{"id":1888,"date":"2002-06-19T00:00:00","date_gmt":"2002-06-19T00:00:00","guid":{"rendered":"http:\/\/www.apador.org\/seamus\/raport-asupra-vizitei-la-penitenciarul-ploiesti\/"},"modified":"2002-06-19T00:00:00","modified_gmt":"2002-06-19T00:00:00","slug":"raport-asupra-vizitei-la-penitenciarul-ploiesti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/apador.org\/en\/raport-asupra-vizitei-la-penitenciarul-ploiesti\/","title":{"rendered":"Raport asupra vizitei la penitenciarul Ploiesti"},"content":{"rendered":"

Sorry, this entry is only available in Rom\u00e2n\u0103<\/a>. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.<\/p>

<\/p>\n

1. Pe data de 19 iunie 2002,
\n doi reprezentanti ai APADOR-CH au vizitat penitenciarul Ploiesti. Precedenta
\n vizita a avut loc pe 8 februarie 2001.<\/p>\n

APADOR-CH precizeaza de
\n la inceput ca problema esentiala a acestui penitenciar este supraaglomerarea,
\n comparabila doar cu Jilava si Bacau. <\/b><\/p>\n

Situatia este atat de
\n grava incat poate da nastere in orice moment unui conflict serios intre detinuti
\n sau intre acestia si cadrele din penitenciar. Asociatia cere DGP sa ia urgent
\n masuri prin transferarea unor detinuti – in primul rand cei \u201cnecautati\u201d sau
\n ai caror familii nu locuiesc in zona – la penitenciare mai putin aglomerate.
\n <\/b><\/p>\n

2. Date generale<\/p>\n

Statutul de \u201ccasa de arest\u201d
\n atribuit penitenciarului Ploiesti presupune ca aici se afla numai persoane in
\n arest preventiv care, odata condamnate definitiv, vor fi transferate \u2013 pentru
\n executarea pedepsei – in celelalte penitenciare din tara. DGP a avut , probabil,
\n in vedere decongestionarea penitenciarului de tranzit Jilava. Din pacate, rezultatul
\n este exact opus: Jilava ramane unul din cele mai supraaglomerate penitenciare
\n din tara iar Ploiestiul are acum un numar de detinuti dublu fata de capacitate.\n <\/p>\n

La vizita precedenta din
\n februarie 2001, penitenciarul Ploiesti era in faza de finalizare a preluarii
\n unei garnizoane militare dezafectate de la Teleajen unde urmau sa fie transferati
\n circa o suta de detinuti in regim semi-deschis. Garnizoana a fost amenajata
\n (90 de locuri de detentie) dar nu <\/b>in regim semi-deschis. Dupa toate aparentele,
\n experimentul acestui tip de regim de detentie a fost, pentru moment, abandonat.
\n Sau mai corect spus, conditiile de selectie au devenit atat de aspre (numai
\n detinuti primari, condamnati pentru fapte ce nu prezinta pericol social, care
\n sa mai aiba doar cateva luni pana la liberare si, evident, sa aiba o conduita
\n ireprosabila) incat conducerile penitenciarelor nu prea au \u201ccandidati\u201d. Situatia
\n aceasta este rezultatul unui numar \u2013 redus \u2013 de evadari, in special de la punctele
\n de lucru exterioare, unde lucreaza detinutii \u201cfara paza\u201d (in realitate cu
\n <\/b>paza) sau in regim semi-deschis. <\/p>\n

Reprezentantii APADOR-CH
\n au sustinut permanent ca putinele cazuri de evadare (sau tentative de evadare)
\n nu trebuie sa duca automat la inasprirea conditiilor de detentie pentru toti<\/b>
\n detinutii si la stoparea initiativelor\/experimentelor in directia apropierii
\n de standardele internationale. In acelasi timp, asociatia si-a exprimat in mod
\n repetat opinia ca, in situatia in care au loc \u201cevenimente\u201d (inclusiv evadari)
\n in penitenciare, sanctiunile aplicate cadrelor \u2013 daca este cazul \u2013 trebuie
\n sa aiba in vedere numai vina individuala si nu intreaga ierarhie militara a
\n unui penitenciar, de la supraveghetor la comandant\/director. <\/b>Acest sistem
\n punitiv excesiv si depasit descurajeaza nu numai initiativele locale ci chiar
\n si aplicarea unor masuri stabilite de DGP, daca ele comporta unele riscuri.<\/p>\n

2.1. Efective<\/p>\n

Capacitatea normata a penitenciarului
\n este de 574 locuri (inclusiv sectia Teleajen). Numarul de paturi instalate este
\n de 760 iar numarul total al detinutilor se ridica la 1136<\/b> (fata de 864,
\n in februarie 2001). Supraaglomerarea este o caracteristica generala a penitenciarului
\n dar in camerele de minori, tineri, recidivisti este insuportabila, aici media
\n fiind de doi-trei detinuti intr-un pat<\/b>.<\/p>\n

Din totalul de 1136, 493
\n de detinuti erau arestati preventiv, 609 aveau condamnari definitive (dar, in
\n proportie covarsitoare, acestia \u2013 inclusiv un condamnat pe viata -aveau alte
\n procese pe rol la Ploiesti) si 34 erau contravenienti. Conducerea penitenciarului
\n a admis ca, in conditiile supraaglomerarii, nu poate asigura separarea preventivilor
\n de condamnatii definitiv. <\/b>Cum si cele mai apropiate penitenciare \u2013 Margineni,
\n Rahova, Jilava \u2013 sunt supraaglomerate, singura posibilitate \u2013 pentru viitor
\n \u2013 ar fi ca, pana la modificarea legii penale, DGP sa caute si sa preia in zona
\n alte garnizoane MapN dezafectate (cum a fost cazul celei de la Teleajen). <\/p>\n

