{"id":1892,"date":"2004-06-04T00:00:00","date_gmt":"2004-06-04T00:00:00","guid":{"rendered":"http:\/\/www.apador.org\/seamus\/raport-privind-vizita-in-penitenciarul-de-maxim-siguran-craiova\/"},"modified":"2004-06-04T00:00:00","modified_gmt":"2004-06-04T00:00:00","slug":"raport-privind-vizita-in-penitenciarul-de-maxim-siguran-craiova","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/apador.org\/en\/raport-privind-vizita-in-penitenciarul-de-maxim-siguran-craiova\/","title":{"rendered":"Raport privind vizita \u00een Penitenciarul de maximă siguranţă Craiova"},"content":{"rendered":"

Sorry, this entry is only available in Rom\u00e2n\u0103<\/a>. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.<\/p>

<\/p>\n

Doi reprezentanţi
\n ai APADOR-CH au vizitat Penitenciarul de maximă siguranţă Craiova
\n \u00een ziua de 4 iunie 2004. Vizita anterioară a reprezentanţilor APADOR-CH
\n la PMS Craiova a avut loc \u00een anul 1999.<\/p>\n

1.     
\n Aspecte generale. Discuţia cu conducerea penitenciarului<\/b><\/p>\n

La data
\n vizitei, \u00een PMS Craiova se aflau 1890 de deţinuţi – 1804 bărbaţi
\n şi 86 de femei, dintre care o minoră. Structura efectivelor \u00een funcţie
\n de categoria penală era următoarea: 93 arestaţi preventiv, 185
\n condamnaţi \u00een primă instanţă şi 1612 condamnaţi
\n definitiv. Dintre aceştia, 43 erau condamnaţi la detenţiune pe
\n viaţă. 90 de persoane sunt deţinute \u00een regim semideschis. Suprafaţa
\n totală a spaţiilor de deţinere este de 3014 m2, ceea
\n ce reprezintă un grad mediu de ocupare de 282%, calculat la 4,5 m2\/deţinut
\n conform recomandărilor Comitetului pentru Prevenirea Torturii. <\/p>\n

\u00cen ziua
\n vizitei, 600 de deţinuţi erau la muncă. \u00cen exterior, deţinuţii
\n munceau la GAZ (Gospodăria agro-zootehnică), \u00een construcţii şi
\n \u00een agricultură. Cu staţiunea agricolă se lucrează \u00een sistem
\n de compensare, pentru a acoperi din cheltuielile cu alimentele. \u00cen prezent,
\n penitenciarul nu mai poate satisface solicitări suplimentare pentru muncă
\n \u00een exteriorul unităţii, nedispun\u00e2nd de suficient personal pentru supraveghere.
\n \u00cen interiorul penitenciarului, deţinuţii muncesc la regia Multiproduct
\n (ce aparţine DGP-ului), fabric\u00e2nd pantofi. De asemenea, există un
\n atelier de bureţi casnici (\u00eenfiinţat acum 2 ani) şi un atelier
\n de t\u00e2mplărie.<\/p>\n

57 de deţinuţi
\n sunt clasificaţi drept "periculoşi". Criteriile pentru clasificare
\n sunt comportamentul din penitenciar şi natura faptei săv\u00e2rşite.
\n Intenţia de evadare menţionată \u00een dosarul de penitenciar nu reprezintă
\n \u00een mod necesar un criteriu de clasificare, ci doar evadările\/tentativele
\n de evadare recente. Comisia de disciplină care decide clasificarea\/declasificarea
\n deţinuţilor se \u00eentruneşte lunar. 4 deţinuţi au fost
\n declasificaţi de la \u00eenceputul anului 2004. Deţinuţii periculoşi
\n sunt ţinuţi separat de colectiv. \u00cen timpul transportului ei sunt imobilizaţi
\n cu noile mijloace sigure (considerate de APADOR-CH drept lanţuri), sunt
\n duşi cu cătuşe la m\u00e2ini la vizită şi p\u00e2nă la curtea
\n de plimbare. \u00cen timpul plimbării, cătuşele le sunt scoase. \u00cen
\n cazul deţinutului Constantinos Passaris mijloacele sigure de imobilizare
\n sunt folosite şi \u00een interiorul penitenciarului, c\u00e2nd este scos din celulă,
\n ceea ce contravine ordinului DGP \u00een materie care menţionează folosirea
\n cătuşelor \u00een aceste situaţii. Comandatul penitenciarului a justificat
\n această măsură excesivă prin gradul deosebit de periculozitate
\n al deţinutului, dar a recunoscut că acesta nu a creat nici o problemă
\n disciplinară şi nu s-a manifestat violent faţă de cadre
\n p\u00e2nă \u00een prezent. Deţinuţii periculoşi nu sunt scoşi
\n la muncă \u00een exterior, dar pot munci \u00een interiorul penitenciarului.<\/p>\n

