{"id":1906,"date":"2003-07-15T00:00:00","date_gmt":"2003-07-15T00:00:00","guid":{"rendered":"http:\/\/www.apador.org\/seamus\/raport-cu-privire-la-vizita-fcut-la-penitenciarul-colibai-judeul-arge\/"},"modified":"2003-07-15T00:00:00","modified_gmt":"2003-07-15T00:00:00","slug":"raport-cu-privire-la-vizita-fcut-la-penitenciarul-colibai-judeul-arge","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/apador.org\/en\/raport-cu-privire-la-vizita-fcut-la-penitenciarul-colibai-judeul-arge\/","title":{"rendered":"Raport cu privire la vizita făcută la penitenciarul Colibaşi, judeţul Argeş"},"content":{"rendered":"

Sorry, this entry is only available in Rom\u00e2n\u0103<\/a>. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.<\/p>

<\/p>\n

 \u00cen
\n data de 15 iulie 2003, doi reprezentanţi ai APADOR-CH au vizitat penitenciarul
\n din Colibaşi, judeţul Argeş.<\/p>\n

 1.     
\n Aspecte generale<\/p>\n

Unitatea are \u00een continuare
\n acelaşi profil, fiind destinat deţinerii celor condamnaţi cu
\n \u00eenchisoare p\u00e2nă la 10 ani, recidivişti şi nerecidivişti.
\n Spre deosebire de anii precedenţi, c\u00e2nd primea deţinuţi şi
\n din judeţul Teleorman, \u00een prezent penitenciarul deserveşte numai
\n judeţele Argeş şi V\u00e2lcea (judeţul Teleorman este arondat
\n acum penitenciarului de la Giurgiu).<\/p>\n

La data vizitei \u00een penitenciar
\n se aflau 1133 de deţinuţi iar numărul paturilor instalate era
\n de 1198; la o \u201ccapacitate legală\u201d de 1037 de locuri (calculată la
\n 6 m.c.\/deţinut), rezultă un \u201cgrad de ocupare\u201d de 110% (reprezentanţii
\n asociaţiei au recomandat direcţiei penitenciarului ca \u00een calcularea
\n \u201cgradului de ocupare\u201d să aibă \u00een vedere pe viitor criteriile menţionate
\n \u00een Raportul pe anul 1999 al Comitetului pentru Prevenirea Torturii, respectiv
\n cel puţin 4,5 m.p.\/deţinut \u00een spaţiile de deţinere obişnuite
\n şi 4 m.p.\/deţinut \u00een spaţiile destinate executării pedepsei
\n cu izolarea).<\/p>\n

Din totalul de 1133 de deţinuţi
\n 1092 erau bărbaţi şi 41 femei. Din acelaşi total 61 erau
\n tineri iar 14 minori (minorii sunt ţinuţi \u00een penitenciar p\u00e2nă
\n la soluţionarea tuturor \u201cafacerilor judiciare\u201d, după care sunt transferaţi
\n la Centrul de reeducare de la Găeşti). Numărul condamnaţilor
\n definitiv era de 938, al arestaţilor preventiv 97, al celor condamnaţi
\n \u00een primă instanţă 94 iar al \u201ccontravenţionalilor\u201d 4.<\/p>\n

Numărul total al cadrelor
\n de la \u201eoperativ\u201d este de 211 (15 ofiţeri şi 196 de subofiţeri),
\n ceea ce \u00eenseamnă că raportul dintre această categorie de personal
\n şi efectivele de deţinuţi este de aproape 1\/6..<\/p>\n

Posibilităţile
\n de a-i scoate pe deţinuţi la muncă sunt destul de reduse. Media
\n deţinuţilor folosiţi la muncă pe primul semestru al anului
\n 2003 a fost de 69 (\u00een special \u00een construcţii şi agricultură).
\n Reprezentanţii APADOR-CH au reamintit conducerii unităţii solicitarea
\n pe care CPT a făcut-o \u00een raportul său pe 1999, anume ca penitenciarele
\n să facă tot ce este posibil ca deţinuţilor să li
\n se asigure c\u00e2t mai multe locuri de muncă iar actuala ofertă redusă
\n de pe piaţa de muncă să nu fie privită ca o fatalitate.
\n Conducerea penitenciarului a admis că situaţia actuală este
\n necorespunzătoare şi că ar exista anumite posibilităţi
\n de ameliorare a acesteia. O soluţie ar fi aceea ca DGP să fie de
\n acord ca unitatea să poată folosi deţinuţi la muncă
\n şi \u00een condiţiile \u00een care veniturile ar fi cu ceva mai mici dec\u00e2t
\n cele stabilite \u00een prezent, corespunzătoare cel puţin salariului
\n minim pe economie. Conducerea unităţii a precizat că ar putea
\n găsi beneficiari care să-i plătească pe deţinuţi
\n cu circa 14-15.000 de lei oră, ceea ce, dacă DGP ar aproba, ar fi
\n at\u00e2t \u00een beneficiul unităţii (veniturile realizate din munca deţinuţilor),
\n c\u00e2t şi al deţinuţilor \u00eenşişi (care nu ar mai sta
\n luni şi ani \u00eentregi \u00een camere, fără să desfăşoare
\n nici o acivitate şi ar şi realiza c\u00e2ştiguri \u00een zile deduse
\n din pedeapsă şi venituri băneşti). Responsabilii penitenciarului
\n au precizat că ar putea organiza \u00een aşa fel efectivele de cadre
\n de la \u201eoperativ\u201d \u00eenc\u00e2t să asigure paza corespunzătoare a detaşamentelor
\n de muncă.\u00a0 <\/p>\n

