{"id":1891,"date":"2004-06-14T00:00:00","date_gmt":"2004-06-14T00:00:00","guid":{"rendered":"http:\/\/www.apador.org\/seamus\/raport-asupra-vizitei-la-ppenitenciarul-targor\/"},"modified":"2004-06-14T00:00:00","modified_gmt":"2004-06-14T00:00:00","slug":"raport-asupra-vizitei-la-ppenitenciarul-targor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/apador.org\/en\/raport-asupra-vizitei-la-ppenitenciarul-targor\/","title":{"rendered":"Raport asupra vizitei la Ppenitenciarul T\u00e2rgşor"},"content":{"rendered":"

Sorry, this entry is only available in Rom\u00e2n\u0103<\/a>. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.<\/p>

<\/p>\n

Reprezentantele
\n APADOR-CH au vizitat penitenciarul T\u00e2rgşor pe data de 14 iunie 2004.<\/p>\n

1.     
\n Date generale<\/b><\/p>\n

Singurul
\n penitenciar pentru femei din ţară este situat \u00een localitatea T\u00e2rgşorul
\n Nou, judeţul Prahova. Accesul la penitenciar este dificil, singura posibilitatea
\n practică fiind un tren pe zi, ceea ce se răsfr\u00e2nge negativ asupra
\n menţinerii legăturilor dintre deţinute şi familiilor lor.
\n Administraţia penitenciarului a obţinut din donaţii două
\n microbuze destinate exclusiv transportului copiilor deţinutelor dar numai
\n la plecarea de la penitenciar, la terminarea vizitei.<\/p>\n

In luna
\n iunie, \u00eencep lucrările, ce vor dura doi ani, de demolare a pavilionului
\n vechi (două aripi erau deja dezafectate la data vizitei), de construire
\n a unor noi spaţii de detenţie şi de reamenajare şi modernizare,
\n tot ca spaţii de detenţie, a fostei fabrici de confecţii (actuala
\n fabrică se află tot \u00een perimetrul penitenciarului, \u00eentr-o clădire
\n nouă). Anul acesta urmează să se realizeze şi racordarea
\n la conducta de gaze. In prezent, penitenciarul foloseşte pentru \u00eencălzire
\n şi prepararea apei calde, combustibil uşor, mai scump dec\u00e2t gazele,
\n ceea ce a dus, pe de o parte, la acumularea unei datorii de circa două
\n miliarde, iar pe de alta, la furnizarea de apă caldă doar o dată
\n pe săptăm\u00e2nă. In \u00eencercarea de a asigura c\u00e2t de c\u00e2t condiţii
\n minime pentru \u00eentreţinerea igienei personale, administraţia penitenciarului
\n a permis folosirea termoplonjoarelor, dar numai la fabrică şi la club.
\n Deţinutele mai pot lua apă caldă şi de la bucătărie.
\n Este evident că, \u00een aceste condiţii, este greu pentru ele – mai ales
\n pentru cele care lucrează la c\u00e2mp – să respecte standardele normale
\n de curăţenie corporală.<\/p>\n

Fabrica
\n de confecţii din incinta penitenciarului aparţine regiei "Multiproduct",
\n aparţin\u00e2nd Direcţiei Generale a Penitenciarelor. Circa 200 de deţinute
\n lucrează \u00een regim de lohn. Selecţia lor se face se face pe baza unor
\n criterii din care unu este, \u00een opinia asociaţiei, exagerat şi anume
\n absolvirea a cel puţin şase clase elementare. Sigur, regia organizează
\n cursuri de calificare obligatorii de şase luni, \u00een meseria de croitor.
\n Dar orice deţinută care ştie să scrie şi să citească
\n ar putea, teoretic, să urmeze cursul de calificare iar \u00eendem\u00e2narea se dob\u00e2ndeşte
\n prin practică. Reprezentantele asociaţiei şi-au pus aceste probleme
\n din momentul \u00een care au constatat diferenţele vizibile dintre deţinutele
\n care lucrează \u00een fabrică şi cele care lucrează la c\u00e2mp:
\n primele, curate, bine \u00eembrăcate, purt\u00e2nd genţi \u00een care aveau mult-r\u00e2vnitele
\n ţigări, celelalte, murdare, \u00eembrăcate cu "uniforme de protecţie"
\n (foarte probabil haine militare vechi recondiţionate), majoritatea cu pielea
\n \u00eenchisă la culoare, posibil din cauza soarelui dar şi din cauza apartenenţei
\n la o anume minoritate. In legătură cu această ultimă ipoteză,
\n APADOR-CH a constatat că se menţine practica menţionării
\n etniei \u00een dosarele de penitenciar. <\/b>Deţinutelor (şi deţinuţilor)
\n care au trecut mai \u00eent\u00e2i prin arestul poliţiei, li se \u00eentocmeşte dosarul
\n de penitenciar <\/b>(denumirea sugerează convingerea că persoana bănuită
\n de comiterea unei infracţiuni va şi ajunge \u00een penitenciar<\/b>,
\n ignor\u00e2ndu-se astfel prezumţia de nevinovăţie<\/i>) de către
\n lucrătorii de poliţie care completează şi rubrica privind
\n apartenenţa etnică fie pe baza declaraţiei persoanei private
\n de libertate, fie din proprie iniţiativă<\/b>. Cu toate că Poliţia
\n nu mai dă publicităţii statistici privind infracţionalitatea
\n pe criterii etnice, rubrica respectivă este menţinută şi
\n completată şi \u00een prezent. APADOR-CH cere eliminarea rubricii. <\/b>Apartenenţa
\n la o etnie sau alta este nerelevantă <\/b>\u00eentr-un dosar penal iar statisticile
\n pe criteriu etnic – fie şi numai pentru "uz intern" – pot fi
\n eronate, dată fiind libertatea fiecărei persoane de a declara ce etnie
\n doreşte cu ocazia recensăm\u00e2ntului.<\/p>\n