At\u00e2t deţinuţii
\n periculoşi, c\u00e2t şi cei condamnaţi la detenţie pe viaţă
\n sunt insoţiţi \u00een interiorul penitenciarului de membrii ai grupei de
\n intervenţie, \u00een număr total de 27.<\/p>\n

Comandatul
\n penitenciarului a apreciat că problemele de disciplină sunt \u00een scădere
\n (\u00een momentul vizitei nici un deţinut nu se afla la izolare sau executa
\n pedeapsa \u00een regim restrictiv), \u00een schimb fiind \u00een creştere situaţiile
\n \u00een care deţinuţii au atitudini necorespunzătoare faţă
\n de personal. \u00cen penitenciar nu s-au mai comis omoruri din anul 1999 (c\u00e2nd s-au
\n petrecut două asemenea fapte) şi, de asemenea, numărul cazurilor
\n de automutilare a scăzut substanţial (\u00een prezent, maxim 2-3 cazuri
\n pe an). Din situaţia disciplinară pe trimestrul I al anului 2004 pusă
\n la dispoziţie de conducere, reiese că au fost sancţionaţi
\n 52 de deţinuţi pentru 62 de abateri (atitudine necuviincioasă
\n faţă de cadre – 20, nerespectarea Regulamentului de ordine interioară
\n -10, lovirea altui deţinut -9, distrugerea bunurilor – 8, refuz de muncă
\n – 5, confecţionarea\/deţinerea de obiecte interzise – 3 şamd).
\n Sancţionarea deţinuţilor pentru "atitudine necuviincioasă
\n faţă de cadre" este un subiect controversat. APADOR-CH a susţinut
\n mereu că: a) deţinuţii sunt \u00een stare de stress ca urmare a schimbării
\n radicale a regimului de viaţă şi, prin urmare, ar fi de dorit
\n ca lucrătorii din sistem să dea dovadă de mai multă toleranţă
\n faţă de eventualele excese verbale; b) este vorba de "cuv\u00e2ntul
\n cadrului" contra "cuv\u00e2ntului deţinutului", primul av\u00e2nd,
\n mai \u00eentotdeauna, crezare; c) orice pedeapsă, c\u00e2t de mică, aplicată
\n unui deţinut poate influenţa \u00eentreaga perioadă de detenţie.
\n Din aceste motive, plus eliminarea insultei din Codul penal, APADOR-CH solicită
\n eliminarea din ROI a sancţiunii pentru "atitudine necuviincioasă
\n faţă de cadre".<\/b><\/p>\n

In acelaşi
\n timp, APADOR-CH insistă pentru renunţarea la pedepse pentru "refuz
\n de muncă". <\/b>Asociaţia a susţinut constant că, at\u00e2ta
\n vreme c\u00e2t sistemul penitenciar nu poate asigura locuri de muncă pentru
\n toţi deţinuţii apţi de astfel de activitate, este inacceptabilă
\n sancţionarea (\u00een multe cazuri, cu izolarea<\/i>) celor care nu vor –
\n sau nu pot, chiar dacă teoretic sunt apţi – să muncească.
\n Pedepsele ar fi acceptabile numai dacă sistemul penitenciar ar putea
\n oferi locuri de muncă tuturor deţinuţilor.<\/i><\/b><\/p>\n

\u00cen cele
\n mai multe cazuri, sancţiunea aplicată a fost mustrarea (34 de situaţii),
\n iar izolarea severă a fost dispusă \u00een 2 cazuri. Pe de altă parte
\n s-au acordat 395 de recompense cu suplimentarea dreptului la pachet şi
\n vizită. Deţinuţii sunt informaţi că pot contesta măsurile
\n disciplinare aplicate, iar \u00eentr-un caz un deţinut sancţionat cu mustrare
\n s-a pl\u00e2ns \u00een faţa instanţei şi a c\u00e2ştigat. \u00cen prezent, un
\n alt caz de acest gen se află pe rolul instanţei, care a solicitat
\n penitenciarului actele legate de raportul de incident. Comandantul penitenciarului
\n a afirmat că \u00een ultimii ani nu au existat situaţii \u00een care deţinuţii
\n să \u00eei fi raportat abuzuri din partea cadrelor\u00a0 sau să fi formulat
\n pl\u00e2ngeri la parchet \u00eempotriva cadrelor. De asemenea, nu au existat pl\u00e2ngeri
\n privind abuzuri sexuale \u00een penitenciar.<\/p>\n