Reprezentanţii asociaţiei
\n au aflat că \u00een unitate s-au semnalat de cur\u00e2nd c\u00e2teva cazuri de scabie,
\n la tineri şi minori. Explicaţia responsabililor unităţii
\n a fost că aceste cazuri au apărut din cauză că printre
\n respectivii deţinuţi \u201emai sunt şi c\u00e2te unii care nu vor să
\n se spele\u201d.<\/p>\n

Gospodăria agrozootehnică
\n are o suprafaţă de 24,5 hectare de teren arabil, şi o fermă
\n \u00een care cresc 34 de vaci, 820 de porci şi 342 de păsări, care
\n acoperă \u00eentreg necesarul de carne iar ouăle şi br\u00e2nza \u00een proporţie
\n de circa 70% din necesarul de asemenea produse. Penitenciarul are o problemă
\n deosebită \u00een faptul că \u00eei lipsesc fondurile necesare achiziţionării
\n de furaje pentru animale (pentru orz deficitul este de circa 50%, anticip\u00e2ndu-se
\n că aceeaşi situaţie va fi şi la achiziţionarea, \u00een
\n toamnă, a porumbului). <\/p>\n

Folosirea lanţurilor
\n este cu totul interzisă. \u00cen pedepsirea deţinuţilor pentru abateri
\n de la ROI, conducerea unităţii se orientează către pedepsele
\n cele mai uşoare, izolarea fiind o măsură rar folosită,
\n mai ales pentru cazurile \u00een care deţinuţii comit abateri disciplinare
\n prin violenţă.<\/p>\n

Un fapt pozitiv este că
\n \u00een ultimii ani instanţele din Piteşti acceptă \u00een proporţie
\n de peste 90% propunerile de liberare condiţionată pe care le face
\n conducerea penitenciarului.<\/p>\n

Potrivit conducerii unităţii,
\n au fost luate măsurile necesare pentru ca deţinuţilor să
\n li se asigure integral dreptul la corespondenţă astfel cum a fost
\n reglementat, recent, de Guvern. \u00cen unitate există 3 posturi telefonice,
\n deţinuţii put\u00e2nd să dea două telefoane pe lună (şi
\n oric\u00e2nd apar situaţii deosebite). Un fapt care merită subliniat
\n este că, \u00een limita a \u201ec\u00e2teva sute de mii de lei pe lună\u201d, unitatea
\n asigură deţinuţilor care nu au posibilităţi cartele
\n gratuite (\u201esociale\u201d).<\/p>\n

 <\/p>\n

2. Vizita \u00een penitenciar<\/p>\n

2.1 Blocul alimentar<\/p>\n

Pe l\u00e2ngă hrana pe care
\n o pregăteşte pentru efectivele proprii, blocul alimentar al penitenciarului
\n deserveşte şi spitalul penitenciar Colibaşi, unde se află
\n \u00een jur de 250 deţinuţi bolnavi.<\/p>\n

Pentru masa de pr\u00e2nz se
\n gătise ciorbă de legume şi tocană de cartofi cu carne;
\n meniul era acelaşi pentru \u201ecomun\u201d şi \u201eregim\u201d, cu diferenţa
\n că la \u201eregim\u201d se folosise sare \u00een cantităţile prescrise de
\n medici. Meniu comun fusese şi la masa de dimineaţă – marmeladă
\n şi biscuiţi cu ceai. Pentru seara urma să se gătească
\n paste făinoase cu carne (la \u201ecomun\u201d şi la \u201eregim\u201d, cu deosebirea
\n că la \u201eregim\u201d nu se putea face, ca la \u201ecomun\u201d, substituirea cărnii
\n prin slănină). Pentru mesele de pr\u00e2nz şi seară fuseseră
\n scoase de la depozit 59 de kg de carne de porc, 200 de kg de suproduse din
\n porc şi 19,5
\n kg de slănină. \u00cen felul II de la pr\u00e2nz erau aproape numai slănină
\n şi subproduse, fapt care este explicat \u00eentr-o anumită măsură
\n de cantităţile de astfel de produse folosite la prepararea hranei,
\n \u00een comparaţie cu cantitea de carne amintită. \u00cen orice caz, reprezentanţii
\n asociaţiei au considerat că \u00eentr-o asemenea situaţie se impunea
\n ca cel puţin \u00een meniul afişat şi \u00een documentele financiar contabile
\n şi ale serviciului medical felul II ar fi trebuit, pentru conformitate
\n cu realitatea, să figureze ca \u201etocană de cartofi cu subproduse\u201d,
\n şi nu ca \u201etocană de cartofi cu carne\u201d.<\/p>\n

