{"id":1909,"date":"2002-11-12T00:00:00","date_gmt":"2002-11-12T00:00:00","guid":{"rendered":"http:\/\/www.apador.org\/seamus\/raport-asupra-vizitei-la-penitenciarul-bucuresti-rahova\/"},"modified":"2002-11-12T00:00:00","modified_gmt":"2002-11-12T00:00:00","slug":"raport-asupra-vizitei-la-penitenciarul-bucuresti-rahova","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/apador.org\/en\/raport-asupra-vizitei-la-penitenciarul-bucuresti-rahova\/","title":{"rendered":"Raport asupra vizitei la penitenciarul Bucuresti &#8211; Rahova"},"content":{"rendered":"<p class=\"qtranxs-available-languages-message qtranxs-available-languages-message-en\">Sorry, this entry is only available in <a href=\"https:\/\/apador.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1909\" class=\"qtranxs-available-language-link qtranxs-available-language-link-ro\" title=\"Rom\u00e2n\u0103\">Rom\u00e2n\u0103<\/a>. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.<\/p><p><\/p>\n<p>In ziua de 12 noiembrie<br \/>\n  2002, doi reprezentanti ai APADOR &#8211; CH au vizitat penitenciarul Bucuresti<br \/>\n  &#8211; Rahova.<\/p>\n<p>Reprezentantii asociatiei<br \/>\n  si-au propus ca obiective o scurta discutie cu directoarea unitatii, vizitarea<br \/>\n  blocului alimentar, a sectorului destinat executarii pedepselor disciplinare<br \/>\n  cu izolarea si regim restrictiv si o discutie cu detinutii Cristian &#8211; Alexandru<br \/>\n  Bamfi, Florea Dragan si Paul Surdu.<\/p>\n<p> 1.&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<br \/>\n  Discutia cu directoarea penitenciarului<\/p>\n<p>La data vizitei, in penitenciar<br \/>\n  se aflau 1991 de detinuti, dintre care 145 erau femei (140 de adulte si 5 minore),<br \/>\n  153 de minori, 806 recidivisti si 1032 nerecidivisti. <\/p>\n<p>Unitatea este una din foarte<br \/>\n  putinele din Romania care nu se confrunta cu fenomenul supraaglomerarii. La<br \/>\n  o capacitate normata de 2174 de locuri, raportata la numarul total al detinutilor,<br \/>\n  rezulta un &#8220;indice de ocupare&#8221; de 91, 58%. La ferma agricola proprie,<br \/>\n  de la Bragadiru erau cazati 40 de detinuti, aflati in regim fara paza.<\/p>\n<p>Incepand cu luna septembrie<br \/>\n  anul acesta, un numar de 30 de detinuti sunt folositi in constructii pe un santier<br \/>\n  apartinand Regiei Autonome &#8220;Monitorul Oficial&#8221;.<\/p>\n<p>Numarul detinutilor condamnati<br \/>\n  pe viata era de 37, toti fiind cazati intr-o singura sectie. Doamna directoare<br \/>\n  a precizat ca la nivelul conducerii unitatii acestei categorii de detinuti i<br \/>\n  se da o atentie aparte. Compartimentul cultural &#8211; educativ are programe<br \/>\n  speciale cu ei, vizand mai ales buna cunoastere a lor, a problemelor si nevoilor<br \/>\n  pe care ei le au. In ultimele luni, detinutii pe viata au participat la activitati<br \/>\n  care presupun o buna incredere reciproca intre ei si cadrele unitatii. Conducerea&nbsp;<br \/>\n  organizat cu toti acesti detinuti o intalnire la clubul unitatii iar cu o alta<br \/>\n  ocazie ei au participat, alaturi de alti detinuti, din alte categorii, la un<br \/>\n  spectacol de teatru prezentat in unitate. Zilnic sunt scosi la plimbare, fara<br \/>\n  catuse, iar sambata si duminica pot sa joace fotbal. Se intentioneaza amenajarea<br \/>\n  unui teren de fotbal separat, pentru a crea conditii acestor detinuti sa iasa<br \/>\n  zilnic sa joace fotbal.