{"id":1910,"date":"2002-10-31T00:00:00","date_gmt":"2002-10-31T00:00:00","guid":{"rendered":"http:\/\/www.apador.org\/seamus\/raport-asupra-vizitei-in-penitenciarul-bacau\/"},"modified":"2002-10-31T00:00:00","modified_gmt":"2002-10-31T00:00:00","slug":"raport-asupra-vizitei-in-penitenciarul-bacau","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/apador.org\/en\/raport-asupra-vizitei-in-penitenciarul-bacau\/","title":{"rendered":"Raport asupra vizitei in penitenciarul Bacau"},"content":{"rendered":"

Sorry, this entry is only available in Rom\u00e2n\u0103<\/a>. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.<\/p>

<\/p>\n

In ziua de 31 octombrie 2002, doi reprezentanti ai APADOR-CH au vizitat penitenciarul
\n din Bacau.<\/p>\n

1. Aspecte generale<\/p>\n

Unitatea deserveste judetele
\n Bacau si Neamt si are ca profil detinerea persoanelor condamnate la pedepse
\n cu inchisoarea pana la zece ani. Numarul total al detinutilor era, la data
\n vizitei, de 1541, din care 1481 de barbati si 60 de femei (numarul detinutilor
\n minori era de 53). Penitenciarul Bacau este unul dintre cele mai aglomerate
\n din tara. La o “capacitate legala” de 468 de locuri (la 6 m.c.
\n de aer pentru o persoana) erau instalate 1117 paturi, in care erau cazati
\n 1541 de detinuti, rezultand un “indice de ocupare” de aproape
\n 330%. Conducerea unitatii nu intrevedea ameliorarea supraaglomerarii intr-o
\n perspectiva apropiata. Reprezentantii APADOR-CH s-au interesat de posibilitatea
\n folosirii ca spatii de detinere a unor cladiri dezafectate, in garnizoane,
\n ca urmare a reorganizarii unitatilor militare. Loctiitorul pentru paza al
\n comandantului, cu care reprezentantii APADOR-CH au stat de vorba, a fost de
\n acord ca o asemenea varianta ar trebui luata in calcul atat in Bacau cat si
\n la nivelul judetului Neamt (pe teritoriul caruia exista destule disponibilitati
\n de acest fel, de exemplu la Piatra Neamt si Roman, care ar trebui avute in
\n vedere inclusiv in ideea infiintarii unui penitenciar in acest judet). \n <\/p>\n

In ziua vizitei, la munci
\n erau folositi 319 detinuti (197 – cu plata, la beneficiari externi,
\n mai ales in constructii iar 112 la GAZ si la deservire in interiorul penitenciarului).
\n Din discutiile cu reprezentantii unitatii a reiesit ca in situatiile in care
\n sunt folositi la munca cu plata sub salariul minim pe economie, detinutii
\n nu pot sa castige si zile care sa se deduca din pedeapsa. Reprezentantii asociatiei
\n au inteles ca ar exista reglementari ale DGP care nu permit asa ceva. APADOR-CH
\n considera ca si in asemenea situatii detinutii ar trebui incurajati sa indeplineasca
\n si sa depaseasca normele de munca iar daca o fac sa beneficieze si ei, ca
\n toti ceilalti detinuti care muncesc, de reducerea pedepselor.<\/p>\n

De la vizita precedenta,
\n din 1998, unitatea a reusit sa reamenajeze spatiile de detinere (au fost modernizate
\n grupurile sanitare din toate camerele, au fost marite ferestrele etc) si sa
\n renoveze blocul alimentar. <\/p>\n