Administraţia
\n penitenciarului T\u00e2rgşor a dat \u00een folosinţă un centru de liberare
\n (\u00een fapt o secţie a penitenciarului) prin preluarea şi amenajarea
\n unei foste cazărmi a MApN de la Movila Vulpii. Circa 160 de deţinute
\n şi 40 de cadre fuseseră transferate \u00een acest centru, cu regim de detenţie
\n semi-deschis (circulaţie liberă a deţinutelor \u00een interiorul secţiei,
\n pază redusă numeric, programe speciale de reintegrare socială
\n etc.). Trebuie precizat că deţinutele de la Movila Vulpii mai au de
\n executat maximum şase luni p\u00e2nă la liberare<\/b> şi că
\n ele sunt incluse \u00een programe speciale \u00een vederea liberării cu un an \u00eenainte
\n de a fi transferate. Centrul este rezultatul colaborării dintre administraţia
\n penitenciarului şi Serviciul de Rreintegrare Socială şi Supraveghere Prahova.
\n Iniţiativa este excelentă dar răm\u00e2ne neclar rolul fiecăreia
\n dintre părţi, respectiv al serviciului cultural-educativ din penitenciar
\n (şapte persoane \u00een total, inclusiv subofiţerul \u00eensărcinat cu
\n tehnica) şi al serviciului de reintegrare care numără doi
\n consilieri pentru \u00eentreg judeţul<\/b>. P\u00e2nă la data vizitei APADOR-CH
\n se conturase doar disponibilitatea Serviciului de reintegrare de a găsi
\n locuri de muncă pentru c\u00e2teva din persoanele puse \u00een libertate. Este, fără
\n \u00eendoială, foarte important dar insuficient pentru că reinserţia
\n \u00een societate <\/b>presupune muncă asiduă cu fiecare deţinută
\n \u00een parte, \u00eenmulţirea contactelor cu familia şi cu comunitatea \u00een care
\n se va duce, eforturi, inclusiv materiale, pentru readaptarea cu şocuri
\n c\u00e2t mai mici la viaţa \u00een libertate. Altfel, există un risc sporit
\n de recidivă. Datorită numărului extrem de redus al consilierilor
\n de reintegrare, probabil că sarcina aplicării acestor programe speciale
\n va reveni tot serviciului cultural-educativ din penitenciar, ceea ce va diminua
\n eficienţa eforturilor viz\u00e2nd reintegrarea. APADOR-CH cere Ministerului
\n Justiţiei să sporească numărul personalului din Serviciile
\n de reintegrare din \u00eentreg sistemul, cu prioritate pentru judeţul Prahova.
\n In absenţa acestei măsuri esenţiale, se confirmă temerea
\n că sistemul de reintegrare \u00een societate a persoanelor care au executat
\n pedepse privative de libertate funcţionează deocamdată doar pe
\n h\u00e2rtie.<\/b><\/p>\n