<\/p>\n<p>In incinta penitenciarului<br \/>\n  este in curs o investitie importanta a Directiei Generale a Penitenciarului,<br \/>\n  construirea unui spital propriu de chirurgie. Spitalul va acoperi in aceasta<br \/>\n  specialitate nevoile sistemului penitenciar, fapt ce va evita in viitor actualele<br \/>\n  dificultati derivand din internarea detinutilor in spitale din reteaua Ministerului<br \/>\n  Sanatatii (paza detinutilor bolnavi, costuri mai mari ale serviciilor medicale<br \/>\n  etc). <\/p>\n<p>Reprezentantii asociatiei<br \/>\n  au fost surprinsi sa afle ca exista un ordin al DGP care stabileste ca la camerele<br \/>\n  detinutilor pe viata trebuie sa existe doua randuri de grilaje metalice. <\/p>\n<p>Directoarea penitenciarului<br \/>\n  a precizat ca de la venirea sa, in martie 2002, in unitate nu au fost folosite<br \/>\n  in absolut nici un caz lanturi pentru imobilizarea detinutilor. <\/p>\n<p> 2.&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<br \/>\n  Vizita la blocul alimentar<\/p>\n<p>Meniul zilei fusese urmatorul:<br \/>\n  dimineata &#8211; la comun si la regim (194 de portii), ceai, branza, marmelada<br \/>\n  si biscuiti (diabeticilor li s-au dat oua si lapte); la pranz &#8211; la comun<br \/>\n  si regim, ciorba de legume si tocanita de cartofi cu carne; seara &#8211; la<br \/>\n  comun, paste fainoase cu sos si carne de porc iar la regim, paste fainoase cu<br \/>\n  lapte. Pentru masa de pranz si cea de seara fusesera scoase de la depozit 99<br \/>\n  kg de carne de porc, 51 de kg de subproduse si 100 de kg de slanina.&nbsp; <\/p>\n<p>In felul doi de la comun<br \/>\n  existau practic numai bucati de slanina (desi cantitatea de carne inscrisa in<br \/>\n  documentele contabile era egala cu cea de slanina), iar &#8220;carnea&#8221;<br \/>\n  pentru felul doi de la regim, aflata intr-un vas separat,&nbsp; insemna aproape<br \/>\n  numai oase si grasime. &#8220;Carnea&#8221; pentru prepararea mesei de seara,<br \/>\n  aflata in frigider, insemna si ea aproape numai grasime.<\/p>\n<p>In unitate se gatisera si<br \/>\n  circa 800 de portii pentru aresturile Politiei Capitalei.<\/p>\n<p> 3.&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<br \/>\n   Vizita la camerele de izolare si regim restrictiv<\/p>\n<p>Camerele pentru izolare,<br \/>\n  in numar de trei, sunt amenajate identic: fara ferestre, deci si fara lumina<br \/>\n  naturala, un pat din beton si un WC turcesc, in camera, fara a fi separat prin<br \/>\n  absolut nimic de restul incaperii. In opinia APADOR-CH, folosirea in astfel<br \/>\n  de conditii a WC-ului supune detinutii unui tratament degradant. Un tratament<br \/>\n  asemanator poate fi considerat si faptul ca in camera nu patrunde lumina naturala<br \/>\n  si ca aerisirea camerei se poate face numai atunci cand supraveghetorii deschid<br \/>\n  usa camerei (usa da in holul sectiei si are montate doua randuri de grilaje<br \/>\n  metalice). Conditiile foarte proaste de la izolare sunt agravate de regula dupa<br \/>\n  care de la desteptare si pana la stingere detinutilor li se ridica cazarmanentul<br \/>\n  si lenjeria de pat.<\/p>\n<p>In camera de regim restrictiv<br \/>\n  se afla un singur detinut, Georgica Milea, in varsta de 20 de ani (camera avea<br \/>\n  patru paturi). Grupul sanitar consta dintr-o incapere separata avand un dus,<br \/>\n  un jgeab din beton cu trei robinete si o cabina cu un WC turcesc. Din datele<br \/>\n  de care dispune conducerea penitenciarului rezulta ca in toamna anului 2001,<br \/>\n  Georgica Milea ar fi ucis, in penitenciarul Jilava, unde era inchis, un detinut<br \/>\n  (la Jilava el era inchis pentru ca in libertate ar fi comis o tentativa de omor).<br \/>\n  Directoarea penitenciarului a precizat ca atunci cand a venit la Rahova, in<br \/>\n  vara acestui an, Milea se afla practic intr-o stare de &#8220;animalitate&#8221;<br \/>\n  (era ca un &#8220;animal haituit&#8221;, foarte speriat cand ii vedea pe subofiteri,<br \/>\n  incapabil sa vorbeasca sau sa comunice in vreun alt fel cu cineva). Potrivit<br \/>\n  cadrelor unitatii, in lunile petrecute la Rahova, Milea a &#8220;facut mari<br \/>\n  progrese&#8221;, mai ales in sensul ca prezenta subofiterilor nu-l mai sperie<br \/>\n  iar educatorii si celelalte cadre pot sa comunice intr-o anumita masura cu el.