APADOR-CH continua sa sustina
\n ca persoanele care au comis contraventii (deci fapte minore ce nu prezinta pericol
\n social) nu trebuie pedepsite cu inchisoarea <\/b>(indiferent daca este condamnare
\n directa de catre instanta de judecata sau transformarea unei amenzi neplatite),
\n mai ales in conditii de supraaglomerare. Pe de o parte, statul cheltuieste bani
\n cu intretinerea contravenientilor, pe de alta, sporeste supraaglomerarea (contravenientii,
\n oricat de putini la numar, trebuie \u2013 sau ar trebui – tinuti separat de ceilalti
\n detinuti). Ar fi de dorit ca munca in folosul comunitatii <\/b>\u2013 alternativa
\n legala pentru contravenienti \u2013 sa devina regula pentru instantele de judecata
\n iar primariile, <\/b>care trebuie sa coordoneze si supravegheze serviciile prestate
\n de contravenienti, sa respecte si aplice hotararile judecatoresti. <\/b>In
\n prezent, primariile pot refuza<\/b> prestarea de servicii de catre contravenienti,
\n cu consecinta trimiterii acestora in inchisoare. (A se vedea cazul lui Mihai
\n Iorga din comuna Calugareni, Prahova, decedat in martie 2002 in arestul IPJ
\n Prahova unde fusese dus pentru executarea unei pedepse cu inchisoare contraventionala
\n in urma refuzului primariei locale de a-i permite sa munceasca in folosul comunitatii.)\n <\/p>\n

Din cei 1136 de detinuti,
\n 57 erau minori si 118, tineri (18-21 de ani). Penitenciarul nu primeste detinute.\n <\/p>\n

Din totalul de 186 de cadre,
\n circa 120 lucreaza la operativ, dar numarul de supraveghetori este sub jumatate,
\n ajungandu-se la o proportie de circa unu la 15 (si peste 15) detinuti.<\/b><\/p>\n

<\/b>2.2. Contractele
\n de munca pentru detinuti<\/p>\n

In ziua vizitei, 192 de
\n detinuti iesisera la munca. Penitenciarul are, deocamdata, numai doua contracte
\n de munca de lunga durata (cu SALUB, firma privata care se ocupa de curatenia
\n orasului, pentru 14 detinuti si cu SC Lucifer, pentru 40 de detinuti care urmeaza
\n sa construiasca o platforma pentru stationarea masinilor care transporta petrol
\n de la rafinaria Brazi). Este aproape finalizat un contract cu grupul de santiere
\n CFR, pentru o prelungire de cale ferata. APADOR-CH apreciaza faptul ca DGP a
\n acordat mai multa libertate conducerii penitenciarelor in privinta incheierii
\n contractelor de munca, permitand si coborarea sub nivelul salariului minim pe
\n economie. Asociatia considera ca, atata vreme cat exista o rata mare a somajului
\n in unele zone, impozite ridicate pe care trebuie sa le plateasca beneficiarii
\n (35% din salariul fiecarui detinut), supraaglomerare si lipsa de activitati
\n in penitenciare, este de preferat ca detinutii sa iasa la munca (practic, sa
\n iasa din camerele sufocante<\/b>) chiar cu un salariu mai mic. Aceasta cu atat
\n mai mult cu cat ei primesc doar 10% din suma prevazuta dar au avantajul unor
\n \u201czile-castig\u201d (numar de zile ce se scad din pedeapsa). Cu privire la acest aspect,
\n asociatia solicita DGP sa reanalizeze modalitatea de calcul a \u201czilelor-castig\u201d.<\/b>
\n In prezent, un detinut poate beneficia de o reducere a pedepsei cu 3 pana la
\n maximum 7 zile\/luna (rar 8 zile) dar numai daca indeplineste norma in proportie
\n de minimum 105%<\/b>. Problema este ca daca, in functie de cerere, un detinut
\n este scos la munca doua-trei saptamani intr-o luna si alte doua-trei saptamani
\n luna urmatoare, el nu are cum sa-si faca norma <\/b>(numarul de ore muncite
\n pe luna<\/b> se imparte la un coeficient unic la nivel national \u2013 cam 25,5
\n \u2013 valabil pentru oricine lucreaza cu contract de munca in Romania). Asociatia
\n sugereaza DGP<\/b> ca, in cazul muncilor sezoniere sau ocazionale, \u201czilele-castig\u201d
\n sa fie calculate la numarul cumulativ <\/b>de ore lucrate pe perioade mai
\n indelungate, de exemplu trei luni. <\/p>\n

APADOR-CH a inteles ca la
\n penitenciarul Ploiesti s-a renuntat la pedepsele aplicate detinutilor care refuza
\n sa iasa la munca. Nu este vorba despre refuzul initial <\/b>din fata comisiei
\n de repartizare (dupa perioada de carantina) care, oricum nu se pedepsea, ci
\n de eventualul refuz ulterior al unui detinut declarat apt de munca. Reprezentantii
\n asociatiei spera ca renuntarea la pedepsirea detinutilor care refuza sa iasa
\n la munca, in conditiile in care nici un penitenciar nu poate asigura locuri
\n de munca pentru toti detinutii apti, este o masura general valabila pentru
\n tot sistemul<\/i>. <\/b><\/p>\n