Cei 43 de
\n condamnaţii la detenţiune pe viaţă sunt cazaţi \u00eentr-o
\n secţie separată, c\u00e2te 1, 2 sau maxim 3 \u00een cameră. Un educator
\n se ocupă \u00een mod special de aceştia, dar mai are repartizată \u00een
\n plus o secţie cu 50 de deţinuţi. Deoarece acest educator se afla
\n \u00een concediu, la momentul vizitei, de deţinuţii condamnaţi pe
\n viaţă se ocupa un alt educator, care mai avea \u00een grijă alţi
\n 100 de deţinuţi. <\/p>\n

Responsabilii
\n de cameră sunt aleşi prin vot de către colegi, dar ultimul cuv\u00e2nt
\n \u00een numirea lor \u00eei revine comandantului. Responsabilii de cameră trebuie
\n să nu aibă rapoarte de pedepsire şi să dovedească un
\n comportament bun. Uneori ei primesc recompense pentru poziţia deţinută,
\n \u00eensă \u00een cazul \u00een care la un control camera se prezintă bine, sunt
\n recompensaţi toţi deţinuţii, nu numai reprezentantul de
\n cameră.<\/p>\n

\u00cen penitenciar
\n sunt instalate 6 telefoane cu cartelă, repartizate pe secţii (inclusiv
\n unul la regim semideschis şi unul la secţia de femei), astfel \u00eenc\u00e2t
\n un telefon revine \u00een medie la 3-400 de deţinuţi. Aceştia au dreptul
\n la 4 convorbiri telefonice pe lună, iar \u00een caz de nevoie conducerea penitenciarului\u00a0
\n poate aproba 1-2 convorbiri \u00een plus. Convorbirile durează 10 minute. Conducerea
\n penitenciarului a solicitat Romtelecom-ului instalarea de cabine telefonice
\n gratuit (nu există fonduri pentru acest lucru), dar a fost refuzată.
\n PMS Craiova nu are cartele sociale pentru deţinuţii fără
\n posibilităţi financiare.<\/p>\n

Au fost
\n instalate 4 cutii poştale. Deţinuţii care nu au acces direct
\n la cutie poştală pe secţia \u00een care sunt cazaţi, sunt \u00eensoţiţi
\n de supraveghetori pentru a depune corespondenţa. Cei fără posibilităţi
\n financiare primesc din partea penitenciarului materiale pentru scris: o dată
\n pe lună pentru familie şi \u00een funcţie de necesităţi
\n pentru a se adresa instituţiilor statului şi organizaţiilor neguvernamentale.
\n Cei care au corespondenţă cu Curtea Europeană a Drepturilor Omului,
\n trimit plicurile prin intermediul unui funcţionar de la contabilitate,
\n care se duce la poştă, plăteşte expedierea şi le \u00eenm\u00e2nează
\n copie a recipisei de trimitere. APADOR-CH apreciază faptul că penitenciarul
\n suportă cheltuielile de expediere către CEDO pentru deţinuţii
\n fără posibilităţi financiare, \u00eensă practica de a \u00eenm\u00e2na
\n corespondenţa unui funcţionar al penitenciarului poate ridica suspiciuni
\n \u00een privinţa asigurării confidenţialităţii trimiterilor.
\n Comandatul penitenciarului a afirmat că \u00een ultimul timp nu au existat pl\u00e2ngeri
\n pentru violarea corespondenţei.<\/p>\n

Statul de
\n cadre al penitenciarului este \u00eencadrat \u00een proporţie de 97%. 11 posturi
\n din 257 prevăzute sunt vacante: 4 la compartimentul supraveghere, 3 la
\n escortă, 1 la vizită, 1 la medical (un post de asistent medical) şi
\n 2 la reintegrare socială (fostul compartiment socio-educativ).<\/p>\n

\u00cen privinţa
\n investiţiilor, la momentul vizitei se contruia un nou punct de control,
\n iar \u00een plan se afla modernizarea cabinetului medical. Pavilionul central de
\n deţinere a fost modernizat \u00een anul 2002 iar cel exterior \u00een anul 2001.<\/p>\n

2.     
\n Vizita \u00een penitenciar<\/b><\/p>\n

Blocul
\n alimentar<\/b><\/p>\n

\u00cen general,
\n masa se serveşte la camere, mai puţin la secţia de arestaţi
\n preventivi şi la secţia de femei, unde există săli de mese.
\n Deţinuţii au la dispoziţie castroane, farfurii, căni şi
\n tac\u00e2muri din inox, \u00een stare foarte bună, care se distribuie \u00eenainte de
\n masă şi se depozitează\u00a0 \u00een camere speciale, amenajate pe fiecare
\n secţie. Tot \u00een aceste camere există spălătoare pentru veselă.<\/p>\n

