{"id":1889,"date":"2004-06-01T00:00:00","date_gmt":"2004-06-01T00:00:00","guid":{"rendered":"http:\/\/www.apador.org\/seamus\/raport-privind-vizita-in-penitenciarul-de-minori-i-tineri-craiova\/"},"modified":"2004-06-01T00:00:00","modified_gmt":"2004-06-01T00:00:00","slug":"raport-privind-vizita-in-penitenciarul-de-minori-i-tineri-craiova","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/apador.org\/en\/raport-privind-vizita-in-penitenciarul-de-minori-i-tineri-craiova\/","title":{"rendered":"Raport privind vizita \u00een Penitenciarul de minori şi tineri Craiova"},"content":{"rendered":"

Sorry, this entry is only available in Rom\u00e2n\u0103<\/a>. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.<\/p>

<\/p>\n

Doi reprezentanţi
\n ai APADOR-CH au vizitat Penitenciarul pentru minori şi tineri Craiova
\n \u00een ziua de 1 iunie 2004. Vizita anterioară a reprezentanţilor APADOR-CH
\n la PMT Craiova a avut loc \u00een anul 1999.<\/p>\n

Vizita
\n şi-a propus să constate condiţiile de detenţie din penitenciar,
\n precum şi activitatea de reeducare, şcolarizare şi pregătire
\n profesională a minorilor şi tinerilor.<\/p>\n

1.     
\n Aspecte generale. Discuţia cu conducerea penitenciarului<\/b><\/p>\n

La data
\n vizitei, \u00een PMT Craiova se găseau 332 de deţinuţi. Dintre aceştia,
\n 100 erau minori, 196 tineri \u00eentre 18 şi 21 de ani, 34 de deţinuţi
\n \u00eentre 22 şi 30 de ani, iar doi deţinuţi aveau peste 30 de ani.
\n \u00cen penitenciar nu există deţinute femei. 7 minori şi 5 tineri
\n erau arestaţi preventiv.<\/p>\n

Camerele
\n de deţinere au aproximativ 25m2 şi găzduiesc 10-14
\n persoane, ceea ce reprezintă un spaţiu de aproximativ 2 m2\/deţinut,
\n faţă de recomandarea CPT de 4,5 m2\/deţinut. Criteriile
\n de separaţie sunt respectate.<\/p>\n

Un număr
\n foarte mic de deţinuţi tineri sunt scoşi la muncă, la
\n GAZ (Gospodăria agro-zootehnică). La momentul vizitei, numai 3 deţinuţi
\n munceau la GAZ, din necesarul de 30, deoarece nu erau suficiente persoane
\n care să \u00eendeplinească criteriile pentru categoria "fără
\n pază".<\/p>\n

8 minori
\n şi tineri erau \u00eencadraţi \u00een categoria deţinuţilor periculoşi.
\n Ei sunt ţinuţi \u00een camere destinate acestei categorii. Criteriile
\n folosite pentru \u00eencadrarea minorilor la categoria periculoşi sunt natura
\n faptei şi comportamentul \u00een penitenciar. "Periculoşii"
\n au aproximativ acelaşi regim de detenţie ca şi ceilalţi
\n deţinuţi. Totuşi, vizitele "periculoşilor" se
\n desfăşoară la cabină de sticlă. La plimbare sunt
\n scoşi fără cătuşe, \u00eensoţiţi de doi subofiţeri.
\n \u00cen afara penitenciarului, "periculoşii" sunt scoşi cu
\n cătuşe la m\u00e2ini, locul unui subofiţer de la pază fiind
\n luat de un ofiţer. Conducerea penitenciarului a afirmat că \u00een nici
\n o situaţie nu se folosesc noile sisteme sigure de imobilizare pe timpul
\n transportului introduse de DGP (lanţuri). Situaţia deţinuţilor
\n consideraţi periculoşi se reanalizează lunar de către
\n comisia de disciplină. \u00cen ultimele 7-8 luni, nici un deţinut din
\n PMT Craiova nu a mai fost sancţionat cu izolarea.<\/p>\n

A existat
\n un singur caz \u00een care un deţinut s-a pl\u00e2ns că a fost bătut
\n de un subofiţer. Conducerea penitenciarului i-a aplicat subofiţerului
\n o pedeapsă disciplinară, l-a mutat de pe secţia respectivă
\n şi a sesizat parchetul, care, p\u00e2nă \u00een prezent, nu a soluţionat
\n cazul.<\/p>\n

\u00cen privinţa
\n cadrelor, conducerea penitenciarului a precizat că toate cele 112 posturi
\n de la pază sunt \u00eencadrate. O suplimentare ar fi necesară \u00eensă
\n la nivelul compartimentului socio-educativ. \u00cen privinţa asistenţei
\n medicale, aceasta este asigurată de 3 medici, 1 stomatolog şi 5
\n asistenţi. Un post de asistent medical este vacant.<\/p>\n

\u00cen penitenciar
\n se folosesc ţinute diferite pentru arestaţii preventivi şi
\n condamnaţii definitiv. S-a \u00eencercat trecerea la ţinută civilă
\n pentru arestaţii preventiv, \u00eensă s-a renunţat la această
\n ideea datorită faptului că deţinuţii nu aveau haine proprii.<\/p>\n

Majoritatea
\n vizitelor sunt \u00een sistem obişnuit (vizitatorul şi deţinutul
\n sunt separaţi de o tăblie lată), iar vizitele la masă
\n se acordă ca recompensă pentru un comportament bun. \u00cen luna mai
\n 2004, aproximativ 50 de deţinuţi au beneficiat de vizită la
\n masă.<\/p>\n