In privinta sanctiunilor
\n disciplinare, in general sunt respectate reglemetarile specifice in vigoare.
\n Reprezentantii APADOR-CH au retinut, totusi, ca in cazurile in care se preconizeaza
\n aplicarea unor pedepse mai mici, detinutii nu sunt audiati de comisia de disciplina.
\n Date fiind mai ales consecintele pe care pedepsele disciplinare – chiar
\n si cele mai putin grave – le au asupra situatiei detinutilor, APADOR-CH insista
\n si cu aceasta ocazie ca toti detinutii fata de care au fost puse in miscare
\n procedurile disciplinare sa fie audiati de comisie, dandu-li-se astfel posibilitatea
\n sa se apere, in mod efectiv, cu privire la comportamentul sau faptele care
\n le sunt imputate. Detinutii considerati periculosi sunt tinuti impreuna cu
\n ceilalti detinuti, neexistand camere amenajate special pentru ei. Situatia
\n acestora este analizata lunar. Si in acest penitenciar, reprezentantii asociatiei
\n au constatat ca sunt inca probleme cu criteriile dupa care detinutii sunt
\n categorisiti drept “periculosi”, mai ales in situatiile in care
\n acestia vin din aresturile politiei cu diferite adnotari la dosar. Reprezentantii
\n APADOR-CH au insistat si de data aceasta ca in categorisirea ca “periculos”
\n a unui detinut trebuie sa conteze inainte de orice comportamentul in penitenciar
\n al acestuia si evaluarea, cat mai temeinica si mai obiectiva, a acestui comportament
\n de catre cadrele unitatii. Daca pe durata catorva luni se dovedeste ca adnotarile
\n de la politie sunt contrazise de comportamentul de zi cu zi al detinutului,
\n comisia de resort ar trebui sa nu aiba nici o retinere si sa decida ca respectivul
\n detinut sa fie scosi din categoria “periculosi”.<\/p>\n

Reprezentantii unitatii
\n au avut unele retineri privind accesul nelimitat al detinutilor la dosarele
\n lor de penitenciar. APADOR-CH considera ca nu trebuie sa existe absolut nici
\n un motiv pentru care detinutii sa nu-si poata vedea, atunci cand vor, dosarele
\n personale. Ei trebuie sa aiba inclusiv posibilitatea de a face fotocopii de
\n pe oricare din actele de la dosar (inclusiv de pe hotararile judecatoresti,
\n fara ca  responsabilii penitenciarului sa stea cu grija ca instantele
\n de judecata “ar putea sa nu fie de acord” cu o asemenea practica).<\/p>\n

Prin efectele recentei
\n legi de gratiere colectiva au fost pusi in libertate 174 de detinuti, dintre
\n care 83 de contravenienti. <\/p>\n

2. Vizita in penitenciar<\/p>\n

2.1.
\n Blocul alimentar<\/p>\n

Fata de vizita precedenta,
\n starea blocului alimentar s-a ameliorat sensibil. A fost pusa in functiune
\n instalatia de ventilatie, cazanele de preparare a hranei sunt, toate, in stare
\n buna de functionare si exista, in general, toate conditiile tehnice si igienico
\n – sanitare necesare pregatirii hranei detinutilor.<\/p>\n

Masa de dimineata constase
\n din margarina, biscuiti, ceai si paine, la comun, iar la regim se servise,
\n in plus, branza. La pranz se pregatea ciorba de zarzavat si varza cu carne
\n si slanina, la comun, iar la regim – bors taranesc si pilaf de orez
\n cu carne. Seara urma sa se serveasca, atat la comun cat si la regim, tocana
\n de cartofi cu carne.<\/p>\n

Pentru masa de pranz si
\n seara fusesera scoase de la depozit 229 kg de carne de porc, 19,6 kg de subproduse
\n si 78,2 kg de slanina.<\/p>\n

Varza cu carne si slanina
\n de la comun arata destul de bine dar “carnea” de la felul doi
\n de la regim era mai mult coasta si slanina (iar aceasta in conditiile in care
\n personalul de la blocul alimentar a precizat ca pentru cele doua feluri de
\n mancare se folosisera circa 140 de kg de carne).<\/p>\n

Din pacate, datorita supraaglomerarii,
\n sala cu mese a penitenciarului, una din foarte putinele care exista in sistem,
\n a fost desfiintata iar spatiul respectiv a fost amenajat pentru cazarea detinutilor.<\/p>\n