Meniul din
\n ziua vizitei a constat \u00een: mic dejun – ceai, margarină şi biscuiţi,
\n plus un ou pentru cei de la regim; pr\u00e2nz – ciorbă de fasole cu jumări
\n şi pilaf de orez cu carne (la regim ciorbă de zarzavat şi pilaf
\n de orez cu carne şi organe, pentru cei cu TBC ciorba de zarzavat fiind
\n \u00eenlocuită cu ciorbă de fasole); cină – budincă de macaroane
\n cu br\u00e2nză. Pentru prepararea mesei se scoseseră de la magazie 183,1
\n kg carne carcasă, 29,220 subproduse porc şi 34,36 kg slănină
\n pentru jumări.<\/p>\n

Sala
\n de festivităţi\/club<\/b><\/p>\n

La club,\u00a0
\n se desfăşurau cursuri de alfabetizare, la care participau 6 deţinuţi.
\n Aceste cursuri au loc de 3 ori pe săptăm\u00e2nă, c\u00e2te o oră,
\n cu 2 grupe de deţinuţi şi durează, \u00een total, 6 luni. Numai
\n unul dintre deţinuţi, Lăutari Cătălin Florin, avusese
\n probleme disciplinare: \u00een septembrie 2002 a primit 7 zile de izolare severă
\n pentru că a \u00eencercat să se dea drept altcineava la liberarea pe baza
\n legii de amnistie.<\/p>\n

Secţiile
\n de maximă siguranţă<\/b><\/p>\n

Secţia
\n de maximă siguranţă se află \u00een pavilionul central. Aici
\n se află biblioteca, un club cu mese de ping-pong şi o sală de
\n forţă. \u00cen momentul vizitei, unii deţinuţi jucau ping-pong,
\n alţii erau la sala de forţă, un deţinut discuta cu psihologul.
\n Accesul \u00eentre camerele destinate acestor activităţi era liber. Cei
\n care foloseau sala de forţă au afirmat că vin aici de 2-3 ori
\n pe săptăm\u00e2nă. Ulterior, \u00een timpul vizitei, alţi deţinuţi
\n au afirmat că au posibilitatea de a veni la sala de forţă doar
\n o dată pe lună, iar \u00een cazul deţinutelor femei că abia \u00een
\n viitor vor avea această posibilitate. <\/p>\n

La Secţia
\n a IX -a (regim restrictiv, izolare) există şi o cameră destinată
\n refuzului de hrană. APADOR-CH consideră inacceptabil faptul că
\n această cameră se află pe secţia pentru regim restrictiv.
\n Izolarea deţinuţiilor care intră \u00een refuz de hrană poate
\n fi justificată doar prin necesităţi de supraveghere medicală
\n strictă. In acest caz, deţinutul trebuia internat la infirmerie, \u00een
\n nici un caz la regim restrictiv, ca şi cum ar fi fost pedepsit. La această
\n cameră se afla deţinutul Băjan Arcadie, care intrase \u00een refuz
\n de hrană \u00een dimineaţa zilei respective motiv\u00e2nd că nu fusese
\n transferat la Penitenciarul Deva deşi avea o citaţie la instanţă
\n pentru ziua de 10 iunie. Comandatul de secţie a afirmat că transferul
\n va avea loc pe data de 9 iunie, \u00eensă deţinutul se temea că va
\n pierde termenul la instanţă pentru că nu va ajunge la timp la
\n Deva.<\/p>\n

Camerele
\n destinate izolării au aproximativ 4 m2 şi au acces la toaletă
\n care se află \u00eentr-o cameră separată. Patul (suprapus pentru 2
\n persoane) are saltele noi din buret. Aerul şi lumina pătrund prin
\n gratiile uşii, neexist\u00e2nd geam \u00een cameră. Iluminarea naturală
\n este asigurată prin faptul că gratiile de la intrare sunt orientate
\n către un culoar circular, care are pereţii exteriori construiţi
\n din cărămizi de sticlă. Totuşi, datorită acestui sistem,
\n intensitatea luminii \u00een cameră este destul de redusă. De asemenea,
\n nu există posibilitatea de a aerisi direct camera.<\/p>\n

Secţia
\n a VIII-a este destinată deţinuţilor condamnaţi la detenţie
\n pe viaţă. La camera 86 se aflau 3 deţinuţi. Camera are aproximativ
\n 10 m2 şi dispune de un grup sanitar separat cu toaletă,
\n chiuvetă şi duş. Apa rece curge tot timpul, iar apa caldă
\n s\u00e2mbăta, timp de două ore şi jumătate. Deţinuţii
\n ies la club o dată pe lună, la plimbare 2 ore pe zi. <\/p>\n