Reprezentanţii
\n de cameră, aleşi de colegi şi aprobaţi de conducere, au
\n dreptul la un pachet şi la o vizită \u00een plus pe lună. APADOR-CH
\n repetă că nici un deţinut, indiferent dacă este ales sau
\n numit, nu trebuie să aibă, oficial, o poziţie superioară
\n celorlalţi. Există riscul ca şeful\/reprezentantul camerei să
\n \u00eei folosească pe ceilalţi deţinuţi pentru servicii personale.
\n In plus, acesta beneficiază de privilegii (vizite\/pachete\/eventual telefoane
\n suplimentare, scutire de planton etc.) care pot creea invidie şi resentimente.
\n Nu de puţine ori, reprezentantul de cameră este perceput ca "omul
\n conducerii" ceea ce \u00eei face reticenţi pe colegii de cameră.
\n APADOR-CH cere din nou să se renunţe la sistemul alegerii\/desemnării
\n reprezentantului de cameră<\/b>.<\/p>\n

Pentru
\n respectarea dispoziţiilor O.U.G. nr.56\/2003 a fost instalată o cutie
\n poştală la intrarea \u00een cantină, la care deţinuţii
\n au acces \u00een timpul servirii meselor (\u00eentre orele 7-8; 12-14 şi 17.30-19).
\n Un angajat al Poştei Rom\u00e2ne ridică scrisorile deţinuţilor
\n de 2 ori pe săptăm\u00e2nă. De asemenea, de la \u00eenceputul anului
\n 2004 au fost distribuite deţinuţilor, gratuit, 500 de plicuri, 60
\n de pixuri, 1000 coli de scris şi s-au efectuat 200 copii xerox.<\/p>\n

Un singur
\n telefon cu cartelă este instalat \u00een cadrul uneia dintre secţiile
\n de deţinere. Conducerea penitenciarului a făcut demersuri la Romtelecom
\n pentru instalarea unui al doilea telefon, \u00eensă cererea a fost refuzată
\n cu motivaţia lipsei rentabilităţii. De altfel, nici telefonul
\n instalat nu \u00eenregistrează suficiente \u00eencasări pentru a fi rentabil
\n din punctul de vedere al Romtelecom. Deţinuţii pot da telefon o
\n sigură dată pe săptăm\u00e2nă, convorbirile dur\u00e2nd aproximativ
\n 5 minute. Există şi o cartelă telefonică socială,
\n care poate fi utilizată de persoanele care nu au posibilităţi
\n financiare.<\/p>\n

Peniteniciarul
\n a avut o staţie radio, prin care se transmiteau programe proprii, \u00eensă
\n mixerul acesteia s-a ars \u00een luna martie 2003 şi de atunci nu a fost reparat.
\n Cu toate că au existat promisiuni din partea DGP pentru a remedia această
\n situaţie, p\u00e2nă \u00een prezent nu s-a primit nici un ajutor.<\/p>\n

\u00cen privinţa
\n investiţiilor, la data vizitei se derula licitaţia pentru repararea
\n blocului administrativ. De asemenea, urmează construirea unei săli
\n de aşteptare pentru vizitatori, precum şi amenajarea unei noi curţi
\n de plimbare. La cele două cămine cu spaţii de deţinere
\n ultimele reparaţii au avut loc \u00een anul 2000. La acel moment nu s-au instalat
\n duşuri \u00een cameră, ci doar chiuvete. Din cauza unor deficienţe
\n de proiectare, nu s-au montat şi sifoane de pardoseală, fapt care
\n \u00eei poate \u00eempiedica pe deţinuţi să se spele corespunzător
\n la chiuvetă (apa care se scurge pe podea nu poate fi evacuată).
\n Această situaţie are, evident, urmări negative asupra menţinerii
\n igienei corporale a deţinuţilor. Pentru a se remedia aceste deficienţe
\n ar fi necesare noi investiţii, lucru imposibil pe motiv că cele
\n anterioare sunt de dată recentă. APADOR-CH cere DGP să găsească
\n urgent soluţiile tehnice şi financiare pentru rezolvarea problemei.<\/b><\/p>\n

Penitenciarul
\n dispune de centrală proprie pe gaz din anul 2003, astfel \u00eenc\u00e2t deţinuţii
\n au apă caldă de două ori pe săptăm\u00e2nă, iar iarna
\n nu sunt probleme cu \u00eencălzirea. <\/p>\n

Penitenciarul
\n colaborează cu trei organizaţii neguvernamentale: <\/p>\n

–        
\n GRADO a organizat seminarii de specializare pentru cadre şi \u00een prezent
\n desfăşoară activităţi pentru deţinuţi:
\n cursuri de bucătari, zugravi şi frizeri; consiliere; program de
\n educaţie alternativă pentru minori, cu 4 secţiuni (grafică,
\n dramaterapie, percuţie, jurnalism);<\/p>\n

–        
\n "Cuv\u00e2ntul care zideşte" – organizaţie a Mitropoliei Olteniei
\n – a organizat un program de alfabetizare cu finanţare PHARE, \u00een prezent
\n cu susţinere UNICEF şi World Vision, \u00een cadrul căruia profesori
\n colaboratori ţin cursuri c\u00e2te 4 ore pe zi. Alte activităţi
\n pentru deţinuţi constau \u00een cursuri de croitorie cu maşini de
\n cusut donate de UNICEF şi consiliere psihologică zilnică, individuală\/\u00een
\n grup;<\/p>\n

–        
\n CRED (o organizaţie bucureşteană) desfăşoară
\n pentru minorii din penitenciar un program de consiliere vocaţională
\n şi terapie comportamentală prin dans, 2 zile pe săptăm\u00e2nă,
\n c\u00e2te o oră şi jumătate, timp de 6 luni.<\/p>\n

NOTĂ:
\n \u00a0 Datele privind activitatea organizaţiilor neguvernamentale \u00een Penitenciarul
\n pentru Minori şi Tineri Craiova sunt cele puse la dispoziţia reprezentanţilor
\n APADOR-CH de către conducerea penitenciarului. Ulterior \u00eentocmirii raportului
\n APADOR-CH a fost contactată de către doamna Camelia Tancău,
\n Preşedinte CRED, care a semnalat că seminariile de specialitate
\n pentru cadre şi cursurile de bucătari, zugravi şi frizeri pentru
\n deţinuţi, precum şi programul de consiliere, toate atribuite
\n \u00een raport organizaţiei GRADO, sunt de fapt organizate de către CRED.<\/p>\n