2.3. Pedepse pentru
\n incalcarea Regulamentului de ordine interioara<\/p>\n

La data vizitei, nici un
\n detinut nu se afla in regim restrictiv. Dintre cei doi detinuti pedepsiti cu
\n izolarea, unul isi terminase pedeapsa chiar in ziua vizitei. Amandoi au recunoscut
\n ca au gresit si ca trecusera prin toate procedurile stabilite in cazuri de incalcari
\n ale regulamentului.<\/p>\n

APADOR-CH a constatat insa
\n – ca si in alte penitenciare \u2013 o interpretare discutabila a notiunii de \u201cseparare
\n de colectiv\u201d<\/b>, formulata fara nici un fel de precizare, in ordinul DGP ce
\n reglementeaza aplicarea pedepselor pentru incalacarea ROI. Asociatia considera
\n ca interpretarea normala si logica a acestei notiuni este separarea de colectivul
\n (camera) in care un detinut a creat probleme si nu de intregul efectiv de detinuti.
\n <\/b>Conducerea penitenciarului Ploiesti interpreteaza \u201csepararea de colectiv\u201d
\n in sensul introducerii imediate a detinutului in camera de izolare. <\/b>Cum
\n comisia de disciplina se intruneste o data pe saptamana, inseamna ca detinutul
\n poate astepta la izolare 5-6 zile pana se decide pedeapsa. Perioada de asteptare
\n nu se deduce din sanctiunea comisiei. <\/i><\/b>Chiar daca pana la stabilirea
\n pedepsei detinutul are dreptul la efecte personale si la saltea si asternuturi
\n (efectele personale se ridica la stabilirea sanctiunii iar salteaua si asternuturile
\n sunt luate din camera de la 6.00 la 22.00), acesta este totusi in izolator,
\n separat de restul detinutilor<\/b>. Era cazul detinutului Nicolae Bavari, 22
\n de ani, condamnat la 2 ani si jumatate inchisoare pentru tentativa de omor,
\n care fusese adus in izolator pe 7 iunie a.c. Detinutul a recunoscut ca l-a \u201cintepat\u201d
\n pe un coleg de camera cu o coada de lingura ascutita. Comisia s-a intrunit dupa
\n 3-4 zile si a decis 10 zile de izolare, respectiv pana pe 22 iunie. Prin
\n urmare, detinutul sta la izolare in total 15 zile, cu 5 zile mai mult decat
\n sanctiunea aplicata de comisie. <\/b><\/p>\n

APADOR-CH cere DGP sa
\n clarifice problema \u201csepararii de colectiv\u201d si propune urmatoarele variante:<\/b><\/p>\n

detinutul acuzat de
\n incalcarea ROI, daca aceasta se refera la relatia cu colegii de camera, sa
\n fie mutat in alta camera pana la luarea deciziei de catre comisia de disciplina;<\/b>
\n detinutul respectiv
\n sa fie introdus in izolator dar atunci numarul de zile pana la decizia comisiei
\n sa fie scazute<\/i> din pedeapsa<\/b>.<\/p>\n

O alta problema legata de
\n pedeapsa cu izolarea este interdictia de a primi ziare si carti<\/b>. APADOR-CH
\n este de acord ca sanctiunea trebuie perceputa de detinut ca o pedeapsa reala<\/b>,
\n in sensul inaspririi regimului sau de detentie : imposibilitatea de a comunica
\n cu altii, cu exceptia posibilului coleg de izolare, de a se uita la televizor
\n sau de a asculta radioul, iesitul la aer separat de alti detinuti, eventualele
\n vizite sau pachet numai cu aprobarea conducerii etc. Insa interdictia<\/b>
\n de a citi<\/b> este excesiva, cum tot excesive sunt ridicarea saltelelor
\n si asternuturilor pe toata durata zilei si scoaterea la aer cu catuse la maini.
\n Asociatia cere DGP<\/b> sa elimine aceste restrictii exagerate ce figureaza
\n in Ordinul MJ nr.778\/C din 24.03.2000. <\/b>Pedeapsa cu izolarea presupune un
\n risc pentru sanatatea fizica si psihica a detinutului, risc confirmat de obligatia
\n medicului de a-l consulta atat la introducerea in izolator cat si pe intreaga
\n durata a izolarii. Restrictiile suplimentare amintite nu fac decat sa sporeasca
\n in mod inutil si periculos acest risc.<\/p>\n

Conform afirmatiilor conducerii
\n penitenciarului, de la vizita precedenta din februarie 2001 (cand reprezentantii
\n asociatiei au gasit doi detinuti tinuti in lanturi<\/b>) pana in iunie 2002
\n nu <\/b>s-au mai folosit lanturile. Nici din discutiile cu detinutii nu a
\n rezultat ca s-ar mai folosi aceasta metoda de imobilizare. Cu toate acestea,
\n APADOR-CH cere din nou DGP sa anuleze ordinul din 2000 prin care se permite
\n folosirea lanturilor dupa ce fusesera interzise in 1992. <\/b>Nu trebuie sa existe
\n nici macar posibilitatea<\/b> de a folosi acest mijloc de imobilizare, interzis
\n de standardele internationale. <\/p>\n