2.     
\n Condiţii de detenţie<\/b><\/p>\n

2.1.           
\n <\/b>\u00a0Efective şi scoaterea la muncă<\/b><\/p>\n

Din cauza
\n lucrărilor de (re)construcţie şi a mutării unui număr
\n mare de deţinute la Movila Vulpii este mai greu de apreciat gradul de aglomerare.
\n Cert este că la data vizitei, fiecare deţinută avea propriul
\n pat. Totalul efectivelor (inclusiv Movila Vulpii) era de 585 de femei din care
\n trei minore şi 36 de bărbaţi (aceştia erau complet separaţi
\n de femei şi fuseseră aduşi de la penitenciarul Ploieşti
\n la T\u00e2rgşor pentru munci. Trebuie menţionat că pe 13 iunie a.c.
\n unul dintre ei evadase. Drept urmare, pe l\u00e2ngă consemnarea tuturor cadrelor<\/b>,
\n inclusiv a celor care nu aveau cum să contribuie \u00een vreun fel la prinderea
\n evadatului, se instaurase şi teama de viitoare măsuri restrictive
\n ale DGP, măsuri ce ar putea anula – aşa cum s-a mai \u00eent\u00e2mplat – mărunţii
\n paşi spre \u00eembunătăţirea regimului de detenţie.). Din
\n totalul deţinutelor, 185 aveau pedepse mari pentru omor (30 cu omor deosebit
\n de grav) iar două, condamnări pe viaţă. 132 de deţinute
\n se aflau \u00een penitenciar pentru trafic de droguri şi\/sau consum de droguri
\n (42 \u00een arest preventiv, 30 condamnate \u00een prima instanţă şi 60
\n cu condamnări definitive). Este lăudabil faptul că nu există
\n regimuri de detenţie diferite pentru deţinutele cu pedepse mari sau
\n pentru fapte grave faţă de celelalte. Practic, ele sunt \u00eempărţite
\n \u00een trei grupe mari: cele care muncesc la fabrică (inclusiv una din condamnatele
\n pe viaţă), cele care muncesc \u00een agricultură, zootehnie şi
\n servicii \u00een penitenciar (cam 210 deţinute, cele mai multe, 140, la staţiunea
\n Fundulea) şi inaptele (peste 100, \u00een care sunt incluse şi cele 32
\n de femei \u00een v\u00e2rstă de peste 55 de ani). Dintre "inapte", cam
\n 20 (inclusiv cealalată condamnată pe viaţă) participă
\n la un program intitulat hobby<\/i>. Este vorba de un atelier organizat cu
\n sprijinul unei organizaţii neguvernamentale (St\u00e2nca veacurilor) \u00een care
\n se fac tot felul de confecţii (de la pilote de pat şi lavete p\u00e2nă
\n la obiecte de \u00eembrăcăminte) din deşeuri textile. Produsele nu
\n sunt v\u00e2ndute ci doar predate organizaţiei neguvernamentale care stabileşte
\n cui vor fi donate (de exemplu, Centrul de reeducare pentru minori de la Găieşti
\n a fost dotat cu pilotele confecţionate la T\u00e2rgşor). Cu acordul organizaţiei,
\n unele articole de \u00eembrăcăminte au fost distribuite şi deţinutelor
\n din T\u00e2rgşor. Evident, "producţia" fiind mică, nu a
\n fost posibil ca fiecare să primească astfel de articole, ceea a creat
\n o stare de nemulţumire mai ales printre femeile mai labile psihic, convinse
\n că există un "depozit de haine" la care ele nu au acces.\n <\/p>\n

220 de cadre
\n (din care 40, la Movila Vulpii) se ocupă de cele 585 de deţinute şi
\n 36 de deţinuţi. Proporţia este foarte bună dar nu trebuie
\n uitat faptul că, din cauza lucrărilor, anul acesta nu au fost aduse
\n la T\u00e2rgşor dec\u00e2t deţinutele cu pedepse mari. Fiind singurul penitenciar
\n pentru femei, este sigur că populaţia va creşte substanţial
\n după terminarea amenajărilor. <\/p>\n

2.2.           
\n Blocul alimentar<\/b><\/p>\n

Aripa \u00een
\n care se află bucătăria şi anexele va fi şi ea demolată
\n şi reconstruită. Meniul zilei era destul de sărăcăcios
\n (eterna ciorbă de zarzavat şi la fel de eternul fel doi – cartofi
\n sau ghiveci – cu slănină şi multă zeamă). Cele aproape
\n 5 kg de carne scoase de la magazie \u00een ziua vizitei fuseseră folosite la
\n pregătirea celor 65 de porţii de regim. Din păcate, nu exista
\n dec\u00e2t un singur regim<\/b>, indiferent de natura bolii (TBC, diabet etc.).
\n Medicul penitenciarului, care răspunde şi de alimentaţie, a dat
\n vina pe … lipsa gazelor naturale, pregătirea unor m\u00e2ncăruri de regim
\n fiind imposibilă "la aburi"! Chiar dacă deţinutele
\n nu s-au pl\u00e2ns de calitatea hranei, reprezentantele APADOR-CH au constatat că
\n multe dintre ele nu <\/b>vin la masă. Desigur, este vorba de cele care
\n primesc pachete sau au bani \u00een cont şi pot face cumpărături de
\n la magazinul din incinta penitenciarului. In legătură cu această
\n ultimă categorie, trebuie precizat că există baremuri de cheltuieli
\n (deţinutele care primesc pachete pot cheltui lunar echivalentul unui salariu
\n minim iar cele "necăutate", echivalentul a două salarii
\n minime). APADOR-CH \u00eenţelege dorinţa DGP de a evita apariţia unor
\n diferenţe prea mari \u00eentre deţinute precum şi posibilitatea speculei
\n dar consideră că plafoanele de cheltuieli ar putea fi mai elastice.
\n Este evident că, at\u00e2ta vreme c\u00e2t sistemul penitenciar nu poate asigura
\n o hrană sănătoasă şi variată, compensarea acestei
\n deficienţe nu poate veni dec\u00e2t din exterior sub forma pachetelor cu alimente
\n sau – din ce \u00een ce mai frecvent – a banilor trimişi \u00een cont.<\/p>\n