Tot aici se pregatea hrana
\n pentru persoanele din arestul politiei (109 portii la data vizitei).<\/p>\n

2.2. Cabinetul medical<\/p>\n

Spre deosebire de vizita
\n precedenta, cand penitenciarul nu avea decat un medic, acum numarul acesta
\n este de 3 (1 “generalist” si 2 “internisti”). Numarul
\n asistentilor medicali este de 7, dintre care 1 este asistent de farmacie.
\n In ziua vizitei, asistenta medicala a detinutilor era asigurata, ca o exceptie
\n de la regula, de medicul generalist intrucat ceilalti doi lipseau din unitate
\n (unul avea “zi de spital” iar celalalt era invoit). Incadrarea
\n a inca doi medici este in mod evident un lucru cat se poate de benefic. Din
\n pacate, insa, faptul ca unul dintre medici (“generalistul”, care
\n are si calitatea de “medic de familie”) se ocupa exclusiv de cadre
\n continua sa greveze calitatea asistentei medicale asigurata detinutilor. Pe
\n langa sarcinile din penitenciar, “generalistul” urmeaza sa se
\n ocupe, nu peste mult timp, si de magistratii din Bacau. <\/p>\n

Zilnic, medicul consulta
\n in medie 50 de detinuti, dar se ocupa de controale la blocul alimentar, de
\n detinutii nou veniti etc, ceea ce reduce si mai mult timpul afectat consultarii
\n detinutilor. <\/p>\n

Serviciul medical are
\n o buna colaborare cu spitalele din reteaua Ministerului Sanatatii si Laboratorul
\n de medicina legala Bacau. Singura problema este ca actualul sistem de decontare
\n a platilor catre unitatile “civile” (prin casa proprie de asigurari
\n de sanatate) este inca destul de greoi. <\/p>\n

Unitatea are un cabinet
\n stomatologic si un medic de specialitate. O problema exista si aici, in sensul
\n ca se simte nevoia punerii in functiune a unui laborator de tehnica dentara
\n (exista incaperea necesara insa ar fi nevoie de deblocarea postului de tehnician
\n dentar, prevazut deja in statul de organizare). <\/p>\n

Reprezentantii APADOR-CH
\n au gasit complet justificata propunerea ca analizele destinate sa diagnosticheze
\n luesul (testul VDRL) sa fie facute inca de la arestarea de catre politie.
\n Argumentele sunt intr-adevar convingatoare: cu cat depistarea bolii este mai
\n timpurie, cu atat durata tratarii ei este mai scurta, costurile tratamentului
\n sunt mai reduse iar suferinta celor bolnavi este si ea mai mica si de mai
\n scurta durata.<\/p>\n

Din discutia avuta la
\n cabinetul medical a rezultat ca asigurarea de prezervative pentru detinuti
\n ramane in continuare o masura dezirabila. Pentru ca luarea ei pare sa nu mai
\n depinda decat de gasirea banilor necesari, APADOR-CH considera ca DGP ar trebui
\n sa aiba in vedere aceasta situatie ca pe una a carei rezolvare va evita in
\n viitor transmiterea de boli grave intre detinuti. La data vizitei, se aflau
\n in tratament pentru sifilis in jur de 18 detinuti (din cauza spatiilor insuficiente
\n ei nu puteau fi tinuti separati de alti detinuti).<\/p>\n