2.4. Legatura cu exteriorul<\/p>\n

Ca si la vizita precedenta,
\n reprezentantii asociatiei au constatat ca un subofiter aude<\/b> tot ce vorbesc
\n detinutii la telefon. Exista trei telefoane publice, toate amplasate pe un coridor
\n ingust. Spre diferenta de anul trecut, telefoanele erau blocate cu bare prevazute
\n cu lacate, \u201cca sa nu se strecoare vreun detinut\u201d si sa telefoneze fara aprobare!
\n Asociatia insista ca folosirea telefoanelor publice de catre detinuti ar trebui
\n limitata numai in functie de numarul de solicitanti raportat la numarul de
\n aparate disponibile. Asociatia considera ca telefoanele publice ar trebui mutate
\n in interiorul spatiului de cazare <\/b>(in prezent, in aproape toate penitenciarele,
\n ele sunt instalate in sectorul vizite), de exemplu, pentru inceput, la parterul
\n fiecarui tronson si ulterior, in masura posibilitatilor, cate un telefon public
\n la fiecare etaj. In acest fel s-ar simplifica si formalitatile, s-ar usura si
\n munca supraveghetorilor iar detinutii si-ar putea exercita mai eficient acest
\n drept, inclus de Constitutie in categoria \u201ccorespondenta\u201d.<\/b><\/p>\n

APADOR-CH a mai constatat
\n ca initiativa simplificarii aprobarilor pentru telefoane (tabele in loc de cereri
\n individuale), laudata anul trecut, este pe cale de a fi abandonata, revenindu-se
\n la circuitul greoi al cererilor personale. Asociatia cere din nou DGP sa ia
\n masuri pentru simplificarea procedurilor si pentru renuntarea la ciudata idee
\n ca accesul la un telefon public este un privilegiu si nu un drept constitutional.
\n <\/b><\/p>\n

3. Vizita in penitenciar<\/p>\n

3.1. Blocul alimentar<\/p>\n

Conditiile igienico-sanitare
\n sunt, ca si anul trecut, bune. Meniul zilei cuprindea:<\/p>\n

la comun: dimineata
\n \u2013 ceai, biscuiti, marmelada (adultii au primit si slanina); pranzul \u2013 ciorba
\n de legume si varza calita cu slanina; seara \u2013 pilaf simplu pentru adulti
\n si cu lapte, pentru minori;
\n la regim (in total
\n 83 de portii): dimineata \u2013 ceai, biscuiti, branza, marmelada; pranzul \u2013
\n ciorba de legume si piure cu carne; seara \u2013 gris cu lapte.<\/p>\n

Cantitatea de carne folosita
\n in ziua vizitei era de 6,3 kg porc (numai pentru regim) si 50 kg slanina. Calitatea
\n hranei era in mod clar inferioara celei constatate in februarie 2001. Lipsa
\n totala a carnii din meniu(in seara precedenta, detinutii primisera spanac tot
\n fara carne), ciorba de \u201clegume\u201d, practic o zeama lunga plina de tulpini intregi
\n de zarzavat, slanina dimineata si la pranz nu au cum sa indeplineasca baremele
\n obligatorii de hrana. A fost neclar pentru reprezentantii asociatiei in ce consta
\n regimul \u201cimbunatatit\u201d pentru minori care au primit exact aceeasi mancare ca
\n si adultii, minus slanina dimineata si plus lapte seara. In plus, in penitenciar
\n exista 6 detinuti turci pentru care se scosesera 0,7 kg de carne de vaca dar,
\n cand restul hranei era deja pregatita pentru distribuire (pe la 12.20), iar
\n blocul alimentar incuiat, inca nu se stia<\/b> ce li se va servi impreuna
\n cu carnea. <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

3.2. Asistenta medicala<\/p>\n

Penitenciarul are doi medici
\n generalisti si 6 asistenti (din care unul la farmacie). Cea mai mare problema
\n este stomatologia. <\/b>Fata de februarie 2001, conducerea penitenciarului a
\n reusit sa amenajeze un cabinet de stomatologie cu echipamente, are si un medic
\n stomatolog gata oricand sa inceapa munca, dar cabinetul nu poate functiona
\n pentru ca nu are instrumentarul necesar, in valoare de aproximativ 100 milioane
\n lei. <\/b>Foarte multi detinuti au probleme de stomatologie care sunt aproape
\n imposibil de rezolvat in absenta unui cabinet dentar al penitenciarului, dat
\n fiind ca nu sunt bani pentru plata serviciilor stomatologice din oras (toate
\n cabinetele stomatologice sunt private). Ar mai fi solutia transportarii detinutilor
\n cu astfel de probleme la alt penitenciar cu cabinet dentar dar, evident, aceasta
\n ar presupune complicatii administrativ-financiare. APADOR-CH cere DGP sa
\n aloce de urgenta suma necesara penitenciarului Ploiesti pentru achizitionarea
\n instrumentarului necesar. <\/b>Tergiversarea inadmisibila a rezolvarii acestei
\n probleme a avut si are consecinte extrem de nefaste asupra sanatatii si moralului
\n detinutilor din acest penitenciar<\/b>. <\/p>\n

Cabinetul medical rezerva
\n doua ore pe zi<\/b> pentru cadrele din penitenciar. Asociatia cere din nou
\n DGP ca medicii din penitenciare sa se ocupe exclusiv<\/b> de detinuti iar
\n cadrele sa vina la cabinet numai pentru urgente<\/b>. In plus, in penitenciarul
\n Ploiesti numai unul din cei doi generalisti se ocupa zilnic de detinuti, celalalt
\n (medic primar) fiind angrenat in diverse actiuni, legate desigur de meserie,
\n dar care reduc timpul afectat consultatiilor medicale. <\/p>\n