Toate deţinutele
\n pot m\u00e2nca \u00een sala de mese (240 de locuri pe serie) la pr\u00e2nz şi seara. <\/p>\n

2.3.     
\n Vizite, corespondenţă, telefoane<\/b><\/p>\n

Vizitele
\n "la masă" au loc \u00eentr-o sală cu o capacitate de 36
\n de……. locuri.
\n O altă \u00eencăpere este destinată vizitelor "obişnuite":
\n patru deţinute pot vorbi cu vizitatorii peste o tăblie de piatră
\n lată de circa un metru, la care se adaugă o cabină pentru "periculoase"
\n \u00een care se poate "discuta" numai prin geam. Mai există şi
\n camera "mama şi copilul" unde deţinutele pot sta c\u00e2te două
\n ore cu copiii lor, dacă au sub 10 ani. Tot aici (sau \u00een sala vizitelor
\n "la masă") au loc şi \u00eentrevederile cu avocaţii. Nu
\n a fost clar cum se procedează dacă mai multe deţinute-mame primesc
\n simultan vizitele copiilor. <\/p>\n

Primirea-predarea
\n pachetelor aduse de vizitatori se face \u00een condiţii improprii deoarece
\n ghişeul la care aşteaptă deţinutele este plasat \u00een unghi
\n de 90 de grade faţă de cel de primire, ceea ce reduce vizibilitatea.
\n <\/b>Pentru evitarea oricăror posibile suspiciuni, cele două ghişee
\n trebuie plasate faţă \u00een faţă.<\/p>\n

Corespondenţa
\n şi pachetele trimise prin poştă se ridică zilnic de la oficiu
\n (luni-vineri inclusiv) şi se distribuie cu promptitudine. Reprezentantele
\n APADOR-CH au fost surprinse de existenţa unui registru de evidenţă
\n a corespondenţei primite cu rubrici ca numele expeditorului şi adresa
\n acestuia. <\/b>Or, de vreme ce la expedierea scrisorilor deţinutelor
\n nu există o evidenţă scrisă <\/b>(corespondenţa este
\n ridicată de poştaş direct din cele două cutii de poştă
\n din penitenciar) nu este logic să se ţină o astfel de evidenţă
\n la primire<\/b>. <\/p>\n

In camera
\n de supraveghere, primire a pachetelor şi sortare a corespondenţei
\n lucrează şase cadre. In aceeaşi cameră se află şi
\n cele două telefoane publice <\/b>destinate deţinutelor. Este evident
\n că nu poate fi vorba de respectarea confidenţialităţii
\n convorbirilor telefonice. Este imposibil să nu se audă ce vorbesc
\n deţinutele.\u00a0 <\/b>APADOR-CH repetă că protejarea confidenţialităţii
\n funcţionează \u00een egală măsură pentru comunicaţiile
\n telefonice ca şi pentru corespondenţa scrisă. Soluţii există:
\n a) amplasarea unor cabine telefonice \u00een curţile de plimbare sau pe holurile
\n secţiilor de detenţie; b) dacă nu este posibil din punct de vedere
\n tehnic, atunci instalarea telefoanelor \u00eentr-o \u00eencăpere separată din
\n pavilionul "vizite"; c) \u00een cel mai rău caz, postarea supraveghetorului
\n la o distanţă de la care să nu poată auzi ce spune deţinuta\/deţinutul<\/b>.
\n In penitenciarul T\u00e2rgşor, numărul de apelurilor telefonice pe deţinut(ă)
\n este stabilit după cum urmează: şase telefoane pe lună pentru
\n fiecare deţinută care lucrează la deservire, şase telefoane
\n pe lună pentru fiecare deţinut<\/b> şi patru telefoane pe lună
\n pentru restul efectivelor<\/b>. Nu este deloc clar de ce, \u00eentr-un penitenciar
\n de femei, cei 36 de deţinuţi ar avea regim preferenţial <\/b>\u00a0şi
\n nici de ce deţinutele de la deservire (circa 20) ar beneficia de două
\n telefoane \u00een plus pe lună. Este adevărat că nici o deţinută
\n nu s-a pl\u00e2ns că nu ar avea acces la telefon şi că directoarea
\n aprobă frecvent apeluri suplimentare. Dar, \u00een timp ce unii deţinuţi
\n au dreptul <\/b>"oficial" la şase telefoane, pentru marea majoritate,
\n depăşirea baremului de patru reprezintă o favoare la latitudinea
\n conducerii. <\/b>APADOR-CH sugerează egalizarea apelurilor telefonice lunare
\n pentru toate deţinutele şi toţi deţinuţii pentru că
\n a telefona este un drept şi nu o favoare sau o răsplată.<\/b><\/p>\n