Conducerea
\n penitenciarul a beneficiat şi de ajutorul material al UNICEF, const\u00e2nd
\n \u00een televizoare pentru camerele de deţinere şi calculatoare pentru
\n cercul de informatică al deţinuţilor, \u00een prezent exit\u00e2nd o
\n solicitare de \u00eencă 15 televizoare (10 camere din penitenciar nu au televizor)
\n şi 6 calculatoare.<\/p>\n

Cu ocazia
\n vizitei din anul 1999 a reprezentanţilor APADOR-CH, aceştia remarcau
\n problema poluării atmosferice datorată termocentralei situate vis-a-vis
\n de penitenciar. Din păcate, problema nu a fost soluţionată
\n p\u00e2nă \u00een prezent, deşi creează probleme de sănătate
\n at\u00e2t deţinuţilor c\u00e2t şi cadrelor.<\/p>\n

2.     
\n Discuţia cu conducerea şcolii<\/b><\/p>\n

\u00cen cadrul
\n PMT Craiova funcţionează Şcoala generală nr.40 Craiova
\n şi Şcoala de arte şi meserii (SAM) nr.21 Craiova, \u00een total
\n fiind \u00eenscrişi la cursuri şcolare 250-260 de elevi.<\/p>\n

\u00cen ziua
\n vizitei, şcoala organizase activităţi legate de ziua de 1 iunie:
\n un concurs de desen (25-30 de participanţi) şi unul de desen pe
\n asfalt (24-26 de participanţi). Premiile au constat \u00een diplome şi
\n bomboane.<\/p>\n

Există
\n 2 clase curs primar intensiv, 10 clase \u00eenvăţăm\u00e2nt gimnazial
\n şi 16 clase anul I la SAM. \u00cen plus, 45 de persoane sunt \u00eenscrise la cursurile
\n de alfabetizare organizate de "Cuv\u00e2ntul care zideşte".<\/p>\n

Pentru
\n promovarea clasei este necesară o frecvenţă de 50%. Dacă
\n deţinuţii sunt transferaţi temporar \u00een alte peniteciare, cursurile
\n pe care eventual le urmează acolo nu sunt luate \u00een considerare ca frecvenţă
\n pentru promovare. APADOR-CH consideră că şi această perioadă
\n trebuie luată \u00een considerare la calculul frecvenţei dacă penitenciarul
\n \u00een care deţinutul a fost transferat temporar confirmă participarea
\n sa la cursuri.<\/p>\n

Profilul
\n claselor de la SAM este următorul: t\u00e2mplari, sudori, electricieni, lăcătuşi-mecanici,
\n zidari, strungari, mecanici auto, agricultori. Repartizarea la clase se realizează
\n \u00een urma unor teste psihologice pentru stabilirea coeficientului de inteligenţă
\n şi pe baza opţiunii elevilor. Profilul claselor de la SAM se stabileşte
\n \u00een funcţie de dotări şi de specialiştii existenţi.
\n Dotarea atelierelor este foarte proastă (de exemplu, la atelierul de
\n strungărie nu funcţionează dec\u00e2t 2 strunguri). La \u00eenceputul
\n anului, conducerea şcolii a fost informată de către DGP că
\n urmează să primească 100.000 de euro pentru dotări, \u00eensă
\n p\u00e2nă la data vizitei nu se primiseră aceste fonduri şi nici
\n nu se ştia c\u00e2nd vor fi virate \u00een contul şcolii. Din cei 100.000
\n euro, jumătate vor fi investiţi \u00een dotarea atelierelor. Un atelier
\n de t\u00e2mplărie a fost dotat cu materiale achiziţionate cu fonduri
\n puse la dispoziţie de Ambasada Canadei.<\/p>\n

APADOR-CH
\n subliniază importanţa pregătirii profesionale pentru viaţa
\n de după liberare. Cu c\u00e2t pregătirea este mai serioasă, \u00een
\n meserii cerute pe piaţa muncii<\/b>, cu at\u00e2t cresc şansele ca deţinuţii
\n liberaţi să-şi găsească de lucru şi se reduce
\n riscul de recidivă. APADOR-CH cere DGP să acorde toată atenţia
\n diversificării nomenclatorului de meserii \u00een funcţie de cerinţele
\n pieţei şi dotării atelierelor cu echipamente c\u00e2t mai moderne<\/i><\/b>.<\/p>\n

\u00a0<\/i><\/b>\u00cen
\n afara cursurilor de la SAM, deţinuţii care urmează să
\n se libereze pot participa la cursurile de pregătire profesională
\n organizate de GRADO şi CRED, singura condiţie fiind cea de a mai
\n avea de executat 6 luni de pedeapsă \u00een penitenciar. <\/p>\n

La cercul
\n de informatică\u00a0 participă 42 de deţinuţi, aceasta fiind
\n deja a doua serie de cursanţi. Cursul durează 4 luni, c\u00e2te 2 ore
\n pe săptăm\u00e2nă.<\/p>\n

Programul
\n şcolii se desfăşoară \u00een două schimburi: clasele de
\n gimnaziu, 4 clase SAM şi o clasă primară dimineaţa \u00eentre
\n 8 şi 12.40; 12 clase SAM şi o clasă primară după-amiaza,
\n \u00eentre 13.30 şi 17.40.<\/p>\n

Instruirea
\n şcolară şi profesională este asigurată de 24 profesori
\n (4 limba rom\u00e2nă, 2 matematică, 3 fizică-chimie, 3 educaţie
\n fizică, 1 biologie, 1 geografie-istorie, restul ingineri de specialitate),
\n 2 \u00eenvăţători şi 16 maiştri. Majoritatea (13 profesori
\n şi 14 maiştri) sunt suplinitori.<\/p>\n