Problema
\n cea mai importantă pe care o au deţinuţii condamnaţi pe
\n viaţă este imposibilitatea de a munci. Conducerea penitenciarului
\n are \u00een vedere dorinţa lor de a munci şi \u00eencearcă să găsească
\n activităţi pe care aceştia să le poată desfăşura
\n la cameră. Acesta ar fi un prim pas pentru ocuparea timpului. \u00censă
\n este absolut necesar ca administraţia penitenciarului să caute soluţii
\n pentru ca deţinuţii pe viaţă (ca şi cei cu pedepse
\n mari) să participe la activităţi zilnice, \u00een afara camerelor
\n de detenţie<\/b>. Inactivitatea este, practic, o a doua pedeapsă
\n pentru aceşti deţinuţi şi este cauzatoare de tensiuni at\u00e2t
\n \u00eentre ei c\u00e2t şi \u00een relaţiile cu cadrele. <\/b>\u00cen absenţa posibilităţii
\n de a-i scoate la muncă, APADOR-CH cere administraţiei penitenciare
\n să sporească numărul de cadre care se ocupă de aceste categorii
\n (un singur asistent la 93 de deţinuţi <\/i>este prea puţin)
\n şi să susţină elaborarea unor programe de activităţi
\n zilnice, care să se desfăşoare \u00een afara camerelor de detenţie.<\/b><\/p>\n

Secţia
\n a VII-a este destinată celor cu pedepse mai mari de 10 ani. La camera 65
\n (identică cu camera 86) se aflau 3 deţinuţi. Neagoe Marian era
\n \u00eencadrat la periculoşi din anul 1998. Verific\u00e2nd dosarul de penitenciar
\n al acestuia, reprezentanţii APADOR-CH au constatat că această
\n clasificare se datorează naturii infracţiunii săv\u00e2rşite
\n (omor pentru care a primit 25 de ani de \u00eenchisoare) şi unei intenţii
\n de evadare (\u00een 16.10.1999 s-a urcat pe acoperişul unităţii).
\n Ultimul raport de pedepsire era din anul 2000. Din dosarul de penitenciar a
\n reieşit un lucru curios: p\u00e2nă la emiterea ordinului directorului DGP
\n privind deţinuţii periculoşi, \u00een octombrie 2003, procesele-verbale
\n ale \u00eent\u00e2lnirilor lunare ale comisiei de disciplină, prin care deţinutul
\n era menţinut \u00een categoria periculoşi, au fost ataşate la dosar;
\n din octombrie 2003, aceste procese verbale nu au mai fost ataşate la dosarul
\n de penitenciar, cadrele menţion\u00e2nd că acestea se găsesc \u00eentr-un
\n dosar separat al şedinţelor comisiei. APADOR-CH consideră că,
\n indiferent unde sunt arhivate procesele verbale de clasificare\/menţinere
\n a clasificării\/declasificare, măcar o copie a acestora ar trebui să
\n existe la dosarul de penitenciar, pentru că acesta trebuie să reflecte
\n situaţia exactă şi completă a deţinutului. Neagoe este
\n scos la plimbare cu cătuşe la m\u00e2ini, vizitele sunt la cabină,
\n iar la instanţă este transportat cu mijloace sigure de imobilizare
\n (lanţuri). Acestea sunt scoase numai după ce este \u00eentrebat judecătorul
\n şi el aprobă acest lucru. APADOR-CH reaminteşte că, potrivit
\n documentelor internaţionale, deţinuţii trebuie prezentaţi
\n \u00een faţa instanţelor după ce li s-au \u00eenlăturat mijloacele
\n de imobilizare.<\/p>\n

\u00cen aceeaşi
\n cameră era deţinut şi Paraschiva Alexandru Flavius, un deţinut
\n cu evidente tulburări psihice. Din consultarea fişei medicale, a rezultat
\n că Paraschiva a fost internat de mai multe ori la Spitalul penitenciar
\n Jilava, unde este ţinut p\u00e2nă la stabilizare, după care este trimis
\n \u00eenapoi. Ultima internare avusese loc \u00een perioada 20.02.2004 – 17.03.2004. Din
\n 21.05.2004 Paraschiva refuză tratamentul. APADOR-CH consideră că
\n deţinuţii cu asemenea probleme trebuie să beneficieze de \u00eengrijiri
\n medicale adecvate, inclusiv o supraveghere atentă, care presupune şi
\n internarea la infirmerie. De altfel, cadrele penitenciarului au menţionat
\n că Paraschiva este mutat de la o cameră la alta, deoarece ceilalţi
\n deţinuţi nu \u00eel pot suporta pe perioade mai lungi de timp.<\/p>\n

Deţinuţii
\n de la camera 64 ies la aer \u00een fiecare zi c\u00e2te 1-2 ore, \u00eempreună cu deţinuţii
\n din alte două camere. Fotbal joacă o dată pe săpăm\u00e2nă,
\n iar la sala de forţă sunt duşi, dacă doresc, o dată
\n pe lună. Baia săptăm\u00e2nală are loc s\u00e2mbăta, av\u00e2nd la
\n dispoziţie două ore de apă caldă. \u00cen cameră\u00a0 nu exista
\n televizor, deaorece cel al penitenciarului s-a defectat, iar deţinuţii
\n nu au posibilitatea să aducă un televizor de acasă.<\/p>\n