Un lucru
\n pozitiv este faptul că administraţia penitenciarului a pus trei cartele
\n de telefon la dispoziţia deţinutelor care nu au posibilităţi
\n materiale de a primi\/cumpăra astfel de accesorii. <\/p>\n

2.4.<\/b>
\n Pedepse pentru \u00eencălcarea regulamentului de ordine interioară<\/b><\/p>\n

La penitenciarul
\n T\u00e2rgşor nu există lanţuri ("mijloace sigure de imobilizare")
\n şi nu se folosesc cătuşele \u00een nici o situaţie. Nu se \u00eencătuşează
\n deţinutele – nici măcar cele clasificate drept "periculoase"
\n – la transferuri \u00een afara penitenciarului, indiferent de destinaţie. APADOR-CH
\n insistă asupra acestei atitudini a conducerii penitenciarului care<\/b>
\n ar trebui să fie un exemplu pentru toate celelalte penitenciare din
\n Rom\u00e2nia. Asociaţia subliniază că o treime din deţinute
\n sunt condamnate pentru omor, din care 30 cu circumstanţe agravante şi
\n două, cu condamnări pe viaţă<\/i><\/b>. Prin urmare, gravitatea
\n faptelor şi gradul de periculozitate sunt aceleaşi ca şi \u00een cazurile
\n deţinuţilor din alte penitenciare condamnaţi pentru acest tip
\n de infracţiuni. <\/b><\/p>\n

La T\u00e2rgşor
\n nu există pedeapsa cu izolarea<\/b> (nu există nici cameră
\n de izolare iar noile construcţii vor cuprind numai camere de izolare
\n pe motive medicale şi nu disciplinare<\/b>). Pedepsele \u00een cazul rapoartelor
\n de incident confirmate sunt avertismentul, mustrarea şi suspendarea drepturilor
\n la pachet şi\/sau vizite pe o perioadă determinată (de obicei,
\n o lună). Toate pedepsele, indiferent de gravitate, se aplică numai
\n după parcurgerea tuturor etapelor obligatorii, inclusiv audierea deţinutei
\n şi a martorilor. La data vizitei APADOR-CH, patru deţinute erau clasificate
\n drept "periculoase" (la \u00eenceputul lui 2004 erau 13, dar opt au fost
\n declasificate de comisia de disciplină care examinează lunar aceste
\n cazuri, iar cea de-a noua a fost transferată la Spitalul penitenciar Jilava).Numai
\n una din cele două "vieţaşe" figura printre cele patru
\n care, oricum, nu au un regim de detenţie diferit de restul deţinutelor
\n dec\u00e2t la vizite (şi, desigur, sunt mai atent supravegheate dec\u00e2t celelalte).
\n APADOR-CH reiterează că, \u00een opinia sa, clasificarea ca periculos\/periculoasă
\n a unei persoane aflate \u00een detenţie ar trebui făcută de comisia
\n fiecărui penitenciar cu avizul unor specialişti din afara sistemului.
\n <\/i><\/b>Intr-un viitor apropiat, instanţa de judecată va hotăr\u00ee
\n \u00een ce categorie de penitenciar <\/b>(de maximă siguranţă, \u00een
\n regim \u00eenchis, semi-deschis sau deschis) \u00eeşi va executa pedeapsa fiecare
\n condamnat. Dar clasificarea pe grade de periculozitate va răm\u00e2ne atributul
\n sistemului penitenciar. Desigur, clasificarea nu este o pedeapsă<\/i>.
\n Cu toate acestea, APADOR-CH consideră că 1) este absolut necesar avizul
\n unor experţi din afara sistemului, pentru asigurarea obiectivităţii
\n deciziei şi 2) deţinutul\/deţinuta clasificaţi drept "periculoşi"
\n trebuie să fie \u00eencunoştinţaţi şi să poată
\n contesta decizia administraţiei, <\/i>deoarece includerea, fie şi temporară,\u00a0
\n \u00een această categorie are consecinţe directe asupra \u00eentregii <\/i>perioade
\n de detenţie şi, mai ales, asupra deciziei de liberare condiţionată.
\n In prezent, nu este clar dacă deţinuţii incluşi \u00een categoria\u00a0
\n "periculoşi" pot contesta \u00een justiţie această clasificare.
\n In plus, există situaţii, cum este cazul la T\u00e2rgşor, c\u00e2nd deţinuţii
\n "periculoşi" nu sunt segregaţi şi deci nici măcar
\n nu ştiu <\/i>că sunt incluşi \u00een această categorie.<\/b><\/p>\n