Directorul
\n şcolii a menţionat printre cele mai importante probleme cu care
\n se confruntă: imposibilitatea de a asigura normele didactice datorită
\n efectivelor reduse, lipsa dotărilor de la ateliere şi analfabetismul
\n printre deţinuţi.<\/p>\n

3.     
\n Discuţia cu personalul compartimentului socio-educativ<\/b><\/p>\n

La compartimentul
\n socio-educativ sunt \u00eencadraţi 7 ofiţeri (4 jurişti, 1 sociolog,
\n 1 asistent social, 1 \u00eenvăţător), 9 instructori de resocializare
\n (foştii educatori), 1 psiholog, 1 preot, 1 referent şi 1 subofiţer.<\/p>\n

Din discuţia
\n cu psihologul, a reieşit necesitatea \u00eencadrării a \u00eencă cel
\n puţin un psiholog, datorită v\u00e2rstei critice şi a deficienţelor
\n de comportament ale deţinuţilor. \u00cen perioada de carantină,
\n deţinuţii sunt supuşi unor teste psihologice standard pentru
\n evaluare preliminară a nivelului de inteligenţă, de personalitate,
\n de depistare a eventualelor tulburări de comportament mai grave. \u00cen urma
\n acestor testări, aproximativ 10-12% din deţinuţi dovedesc retard
\n \u00een dezvoltarea intelectuală. Lunar, toate cazurile grave, sociale şi
\n de comportament, se transmit la DGP. \u00cen medie, psihologul se \u00eent\u00e2lneşte
\n cu 3-4 deţinuţi pe zi.<\/p>\n

Din iniţiativa
\n penitenciarului s-a creat o bază de date a deţinuţilor, astfel
\n \u00eenc\u00e2t orice cadru poate accesa, la orice oră, datele deţinute de
\n compartimentul socio-educativ despre un anumit deţinut, fără
\n a mai fi necesar să contacteze pe cineva din acest compartiment. <\/p>\n

Asistentul
\n social este cel care \u00eencearcă să restabilească legăturile
\n cu familia pentru acei deţinuţi care nu sunt căutaţi.
\n De la \u00eenceputul anului 2004 a trimis 3 scrisori \u00een acest sens, fără
\n a obţine nici un succes. APADOR-CH consideră că este necesară
\n o mai mare implicare a personalului penitenciarului, nu numai a asistentului
\n social, \u00een această acţiune. Este nevoie şi de o colaborare
\n c\u00e2t mai str\u00e2nsă cu SRSS pentru asigurarea reintegrării minorilor
\n şi tinerilor \u00een familie<\/b>.<\/p>\n

Programele
\n socio-educative proprii au ca obiect, printre altele, educaţia rutieră,
\n educaţia sanitară, familia, terapia ocupaţională (desen,
\n traforaj, modelaj), la acestea adaug\u00e2ndu-se programul sportiv.<\/p>\n

\u00cempreună
\n cu Serviciul de Reintegrare Socială şi Supraveghere – Dolj, penitenciarul
\n desfăşoară programul "Alegerea profesiei", care presupune
\n autocunoaştere, intercunoaştere şi familiarizarea cu demersurile
\n ce trebuie \u00eentreprinse pentru obţinerea unui loc de muncă. Este
\n destinat deţinuţilor care mai au 3-4 luni p\u00e2nă la liberare.
\n Doi consilieri de la SRSS vin o dată pe săptăm\u00e2nă \u00een penitenciar
\n (miercurea), aproximativ 2 ore, pentru acest program. Participă şi
\n asistentul social al penitenciarului. \u00cen program sunt inculşi 12 deţinuţi,
\n timp de 3 luni. Prima serie a finalizat programul şi \u00een prezent s-a organizat
\n o a doua serie. <\/p>\n

\u00cen cadrul
\n programului "Balanţa" se evaluează consecinţele faptelor
\n deţinuţilor, care participă \u00een grupuri de 8-15 persoane. Există
\n şi un program de educaţie civică susţinut \u00een colaborare
\n cu o persoană din exterior, care participă benevol.<\/p>\n

Programul
\n "Final" se adresează persoanelor care urmează să
\n se libereze şi durează o săptăm\u00e2nă. \u00cen fiecare joi
\n persoanele care urmează să se libereze sunt mutate \u00eentr-o cameră
\n specială, unde stau p\u00e2nă miercuri, c\u00e2nd părăsesc penitenciarul.
\n Programul urmăreşte oferirea de ajutor pentru acceptarea etichetei
\n de fost deţinut şi pentru găsirea unui loc de muncă (informaţii
\n despre cum şi unde se găsesc instituţiile cu competenţe
\n \u00een materie) şi este desfăşurat fără cooperarea celor
\n de la SRSS – Dolj.<\/p>\n

\u00cen parteneriat
\n cu Agenţia Naţională pentru Tineret, penitenciarul a organizat
\n activităţi comune cu elevii din comunitate. \u00cen anul 2003, din proprie
\n iniţiativă, penitenciarul a organizat vizite la un liceu din Craiova,
\n precum şi o vizită a liceenilor din comunitate la PMT. Au fost incluşi
\n 15 deţinuţi, selectaţi pe baza următoarelor criterii:
\n să fi \u00eenceput cursurile liceale, natura infracţiunii, comportamentul
\n din penitenciar şi dorinţa lor. \u00cen fiecare an se organizează
\n excursii: \u00een 2003, \u00een septembrie, 25 de minori au vizitat 6 m\u00e2năstiri
\n din zonă.<\/p>\n

La programele
\n organizate de CRED, participă aproximativ 50 de persoane, organizate
\n \u00een 4 grupe. Tot 50 de minori participă şi la programul de educaţie
\n alternativă al GRADO.<\/p>\n