Curţile
\n de plimbare sunt localizate \u00eentre corpul central al pavilionului şi cel
\n exterior. Jumătate dintre acestea sunt destinate deţinuţilor
\n de la maximă siguranţă, deosebindu-se de celelalte prin grilajele
\n care le acoperă şi s\u00e2rma ghimpată care \u00eempiedică escaladarea
\n pasarelelor de legătură dintre corpurile de clădire. Toate curţile
\n de plimbare sunt dotate cu WC şi duş cu apă rece pentru deţinuţi.<\/p>\n

Secţiile
\n de regim \u00eenchis<\/b><\/p>\n

Secţia
\n a V-a este destinată carantinei şi pedepselor mai mici de 10 ani.
\n La camera 37 (carantină) erau 15 persoane \u00een 24 de paturi. Suprafaţa
\n camerei este de aproximativ 30 m2. Există o cameră de alimente,
\n precum şi un grup sanitar propriu cu 2 toalete, 2 duşuri şi 2
\n chiuvete. Deţinuţii ies la plimbare o oră pe zi şi pot urmări
\n programele tv \u00eentre orele 8-12 şi 14-22.30. Unul dintre deţinuţi,
\n Staicu Vasile, avea probleme psihice şi primea medicamente \u00een fiecare zi.
\n Pentru a da telefon, deţinuţii au la dispoziţie două zile
\n pe săptăm\u00e2nă, nu trebuie să facă cerere şi nu
\n au nevoie de o aprobare expresă. \u00cen zilele destinate convorbirilor telefonice,
\n un subofiţer vine la cameră şi \u00eei ia pe deţinuţii care
\n doresc să telefoneze. Există fişe personale \u00een care se consemnează
\n telefoanele date (ziua convorbirii, numărul apelat şi seria cartelei
\n telefonice). Pentru situaţiile excepţionale (solicitări \u00een afara
\n zilelor programate sau peste limita de 4 telefoane\/lună), cererile şi
\n aprobările sunt verbale. APADOR-CH apreciază această procedură,
\n care este \u00een spiritul dispoziţiilor legale (posibilitatea de a telefona
\n este un drept al deţinutului şi nu o favoare acordată de conducerea
\n penitenciarului) şi care degrevează comandatul de o activitate inutilă,
\n acesta put\u00e2nd acorda mai multă atenţie altor cereri din partea deţinuţilor.<\/p>\n

Secţia
\n a III-a este destinată arestaţilor preventiv, precum şi condamnaţilor
\n definitiv cu pedepse mai mici de 10 ani. La momentul vizitei, arestaţii
\n preventiv m\u00e2ncau la sala de mese. Aceasta are 11 mese de patru locuri. Toţi
\n arestaţii preventiv purtau haine civile. Camera 17 (arestaţi prevenitv)
\n avea 48 de paturi \u00een care erau cazate 45 de persoane. Paturile aveau saltele
\n de buret, \u00een stare excelentă. \u00cen cameră se aflau doar 4 deţinuţi,
\n care nu doriseră să se ducă la masă. Ei se pot duce la vizită
\n \u00een haine civile, peste care poartă un halat. Introducerea halatului, purtat
\n peste hainele penale sau civile, pare a se fi generalizat \u00een sistemul penitenciar.
\n Or halatul este tot o uniformă, care \u00eei singularizează pe deţinuţi.
\n APADOR-CH insistă ca, pe durata vizitelor, \u00een special ale familiilor cu
\n copii, deţinuţii să poarte numai hainele proprii. Familiile,
\n mai ales copiii minori, nu trebuie să păstreze imaginea părintelui
\n \u00een uniformă (inclusiv halat). Acest lucru poate avea un impact negativ
\n asupra lor şi poate influenţa reintegrarea după liberare.<\/b><\/p>\n

Camera 19
\n (condamnaţi definitiv) era una dintre cele nerenovate. 44 de deţinuţi
\n stăteau \u00een 33 de paturi. Aveau la dispoziţie 3 chiuvete şi 2
\n toalete \u00een cameră şi 15 duşuri pe culoar. Baie fac \u00een fiecare
\n zi de luni, \u00een serii de c\u00e2te 30 de deţinuţi. La plimbare ies c\u00e2te
\n 2 ore pe zi. De altfel, \u00een momentul vizitei, majoritatea deţinuţilor
\n se aflau \u00een faţa camerei, \u00een curtea de plimbare. \u00cen cameră se găseau
\n doar doi deţinuţi: Duţu Alexandru, care făcuse o criză
\n de epilepsie \u00een timpul plimbării, fusese dus la cabinet, primise medicamentaţie
\n şi acum dormea şi Stan Ion, care \u00eel supraveghea pe primul. Stan Ion
\n era şi responsabil cu curăţenia camerei (deşi \u00eentr-o stare
\n destul de proastă, camera era foarte curată). Pentru acest lucru,
\n Stan este recompensat cu rapoarte de evidenţiere şi vizite la masă.<\/p>\n