In camera 3 de la infirmerie
\n (“inapti”) erau internati 23 de bolnavi, cazati in 14 paturi.
\n Din toate camerele vizitate de reprezentantii asociatiei, aceasta se prezenta
\n de departe cel mai rau. Probleme serioase erau nu numai cu supraaglomerarea,
\n dar si cu starea igienico – sanitara (pe jos era mizerie, lenjeria de pat
\n era foarte murdara etc). Un detinut avand un picior amputat, Gabriel Barliga,
\n dormea pe jos pe o saltea din care mai ramasese aproape numai dosul, cearsaful
\n detinutului era pur si simplu negru, la fel ca si perna. Un alt detinut dormea
\n pe cambuza (un spatiu, amenajat in interiorul camerei, unde detinutii isi
\n tin lucrurile personale). Starea igienico – sanitara complet necorespunzatoare
\n se datora, in opinia reprezentantilor APADOR-CH, dezinteresului personalului
\n medical. Este usor de inteles ce atentie da personalul medical problematicii
\n igienico – sanitare din penitenciar daca chiar la infirmerie lucrurile
\n stateau atat de rau. In camera nu exista televizor. Detinutii s-au declarat
\n in general multumiti de mancare, insa au sesizat ca sunt scosi prea rar la
\n plimbare (de 2 – 3 ori pe saptamana si chiar mai rar). Grupul sanitar
\n consta dintr-o camera separata in care erau doua chiuvete cu oglinzi, un dus
\n si o cabina cu un WC turcesc.<\/p>\n

Detinutul Mihai Ivanciu
\n s-a plans, in urma cu sapte luni, Parchetului militar Bacau ca a fost cercetat
\n abuziv de un ofiter de la politia din Roman. Pentru ca Parchetul din Bacau
\n a dat solutia de neincepere a urmaririi penale, Ivanciu s-a adresat Parchetului
\n de pe langa Tribunalul militar teritorial Bacau. El s-a plans ca este persecutat
\n de cadrele penitenciarului si ca medicii il trateaza superficial. Detinutul
\n Petru Draghia, nevazator, condamnat la 10 ani pentru omor, s-a plans ca i-a
\n fost respinsa cererea de liberare conditionata deoarece penitenciarul, fara
\n a tine cont ca el este nevazator, ar fi comunicat instantei ca “nu are
\n zile castig” prin munca. Din discutia cu reprezentantii penitenciarului
\n a reiesit ca detinutul facea confuzii cu privire la conditiile stabilite de
\n legea penala in materie de liberare conditionata (loctiitorul pentru paza
\n al comandantului a precizat ca in zilele urmatoare va avea o discutie cu detinutul
\n si va clarifica problemele pe care el le-a ridicat). Detinutul Ilascu Androne,
\n bolnav de arterita la ambele picioare, s-a plans ca a trebuit sa stea in refuz
\n de hrana timp de patru zile pentru a i se da tratament medical. El era, si
\n la data vizitei, nemultumit de felul in care medicii se ocupau de el (pe gamba
\n piciorului drept, avea o plaga supurand). Detinutul Mihai Andrei “a
\n dat statul roman in judecata” pentru o pedeapsa care i-a fost aplicata
\n anterior (si in legatura cu care in final a fost declarat nevinovat de Curtea
\n Suprema de Justitie). El a semnalat ca in dosarul respectiv ii este necesara
\n fisa medicala pe care a avut-o la penitenciarul Jilava iar acest penitenciar
\n ii comunica constant ca fisa respectiva nu se mai gaseste.   <\/p>\n

2.3. Sectiile de detinere<\/p>\n

In camera 4, pentru
\n regim restrictiv<\/i><\/b>, nu se afla nici un detinut (erau 4 paturi iar
\n grupul sanitar avea o cabina cu un WC turcesc, o chiuveta si un dus).<\/p>\n

La izolatorul de
\n pedeapsa<\/i><\/b> erau doi detinuti (la momentul vizitei ei se aflau la instanta).
\n Camera avea doua paturi. Caloriferul era rece iar in camera, foarte frig.
\n Grupul sanitar era identic cu cel de la regim restrictiv.<\/p>\n

Sectia pentru femei<\/i><\/b>.
\n In sectie fusese instalat de curand un sistem electronic de acces si supraveghere
\n (urma sa devina functional in cateva zile). Asemenea sisteme urmau sa fie
\n montate la toate sectiile de detinere din penitenciar si la curtile de plimbare.
\n Interesandu-se de criteriile dupa care se face selectia detinutelor care lucreaza
\n la popota cadrelor, reprezentantii asociatiei au aflat ca printre altele (in
\n general cele stabilite pentru detinutii folositi la munca in interior) se
\n afla si acela ca detinutele sa nu fie din oras. Explicatia a fost ca detinutele
\n de la popota (ca si cele care ar iesi la lucru in interiorul penitenciarului)
\n ar putea fi tinute din treaba de rudele si cunoscutii lor care ar veni la
\n gardurile unitatii. Reprezentantii asociatiei au fost mirati de explicatia
\n primita si au solicitat sa se renunte la un asemenea criteriu, destul de lipsit
\n de pertinenta si de netemeinic.<\/p>\n