Personalul
\n compartimentului socio-educativ a apreciat că cea mai gravă problemă
\n cu care se confruntă este lipsa de asistenţă post-penală
\n a deţinuţilor care se liberează, activitatea SRSS-urilor nefiind
\n considerată satisfăcătoare. Din această cauză, \u00een
\n multe situaţii, activităţile de reeducare din penitenciar răm\u00e2n
\n lipsite de rezultate după liberare, asistenţa post-penală fiind
\n esenţială \u00een acest sens.<\/p>\n

4.     
\n Vizita \u00een penienciar<\/b><\/p>\n

 <\/b><\/p>\n

Blocul
\n alimentar<\/b><\/p>\n

 <\/p>\n

\u00cen ziua
\n vizitei, meniul minorilor şi tinerilor\u00a0 a constat \u00een: ceai, br\u00e2nză,
\n marmeladă şi omletă cu jumări (micul dejun); ciorbă
\n de cartofi cu ou, pilaf cu carne de porc şi murături (pr\u00e2nz); varză
\n cu jumări, macaroane cu br\u00e2nză (cină).<\/p>\n

 <\/p>\n

Cantitatea
\n de carne scoasă din magazie pentru prepararea meniului destinat minorilor
\n şi tinerilor (296 de persoane) a fost de 25,140 kg, la care se adaugă
\n 8,6 kg slănină şi 8,490 kg subproduse. <\/p>\n

 <\/p>\n

Carnea
\n nu este amestecată \u00een marmite, ci se pregăteşte şi se
\n serveşte separat, pentru ca fiecare deţinut să primească
\n c\u00e2te o bucată. Bucăţile respective erau destul de mici, conţin\u00e2nd
\n şi multe oase şi grăsime.<\/p>\n

 <\/p>\n

Cabinetul
\n medical<\/b><\/p>\n

 <\/p>\n

PMT are
\n cabinet de stomatologie propriu, care acordă p\u00e2nă la 10 consultaţii
\n pe zi. Pentru intervenţii chirurgicale, deţinuţii sunt duşi
\n \u00een oraş la secţia de chirurgie maxilo-facială a spitalului
\n civil. Cabinetul stomatologic este asigurat cu materiale la minimul necesar.
\n O altă problemă cu care se confruntă este lipsa unui post de
\n asistent de stomatologie.<\/p>\n

 <\/p>\n

Medicii
\n generalişti acordă aproximativ 50-60 de consultaţii pe zi (cadre,
\n minori şi tineri). APADOR-CH insistă asupra necesităţii
\n renunţării la consultaţiile pe care medicii din penitenciare
\n le acordă cadrelor, cu excepţia situaţiilor de urgenţă<\/b>.
\n APADOR-CH a semnalat constant faptul că, \u00een ciuda asigurărilor verbale
\n contrarii, practica rezervării unui număr de ore zilnic, numai
\n pentru uzul cadrelor, continuă \u00een infirmeriile\/secţiile medicale
\n ale penitenciarelor.<\/b><\/p>\n

 <\/p>\n

Principalele
\n probleme de sănătate ale deţinuţilor sunt virozele respiratorii
\n şi tulburările de comportament. Penitenciarul nu are angajat un
\n medic psihiatru, astfel că \u00een situaţii mai grave, deţinuţii
\n sunt trimişi la spitalul civil din Craiova sau la Spitalul Penitenciar
\n Jilava. Deţinuţii pot primi medicamente de acasă, dar numai
\n pe bază de prescripţie a medicului din penitenciar.<\/p>\n

 <\/p>\n

C\u00e2nd sunt
\n duşi la spitalul civil din localitate, minorii sunt \u00eencătuşaţi
\n şi \u00eensoţiţi de doi subofiţeri. APADOR-CH consideră
\n această situaţie inacceptabilă<\/b> şi reaminteşte
\n criticile severe şi repetate pe care Comitetul pentru Prevenirea Torturii
\n le-a făcut sub acest aspect. Măsura \u00eencătuşării deţinuţilor
\n bolnavi este de nejustificat at\u00e2t \u00een sine (deţinuţii care necesită
\n internarea \u00eentr-un spital civil sunt \u00een cele mai multe cazuri \u00eentr-o stare
\n destul de gravă) c\u00e2t şi prin faptul că sunt supravegheaţi
\n \u00een permanenţă de doi subofiţeri.<\/p>\n

 <\/p>\n

Medicul
\n cu care au discutat reprezentanţii APADOR-CH a afirmat că la controlul
\n medical din perioada de carantină eventualele urme de agresiune pe care
\n deţinuţii le prezintă sunt consemnate \u00een fişa medicală.\n <\/p>\n

 <\/p>\n

Distribuirea
\n de prezervative deţinuţilor răm\u00e2ne o problemă tabu pentru
\n sistemul penitenciar. Cu toate acestea este de remarcat un prim pas: \u00een cadrul
\n unui program PHARE al DGP, deţinuţii din PMT Craiova primesc prezervative
\n la liberare. APADOR-CH speră că, \u00een timp, sistemul se va deschide
\n şi mai mult \u00een acest sens şi va accepta realităţile din
\n penitenciare: unii dintre deţinuţi \u00eentreţin relaţii sexuale
\n consensuale, iar distribuirea de prezervative are ca scop protejarea lor \u00eempotriva
\n bolilor cu transmitere sexuală. Protejarea vieţii şi sănătăţii
\n persoanelor aflate \u00een custodia penitenciarelor este mai importantă dec\u00e2t
\n teama cadrelor de a fi acuzate de \u00eencurajarea practicării acestor relaţii,
\n prin distribuirea de prezervative.<\/p>\n