<br \/>\n  Reprezentantii APADOR-CH au constatat ca detinutul are probleme grave de vorbire<br \/>\n  (cand i se pune o intrebare abia reusind sa articuleze cateva silabe) si ca,<br \/>\n  practic, este intr-o stare de totala inconstienta (ii este greu sa spuna pana<br \/>\n  si cum il cheama, cati ani are, pentru ce se afla in penitenciar si in camera<br \/>\n  respectiva etc). Reprezentantii asociatiei au exprimat rezerve cu privire la<br \/>\n  masura luata impotriva lui Milea &#8211; regim restrictiv &#8211; mai ales in sensul<br \/>\n  ca aceasta s-ar justifica in vreun fel, inclusiv sub aspectul eficacitatii ei.<br \/>\n  Argumentul cadrelor a fost ca daca ar fi tinut la un loc cu alti detinuti, Milea<br \/>\n  ar putea sa fie o amenintare pentru colegii lui ori acestia ar putea sa abuzeze<br \/>\n  de el (inclusiv sexual, asa cum se pare ca s-a intamplat la penitenciarul Jilava).<br \/>\n  Potrivit reprezentantilor penitenciarului, in cadrul procesului in care a fost<br \/>\n  condamnat pentru tentativa de omor, expertiza medico &#8211; legala a stabilit<br \/>\n  ca de Milea avea &#8220;discernamant diminuat&#8221;. Insa din ceea ce au observat<br \/>\n  reprezentantii APADOR-CH si din explicatiile psihologului unitatii si ale altor<br \/>\n  cadre rezulta aproape cu certitudine ca Milea este complet lipsit de discernamant.<br \/>\n  Cazarea detinutului in camera de regim restrictiv pare fara alternativa mai<br \/>\n  ales in conditiile in care in Romania nu exista un cadru legislativ si institutional<br \/>\n  adecvat care sa trateze, din punct de vedere judiciar si medical, cazuri precum<br \/>\n  cel al lui Georgica Milea. O imprejurare care inmulteste semnele de intrebare<br \/>\n  cu privire la acest caz este ca de la transferarea detinutului in penitenciarul<br \/>\n  Rahova, de circa patru sau cinci luni, parchetul nu a facut nici un fel de acte<br \/>\n  de cercetare, care sa-l implice in vreun fel, in legatura cu presupusul omor<br \/>\n  pe care acesta l-ar fi comis in penitenciarul Jilava.<\/p>\n<p>La clubul sectiei detinutilor<br \/>\n  pe viata se aflau doi detinuti care tocmai se pregateau sa inceapa o partida<br \/>\n  de biliard. Din discutia cu cei doi a reiesit ca sunt destul de multumiti de<br \/>\n  conditiile de aici si de comportamentul personalului. La plimbare ies zilnic,<br \/>\n  de luni pana duminica, cate circa doua ore. La club pot sa iasa o data la doua<br \/>\n  zile pentru a juca biliard, tenis de masa, sah sau pentru ore de limba romana,<br \/>\n  de engleza (cu unul din colegii lor) sau matematica. Unii dintre ei lucreaza<br \/>\n  goblenuri si decoruri pentru piesele de teatru jucate in penitenciar de detinuti.<br \/>\n  Doamna psiholog are periodic activitati cu ei, pe grupuri constituite in functie<br \/>\n  de preferintele detinutilor, de personalitatea si nevoile lor. In incapere era<br \/>\n  destul de frig intrucat pana la data vizitei in penitenciar nu se daduse inca<br \/>\n  drumul la caldura.<\/p>\n<p> 4.