\u00cen bucătărie era
\n foarte mult abur şi extrem de cald, explicaţia fiind că \u00een
\n urmă cu puţin timp motoarele sistemului de ventilaţie se defectaseră
\n şi erau la reparat (peste \u201ec\u00e2teva zile\u201d motoarele urmau să fie puse
\n din nou \u00een funcţiune).<\/p>\n

Produsele din depozitul
\n de alimente aveau inscripţionate termenul de valabilitate (toate se aflau
\n \u00een termen), mai puţin un lot de circa 400 de kg de biscuţi \u201eDobrogea\u201d.
\n Pe timpul vizitei, compartimentul de logistică a obţinut de la furnizorul
\n biscuiţilor, prin fax, un document care părea să indice că
\n respectivul lot ar fi fost \u00een termenul de valabilitate. Reprezentanţii
\n asociaţiei au insistat, \u00eensă, că documentele şi inscripţionările
\n respective ar fi trebuit să se afle, ca şi \u00een cazul celorlalte produse,
\n la lotul respectiv de biscuiţi.\u00a0\u00a0 <\/p>\n

2.2 Secţiile de deţinere<\/p>\n

\u00cen camera 104 erau 28 de
\n deţinute şi 30 de paturi. Deţinutele s-au declarat mulţumite
\n de tratamentul din penitenciar, \u00een special de comportamentul cadrelor. Plimbarea
\n zilnică durează două ore (o oră dimineaţa şi
\n una seara), de luni p\u00e2nă duminică, iar o dată pe săptăm\u00e2nă deţinutele
\n beneficiază de un program \u00een aer liber. \u00cen fiecare zi
\n este apă caldă la duşul din cameră iar lunar se asigură
\n săpun, vată, pastă de dinţi şi h\u00e2rtie igienică.
\n Grupul sanitar dispunea de 3 WC-uri
\n turceşti, 3 lavoare şi 3 duşuri. Compartimentul
\n cultural-educativ organizează cu deţinutele programe de educaţie
\n civică şi medicală. \u00cen camera există un televizor, un difuzor iar deţinutele
\n primesc zilnic ziare. Le este permis să primească de acasă
\n andrele şi croşete. Ele pot să dea două telefoane pe lună.
\n De puţin timp, penitenciarul a \u00eenchiriat trei \u00eencăperi (circa 50
\n m.p.) unei societăţi comerciale (SC
\n Favorit Sorinex SRL)
\n pentru punerea \u00een funcţiune a unui atelier de croitorie (salopete şi
\n huse de maşini), \u00een care urmează să lucreze circa 10 deţinute.
\n Singura nemulţumire pe care deţinutele au semnalat-o reprezentanţilor
\n APADOR-CH este legată de faptul că sunt obligate ca la vizite (inclusiv
\n atunci c\u00e2nd sunt vizitate de copii) să meargă \u00eembrăcate \u00een
\n hainele de penitenciar.<\/p>\n

\u00cen curtea de plimbare a
\n Secţiei a II-a se găseau tinerii de la camera 201 (8 deţinuţi
\n cazaţi \u00een 8 paturi). Ilie Onică avea pe corp un mare număr
\n de răni. El avea problema aceasta de vreo două luni, fusese internat
\n şi \u00een spitalul penitenciar Colibaşi, de unde a fost externat spun\u00e2ndu-i-se
\n că este vindecat (deţinutul aprecia \u00eensă că lucrul acesta
\n nu se \u00eent\u00e2mplase). Cam acelaşi gen de răni, dar mai superficiale,
\n prezenta şi deţinutul Claudiu B\u00e2rziche; deţinuţii nu ştiau
\n ce diagnostice le stabiliseră medicii, \u00eensă reprezentanţii
\n asociaţiei au rămas cu impresia că putea fi vorba despre scabie.
\n Deţinuţii sunt scoşi la plimbare zilnic, de luni p\u00e2nă
\n duminică, o oră dimineaţa şi una după amiază.
\n Fiecare deţinut poate să dea două telefoane pe lună. Pentru
\n că sunt arestaţi preventivi, tinerii pot să poarte, inclusiv
\n pe timpul vizitelor, hainele de acasă. Din păcate, \u00eensă, reprezentanţilor
\n APADOR-CH li s-a spus că \u00een scurt timp deţinuţii vor primi
\n o ţinută specifică, tip halat, pe care vor avea obligaţia
\n s-o poarte \u00een permanenţă, inclusiv la vizite. Ei au insistat ca
\n măcar deţinuţilor necondamnaţi definitiv să li se
\n dea dreptul (consacrat prin normele europene şi ONU \u00een materie) de a
\n purta haine civile. <\/p>\n