2.5.     
\n Asistenţa medicală<\/b><\/p>\n

Trei medici
\n generalişti, un stomatolog şi 10 asistenţi (8 medicali, unu la
\n stomatologie şi unu la farmacie) plus un ginecolog care vine o dată
\n pe săptăm\u00e2nă asigură asistenţa medicală a deţinutelor.
\n Unu din generalişti şi stomatologul se ocupă şi de cadre.
\n Conform directoarei penitenciarului, "numai pentru urgenţe",
\n pentru că, \u00een rest, cadrele au doctori de familie, alţii <\/b>dec\u00e2t
\n cei din sistemul penitenciar. Dar medicii – surprinzător, toţi erau
\n prezenţi la data vizitei APADOR-CH şi, la fel de surprinzător,
\n nici un deţinut nu aştepta să fie văzut, cu toate că
\n programul era \u00een desfăşurare – au afirmat că o oră pe zi
\n (12.00-13.00) era rezervată pentru cadre plus urgenţele<\/b>. In
\n cazul stomatologului, timpul rezervat cadrelor este de 3 ore zilnic<\/b>.
\n Neclară este şi problema costurilor lucrărilor dentare: cadrele,
\n care au cabinet separat dar folosesc acelaşi medic stomatolog, plătesc
\n sau nu (şi la ce tarif) extracţiile şi plombele şi, mai
\n ales protezele dentare (costul protezelor pentru deţinuţi este \u00eentre
\n 500.000 şi două milioane de lei). APADOR-CH solicită DGP o clarificare
\n cu privire la tarifele pentru cadrele care recurg la serviciile medicilor stomatologi
\n din sistemul penitenciar.<\/p>\n

In opinia
\n APADOR-CH,\u00a0 secţia medicală din fiecare penitenciar ar trebui să
\n decidă cu privire la obiectele strict necesare pentru asigurarea igienei
\n deţinuţilor\/deţinutelor, respectiv săpun, pastă de
\n dinţi, periuţă de dinţi, vată, h\u00e2rtie igienică,
\n detergenţi etc. Cadrele medicale răspund de sănătatea, hrana
\n şi igiena at\u00e2t personală a deţinuţilor c\u00e2t şi a locului
\n de detenţie. Ar fi normal ca tot ele să stabilească şi cantitatea,
\n calitatea şi sortimentele de obiecte. Desigur, distribuirea acestora ar
\n răm\u00e2ne \u00een sarcina supraveghetorilor.<\/p>\n

La T\u00e2rgşor
\n este o deţinută infectată cu HIV (depistată \u00eenainte de aducerea
\n \u00een penitenciar) care lucrează pe calculator \u00een bibliotecă. Surprinzătoare
\n a fost explicaţia personalului de la cultural-educativ: "nu poate
\n lucra cu ace (?! tricotaj, cusut etc.) că, ştiţi, dacă se
\n \u00eenţeapă…Aşa că de aia am repartizat-o la calculator".
\n Acest gen de explicaţii arată că nici măcar personalul
\n nu a \u00eenţeles exact ce \u00eenseamnă HIV\/SIDA şi \u00een ce condiţii
\n se transmite virusul. <\/i><\/p>\n

In confuzia
\n rezultată din mutarea\/dezafectarea unor camere \u00een vederea demolării\/construcţiei,
\n reprezentantele APADOR-CH au găsit una din cele două camere de la
\n infirmerie (cam.45) ocupată numai <\/b>de o deţinută, sănătoasă<\/b>,
\n care făcea curat \u00een secţie. A doua cameră era ocupată de
\n bolnave de TBC staţionar. Explicaţiile privind mutarea temporară
\n a bolnavelor au fost confuze, nefiind clar unde <\/b>se află ele. Sau
\n poate nu există nici o deţinută bolnavă. <\/p>\n