&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<br \/>\n   Discutia cu detinutii Cristian &#8211; Alexandru Bamfi si Florea Dragan<\/p>\n<p>In data de 28 octombrie<br \/>\n  2002, in timp ce colegii din camera urmareau un meci de fotbal la televizor,<br \/>\n  Cristian &#8211; Alexandru Bamfi, care acuza dureri de stomac, a batut in gratiile<br \/>\n  de la camera solicitandu-i supraveghetorului sa-l scoata la infirmerie. Supraveghetorul<br \/>\n  i-a reprosat ca a batut prea insistent in gratii si ca l-ar fi injurat; in realitate,<br \/>\n  insa, sustine detinutul, el il injurase pe unul din colegii de camera. Deranjat<br \/>\n  de cele intamplate, subofiterul (&#8220;domnul Paul&#8221;) a intrat in camera<br \/>\n  si le-a ordonat tuturor detinutilor sa sara din paturi si sa se culce cu fata<br \/>\n  in jos. Pentru ca nu apucase sa execute dispozitia subofiterului, Dragan Florea,<br \/>\n  un detinut in varsta de aproape 60 de ani, a fost tras din pat de acesta, de<br \/>\n  la nivelul al doilea de paturi, a cazut pe pardoseala din ciment&nbsp; si si-a<br \/>\n  fracturat calcaiul piciorului drept. Dupa ce a cazut din pat, detinutul a mai<br \/>\n  primit si doua picioare in coaste de la subofiter. Conducerea unitatii l-a caracterizat<br \/>\n  pe Dragan Florea ca pe un detinut care &#8220;nu ne-a facut nici un fel de probleme&#8221;.<\/p>\n<p>Pentru ca ii era tot mai<br \/>\n  rau, Cristian &#8211; Alexandru Bamfi a fost dus in cursul noptii la infirmerie<br \/>\n  iar de acolo la unul din spitalele civile din Bucuresti (din documentele de<br \/>\n  la cabinetul medical nu a fost clar daca la Spitalul Universitar Bucuresti sau<br \/>\n  la cel de Urgenta din Floreasca). La spital, s-a constatat ca Bamfi suferea<br \/>\n  de o gastroenterocolita acuta, ceea ce arata ca insistenta sa in a cere supraveghetorului<br \/>\n  sa-l scoata la infirmerie a fost deplin justificata. Iar imprejurarea aceasta<br \/>\n  face practic de neinteles faptul ca pentru cele intamplate in seara de 28 octombrie,<br \/>\n  pentru &#8220;atitudine necuviincioasa fata de cadre&#8221;, Bamfi a fost pedepsit<br \/>\n  disciplinar nici mai mult nici mai putin decat cu 10 zile de izolare. Contrar<br \/>\n  reglementarilor DGP in materie, el nu a fost audiat de comisia de disciplina.<br \/>\n  Mai mult, detinutul a aflat de invinuirile care i se aduceau si de pedeapsa<br \/>\n  care i-a fost aplicata numai in momentul in care &#8220;un ofiter de la paza&#8221;<br \/>\n  a venit in camera si l-a luat pentru a-l introduce la izolare. Din fisa medicala<br \/>\n  a detinutului a reiesit ca Cristian &#8211; Alexandru Bamfi a mai fost dus o<br \/>\n  data la spital (la spitalul Universitar Bucuresti), prezentand &#8220;contuzii<br \/>\n  cu excoriatii la mana dreapta&#8221;. Examinand dosarul care ii fusese intocmit<br \/>\n  pentru cele 10 zile de izolare, reprezentantii APADOR-CH au constatat lipsa<br \/>\n  piesei cele mai importante in asemenea dosare, declaratia celui pedepsit (precum<br \/>\n  si faptul ca nicaieri nu era consemnata imprejurarea ca Bamfi ar fi refuzat<br \/>\n  sa dea o asemenea declaratie). Una din mai multele consecinte &#8211; injuste,<br \/>\n  in opinia reprezentantilor asociatiei &#8211; ale masurilor luate impotriva<br \/>\n  lui Cristian &#8211; Alexandru Bamfi a fost si separarea celor patru frati Bamfi,<br \/>\n  aflati cu totii pana atunci in aceeasi camera, in patru camere diferite. <\/p>\n<p>Florea Dragnea a ajuns si<br \/>\n  el in aceeasi zi la spital (la Spitalul de Urgenta Floreasca), unde, potrivit<br \/>\n  declaratiilor sale si actelor pe care reprezentantii APADOR-CH le-au vazut la<br \/>\n  cabinetul medical, s-a constatat ca a avut &#8220;fractura de calcaneu&#8221;<br \/>\n  iar piciorul i-a fost imobilizat in gips pentru 45 de zile. La data vizitei,<br \/>\n  detinutul se pregatea sa sesizeze Parchetul militar cu privire la agresiunea<br \/>\n  subofiterului. El a solicitat serviciului medical al unitatii sa-i asigure medicamentele<br \/>\n  de care are nevoie intrucat familia sa nu are posibilitati sa i le cumpere.\n  <\/p>\n<p> 5.