In camera 56 erau cazate,
\n in 6 paturi, cele 6 detinute care deservesc popota cadrelor. Grupul sanitar
\n avea 1 dus, 2 chiuvete cu oglinda si 1 cabina cu WC turcesc (reprezentantii
\n asociatiei au avut surpriza sa constate, pentru prima oara intr-un penitenciar
\n din Romania, ca grupul sanitar de aici avea instalatie de ventilatie). La
\n momentul vizitei, nu era nici apa calda, si nici rece. De altfel, in intreg
\n penitenciarul furnizarea apei se intrerupe intre anumite ore.<\/p>\n

In camera 55 erau 12 detinute
\n (recidiviste) si 10 paturi; 6 dintre detinute erau la instanta. Camera nu
\n avea televizor, detinutele avand posibilitatea sa mearga uneori la club pentru
\n vizionarea unor emisiuni tv. Existau, in schimb, aparate de radio pe baterii.
\n Reprezentantii asociatiei au aflat ca este inca in vigoare un ordin al DGP,
\n al carui sens nu l-au inteles, care interzice detinutilor sa primeasca de
\n acasa casetofoane. Nici la camera 55 nu curgea apa, cadrele explicand ca la
\n acea ora era posibil sa fi aparut o defectiune la instalatia de apa. Detinutele
\n au apreciat ca destul de buna calitatea hranei si erau multumite de faptul
\n ca li se permite sa aiba asupra lor crosete si andrele (o parte din ele faceau
\n goblenuri si macrameuri, timpul neocupat cu alte activitati trecand astfel
\n mult mai usor si mai cu folos). Cu o saptamana in urma, in camera se facuse
\n dezinsectie. Detinutele primesc lunar 1 sapun, 100 de gr de vata si detergent.
\n Plimbarea zilnica, de luni pana duminica, dureaza in jur de o ora iar detinutele
\n primesc, de asemenea in fiecare zi, ziare. Doua din foarte putinele nemultumiri
\n ale detinutelor tineau de faptul ca la vizite trebuie sa mearga in uniformele
\n de penitenciar si ca pot sa dea telefoane numai in ultimele trei zile din
\n luna. Reprezentantii APADOR-CH au insistat si cu ocazia aceasta ca cel putin
\n la vizite, unde se intalnesc cu copiii, cu parintii si cu sotiile (sotii),
\n detinutilor ar trebui sa li se permita sa mearga in hainele de acasa. In privinta
\n restrictiilor privind telefoanele, cadrele au precizat ca telefoane se pot
\n da numai la sfarsitul lunii (in ultimele 3 – 4 zile) deoarece in restul
\n zilelor se primesc vizite iar daca s-ar da si telefoane, dat fiind ca aparatele
\n sunt montate in sala de vizite, nu s-ar mai intelege nimeni cu nimeni. Reprezentantii
\n APADOR-CH nu au mai intalnit nicaieri o asemenea regula, care nu este deloc
\n formula prin care detinutii sa beneficieze, in conditii optime, de drepturile
\n pe care le au de a primi vizite si de a da telefoane. Dealtfel, chiar si loctiitorul
\n pentru paza al comandantului a fost de acord cu aceasta concluzie si a asigurat
\n ca va propune conducerii unitatii reanalizarea acestei reguli. Activitatile
\n cultural – educative se organizeaza mai ales de sarbatori. In restul
\n timpului, detinutele merg cam de 2 – 3 ori pe luna la biserica si la
\n clubul unitatii, unde vizioneaza filme si au diferite activitati cu psihologa.
\n Detinuta Cristiana Lin, recidivista, condamnata la 2 ani si 10 luni pentru
\n trecerea frauduloasa a frontierei, s-a plans ca nu a fost anuntata ca a murit
\n mama ei si nu i s-a permis nici sa mearga la inmormantare. Reprezentantii
\n unitatii au precizat ca, potrivit reglementarilor in vigoare, detinutii recidivisti
\n nu pot primi invoiri, insa nu au putut justifica de ce Cristiana Lin nu a
\n fost nici macar anuntata ca membri ai familiei sale venisera, in acele zile,
\n sa-i spuna de cele intamplate; argumentul ca vizitatorii venisera intr-o alta
\n zi decat cea a “literei” detinutei, asa cum se pare ca s-a intamplat,
\n ar fi fost – si este, daca despre asa ceva a fost intr-adevar vorba
\n – de neacceptat.   <\/p>\n