\u00cen camera 202 erau cazaţi
\n 34 de arestaţi preventiv, nerecidivişti (48 de paturi). Deţinuţii
\n au apreciat drept bună, \u00een general, calitatea m\u00e2ncării. Au existat
\n mai multe pl\u00e2ngeri privind asistenţa medicală. Adrian Coman are,
\n de circa 5-6 luni o boală de piele de care nu s-a vindecat deşi
\n a fost internat şi \u00een spitalul penitenciar Colibaşi timp de 2 săptăm\u00e2ni
\n (după externare, a spus el, a venit nevindecat \u00een unitate şi primeşte
\n pastile care nu au nici un efect). Lucian Enache are mai multe afecţiuni
\n \u2013 \u201culcer, rinichi, tensiune, sinuzită etc\u201d \u2013 iar cabinetul medical nu-i
\n dă medicamente dec\u00e2t pentru trei dintre ele motiv\u00e2nd că normele
\n privind asigurarea cu medicamente nu permit mai mult. Liviu-Constantin Dumitrică
\n a fost internat \u00een spitalul penitenciar Colibaşi timp de 2 săptăm\u00e2ni
\n pentru două afecţiuni, ale rinichilor şi fierii. La externare
\n i s-a prescris un tratament pe care cabinetul medical din penitenciar nu i-l
\n asigură. Bogdan Marinete a sesizat că pentru o afecţiune psihică
\n de care suferă este tratat cu un psihotrop puternic (Fluanxol), ceea
\n ce ar fi contrar, a precizat el, \u201cnormelor legale \u00een vigoare\u201d dar şi
\n faptului că el se află \u00een prezent \u00een cursul anchetei penale şi
\n că acest tratament \u00eei afectează memoria şi luciditatea. Marinete
\n a mai făcut şi aprecierea că afecţiunea de care suferă
\n nu ar putea fi tratată \u00een sistemul penitenciar (reprezentanţii APADOR-CH
\n i-au recomandat să folosească dreptul pe care \u00eel are de a cere instanţei
\n de judecată revocarea mandatului de arestare din motive medicale). <\/p>\n

Deţinuţii au mai
\n semnalat faptul că dacă pe timpul nopţii apare o urgenţă
\n şi singurul asistent medical de serviciu pleacă cu bolnavul din
\n unitate, de o altă eventuală urgenţă apărută
\n \u00een acest timp nu mai are cine să se ocupe.<\/p>\n

Deţinuţii pot
\n da telefoane (2 pe lună) şi pot primi şi trimite scrisori fără
\n nici o restricţie. <\/p>\n

Ei au sesizat \u00een schimb
\n că ar dori ca la biblioteca secţiei să găsească un
\n număr mai mare de cărţi (\u00een prezent, au spus, nu sunt dec\u00e2t
\n c\u00e2teva zeci) şi ca de luni p\u00e2nă vineri să li se permită
\n să se uite la televizor şi după ora 22 (camera 202 este, ca
\n aproape toate camerele din penitenciar, de \u201cstaţionari\u201d iar lipsa permanentă
\n de activitate \u00eei face să nu poată adormi dec\u00e2t foarte greu, noaptea
\n t\u00e2rziu). Grupul sanitar avea 4 cabine cu\u00a0 WC-uri turceşti, 6 chiuvete
\n cu oglinzi, 3 pisoare (care erau defecte şi curgeau pe jos) şi 4
\n duşuri (apă caldă există o dată pe săptăm\u00e2nă).<\/p>\n

Camera 301 avea 48 de paturi
\n \u00een care erau cazaţi 50 de deţinuţi (\u201cstaţionari\u201d selecţionaţi
\n pentru muncă). Deţinuţii s-au declarat \u00een general mulţumiţi
\n de condiţiile de detenţie (masă, asistenţă medicală,
\n comportamentul cadrelor). Ei ies de două ori pe zi la plimbare (o oră
\n diomineaţa
\n şi o oră seara), de luni p\u00e2nă duminică iar duş fac
\n o dată pe săptăm\u00e2nă (grupul sanitar este identic cu cel
\n de la camera 202). Telefoane pot să dea de două ori pe lună
\n şi ori de c\u00e2te ori apar cazuri deosebite. Problema cea mai mare pe care
\n o aveau şi deţinuţii de aici este lipsa de activitate şi
\n faptul că, din această cauză, timpul trece foarte greu iar
\n lipsa de libertatea este resimţită c\u00e2t se poate de dureros. <\/p>\n