&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<br \/>\n   Discutia cu detinutul Paul Surdu<\/p>\n<p>Detinutul a sesizat reprezentantilor<br \/>\n  APADOR-CH ca de circa patru luni si jumatate i s-a interzis, fara sa i se spuna<br \/>\n  de ce, sa mai primeasca vizite la masa (de care beneficiaza detinutii care nu<br \/>\n  ridica nici un fel de probleme) si a fost trecut in categoria celor care pot<br \/>\n  primi numai vizite &#8220;la cabina&#8221; (detinutii considerati &#8220;periculosi&#8221;<br \/>\n  si, potrivit Ordinului DGP nr 3320 din 12 noiembrie 2001, detinutii &#8220;consumatori<br \/>\n  de droguri&#8221;). Cadrele de la compartimentul &#8220;evidenta&#8221; au aratat<br \/>\n  reprezentantilor asociatiei un formular tipizat, intitulat &#8220;Declaratie&#8221;,<br \/>\n  intocmit la 14 mai 2002 la spitalul penitenciar Jilava si semnat de Paul Surdu,<br \/>\n  prin care acesta ar fi recunoscut ca este &#8220;consumator de droguri&#8221;.<br \/>\n  (Initial, reprezentantilor asociatiei li se spusese ca detinutul ar fi considerat<br \/>\n  consumator de droguri pe baza unei adnotari de pe coperta dosarului facuta de<br \/>\n  politistii sectiei 14 din Bucuresti). Paul Surdu a insistat, in discutia cu<br \/>\n  reprezentantii asociatiei, ca nu este consumator de droguri si ca la spitalul<br \/>\n  penitenciar Jilava a fost intr-adevar intrebat daca consuma droguri, insa raspunsul<br \/>\n  sau a fost negativ. Reprezentantii serviciului de paza si tratament si cei de<br \/>\n  la compartimentul de evidenta au motivat categorisirea lui Surdu drept consumator<br \/>\n  de droguri si printr-o hotarare de sanctionare a detinutului datata 25 mai 2001,<br \/>\n  document in care se precizeaza ca Surdu a fost sanctionat pentru si-ar fi &#8220;injectat<br \/>\n  un praf alb&#8221;. Numai ca din documentele din dosar nu rezulta, si nici cadrele<br \/>\n  respective nu au putut face vreo dovada in acest sens, ca &#8220;praful alb&#8221;<br \/>\n  ar fi fost un narcotic. In schimb, pentru reprezentantii asociatiei a fost destul<br \/>\n  de relevant faptul ca procurorul unitatii a admis contestatia detinutului si<br \/>\n  a schimbat pedeapsa pe care comisia de disciplina i-a aplicat-o, 10 zile de<br \/>\n  izolare severa, in&#8230; mustrare. Mai trebuie precizat si faptul ca Paul Surdu<br \/>\n  nu se afla in evidentele serviciului medical cu privire la detinutii consumatori<br \/>\n  de droguri. Fata de aceasta situatie, reprezentantii APADOR-CH au fost nevoiti<br \/>\n  sa ia in considerare doua ipoteze. Prima, ca formularul semnat de Paul Surdu<br \/>\n  a fost completat gresit din neatentie, iar a doua ca trecerea, fictiva, a detinutului<br \/>\n  in categoria consumatorilor de droguri (si supravegherea lui severa la vizite)<br \/>\n  are legatura cu plangerile pe care acesta le-a facut la Parchetul militar impotriva<br \/>\n  unor cadre din penitenciarul Rahova care, cu mai mult timp in urma, l-au batut.<br \/>\n  In favoarea celei de-a doua ipoteze pare sa fie si imprejurarea ca Paul Surdu<br \/>\n  a fost pedepsit in repetate randuri pentru &#8220;atitudine necuviincioasa fata<br \/>\n  de cadre&#8221;. <\/p>\n<p> 6.&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<br \/>\n   Concluzii<\/p>\n<p>Sub unele din aspectele<br \/>\n  pe care reprezentantii APADOR-CH le-au avut in vedere s-au constatat anumite<br \/>\n  imbunatatiri in comparatie cu vizita precedenta, din septembrie 2000. Asociatia<br \/>\n  considera cat se poate de bine venita atentia sporita pe care actuala conducere<br \/>\n  a penitenciarului o da categoriei detinutilor pe viata, mai ales ocuparii timpului<br \/>\n  lor. De asemenea este de notat faptul ca incepand cu luna martie anul acesta,<br \/>\n  odata cu numirea doamnei directoare, penitenciarul a renuntat complet la folosirea<br \/>\n  lanturilor impotriva detinutilor.