In camera 53 erau cazate
\n detinute condamnate definitiv, nerecidiviste (25 in 18 paturi). Detinutele
\n de aici s-au declarat si ele multumite de calitatea mancarii, de asistenta
\n medicala, de programul zilnic de plimbare (in jur de o ora, doua), de comportamentul
\n cadrelor si de posibilitatea de a avea asupra lor crosete si andrele. Reprezentantii
\n asociatiei s-au interesat si au aflat ca si pe timpul cat au fost arestate
\n preventiv detinutele au fost obligate sa poarte uniformele de penitenciar.
\n Nici in camera 53 nu exista televizor (din 6 camere de pe sectie, 4 au televizoare).
\n Activitatile cultural – educative constau in principal din cele mentionate
\n la camera anterioara (in urma cu putin timp, psihologa solicitase colaborarea
\n catorva detinute la realizarea revistei penitenciarului).<\/p>\n

Camera 51 era destinata
\n detinutelor aflate in carantina (existau 8 paturi si 5 detinute, din care
\n la momentul vizitei 3 erau la instanta). Caloriferul era rece iar camera –
\n cea mai friguroasa din toate cele vizitate. Aproape singura activitate zilnica
\n era “prelucrarea regulamentului de ordine interioara” (se pare
\n ca lipsa de activitate se datora si faptului ca psihologa si o educatoare
\n se aflau in concediu medical). Exista un televizor si un aparat de radio,
\n pe baterii, aduse de detinute de acasa.<\/p>\n

Toate camerele au grupuri
\n sanitare formate din WC-uri, dusuri si chiuvete.<\/p>\n

Sala de dusuri a sectiei
\n avea 5 dusuri si era renovata, avand faianta pe pereti si gresie pe jos. Nu
\n existau gratare din lemn (loctiitorul pentru paza al comandantului a dat asigurari
\n ca in scurt timp vor fi confectionate gratarele necesare).<\/p>\n

In camera 8, recidivisti,
\n condamnati definitiv<\/i><\/b>, erau cazate 57 de persoane in 30 de paturi,
\n dispuse pe trei randuri. Problema supraaglomerarii este de departe cea mai
\n serioasa, detinutii dormind si cate 5 in 2 paturi. In camera exista un televizor,
\n la care detinutii pot sa se uite practic intreaga zi, si aparate de radio
\n (din vara anului trecut, casetofoanele au fost interzise printr-un ordin al
\n DGP). Plimbarea zilnica dureaza circa 1 ora, de luni pana vineri (sambata
\n si duminica sunt zile de “program administrativ”). Grupul sanitar
\n consta dintr-o camera separata in care exista 3 chiuvete cu oglinzi, 1 dus
\n si 2 cabine cu WC-uri turcesti. Joia este apa calda in camera iar martea detinutii
\n sunt dusi la baia comuna (conducerea unitatii se asigura astfel ca toti detinutii
\n fac macar o data pe saptamana baie). In urma cu cateva zile in camera se facuse
\n dezinsectie. Mancarea este buna iar telefoane se pot da o data pe luna, in
\n ultimele 3 – 4 zile (in cazuri deosebite, detinutilor le este permis
\n sa sune si in afara zilelor respective).<\/p>\n