Numarul consultatiilor acordate
\n detinutilor se ridica la o medie de 35 pe zi (media include si zilele nelucratoare)
\n dar sunt si zile in care se prezinta la cabinet si o suta de detinuti. Cele
\n mai frecvente afectiuni sunt cele digestive si respiratorii si, evident, bolile
\n cronice. <\/p>\n

Infirmeria are trei camere.
\n La camera 30 \u2013 afectiuni cronice \u2013 erau 6 bolnavi la 4 paturi. Cu o luna in
\n urma fusesera 8 detinuti in acea camaruta de 7-8 metri patrati. Bolnavii sunt
\n scosi zilnic la aer (inclusiv sambata si duminica) cam o ora, dar curtea de
\n plimbare este doar un spatiu cu beton pe jos, acoperit cu gratii, fara nici
\n un pic de umbra. Din cei 6 bolnavi, doi sunt cardiaci iar unul sufera de astm.
\n Scoaterea la aer, in special vara, nu este deloc o bucurie pentru ei. Din pacate,
\n nici in a doua curte de plimbare nu exista pic de umbra. Singura solutie ar
\n fi ca, pe perioada caldurilor, acesti bolnavi sa iasa la aer ori dimineata devreme,
\n ori spre seara. Camera 30 nu are televizor. Detinutii nu au posibilitatea sa
\n aduca un televizor de acasa, iar penitenciarul nu are in dotare televizoare
\n functionale. Grupul sanitar consta dintr-o cabina cu un WC turcesc si dus, iar
\n im camera exista o chiuveta. <\/p>\n

3.3. Activitati socio-educative<\/p>\n

Biroul si-a dublat personalul
\n fata de anul trecut, format acum din 4 educatoare (trei juriste si o psihologa).
\n Detinutii (cu exceptia celor de la infirmerie si a detinutilor care muncesc)
\n au fost impartiti in 21 de grupuri antrenati in programe cum sunt \u201ceducolex\u201d
\n (educatie juridica), \u201ceducosport\u201d (practic, gimnastica \u201csuedeza\u201d) si \u201ccetatean-stat-societate\u201d
\n (educatie civica). Fara indoiala ca programul care starneste un interes real
\n printre detinuti este cel privind \u201ceducatia sanitara\u201d (inclusiv, sau mai ales,
\n educatia sexuala). Este un program aplicat in comun de biroul socio-educativ
\n si cabinetul medical si deja s-a depasit faza de retineri contraproductive care
\n caracterizeaza, inca, acest gen de discutii. <\/p>\n

Revenind la celelalte programe
\n si la impartirea pe grupuri de detinuti, reprezentantilor asociatiei le-a ramas
\n neclar cati detinuti sunt cuprinsi in acele activitati si cu ce frecventa. 21
\n de grupuri a cate 12-15 detinuti inseamna maximum 315, plus 25 la infirmerie
\n si circa 200 care muncesc, in total 540 de detinuti. Si cu restul pana la peste
\n 1100 ce se intampla? In privinta frecventei actiunilor, detinutii de la camera
\n 3 au declarat ca nu au mai fost la club de vreo trei luni<\/b>. Biroul socio-cultural
\n a sustinut ca 15 detinuti din camera 3 ies la program la club de doua ori
\n pe luna. <\/b>Clubul este destul de spatios iar cand reprezentantii APADOR-CH
\n au intrat in club, la sfarsitul vizitei, circa 5 detinuti faceau exercitii de
\n gimnastica in cadrul programului \u201ceducosport\u201d. <\/p>\n

Singura organizatie neguvernamentala
\n care continua sa fie prezenta in penitenciar este SUP (Serviciul umanitar pentru
\n penitenciare), care se ocupa de educatie religioasa. <\/p>\n

Penitenciarul are abonamente
\n la trei cotidiane centrale si la publicatii locale, in total cam 30 de exemplare
\n zilnic, aproximativ cate un exemplar pe camera. <\/p>\n

3.4. Camerele de detentie<\/p>\n

In camera 19 (minori) erau
\n 49 de detinuti la 24 de paturi<\/b>. Inca 8 minori (aflati in carantina) urmau
\n sa se adauge celor 49 in urmatoarele zile. Insuportabila supraaglomerare a dat
\n nastere unui conflict intre doi minori, aplanat, din fericire, la timp. In seara
\n zilei de 13 iunie, doi minori s-au luat la cearta pentru ca unu sparsese cana
\n celuilalt. Ofiterul de serviciu a intrat in camera insotit de doi (sau trei)
\n subofiteri, i-a aliniat si l-a scos pe \u201cfaptas\u201c pe coridor, lasand usa deschisa.
\n Cand i-au vazut lovindu-l cu bastoanele, minorii au inceput sa strige, alertandu-i
\n si pe detinutii din camerele alaturate. Doi minori s-au taiat cu lamele in incercarea
\n de a opri agresiunea asupra colegului lor. Trupa de interventie era pregatita
\n dar nu a mai fost cazul, conflictul fiind aplanat de conducerea penitenciarului
\n sosita imediat la fata locului. Varianta sustinuta de cadre (cei doi minori
\n care s-au taiat cu lama in timpul incidentului s-ar fi automutilat inainte
\n si fara legatura cu interventia brutala a ofiterului de serviciu)<\/b> nu este
\n credibila din urmatoarele motive: in primul rand, un detinut care se automutileaza
\n cere ceva, face scandal pentru a atrage atentia supraveghetorilor<\/b>. Cei
\n doi minori n-au facut nici una, nici alta; in al doilea rand, scandalul provocat
\n de spargerea canii s-a produs in jurul orei 20.00. Daca minorii s-ar fi taiat
\n inainte <\/b>de incident, cum se explica faptul ca supraveghetorii nu au stiut
\n nimic pana in momentul in care au intrat in camera? <\/b>Cazurile de automutilare
\n sunt semnalate imediat iar detinutii respectivi sunt dusi de urgenta la cabinetul
\n medical. <\/p>\n