<\/p>\n<p>APADOR-CH considera drept<br \/>\n  injusta &#8211; si evident neregulamentara din punctul de vedere al procedurilor diciplinare<br \/>\n  &#8211; sanctionarea detinutului Cristian &#8211; Alexandru Bamfi. Reprezentantii<br \/>\n  asociatiei au constatat ca in penitenciar continua practica pedepsirii detinutilor<br \/>\n  pentru &#8220;atitudine necuviincioasa&#8221; la adresa personalului si ca la<br \/>\n  nivelul comisiei de disciplina si a conducerii unitatii se impune in continuare<br \/>\n  mai multa atentie ca supraveghetorii sa nu fie excesivi si subiectivi in relatiile<br \/>\n  pe care le au cu detinutii. Asociatia considera injusta pedepsirea detinutului<br \/>\n  Bamfi cu 10 zile de izolare mai ales in conditiile in care solicitarea acestuia<br \/>\n  de a fi scos de urgenta la cabinetul medical s-a dovedit complet legitima. <\/p>\n<p>APADOR-CH solicita conducerii<br \/>\n  unitatii sa faca verificari proprii in cazul agresarii detinutului Florea Dragan,<br \/>\n  sa ia masurile care se impun si sa faciliteze detinutului sesizarea Parchetului<br \/>\n  militar.<\/p>\n<p>Asociatia apreciaza ca este<br \/>\n  destul de posibil ca trecerea nejustificata a detinutului Paul Surdu in categoria<br \/>\n  consumatorilor de droguri (si in categoria celor vizitati &#8220;la cabina&#8221;)<br \/>\n  sa fie in legatura cu plangerile pe care el le-a adresat Parchetului militar<br \/>\n  impotriva cadrelor care l-au batut. Asociatia solicita conducerii penitencarului<br \/>\n  sa analizeze situatia detinutului, sa dispuna masurile care se impun si sa descurajeze<br \/>\n  comportamentul resentimentar si sicanator al cadrelor fata de el.&nbsp; <\/p>\n<p>APADOR-CH considera ca este<br \/>\n  necesar ca penitenciarul sa faca demersurile care se impun pentru ca organele<br \/>\n  in drept sa clarifice invinuirea care i se aduce detinutului Georgica Milea<br \/>\n  ca si-ar fi ucis un coleg in penitenciarul Jilava. Este necesar ca penitencarul<br \/>\n  sa continue, cu posibilitatile pe care le are,i &#8221;recuperarea&#8221; si<br \/>\n  ingrijirea acestui detinut.<\/p>\n<p>Asociatia considera ca este<br \/>\n  necesara reamenajarea camerelor de izolare intrucat conditiile actuale din aceste<br \/>\n  spatii echivaleaza cu un tratament inuman si degradant.<\/p>\n<p>Este de asemenea necesar<br \/>\n  sa se dea o mai mare atentie folosirii intregii cantitati de alimente, in special<br \/>\n  a carnii, la prepararea hranei detinutilor. Fata de vizita precedenta, mancarea<br \/>\n  arata mai bine, insa lipsa aproape completa a carnii a ramas aceeasi problema<br \/>\n  serioasa.&nbsp; <\/p>\n<p>Manuela Stefanescu<br \/>\n  Valerian Stan<\/p>\n<p><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Reprezentantii asociatiei si-au propus ca obiective o scurta discutie cu directoarea unitatii, vizitarea blocului alimentar, a sectorului destinat executarii pedepselor disciplinare cu izolarea si regim restrictiv si o discutie cu detinutii Cristian &#8211; Alexandru Bamfi, Florea Dragan si Paul Surdu.<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[15],"tags":[],"class_list":["post-1909","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-monitorizarea-conditiilor-de-detentie-penitenciare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1909","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1909"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1909\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1909"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1909"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1909"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}