Secţia a IV-a este
\n organizată \u00eentr-o clădire nouă, cu dotări moderne, dată
\n \u00een folosinţă \u00een mai 2003. Sala de mese de la parter, modernă
\n şi ea, urma să fie dată \u00een folosinţă \u00een scurt timp
\n (\u00een cazul celei de la etaj se preconiza că va dura ceva mai mult).<\/p>\n

Camera 409 era destinată
\n cazării a 6 minori (8 paturi). Deşi condamnaţi definitiv, minorii
\n mai aveau totuşi unele afaceri judiciare la instanţele din judeţ.
\n \u00cen cameră exista un televizor, pus la dispoziţie de către penitenciar,
\n iar deţinuţii primesc zilnic ziare. Plimbarea zilnică (de luni
\n p\u00e2nă duminică) durează 2 ore. Minorii fac duş \u00een fiecare
\n săptăm\u00e2nă, marţea (grupul sanitar avea 1 cabină cu
\n WC, 2 chiuvete cu oglinzi şi 1 duş). Educatoarea organizează
\n zilnic cu ei concursuri de table, şah şi tenis de masă, la
\n clubul secţiei şi la masa de la curtea de plimbare. Au fost cazuri
\n \u00een care minorii au beneficiat de cartelele telefonice \u201csociale\u201d, asigurate
\n gratuit de penitenciar.<\/p>\n

\u00cen camera 414 erau cazaţi
\n 12 deţinuţi consideraţi periculoşi. Mihăiţă
\n Cornel Ion, Petre Ghiocel şi Daniel Buzea au sesizat că deşi
\n \u00een unitate au avut constant un comportament bun, sunt ţinuţi nejustificat
\n \u00een categoria \u201cpericuloşi\u201d (Mihăiţă Cornel Ion era ţinut
\n aici deşi timp de 6 luni nu a avut nici un raport de incident). Responsabilii
\n unităţii au admis că este necesară analizarea \u00een cur\u00e2nd
\n a situţiei deţinuţilor \u201cpericuloşi\u201d. Locţiitorul
\n pentru pază al directorului unităţii intenţiona să
\n propună inclusiv renunţarea la separarea deţinuţilor consideraţi
\n periculoşi \u00een camere speciale. \u201cO asemenea separare\u201d, a fost de părere
\n domnul locţiitor, \u201cface din categoria acestor deţinuţi un focar
\n de indisciplină şi de fapte contrare siguranţei locului de
\n deţinere\u201d. Cunosc\u00e2nd experienţa din alte penitenciare, reprezentanţii
\n asociaţei au fost de acord cu punctul de vedere al domnului locţiitor,
\n suger\u00e2nd \u00een plus să se dea atenţia cuvenită regulii după
\n care situaţia fiecărui deţinut din această categorie trebuie
\n analizată lunar iar \u00een cazul \u00een care se constată că deţinuţii
\n au un comportament bun să fie scoşi din categoria \u201cpericuloşi\u201d.
\n \u00cen opinia reprezentanţilor asociaţiei, faptul că \u00een urmă
\n cu c\u00e2ţiva ani la Colibaşi au evadat c\u00e2ţiva deţinuţi
\n nu trebuie să constituie un motiv pentru luarea de măsuri de siguranţă
\n excesive, care să afecteze drepturile deţinuţilor şi \u00een
\n cele din urmă să ducă la creşterea tensiunii \u00een r\u00e2ndurile
\n acestora. <\/p>\n

Deţinuţii periculoşi
\n sunt şi ei scoşi la plimbare de două ori pe zi. Timp de o oră
\n ei sunt scoşi la \u201cactivităţi sportive\u201c, fără cătuşe,
\n iar o jumătate de oră \u201cla plimbare\u201d, cu cătuşe. Chiar
\n dacă există un ordin al DGP \u00een acest sens, reprezentanţii APADOR-CH
\n au apreciat că \u00eencătuşarea, la plimbare, a deţinuţilor
\n din această categorie este excesivă şi de natură să
\n producă nemulţumiri şi tensiuni printre deţinuţi,
\n cei mai mulţi dintre ei condamnaţi la pedepse mici, pentru fapte
\n de o gravitate redusă. Daniel Buzea, un deţinut căruia la secţia
\n de poliţie i se făcuse un raport care \u00eel caracteriza drept \u201crecalcitrant\u201d
\n era indignat de tratamentul pe care era obligat să-l suporte \u2013 \u201cnedrept\u201d,
\n l-a caracterizat el av\u00e2nd \u00een vedere comportamentul bun pe care l-a avut at\u00e2t
\n la poliţie c\u00e2t şi \u00een penitenciar (unde venise de două săptăm\u00e2ni).<\/p>\n