Nimeni dintre minori nu
\n a fost pedepsit iar reprezentantii asociatiei spera nici sa nu se intample acest
\n lucru. Totusi, ofiterul de serviciu care a avut acea interventie brutala ar
\n trebui sanctionat si, in orice caz, mutat de pe sectia unde se afla minorii.
\n <\/b><\/p>\n

Incidentul din 13 iunie
\n a avut si o consecinta concreta : doi detinuti adulti au fost mutati in camera
\n minorilor (\u201cla cererea lor\u201d, a declarat comandantul), unul ca sef de camera
\n si celalalt ca adjunct. Este primul penitenciar vizitat de APADOR-CH in care
\n exista – in toate camerele \u2013 sef si adjunct<\/b>. Cu alte cuvinte, in loc
\n sa se renunte la acest sistem, deloc recomandabil pentru ca atribuie puteri
\n unor detinuti asupra celorlalti, se merge pe ideea intaririi lui. <\/b><\/p>\n

Conducerea penitenciarului
\n incearca sa usureze, cat de cat, situatia cauzata de supraaglomerare. Astfel,
\n minorii sunt scosi in curte o jumatate de ora dimineata si o ora si jumatate
\n dupa-amiaza, in fiecare zi, de luni pana vineri, primesc lapte in fiecare seara
\n si merg la club in fiecare saptamana. Chiar in ziua vizitei APADOR-CH, minorii
\n participasera la club la o expunere despre educatia sexuala si, desi nu avusesera
\n curajul sa puna intrebari, s-au declarat interesati de subiect. <\/p>\n

Minorii au televizor in
\n camera, urmarirea programelor fiind permisa de la 10.00 la 22.00 cu pauza de
\n o jumatate de ora la pranz (la data vizitei, televizorul era defect). <\/p>\n

Cei care au venit de la
\n Centrul de reeducare Tichilesti cred ca mancarea este mai buna la Ploiesti.
\n Doi minori, transferati de la Margineni considera ca hrana era mai buna acolo.<\/p>\n

Grupul sanitar este identic
\n cu cel de infirmerie, cu diferenta ca bolnavii au apa calda, ceea ce nu se intampla
\n in restul penitenciarului. <\/p>\n

In camera 14 (tineri, 18-21
\n de ani) erau 50 de detinuti la 24 de paturi<\/b>. Camera a intrat in carantina
\n deoarece joi 13 iunie, exact in ziua incidentului din camera minorilor, a fost
\n depistat un caz de scarlatina (Ionut Stan). Dupa toate aparentele, este vorba
\n de o pura coincidenta. Dar, cum unii detinuti din aceasta camera au frati sau
\n veri la minori, declararea carantinei a produs agitatie. <\/p>\n

Tinerii sunt scosi la aer
\n cam 45 de minute \u2013 o ora pe zi, exclusiv sambata si duminica. De cateva zile
\n nu mai aveau televizor in camera dar unul din detinuti obtinuse deja aprobare
\n sa primeasca un aparat de acasa. <\/p>\n

Penitenciarul le asigura
\n pasta de ras, hartie igienica, sapun si detergent (dar nu pasta de dinti!).
\n Saltele sunt foarte deteriorate<\/p>\n

Cea mai serioasa problema
\n de sanatate a tinerilor tine de dantura. Foarte multi s-au plans de dureri si
\n de infectii succesive netratate. \u201cSuntem terminati cu maselele\u201d a spus unul
\n din detinuti.<\/p>\n

Tinerii ar dori ca, in curtea
\n de plimbare, sa se instaleze aparate de forta, asa cum exista in alte penitenciare.
\n Ei ar vrea si sa fie scosi la aer o data cu minorii, asa cum se intampla pana
\n la incidentul din 13 iunie. <\/p>\n

Un lucru bun este faptul
\n ca li se permite sa foloseasca hainele de acasa, insa cu obligatia ca la pantaloni
\n sa coasa, ca semn distinctiv, o vipusca.<\/p>\n

Grupul sanitar este identic
\n cu cel de la minori, cu precizarea ca in camera sunt doua chiuvete (una era
\n defecta in ziua vizitei).<\/p>\n