Cabinetele
\n medicale şi infirmeria<\/b><\/p>\n

Acestea
\n sunt localizate \u00een secţia a II-a, infirmeria dispun\u00e2nd de o curte individuală
\n de plimbare.<\/p>\n

Penitenciarul
\n are 8 medici: un stomatolog (care este \u00een concediu de creştere a copilului,
\n fiind \u00eenlocuit de stomatologul Penitenciarului de minori şi tineri, care
\n vine o dată pe săptăm\u00e2nă), trei generalişti, un radiolog,
\n un psihiatru, un pneumolog şi medicul şef, cu specializarea boli interne.
\n Dintre cei trei medici generalişti, doi se ocupă şi de cadre.
\n Medicii acordă, \u00een medie, 30-40 de consultaţii pe zi pentru deţinuţi
\n şi 5-10 pentru cadre. Medicul psihiatru consultă aproximativ 60 de
\n deţinuţi pe zi, duc\u00e2ndu-se \u00een acest scop şi la secţia de
\n maximă siguranţă. Medicii asigură programul de consultaţii
\n \u00eentre orele 7 şi 19, iar cei 11 asistenţii medicali sunt prezenţi,
\n \u00een schimburi, permanent.<\/p>\n

Penitenciarul
\n colaborează bine cu Spitalul Militar Craiova. Atunci c\u00e2nd sunt duşi
\n la spitalul militar, precum şi pe timpul internării, deţinuţii
\n sunt \u00eencătuşaţi şi supravegheaţi de doi subofiţeri.
\n Dacă medicul din spital solicită \u00eendepărtarea cătuşelor,
\n se suplimentează paza. APADOR-CH consideră imobilizarea deţinuţilor
\n bolnavi pe timpul internării inacceptabilă şi reaminteşte
\n criticile severe şi repetate pe care Comitetul pentru Prevenirea Torturii
\n le-a făcut sub acest aspect. Măsura \u00eencătuşării deţinuţilor
\n bolnavi este\u00a0 nejustificată at\u00e2t \u00een sine (deţinuţii care necesită
\n internarea sunt \u00een cele mai multe cazuri \u00eentr-o stare destul de gravă),
\n c\u00e2t şi prin faptul că sunt supravegheaţi \u00een permanenţă
\n de doi subofiţeri.<\/b><\/p>\n

\u00cen camera
\n 12 (infirmerie) erau cazaţi 9 deţinuţi \u00een 12 paturi. Aceştia
\n nu s-au pl\u00e2ns de tratamentul medical primit, \u00een schimb problema lor era lipsa
\n unei camere de alimente, ei trebuind să ţină pachetele primite
\n de acasă la magazie.<\/p>\n

Secţia
\n de femei<\/b><\/p>\n

La camera
\n 2 (arestate preventiv) se aflau 6 persoane \u00een 12 paturi. Deţinutele poartă
\n haine civile, cu excepţia vizitelor, c\u00e2nd trebuie să \u00eeşi pună
\n un halat peste acestea. Măsura este cu at\u00e2t mai inacceptabilă cu c\u00e2t
\n este vorba şi de mame care sunt vizitate de proprii copii. Vizitele femeilor,
\n indiferent dacă la acestea vin şi copii minori, sunt \u00een sistem obişnuit
\n (vizitatorul şi deţinutul sunt separaţi de o tăblie lată).
\n Vizita la masă este acordată doar ca recompensă, iar ultima dată
\n c\u00e2nd toate deţinutele au beneficiat de vizită la masă a fost
\n de 8 martie. APADOR-CH doreşte să sublineze că mamele cu copii
\n mici ar trebui să beneficieze de vizite la masă, \u00een scopul menţinerii
\n unei relaţii apropiate \u00eentre mame şi copiii lor. Femeile au apă
\n caldă tot timpul, pentru igiena personală. De asemenea, ele pot spăla
\n \u00een baia din cameră. Au dreptul de a avea \u00een cameră andrele, croşete
\n şi ace, dar nu şi foarfeci. La plimbare ies c\u00e2te 3 ore pe săptăm\u00e2nă,
\n iar \u00een cur\u00e2nd vor putea merge şi la sala de forţă, dacă
\n doresc.<\/p>\n