La \u201cregim restrictiv\u201d se
\n afla deţinutul Vicenţiu Daniel Şelaru. Pentru că tăiase
\n cu cuţitul un deţinut el a primit 10 luni de \u201cregim restrictiv\u201d,
\n din care executase 6 luni (după primele 3 luni situaţia sa a fost
\n analizată şi s-a decis menţinerea acestei măsuri). Deţinutul
\n s-a pl\u00e2ns că pe timp de zi \u00eei este interzis să doarmă (responsabilii
\n unităţii au precizat că există \u00een acest sens un ordin
\n al DGP). Reprezentanţii APADOR-CH au apreciat din nou că măsura
\n \u201cregimului restrictiv\u201d este excesiv de dură şi de restrictivă.
\n Ei au invocat \u00een acest sens inclusiv aprecierile pe care CPT le-a făcut
\n \u00een Raportul său pe 1999 privind Rom\u00e2nia. Documentul respectiv critică
\n faptul că această măsură este o pedeapsă disciplinară
\n (ea ar putea fi acceptată ca măsură necesară ordinii şi
\n siguranţei locurilor de deţinere). De asemenea este considerată
\n ca excesiv de mare durata pentru care poate fi luată această măsură
\n (p\u00e2nă la 1 an). Criticat este şi faptul că \u00een cadrul acestei
\n măsuri se poate suprima dreptul la vizite, precum şi că \u00eempotriva
\n acestei măsuri nu există cale de atac (responsabilii unităţii
\n au precizat, fără a indica reglementarea legală respectivă,
\n că deţinuţii ar putea contesta, totuşi, această măsură
\n la nivelul directorului general al DGP şi, ulterior, la cel al procurorului).\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\n <\/p>\n

Potrivit personalului cu
\n care au stat de vorbă reprezentanţii APADOR-CH, starea psihică
\n a deţinutului Şelaru s-a degradat sensibil \u00een ultimele şase
\n luni. Reprezentanţii asociaţiei au solicitat responsabililor penitenciarului
\n ca serviciul medical să dea atenţia necesară stării de
\n sănătate a acestui deţinut. <\/p>\n

2.3 Compartimentul cultural-educativ<\/p>\n

Personalul compartimentului
\n este format din 13 persoane – 10 ofiţeri şi 3 subofiţeri (\u00eentre
\n ofiţeri sunt 1 psiholog, 1 asistent social, 2 sociologi, 1 preot, un
\n inginer şi 4 jurişti). Compartimentul acordă, \u00eentre altele,
\n o atenţie specială deţinuţilor minori şi celor cu
\n un grad sporit de dificultate. Unul dintre educatori se ocupă numai de
\n minori şi tineri. Psihologul organizează un program special (intitulat
\n \u201eZodia schimbării\u201d) destinat modificării atitudinii deţinuţilor
\n faţă de infracţiune. \u00cen unitate fuseseră organizate recent,
\n de sărbătoarea Sfinţilor Petru şi Pavel, spectacole cu
\n deţinuţii. Compartimentul derulează, \u00eempreună cu GRADO,
\n un program destinat diminuării agresivităţii deţinuţilor
\n (la data vizitei la acest program participau 18 deţinuţi). Reprezentanţi
\n ai Serviciului Umanitar pentru Penitenciare vin \u00een fiecare s\u00e2mbătă
\n \u00een unitate şi ţin cu deţinuţii şedinţe de educaţie
\n civică, religioasă şi sanitară. Cu serviciul de probaţiune
\n de pe l\u00e2ngă Tribunalul Argeş se convenise un protocol viz\u00e2nd punerea
\n la punct a unui centru de resocializare a deţinuţilor puşi
\n \u00een libertate. Centrul ar urma să asigure mai ales intermedierea dintre
\n penitenciar şi alte instituţii \u00een scopul identificării de soluţii
\n pentru resocializarea deţinuţilor liberaţi cu cele mai slabe
\n şanse \u00een acest sens. Un obiectiv destul de asemănător este
\n avut \u00een vedere şi \u00een cadrul unui program pe care penitenciarul \u00eel desfăşoară
\n \u00eempreună cu Agenţia judeţeană de ocupare a forţei
\n de muncă (15 deţinuţi sunt luaţi \u00een evidenţă
\n pentru a fi găsite soluţii de \u00eencadrare \u00een muncă după
\n ce vor fi eliberaţi).
\n Programul se intitulează \u201cPentru o viaţă mai
\n bună\u201d şi a fost finanţat de Centrul pentru Resurse Juridice.<\/p>\n