In camera 3 (recidivisti)
\n erau 60 de detinuti la 24 de paturi. <\/b>Cam 10-15 detinuti dorm pe jos,
\n ceilalti, cate doi intr-un pat. Supraaglomerarea este, evident, principalul
\n motiv de nemultumire, la care se adauga lipsa de activitate. Detinutii sunt
\n scosi in curte 4 zile pe saptamana, timp de 10, 20, maximum 30 de minute, iar
\n in rest, stau in camera sufocanta si se uita la televizor, dupa un program mai
\n redus decat cel pentru minori (10.00-12.00 si 15.00-22.00). Asa cum s-a mentionat
\n la subcapitolul \u201cactivitati socio-educative\u201d, ei s-au plans ca nu mai fusesera
\n la club de circa 3 luni. Conform afirmatiilor biroului socio-educativ, 15 detinuti
\n din aceasta camera sunt scosi la club de doua ori pe luna. Rezulta ca grupurile
\n organizate de birou nu ii cuprind pe toti detinutii care nu ies la munca,
\n asa cum au sustinut educatoarele. <\/b>APADOR-CH intelege dificultatile create
\n de supraaglomerare si sugereaza ca programul zilnic obligatoriu, cu ore fixe
\n pentru cea mai marunta \u201cactivitate\u201d (de pilda igiena corporala) sa fie mai elastic,
\n in special in perioada caldurilor, si sa se rezerve mai mult timp pentru activitati
\n socio-educative. De asemenea, este necesar ca \u2013 indiferent de anotimp – in zilele
\n in care detinutii sunt dusi la cabinetul medical sau la baie sau fac curatenie
\n in camere, sa aiba loc si alte activitati (cel putin plimbarea). <\/b><\/p>\n

Unii detinuti s-au plans
\n ca au cerut sa iasa la cabinetul medical si ca au asteptat una-doua saptamani
\n pana sa fie dusi la medic. Altii au spus ca medicul sau asistentii doar s-au
\n uitat la ei si i-au trimis inapoi fara sa-i examineze. Reprezentantii asociatiei
\n atrag din nou atentia asupra riscului de a cataloga unii detinuti drept \u201csimulanti\u201d
\n sau de a decide, de la bun inceput, ca un detinut care a cerut sa fie dus la
\n cabinet a facut-o fara nici un motiv real, \u201cdoar ca sa iasa din camera\u201d. <\/b>Oricare
\n din acesti detinuti poate avea o problema reala de sanatate care risca sa
\n fie ignorata<\/b>. Dupa stiinta asociatiei, inca mai este in vigoare un ordin
\n al DGP prin care detinutii care au cerut sa iasa la doctor in mod nejustificat
\n in opinia acestuia, <\/i>pot fi pedepsiti<\/b>. Daca ordinul mai exista, APADOR-CH
\n cere DGP sa il anuleze<\/b>. <\/p>\n

Detinutii s-au plans ca,
\n in ciuda deparazitarilor, au paduchi si ca saltelele si cearsafurile sunt in
\n stare avansata de degradare.<\/p>\n

Majoritatea detinutilor
\n doresc sa urmareasca emisiunile de la televizor si dupa ora 22.00, dat fiind
\n ca oricum \u201cdorm in ture\u201d iar peste zi nu au nici un fel de activitate care st
\n presupuna cheltuiala de energie. Asociatia solicita conducerii penitenciarului
\n sa analizeze cu bunavointa posibilitatea prelungirii programului (cu minimum
\n o ora) la toate camerele cu detinuti care nu ies la munca.<\/p>\n

Detinutul Robert Gheorghe
\n Coman a sustinut ca are probleme cu rinichii si ca a cerut, in mod repetat si
\n fara succes, sa i se faca analizele necesare. La cabinetul medical, reprezentantii
\n APADOR-CH au constatat ca el facuse cerere de punere in libertate pe motiv de
\n boala si ca urma ca vineri 21 iunie, sa fie dus la spital (inclusiv la urologie)
\n pentru o serie de analize cerute de serviciul medico-legal. Din nou s-a pus
\n problema comunicarii cu detinutii<\/b> pentru ca Robert Gheorghe Coman nu
\n stia <\/b>ca era programat la analize. Reprezentantii asociatiei au fost mirati
\n sa auda ca, daca a venit dispozitia sa-l duca pe detinut la spital, cadrele
\n vor face acest lucru, cu riscul de a nu gasi doctorii respectivi<\/b>, asa
\n cum s-a mai intamplat. Ar fi normal ca, inainte<\/b> de a transporta detinutul
\n la spital, cadrele sa verifice, cu un simplu telefon, daca doctorii sunt \u2013 sau
\n nu \u2013 acolo. <\/p>\n

Paul Pleisanu este bolnav
\n psihic. Singura lui dorinta este sa stea mai mult afara la aer. Emilian Braina
\n a declarat ca sufera de ficat si splina (are burta nefiresc de umflata) dar
\n ca medicul penitenciarului \u2013 care il examinase cu o saptamana in urma – nu i-a
\n spus nimic si nu i-a dat nici un tratament. <\/p>\n

Detinutul Iulian Dinu are
\n o problema de natura diferita. Cei doi fii ai sai \u2013 Robert si Catalin \u2013 sunt
\n tot in penitenciarul Ploiesti, in vreme ce mama lor, Mieluta Mioara, este detinuta
\n la Targsor. Deoarece de cativa ani s-au interzis vizitele \u201cpenale\u201d (intre detinuti),
\n mama nu si-a mai putut vedea fiii de multa vreme. Adjunctul comandantului a
\n gasit o solutie care, daca va fi aprobata de DGP, va permite intalnirea mamei
\n cu cei doi fii.<\/p>\n

 <\/p>\n

3.5. Sala de baie<\/p>\n

Exista o singura sala de
\n baie pentru intreg penitenciarul. Dotata cu 15 dusuri (fara site), este folosita
\n in fiecare vineri, sambata si duminica. Detinutii sunt scoti pe camere si au
\n la dispozitie 10 \u2013 20 de minute pentru dus. Nu exista gratare de lemn (detinutii
\n ar fi cerut sa fie scoase pentru ca sunt alunecoase) asa incat stau cu picioarele
\n direct pe ciment. Trebuie notat ca instalatiile sanitare ar permite furnizarea
\n apei calde zilnic, in toate camerele, <\/b>lucru imposibil, spun cadrele, din
\n cauza costurilor gazului metan. <\/p>\n

