folosirea sa ca motiv de
\n clasificare \u00een categoria "periculoşi" <\/i>este sursă de
\n erori sau chiar abuzuri. Iar \u00een cazul deţinuţilor cu tendinţe –
\n chiar reale – de suicid, asociaţia consideră ei nu trebuie incluşi \u00een grupul de deţinuţi mai agresivi.
\n Normal ar fi ca ei să răm\u00e2nă \u00eentre deţinuţii
\n "obişnuiţi", dar să beneficieze de o mai atentă
\nmonitorizare şi, mai ales, de o terapie specială. <\/i>\u00a0<\/p>\n

 <\/p>\n

Nicoleta Popescu\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Diana
\n Călinescu<\/p>\n

Raspunsul ANP in acest caz <\/p>\n

\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La data de 13 decembrie 2005, două reprezentante APADOR-CH au vizitat Penitenciarul Vaslui. Vizita anterioară a avut loc la 29 octombrie 2002.<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[15],"tags":[],"class_list":["post-1886","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-monitorizarea-conditiilor-de-detentie-penitenciare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1886","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1886"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1886\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1886"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1886"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1886"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}