Nu sunt organizate activităţi
\n culturale şi educative \u00een colaborare cu instituţii de profil din
\n Piteşti. Reprezentanţii APADOR-CH au apreciat că penitenciarul
\n are premisele necesare pentru aşa ceva (\u201eprofilul\u201d efectivelor de deţinuţi,
\n condamnaţi cu \u00eenchisoare la pedepse \u00een general mici, numărul relativ
\n suficient de educatori etc). Este necesar ca şi la Colibaşi, mai
\n ales \u00een cadrul compartimentului cultural-educativ să se dea o mai mare
\n atenţie \u201eterapiei ocupaţionale\u201d a deţinuţilor, faptul
\n acesta fiind, \u00eentre altele, şi o cerinţă constantă a CPT.<\/p>\n

2.4 Serviciul medical<\/p>\n

Personalul medical este
\n format din 4 medici de medicină generală, 1 medic stomatolog şi
\n 12 asistenţi medicali (10 de medicină generală, 1 de igienă
\n şi 1 de farmacie). Unul dintre medici, medicul şef, se ocupă
\n exclusiv de cadre iar ceilalţi 3 \u201egeneralişti\u201d şi stomatologul
\n exclusiv de deţinuţi. Programul medicilor este, \u00een două ture,
\n de la 7.30 la 19.00. Patru dintre asistenţii medicali asigură ture
\n permanente. Media deţinuţilor văzuţi zilnic de un medic
\n (consultaţii plus tratament) este \u00een jur de 70-80. Afecţiunile psihice,
\n cele cardio-vasculare şi TBC-ul sunt cele mai frecvente. La momentul
\n vizitei, erau \u00een jur de 10 cazuri de scabie (la tineri, mai ales), medicii
\n prezenţi apreciind că faptul acesta nu constituie o problemă
\n deosebită. Reprezentanţii asociaţiei au considerat că,
\n dimpotrivă, această situaţie este una c\u00e2t se poate de serioasă
\n şi că se cere tratată cu maximă atenţie de către
\n serviciul medical. Optimismul medicilor nu a fost \u00eempărtăşit
\n nici cu privire la şansele foarte mici ca numărul cazurilor de scabie
\n să crească. \u00cen plus, explicaţia că scabia a apărut
\n din cauză că unii deţinuţi \u201enu vor să se spele\u201d nu
\n poate fi acceptată \u00eentruc\u00e2t \u00een asemenea cazuri – \u00een care deţinuţii
\n ar refuza să respecte regulile de igienă individuală şi
\n colectivă, pun\u00e2nd astfel \u00een pericol nu doar propria sănătate
\n ci şi pe aceea a colegilor lor – administraţia penitenciarului şi
\n mai ales serviciul medical au obligaţia să intervină cu fermitate.<\/p>\n

Şi \u00een penitenciarul
\n Colibaşi, medicii au fost de părere că examenul VDRL ar trebui
\n făcut \u00eencă de la arestarea persoanelor, la Poliţie. \u00cen acest
\n sens au fost aduse şi aici argumente ţin\u00e2nd de nevoia depistării
\n c\u00e2t mai timpurii a bolii (lues) şi de tratarea ei \u00eentr-un timp c\u00e2t mai
\n scurt şi cu costuri c\u00e2t mai mici.<\/p>\n

\u00cen relaţiile cu medicii
\n din Spitalul judeţean Argeş mai apar unele probleme ţin\u00e2nd
\n mai ales de prejudecăţile faţă de deţinuţi,
\n inclusiv ale personalului medical, ceea ce uneori duce la o mai scăzută
\n solicitudine faţă de ei şi de problemele pe care le au. Pentru o mai bună colaborare
\n cu spitalul judeţean, există un proiect ca la acest spital să
\n se \u00eenfiinţeze o cameră
\n specială pentru aşteptare, dotată cu grup sanitar, gratii şi
\n pază. \u00cencătuşarea deţinuţilor internaţi
\n \u00een spitalele \u201ecivile\u201d este şi aici regula. Reprezentanţii asociaţiei
\n au repetat că o asemenea măsură este excesivă (fiecare
\n deţinut bolnav este \u00een permanenţă escortat de doi subofiţeri),
\n degradantă şi foarte inconfortabilă fizic şi psihic pentru
\n deţinuţii bolnavi.<\/p>\n

2.5 Sectorul pentru vizite<\/p>\n

Sunt asigurate condiţii
\n satisfăcătoare pentru ca deţinuţii să primească
\n vizite. \u00cen spaţiile destinate acestui scop pot fi primite simultan 12
\n vizite (2 la cabină, 4 obişnuite şi 6 la masă). Spaţiul
\n pentru primirea pachetelor permite deţinuţilor să vadă
\n conţinutul pachetelor pe timpul c\u00e2t subofiţerul le preia de la vizitatorii
\n deţinuţilor. Telefonul public (unul din cele 3 telefoane) este instalat
\n \u00eentr-una din camerele de vizită şi nu este prevăzut cu cabină,
\n fapt care permite subofiţerului \u00eensoţitor să audă ce vorbesc
\n deţinuţii.<\/p>\n