2.6.     
\n Sectorul cultural-educativ<\/b><\/p>\n

In afara
\n activităţilor \u00eencă neclare de la Movila Vulpii, serviciul cultural-educativ
\n desfăşoară programe recomandate de DGP (STRADAV sau VAD), axate
\n \u00een principal pe consiliere individuală şi cursuri de alfabetizare
\n de şase luni pentru14 deţinute. Se mai organizează acţiuni
\n punctuale (expoziţia cu obiecte făcute de deţinute \u00een decembrie
\n 2003 \u00een Ploieşti, vizite la muzee, spectacole ale copiilor pentru deţinute
\n etc.) Serviciul are colaborări constante cu c\u00e2teva organizaţii neguvernamentale.
\n Pe l\u00e2ngă deja amintitul proiect "Hobby" cu S\u00e2nca veacurilor,
\n fundaţia "M\u00e2nă \u00een m\u00e2nă" are un program intitulat "Familia
\n regăsită" (contactează copiii deţinutelor şi \u00eei
\n conving să vină \u00een vizită, asigur\u00e2ndu-le deplasarea) de care
\n au beneficiat circa 20 de deţinute de la \u00eenceputul anului 2004. Asociaţia
\n Educare, Dezvoltare, Integrare din Ploieşti a \u00eenceput un program de educare
\n a deţinutelor rome. Biserica Betel (penticostală) are un proiect pentru
\n deţinutele foste consumatoare de droguri şi alcool. In colaborare
\n cu Centrul de consiliere agricolă Prahova, se organizează cursuri
\n de c\u00e2te şase luni de legumicultură (seria a I-a a avut 27 de absolvente
\n iar a doua, aproape de terminare, 26). Mai există biblioteca penitenciarului
\n cu circa 6000 de volume şi clubul deţinutelor. In plus, vizionarea
\n programelor TV se face după un program acceptabil (16.00 – 22.30 zilnic,
\n cu prelungiri la sf\u00e2rşit de săptăm\u00e2nă). <\/p>\n

Dacă
\n per total activităţile serviciului pot fi considerate satisfăcătoare,
\n APADOR-CH solicită administraţiei penitenciarului să acorde o
\n atenţie mai mare unei categorii de deţinute aproape ignorate şi
\n anume cele declarate "inapte de muncă" fie din cauza unor tulburări
\n psihice, fie din motive de v\u00e2rstă. Este adevărat că deţinutele
\n pot sta practic toată ziua \u00een curte. Dar exact asta şi fac: stau<\/b>
\n şi ascultă muzică. Cei de la serviciul cultural-educativ susţin
\n că au \u00eencercat mai multe metode cu ele (de pildă desenul) dar toate
\n au eşuat. Nu trebuie, \u00eensă, abandonat. Se pot organiza concursuri\/jocuri
\n sportive, se pot pune \u00een scenă schiţe sau piese de teatru scurte etc.
\n Un sondaj de opinie printre aceste deţinute ar putea ajuta la depistarea
\n genului de activităţi de interes pentru ele. L\u00e2ncezeala \u00een care se
\n complac aceste deţinute şi care nu este combătută de serviciul
\n cultural-educativ nu poate fi benefică nici pentru ele şi nici pentru
\n atmosfera generală din penitenciar.<\/p>\n

O problemă
\n delicată a tuturor deţinutelor este cea a relaţiilor (inclusiv
\n sexuale) dintre ele. Cu c\u00e2teva luni \u00een urmă, un ziar central a publicat,
\n sub acoperirea anonimatului, declaraţia unei deţinute de la T\u00e2rgşor
\n cu privire la hărţuirea sexuală şi chiar violuri. Administraţia
\n penitenciarului are unele indicii dar nu a existat nici o pl\u00e2ngere \u00een acest
\n sens. Mai mult, \u00eencercările de a discuta cu deţinutele s-au lovit
\n de un refuz total. Reprezentantele APADOR-CH nu au nimic \u00eempotriva unor relaţii,
\n inclusiv de natură sexuală, dacă părţile consimt. Problema
\n se pune numai \u00een cazul \u00een care o deţinută ar fi determinată prin
\n ameninţări sau forţă să \u00eentreţină astfel
\n de relaţii. O sugestia ar fi ca, \u00een cadrul programelor de consiliere individuală,
\n să se abordeze deschis şi acest subiect care poate avea consecinţe
\n serioase asupra psihicului deţinutelor, inclusiv după liberare. <\/p>\n

Mai trebuie
\n semnalată şi opinia celor de serviciul cultural-educativ conform căreia
\n clasificarea unor deţinute ca fiind "periculoase" nu ar avea
\n nici o consecinţă negativă pentru ele. Din experienţa APADOR-CH,
\n o astfel de "tinichia" \u00eensoţeşte deţinutul\/deţinuta
\n \u00een orice transfer la un alt penitenciar şi contează mult \u00een faţa
\n comisiei de liberare condiţionată şi, eventual, \u00een faţa
\n instanţei care analizează propunerea de punere \u00een libertate.<\/p>\n