Baia sectiilor 1 si 2
\n avea 28 de dusuri, cele mai multe fara site (sala de baie avea faianta pe
\n pereti si gresie pe jos). Nu existau gratare din lemn.<\/p>\n

In camera 13, detinuti
\n recidivisti<\/i><\/b>, erau 53 de persoane si 30 de paturi. Detinutii 
\n erau nemultumiti de faptul ca aveau paduchi, ca sunt scosi cu greu la cabinetul
\n medical si ca, in general, asistenta medicala este deficitara. Ei au apreciat,
\n in schimb, ca mancarea este buna, ca pot sa se uite cat vor la televizor si
\n ca le-au fost suplimentate drepturile la pachete, vizite si tigari. La plimbare
\n sunt scosi de luni pana vineri, circa o ora iar baie fac in fiecare marti.
\n La club iesisera in urma cu aproximativ o luna, unde au avut o activitate
\n privind “reintegrarea in societate”. Grupul sanitar era identic
\n cu cel de la camera 8.<\/p>\n

 In camera
\n 20<\/i><\/b> erau cazati 30 de arestati preventivi<\/i><\/b> in 15 paturi.
\n Si aici aproape singura nemultumire a detinutilor era supraaglomerarea. In
\n rest, apreciau ca mancarea este buna, ca au apa calda si in camera (si in
\n afara zilei de miercuri, cand sunt scosi la baia comuna), ca pot sa-si vada,
\n atunci cand cer, dosarele de penitenciar. Doua doleante ale detinutilor tineau
\n de posibilitatea de a da mai multe telefoane si de a iesi mai des la biserica
\n (detinutii ortodocsi). In camera existau aparate de radio, televizor (cu program
\n pe toata durata zilei), difuzor, jocuri de remy si ziare. Grupul sanitar era
\n identic cu cel de la camera 8 (cu singura deosebire ca cel de aici avea numai
\n o cabina cu WC).<\/p>\n

In camera 36,<\/i><\/b>
\n minori<\/i><\/b>, 37 de persoane erau cazate in 20 de paturi, dispuse
\n pe trei randuri. Cu exceptia supraaglomerarii, una dintre cele mai serioase
\n din intreg penitenciarul, minorii s-au declarat in general multumiti de conditiile
\n de detentie. Mancarea este buna, plimbarea zilnica, de luni pana vineri, dureaza
\n in jur de doua ore, doua ore si jumatate, la club sunt scosi saptamanal iar
\n la biserica pot sa mearga sambata si duminica. In camera existau televizor,
\n difuzor, aparate de radio, carti si jocuri de remy (pana la ora vizitei nu
\n se primisera ziarele). Grupul sanitar consta dintr-o camera separata avand
\n 3 chiuvete cu oglinzi, 1 dus si 2 cabine cu WC-uri turcesti. Ziua de baie,
\n la baia comuna, este joia iar detinutii primesc lunar lame de ras, pasta de
\n dinti, sapun si detergent. Din cei 36 de minori, 20 erau cuprinsi in programul
\n de scolarizare. Minorii pot sa se intalneasca cu avocatii lor intr-o incapere
\n amenajata la sectorul pentru vizite (aici vin din cand in cand avocatii alesi
\n si practic niciodata cei din oficiu). Minorii sunt si ei obligati sa poarte
\n in permanenta uniformele penitenciare, inclusiv pe timpul vizitelor si chiar
\n si in perioada in care nu sunt condamnati definitiv.<\/p>\n