 <\/p>\n

3. Concluzii<\/p>\n

\u00cen comparaţie cu vizitele
\n precedente (din 1997 şi 1998), condiţiile din penitenciar sunt mai
\n bune.<\/p>\n

Faptul că penitenciarul
\n nu este excesiv de aglomerat, preocuparea personalului faţă de problemele
\n deţinuţilor şi condiţiile lor de viaţă, precum
\n şi durata plimbării
\n zilnice (\u00een toate zilele din săptăm\u00e2nă, \u00een jur de 2 ore pe
\n zi) fac ca deţinuţii să fie \u00een general mulţumiţi
\n de condiţiile şi tratamentul din penitenciar.<\/p>\n

APADOR-CH consideră
\n că intenţiile anunţate de responsabilii compartimentului de
\n pază şi tratament de a reanaliza situaţia deţinuţilor
\n consideraţi periculoşi constituie o premisă \u00een plus pentru
\n reducerea numărului de nemulţumiri \u00een r\u00e2ndul deţinuţilor.
\n Asociaţia recomandă conducerii DGP să susţină măsurile
\n pe care le va propune \u00een acest sens conducerea penitenciarului. <\/p>\n

Asigurarea cartelelor telefonice
\n \u201esociale\u201d, pe care reprezentanţii asociaţiei au \u00eent\u00e2lnit-o pentru
\n prima oară \u00eentr-un penitenciar, este de asemenea de notat, ca un pas
\n necesar \u00een asigurarea dreptului la corespondenţă al deţinuţilor
\n şi \u00een facilitarea legăturii lor cu familiile şi societatea.<\/p>\n

Este necesar ca nemulţumirile
\n deţinuţilor faţă asistenţa medicală să
\n primească atenţia cuvenită din partea personalului medical.
\n \u00cen acest sens se impune clarificarea celor sesizate de deţinuţii
\n din camerele 201 şi 202, precum şi tratarea \u00eentr-un timp c\u00e2t mai
\n scurt posibil a cazurilor de scabie şi prevenirea \u00eenmulţirii lor.
\n Este de asemenea necesară urmărirea continuă a evoluţiei
\n afecţiunii psihice a deţinutului Vicenţiu Daniel Şelaru
\n de la regim restrictiv şi tratarea adecvată a acesteia. Deţinutul
\n Bogdan Marinete trebuie ţinut \u00een atenţia serviciului medical şi
\n a conducerii penitenciarului at\u00e2t pentru a primi tratamentul medical adecvat
\n c\u00e2t şi pentru a-i fi respectat dreptul la un proces corect şi, dacă
\n este cazul, la revocarea mandatului de arestare din motive medicale.<\/p>\n

Asociaţia consideră
\n justificate solicitările deţinuţilor de a li se permite să
\n meargă la vizite \u00een hainele de acasă (\u00een cazul arestaţilor
\n preventiv lucrul acesta este obligatoriu potrivit Normelor europene \u00een materie),
\n de asemenea şi cu privire la prelungirea programului de televizor după
\n ora 22 şi recomandă conducerii penitenciarului analizarea cu solicitudine
\n a acestor cereri.<\/p>\n

 <\/p>\n

APADOR-CH solicită
\n DGP:<\/p>\n

–        
\n reanalizarea reglemetărilor cu privire la măsura \u201eregimului restricitiv\u201d,
\n pe care, asemeni CPT, le consideră, prin cele mai multe dintre restricţiile
\n pe care le instituie, excesive şi la limita tratamentului inuman şi
\n degradant;\u00a0 <\/p>\n

–        
\n acordarea sprijinului necesar pentru ca unitatea să poată aproviziona
\n furajele de care are nevoie pentru iarnă;<\/p>\n

–         
\n aprobarea solicitării penitenciarului de a putea folosi deţinuţi
\n la muncă şi \u00een condiţiile \u00een care unii beneficiari nu pot asigura
\n plăţi la nivelul salariului minim pe economie.<\/p>\n

 <\/p>\n

Diana Călinescu \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0
\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Valerian
\n Stan<\/p>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen data de 15 iulie 2003, doi reprezentanţi ai APADOR-CH au vizitat penitenciarul din Colibaşi, judeţul Argeş.<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[15],"tags":[],"class_list":["post-1906","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-monitorizarea-conditiilor-de-detentie-penitenciare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1906","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1906"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1906\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1906"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1906"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1906"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}