 <\/p>\n

Infirmeria<\/b>
\n (Secţia a VII)<\/b><\/p>\n

 <\/p>\n

La camera
\n 43 – infirmerie se găseau doi deţinuţi. N. F. (18 ani) suferea
\n de afecţiuni psihice, prezent\u00e2nd tulburări de personalitate şi
\n se afla la infirmerie de aproximativ 2 luni. P. C. (22 de ani) era ţinut
\n sub supravegherea medicală, fiind \u00een perioada de convalescenţă
\n după o pneumonie.<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00cen timpul
\n zilei, deţinuţii făceau curăţenie \u00een cameră,
\n ieşeau la plimbare şi urmăreau programele tv (\u00eentre 7.30 şi
\n 22 – acces la 27 de posturi tv). Camera era dotată cu o chiuvetă,
\n cu apă caldă zilnic. Grupul sanitar, const\u00e2nd \u00een 2 WC-uri cu cabine
\n separate, o chiuvetă şi un duş era situat pe culoar, deţinuţii
\n circul\u00e2nd liber \u00eentre cameră şi acesta. Deţinuţii primesc
\n lunar aparate de ras, pastă de ras, pastă de dinţi, săpun,
\n h\u00e2rtie igienică, cremă de pantofi. Totuşi, deţinutul N.
\n F. primise ultima dată aparat de ras \u00een luna februarie.<\/p>\n

 <\/p>\n

Deţinuţii
\n au afirmat că primesc ziare de 2-3 ori pe săptăm\u00e2nă (Gazeta
\n de Sud – Ediţia de Oltenia). Ziarul aflat \u00een cameră era datat 31
\n mai 2004. Ulterior, \u00een timpul vizitei \u00een penitenciar, reprezentanţii
\n APADOR-CH au avut impresia că deţinuţilor li s-au distribuit
\n ziare numai datorită prezenţei lor. Ziarele găsite la deţinuţi
\n purtau cele mai diverse titluri, iar cei \u00eentrebaţi despre ziare menţionau,
\n la r\u00e2ndul lor, foarte multe titluri, majoritatea centrale. Este greu de crezut
\n că penitenciarul dispune de fonduri pentru a face abonament la at\u00e2tea
\n ziare diferite. Din vizitele \u00een alte penitenciare, reprezentanţii asociaţiei
\n au remarcat sistemul abonamentelor la 2, maxim 3 ziare, dintre care unul local.
\n \u00cen plus, la Secţia a III-a reprezentanţii asociaţiei au ajuns
\n \u00een jurul orelor 16.00 exact \u00een momentul \u00een care se distribuiau ziare la toate
\n camerele. De obicei, unei secţii i se repartizează un singur r\u00e2nd
\n de ziare, care se distribuie dimineaţa, urm\u00e2nd ca de-a lungul zilei acestea
\n să circule de la o cameră la alta.<\/p>\n

 <\/p>\n

Şcoala<\/b><\/p>\n

 <\/p>\n

Clasa
\n a IX-a A avea oră de geometrie. \u00cen mod normal sunt 6 elevi \u00een clasă,
\n dintre care unul urmează cursurile cu frecvenţă redusă.
\n Datorită activităţilor de 1 iunie, la oră erau doar doi
\n elevi. <\/p>\n

 <\/p>\n

G. I.
\n C. (20 de ani) s-a \u00eenscris la cursurile de jurnalism desfăşurate
\n de GRADO şi a participat deja la o şedinţă, unde a fost
\n \u00eenvăţat să filmeze. A auzit de program de la un coleg. A fost
\n recompensat lunar cu vizită la masă pentru comportamentul bun din
\n penitenciar. La vizită\u00a0 – care durează de la o jumătate de
\n oră p\u00e2nă la o oră – poartă halat peste ţinuta penală.\n <\/p>\n

 <\/p>\n

Căminele
\n de deţinere<\/b><\/p>\n

 <\/p>\n

Clasa
\n a VIII-a A (7 tineri) participa la programul de consiliere de grup\/pregătire
\n pentru liberare organizat de "Cuv\u00e2ntul care zideşte". Grupul
\n se formase cu aproximativ o lună \u00een urmă şi se \u00eent\u00e2lnea cu
\n asistentul social al organizaţiei de 3 ori pe săptăm\u00e2nă.
\n Trei dintre deţinuţi participă la cercul de informatică
\n de 3 luni. \u00centrebaţi despre lucrurile \u00eenvăţate la acest cerc,
\n tinerii nu au dat răspunsuri clare. De 3 ori pe săptăm\u00e2nă
\n joacă fotbal după-amiaza. Au dreptul la 4 telefoane pe lună:
\n joia fac cerere şi s\u00e2mbăta dau telefon. \u00cen timp ce vorbesc la telefon
\n un subofiţer stă \u00een apropiere şi aude conversaţia. Deţinuţii
\n s-au pl\u00e2ns de m\u00e2ncarea proastă din penitenciar. \u00centrebaţi despre
\n măsurile disciplinare, un singur t\u00e2năr, L. C. (22 de ani) a afirmat
\n că a fost pedepsit pentru că a spart un geam, cu ridicarea dreptului
\n la vizită şi pachet. Incidentul se petrecuse cu aproximativ un an
\n şi jumătate \u00een urmă.<\/p>\n

 <\/p>\n

La Secţia
\n a IV-a (şcolarizaţi) există 4 camere de tineri şi una
\n de minori. La camera 23 erau cazate 13 persoane \u00een 15 paturi. Camera avea
\n aproximativ 25 m2 ceea ce \u00eenseamnă cam 2 m.p. de fiecare,
\n adică mai puţin de jumătate din standardele CPT. Tinerii din
\n această cameră urmează cursurile SAM cu profilul lăcătuş-mecanic
\n şi sudor. De asemenea s-au \u00eenscris la cursurile de frizerie. La aer ies
\n o oră pe zi \u00een timpul săptăm\u00e2nii şi o oră şi
\n jumătate s\u00e2mbăta şi duminica.. Apă caldă la chiuveta
\n din cameră au zilnic, iar baie fac o dată pe săptăm\u00e2nă,
\n s\u00e2mbăta, av\u00e2nd la dispoziţie 8 duşuri. Se pot uita la televizor
\n \u00een fiecare zi p\u00e2nă la ora 23.30. Şeful de cameră e scutit de
\n planton. Unul dintre tinerii din camera 23, care nu dispunea de bani, a folosit
\n cartela socială a penitenciarului pentru a telefona acasă. Un altul
\n a lucrat la atelier la asamblarea de paturi, c\u00e2ştig\u00e2nd aproximativ 200.000
\n lei pe care i-a folosit la cumpărături \u00een incinta penitenciarului.<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00cen cadrul
\n secţiei a IV-a se află şi atelierul de croitorie, dotat cu
\n 5 maşini de cusut noi. La momentul vizitei, atelierul era \u00eenchis şi
\n nu se desfăşurau cursuri.<\/p>\n