La camera
\n 6 era cazată singura minoră din penitenciar, care urma să se
\n libereze \u00een cur\u00e2nd Se afla aici de un an. Minora nu părea deranjată
\n de faptul că \u00eeşi petrece aproape toată ziua singură. \u00cen
\n fiecare zi iese la plimbare două ore, iar o oră o petrece cu educatoarea
\n secţiei.<\/p>\n

3.     
\n Concluzii<\/b><\/p>\n

APADOR-CH
\n a constatat o \u00eembunătăţire a condiţiilor de detenţie
\n faţă de situaţia de la vizita precedentă. S-au renovat unele
\n spaţii, s-au diversificat activităţile cu deţinuţii,
\n au scăzut tensiunile dintre deţinuţi şi dintre aceştia
\n şi cadre, s-a redus numărul şi natura pedepselor aplicate deţinuţilor
\n pentru \u00eencălcarea regulamentului.<\/p>\n

Cu toate
\n acestea, mai există probleme ce trebuie rezolvate urgent pentru ca sistemul
\n penitenciar să se apropie de standardele europene:<\/p>\n

–        
\n Spaţiile de detenţie sunt mult sub standardele europene recomandate
\n de Comitetul pentru Prevenirea Torturii (4,5 m2 pentru fiecare deţinut).
\n Dată fiind recenta adoptare a Legii regimului executării pedepselor,
\n APADOR-CH cere DGP să facă tot posibilul pentru respectarea normelor
\n de cazare. Chiar dacă supraaglomerarea (raportarea numărului de deţinuţi
\n la numărul de paturi instalate) s-a redus, ea persistă prin depăşirea
\n constantă a capacităţii reale de cazare care, la r\u00e2ndul său,
\n este departe de standardele europene \u00een materie<\/b>;<\/p>\n

–        
\n Deţinuţii care intră \u00een refuz de hrană trebuie internaţi
\n la infirmerie şi nu \u00een camere din secţiile pentru pedepse. <\/b>Scopul
\n principal al separării lor de colectiv este ţinerea sub o atentă
\n supraveghere medicală. Este deci logic ca ei să se afle \u00een infirmerii<\/b>;<\/p>\n

–        
\n Este absolut necesară elaborarea unor programe speciale pentru deţinuţii
\n pe viaţă şi cei cu pedepse mari, pentru asigurarea unor activităţi
\n zilnice. \u00cen măsura posibilităţilor, să li se asigure locuri
\n de muncă, măcar \u00een interiorul penitenciarului. Asociaţia solicită
\n desemnarea a cel puţin \u00eencă un educator care să se ocupe exclusiv
\n de condamnaţii pe viaţă;<\/b><\/p>\n

–        
\n APADOR-CH cere renunţarea la halatele pe care deţinuţii trebuie
\n să le poarte peste hainele civile sau penale. Pe de o parte este tot
\n o uniformă care \u00eei singularizează<\/i>, iar pe de alta, purtarea halatului
\n peste haine \u00een sezonul cald este o sursă de inconfort<\/b> şi neigienică<\/b>.
\n Asociaţia cere ca deţinuţii să poarte, pe durata vizitelor,
\n \u00een special cu familiile, propria \u00eembrăcăminte. Numai \u00een situaţii
\n deosebite se va putea folosi costumul penitenciar<\/b>;<\/p>\n

–        
\n APADOR-CH insistă asupra renunţării la măsura \u00eencătuşării
\n deţinuţilor bolnavi pe durata transportului şi internării
\n lor \u00een alte spitale. <\/b>Iar numărul subofiţerilor care asigură
\n paza ar putea fi redus la unul singur dacă s-ar amenaja camere speciale
\n pentru deţinuţii bolnavi \u00een spitalele civile<\/b>;<\/p>\n

–        
\n Asociaţia cere eliminarea (sau măcar reducerea la minimum) a pedepselor
\n aplicate deţinuţilor pentru "atitudine necuviincioasă faţă
\n de cadre". <\/b>\u00cen majoritatea cazurilor, sunt doar vorbe ale deţinuţilor
\n stresaţi şi frustraţi. Cadrele din penitenciare trebuie să
\n dea dovadă de mai multă toleranţă şi \u00eenţelegere;<\/p>\n

–        
\n APADOR-CH cere din nou renunţarea la sistemul responsabililor de cameră,
\n indiferent de procedura desemnării lor.<\/b><\/p>\n

Diana Călinescu<\/p>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Doi reprezentanţi ai APADOR-CH au vizitat Penitenciarul de maximă siguranţă Craiova \u00een ziua de 4 iunie 2004. Vizita anterioară a reprezentanţilor APADOR-CH la PMS Craiova a avut loc \u00een anul 1999.<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[15],"tags":[],"class_list":["post-1892","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-monitorizarea-conditiilor-de-detentie-penitenciare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1892","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1892"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1892\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1892"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1892"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1892"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}