3.6. Sectorul vizite<\/p>\n

Trei pupitre, o cabina pentru
\n \u201cpericulosi\u201d si trei mese cu scaune formeaza sectorul vizite. Cam 10 detinuti
\n si tot atatia vizitatori se inghesuiau in cele doua camere. Un spatiu separat
\n este folosit pentru primirea pachetelor si sortarea corespondentei primite si
\n expediate. O alta camera de circa 6 metri patrati este destinata discutiilor
\n dintre avocati si clienti. Ca si la vizita precedenta, reprezentantii APADOR-CH
\n au gasit, pe langa masa si cele doua scaune destinate clientului si avocatului,
\n inca trei scaune. Pentru cine? Cine mai asista la discutiile confidentiale<\/b>
\n dintre avocat si client? Chiar daca scaunele sunt folosite numai <\/b>in situatia
\n in care un avocat are mai multi clienti \u2013 asa cum a afirmat o avocata prezenta
\n intamplator \u2013 tot nu este in ordine. Discutiile ar trebui purtate separat
\n cu<\/b> fiecare membru al lotului. <\/b>Si mai putin acceptabila a fost explicatia
\n cadrelor: scaunele in plus sunt pentru … reprezentantii politiei si\/sau parchetului,
\n pentru ca toate discutiile intre anchetatori si detinuti presupun prezenta avocatului!
\n Cum este greu de crezut ca anchetele se desfasoara in acea camera minuscula,
\n r<\/b>eprezentantii asociatiei cer scoaterea celor trei scaune din incapere si
\n readucerea lor numai la cererea expresa a avocatilor sau clientilor lor.
\n <\/b><\/p>\n

Tot ca in februarie 2001,
\n in sectorul vizite exista o camera cu placuta \u201cMama si copilul\u201d care nu este
\n deloc destinata – asa cum s-ar putea crede \u2013 mamelor si copiilor care vin in
\n vizita la detinuti. Camera respectiva este biroul <\/b>unei angajate a penitenciarului.
\n Reprezentantii asociatiei nu au nimic impotriva folosirii spatiilor asa cum
\n considera administratia penitenciarului dar cere scoaterea placutei care poate
\n induce in eroare un vizitator neavizat.<\/p>\n

Concluzii:<\/p>\n

– Sub aspect administrativ,
\n se remarca unele imbunatatiri fata de vizita precedenta: amenajarea cabinetul
\n stomatologic, angajarea a inca doua educatoare, amenajarea unui al doilea loc
\n de plimbare. Din pacate, rezultatele concrete sunt diminuate de supraaglomerare
\n (fata de februarie 2001, efectivele de detinuti au crescut cu peste 25%);<\/p>\n

– APADOR-CH considera bine
\n venita initiativa biroului socio-cultural de a imparti detinutii pe grupuri
\n de 12-15 persoane si pe programe. Dar este clar ca nu toti detinutii care nu
\n muncesc pot fi cuprinsi \u2013 altfel decat pe hartie – in activitati concrete. Reprezentantii
\n asociatiei solicita conducerii penitenciarului sa relaxeze programul strict
\n al activitatilor cotidiene obisnuite( trezire, spalat, plimbat etc. toate cu
\n ore si minute fixe) si, in masura posibilului, sa extinda activitatile socio-culturale,
\n cel putin pana la rezolvarea \u2013 chiar si partiala – a supraaglomerarii;<\/p>\n

– Asociatia cere conducerii
\n penitenciarului sa analizeze posibilitatile de a instala cateva aparate de forta
\n in una din curtile de plimbare si de a permite iesirea detinutilor minori si
\n tineri impreuna la aer, asa cum, dupa spusele acestora, s-a si intamplat pana
\n la incidentul din 13 iunie. De asemenea, sa analizeze cu bunavointa solicitarea
\n detinutilor care nu ies la munca de a li se permite sa se uite la televizor
\n dupa ora 22.00;<\/p>\n

– Asociatia cere conducerii
\n penitenciarului sa faca toate eforturile pentru a ameliora situatia plimbarii
\n zilnice, in special pentru detinutii din camerele cele mai supraaglomerate;<\/p>\n

– APADOR-CH cere DGP<\/b>
\n sa ia masuri urgente pentru decongestionarea <\/b>penitenciarului Ploiesti.
\n O sugestie ar fi transferarea detinutilor necautati sau ai caror familii
\n nu locuiesc in zona, <\/b>in penitenciare mai putin aglomerate;<\/p>\n

– Asociatia solicita DGP
\n <\/b>sa aloce de urgenta penitenciarului Ploiesti sumele necesare achizitionarii
\n instrumentarului fara de care cabinetul stomatologic nu poate intra in functiune.<\/b><\/p>\n

 <\/b><\/p>\n

Manuela Stefanescu
\n Valerian Stan<\/p>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pe data de 19 iunie 2002, doi reprezentanti ai APADOR-CH au vizitat penitenciarul Ploiesti. Precedenta vizita a avut loc pe 8 februarie 2001<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[15],"tags":[],"class_list":["post-1888","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-monitorizarea-conditiilor-de-detentie-penitenciare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1888","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1888"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1888\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1888"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1888"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1888"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}