 <\/p>\n

La Secţia
\n a VI-a, \u00een camera 37 erau 12 minori (condamnaţi definitiv) \u00een 12 paturi.
\n Plimbarea zilnică durează 1-2 ore. Ultima dată ieşiseră
\n la club cu o zi \u00eenainte. Pe l\u00e2ngă cursurile şcolare, doi dintre
\n ei participau la cercul de informatică.<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00centr-una
\n din camerele acestei secţii era organizat cercul de pictură. \u00cen
\n total 10 deţinuţi sunt \u00eenscrişi la cerc. \u00cen momentul vizitei,
\n doar doi tineri participau, \u00eempreună cu profesorul, la cerc, fiind \u00eenvăţaţi
\n cum să aurească suprafeţe. Ei au declarat că pictează
\n \u00een fiecare zi, put\u00e2nd lua materialele şi la cameră unde continuă
\n să lucreze. Profesorul care se ocupă de cerc a declarat că
\n \u00een viitor doreşte să \u00eempartă activitatea cercului \u00een trei grupuri:
\n pictură, grafică şi modelaj. Cercul are materiale la dispoziţie,
\n deaorece au v\u00e2ndut lucrări \u00een Scoţia, prin intemediul World Vision,
\n iar cu banii obţinuţi au cumpărat cele necesare.<\/p>\n

 <\/p>\n

La Secţia
\n a III-a, camera 16 erau cazate 10 persoane \u00een 12 paturi. V.L. se \u00eenscrisese
\n la cursurile de alfabetizare organizate de "Cuv\u00e2ntul care zideşte",
\n dorind să mai "scoată" din rapoartele de pedepsire ce
\n \u00eei fuseseră \u00eentocmite la Penitenciarul Rahova (\u00een cele 4 luni de c\u00e2nd
\n se afla la PMT Craiova reusişe să "scoată" 3 rapoarte
\n din cele 11 pe care le avea la dosar).<\/p>\n

 <\/p>\n

La camera
\n 14 (minori carantină) se aflau 11 persoane \u00een 12 paturi. R.R. şi
\n C.I. fuseseră aduşi de la Penitenciarul Deva, unde, \u00een perioada
\n de carantină fuseseră raşi \u00een cap, fără să solicite
\n acest lucru (părul lor era \u00eencă foarte scurt). APADOR-CH reaminteşte
\n că această practică a fost considerată de Curtea Europeană
\n a Drepturilor Omului drept tratament degradant ce \u00eencalcă articolului
\n 3 din Convenţia europeană a drepturilor omului.<\/b> T.C. s-a pl\u00e2ns
\n că a fost adus de la Cluj şi nu a putut să-şi informeze
\n părinţii despre locul \u00een care se află. Lui D.O. \u00eei apăruse,
\n de aproximativ 4 zile, o egzemă şi afirma că de la cabinetul
\n medical nu i se spusese c\u00e2nd să se mai ducă la control. N.A.N. (cu
\n care reprezentanţii asociaţiei se mai \u00eent\u00e2lniseră şi la
\n cabinetul medical) avea egzeme de aproximativ o lună (de pe arest), primise
\n tratament, dar starea sa nu se \u00eembunătăţise. Minorii din această
\n cameră (cărora li se aduce m\u00e2ncarea \u00een cameră) s-au pl\u00e2ns că
\n nu au primit carne \u00een ziua respectivă. Chestionaţi de comandantul
\n penitenciarului, subofiţerii din această secţie nu au putut
\n oferi o explicaţie rezonabilă pentru lipsa cărnii din meniu.<\/p>\n

 <\/p>\n

5.     
\n Concluzii<\/b><\/p>\n

 <\/p>\n

APADOR-CH
\n apreciază eforturile cadrelor din penitenciar pentru a asigura pregătirea
\n şcolară şi profesională, precum\u00a0 şi ocuparea timpului
\n liber a minorilor şi tinerilor. Rezultatul este o atmosferă bună,
\n dovedită şi de lipsa problemelor de disciplină (majoritatea
\n celor \u00eentrebaţi au afirmat că nu au fost sancţionaţi disciplinar).<\/p>\n

 <\/p>\n

Totuşi,
\n APADOR-CH consideră ca la nivelul penitenciarului ar trebui acordată
\n mai multă atenţie următoarelor probleme:<\/p>\n

–        
\n asigurarea confidenţialităţii convorbirilor telefonice ale
\n deţinuţilor. Faptul că subofiţerul care \u00eensoţeşte
\n deţinutul la telefon aude conversaţia acestuia, chiar dacă
\n involuntar, este de natură să afecteze dreptul la viaţă
\n privată a deţinutul, este \u00een contradicţie cu legislaţia
\n internă şi reprezintă o \u00eencălcarea a articolului 8 din
\n Convenţia europeană a drepturilor omului, ratificată de Rom\u00e2nia;<\/p>\n