2.7.     
\n Camerele de detenţie<\/b><\/p>\n

Diferenţa
\n dintre pavilionul relativ nou şi cel vechi, ce urmează a fi demolat,
\n este substanţială. Camerele din primul au fost concepute pentru 12
\n paturi pe două nivele, cu dulapuri cu 12 despărţituri. La data
\n vizitei, se mai adăugaseră paturi, inclusiv pe trei nivele, ca urmare
\n a aducerii deţinutelor din pavilionul parţial dezafectat. Chiar şi
\n aşa, supraaglomerarea pare suportabilă, fiecare deţinută
\n av\u00e2nd patul său. Camerele sunt dotate cu\u00a0 grupuri sanitare formate dintr-un
\n duş (rar sau deloc utilizat \u00een absenţa apei calde), două chiuvete
\n şi un WC "turcesc". Au fost vizitate camerele 29 (18 paturi şi
\n 16 deţinute), 34 (14 paturi şi 6 deţinute \u00een arest preventiv)
\n şi camera 45 -infirmeria unde, după cum s-a amintit era doar o deţinută,
\n sănătoasă, care asigura curăţenia \u00een toată infirmeria.<\/p>\n

In pavilionul
\n vechi, \u00een partea \u00eencă folosită (9 camere), au fost vizitate camerele
\n 7 (40 de paturi şi 41 de deţinute – singurul caz de depăşire
\n a capacităţii), 10 (30 de paturi şi 29 de deţinute) şi
\n 11 (33 de paturi şi 28 de deţinute, toate inapte de muncă). Grupurile
\n sanitare ar trebui să fie identice cu cele din pavilionul nou dar sunt
\n uzate, prost \u00eentreţinute, cu scurgeri de apă şi robinete defecte.<\/p>\n

De remarcat
\n că, \u00een fiecare cameră, există o mapă cu diverse documente,
\n inclusiv textul OUG nr.56\/2003 cu privire la unele drepturi ale persoanelor
\n din detenţie şi o broşură cu multe informaţii practice
\n despre penitenciar, despre procedurile privind eventualele pl\u00e2ngeri etc.<\/p>\n

3.     
\n Concluzii<\/b><\/p>\n

–        
\n In general, condiţiile de detenţie de la T\u00e2rgşor sunt acceptabile,
\n ţin\u00e2nd cont de situaţia specială a demarării lucrărilor
\n de demolare\/(re)construcţie. Infiinţarea secţiei de la Movila
\n Vulpii este lăudabilă şi trebuie dusă p\u00e2nă la capăt
\n prin activităţi concrete de pregătire a deţinutelor pentru
\n viaţa \u00een libertate;<\/p>\n

–        
\n Asociaţia cere administraţiei să acorde mai multă atenţie
\n calităţii hranei şi să \u00eencerce diversificarea meniului şi
\n adaptarea la condiţiile de viaţă sedentară a majorităţii
\n deţinutelor (inclusiv cele care lucrează \u00een fabrică);<\/p>\n

–        
\n Asociaţia recomandă ocuparea deţinutelor inapte cu activităţi
\n de interes pentru ele;<\/p>\n

–        
\n Acordarea aceluiaşi număr de telefoane pe lună pentru toate categoriile
\n ar elimina eventuala suspiciune de tratament preferenţial;<\/p>\n

–        
\n APADOR-CH cere insistent ca angajaţii penitenciarelor să nu mai
\n recurgă la serviciile medicilor şi asistenţilor din sistem dec\u00e2t
\n \u00een cazuri de urgenţă. <\/b>Prin urmare, trebuie renunţat la
\n rezervarea \u00een programul zilnic a unor ore pentru cadre precum şi la practica
\n desemnării unui medic din sistem pentru a se ocupa de angajaţi. <\/b>Situaţia
\n este şi mai de ne\u00eenţeles dacă – aşa cum este cazul la T\u00e2rgşor
\n – nici unul din medicii penitenciarului nu este şi medic de familie
\n pentru cadre. Prin urmare, acestea beneficiază şi de serviciile medicale
\n ale unui doctor de familie, <\/b>din afara sistemului penitenciar <\/i>dar
\n şi de cele ale medicilor care ar trebui să se ocupe exclusiv de deţinute.
\n <\/b><\/p>\n

Manuela
\n Ştefănescu\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0
\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0<\/p>\n

Diana Călinescu<\/p>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Reprezentantele APADOR-CH au vizitat penitenciarul T\u00e2rgşor pe data de 14 iunie 2004.<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[15],"tags":[],"class_list":["post-1891","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-monitorizarea-conditiilor-de-detentie-penitenciare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1891","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1891"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1891\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1891"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1891"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1891"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}