–        
\n asigurarea confidenţialităţii datelor deţinuţilor
\n din baza de date a compartimentului socio-educativ. Iniţiativa de a crea
\n o asemenea bază de date la care să aibă acces cadrele de la
\n alte compartimente este de apreciat, \u00een măsura \u00een care asigură operativitate
\n \u00een activităţi şi o bună cunoaştere a problemelor
\n deţinuţilor. Cu toate acestea, accesul la baza de date nu trebuie
\n să aducă atingere dreptului la viaţă privată al deţinuţilor.
\n \u00cen acest sens, APADOR-CH sugerează ca accesul la baza de date să
\n fie limitat la acele date care pot fi de folos cadrelor de la alte compartimente
\n \u00een relaţia lor profesională cu deţinuţii, iar nu la toate
\n datele deţinute de compartimentul socio-educativ \u00een legătură
\n cu un anumit deţinut. \u00cen orice situaţie, cadrele care au acces la
\n baza de date trebuie să păstreze confidenţialitatea cu privire
\n la datele personale pe care le-au aflat pe această cale;<\/p>\n

–        
\n diversificarea activităţilor educative destinate tinerilor. \u00cen timp
\n ce minorii sunt incluşi at\u00e2t \u00een programele proprii ale penitenciarului,
\n c\u00e2t şi \u00een programele desfăşurate de diferite organizaţii
\n neguvernamentale, tinerii participă la mult mai puţine programe
\n educative;<\/p>\n

–        
\n asigurarea unei hrane diversificate minorilor, av\u00e2ndu-se \u00een vedere necesităţile
\n speciale ale acestora, impuse de procesul de creştere şi dezvoltare
\n fizică;<\/p>\n

–        
\n adaptarea cursurilor de pregătire profesională la cerinţele
\n pieţei forţei de muncă, asfel \u00eenc\u00e2t meseriile deprinse de minori
\n şi tineri \u00een penitenciar să le ofere posibilitatea reală de
\n a găsi un loc de muncă după liberare. \u00cen condiţiile \u00een
\n care specializările oferite de SAM sunt stabilite \u00een raport de dotările
\n şi aşa slabe ale atelierelor, iar modernizarea acestora răm\u00e2ne
\n pentru moment doar un deziderat, APADOR-CH sugerează conducerii penitenciarului
\n să transforme cursurile cercului de informatică \u00een pregătire
\n profesională atestată printr-un certificat recunoscut de Ministerul
\n Educaţiei;<\/p>\n

–        
\n implicarea mai consistentă \u00een \u00eencercarea de a restabilii legăturile
\n cu familia pentru deţinuţii necăutaţi. \u00cen condiţiile
\n \u00een care \u00een penitenciar sunt aproximativ 150 de "necăutaţi",
\n 3 \u00eencercări de a restabili legăturile cu familiile unor deţinuţi
\n \u00een 5 luni apar ca nesemnificative. Este esenţială şi implicarea
\n reală a SRSS \u00een această acţiune.<\/p>\n

 <\/p>\n

Totodată,
\n APADOR-CH cere DGP:<\/p>\n

–        
\n suplimentarea numărului de posturi pentru psihologi cu cel puţin
\n \u00eencă unul. Un singur psiholog la aproximativ 300 de minori şi tineri,
\n categorie care necesită o atenţie specială din acest punct
\n de vedere, este \u00een mod evident insuficient;<\/p>\n

–        
\n suplimentarea numărului de posturi de asistenţi medicali cu unul
\n de asistent cu specializarea stomatologie;<\/p>\n

–        
\n acordarea de sprijin financiar pentru dotarea şcolii generale şi
\n şcolii de arte şi meserii din cadrul penitenciarului;<\/p>\n

–        
\n sprijinirea penitenciarului \u00een vederea rezolvării defecţiunii apărute
\n la staţia de radio;<\/p>\n

–        
\n acordarea de sprijin financiar pentru ca penitenciarul să remedieze deficienţele
\n de proiectare legate de lipsa sifoanelor de pardoseală \u00een camerele de
\n deţinere. Aceasta este de natură a afecta igiena personală
\n a deţinuţilor, iar motivaţia că investiţiile \u00een spaţiile
\n de detenţie sunt de dată recentă nu poate fi acceptată;<\/p>\n

–        
\n realizarea unui acord cu Romtelecom \u00een vederea asigurării dreptului la
\n convorbiri telefonice a deţinuţilor. \u00cen situaţia \u00een care nici
\n măcar singurul post telefonic existent nu este rentabil, există
\n pericolul ca acesta să fie desfiinţat. \u00cen plus, solicitarea conducerii
\n penitenciarului pentru instalarea unui al doilea telefon cu cartelă a
\n fost refuzată pe motivul lipsei de profit. De asemenea, pe baza unui
\n acord cu Romtelecom s-ar putea realiza şi instalarea de cabine telefonice,
\n pentru asigurarea confidenţialităţi convorbirilor deţinuţilor;<\/p>\n

–        
\n intervenţia de urgenţă pe l\u00e2ngă factorii de răspundere
\n \u00een vederea rezolvării problemei poluării\u00a0 produse de coşurile
\n staţiei de termoficare. Acelaşi lucru a mai fost solicitat de reprezentanţii
\n APADOR-CH şi \u00een urma vizitei din 1999 la PMT Craiova. Cu toate acestea,
\n deşi au trecut 5 ani, problema nu s-a rezolvat, pun\u00e2nd \u00een pericol at\u00e2t
\n sănătatea deţinuţilor c\u00e2t şi a cadrelor.<\/p>\n

 <\/p>\n

Diana
\n Călinescu<\/p>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Doi reprezentanţi ai APADOR-CH au vizitat Penitenciarul pentru minori şi tineri Craiova \u00een ziua de 1 iunie 2004. Vizita anterioară a reprezentanţilor APADOR-CH la PMT Craiova a avut loc \u00een anul 1999.<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[15],"tags":[],"class_list":["post-1889","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-monitorizarea-conditiilor-de-detentie-penitenciare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1889","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1889"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1889\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1889"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1889"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1889"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}