In camera 37<\/i><\/b>
\n erau cazati, de asemenea, minori. <\/i><\/b> Detinutii venisera de
\n putin timp de la baie. Si cei de aici erau in general multumiti de conditiile
\n de detentie: apreciau drept buna calitatea hranei, la plimbare ies zilnic
\n cam o ora, martea au activitati cultural – educative la clubul unitatii,
\n le sunt cunoscute si respectate noile drepturi la vizite si pachete. Camera
\n avea televizor si difuzor. Grupul sanitar era identic cu cel de la camera
\n 36, cu deosebirea ca avea numai o cabina de WC. O chiuveta era sparta de circa
\n o saptamana iar in grupul sanitar era un vas mare cu gunoi, care nu fusese
\n evacuat pentru ca lucrul acesta “se poate face numai dimineata”
\n (situatie pe care reprezentantii asociatiei au gasit-o drept inacceptabila).  \n <\/p>\n

2.4. Clubul unitatii<\/p>\n

La momentul vizitei, la
\n club era in curs de desfasurare o activitate organizata de compartimentul
\n cultural – educativ cu 25 de detinuti aflati in carantina (pregatirea
\n pentru detentie, prelucrarea regulamentului de ordine interioara, informarea
\n asupra drepturilor si obligatiilor detinutilor etc). Asemenea activitati se
\n desfasoara zilnic, de luni pana sambata, timp de aproximativ 2 – 3 ore
\n pe zi. Reprezentantii asociatiei au constatat ca toti cei 25 de detinuti erau
\n tunsi complet. Explicatia cadrelor unitatii a fost ca Legea nr 23\/1969 stabileste
\n ca la primirea in penitenciar detinutii sunt tunsi complet. Reprezentantii
\n APADOR-CH au considerat ca la o asemenea practica, instituita printr-o lege
\n mai veche de 30 de ani si depasita aproape in totalitate de ce se intampla
\n astazi in sistemul penitenciar romanesc, trebuie renuntat neconditionat. La
\n primirea in unitate un detinut ar trebui tuns “zero” exclusiv
\n in situatiile in care medicul unitatii constata ca asa ceva se impune din
\n motive igienico – sanitare (iar masura si motivarea ei ar trebui consemnate
\n in fisa medicala a detinutului). Unul dintre detinutii prezenti a semnalat
\n un fapt pe care reprezentantii asociatiei l-au mai intalnit si in alte penitenciare,
\n anume ca la venirea in penitenciar, desi a avut o leziune serioasa cauzata
\n de bataia primita in arestul politiei, nu a raportat medicului unitatii din
\n teama de a nu fi trimis din nou la politie. APADOR-CH considera ca pentru
\n a preveni situatiile de acest gen se impune ca penitenciarele sa nu refuze
\n in nici un caz primirea unor astfel de detinuti, ci sa-i primeasca, sa faca
\n mentiunea in fisa, sa le asigure asistenta medicala necesara si sa sesizeze
\n de indata organele competente sa investigheze agresiunile suferite de detinuti.  \n <\/p>\n

Scolarizarea detinutilor
\n din penitenciar este asigurata de Scoala generala nr 12 Bacau, cu dubla subordonare
\n – Ministerul Educatiei si Cercetarii si Ministerul Justitiei –,
\n organizata si functionand in interiorul penitenciarului. Cursurile claselor
\n I – IV erau urmate de 24 de detinuti iar cele ale claselor V –
\n VIII, de 60 de detinuti. Tot in acest cadru functioneaza si o scoala profesionala,
\n cu durata de 2 ani, pentru meseriile de tamplar (14 detinuti) si cofetari
\n – patiseri (16 detinuti). Grupa de cofetari – patiseri se afla
\n la una din probele practice, reprezentantii asociatiei ramanand cu impresia
\n unei bune organizari a activitatii. Conducerea Scolii a semnalat dificultatile
\n pe care le are in asigurarea cu caiete, rechizite si materie prima pentru
\n cursurile de tamplari si cofetari.<\/p>\n

2.5. Sectorul pentru
\n vizite<\/p>\n

Vizite se pot primi numai
\n intre 1 si 27 ale fiecarei luni, in celelalte zile detinutii putand sa dea
\n telefoane. Vizite obisnuite se pot primi 8 simultan, la cabina 1 iar la mese
\n maximum 4. Cele doua aparate telefonice erau instalate in sala destinata vizitelor
\n la masa si erau, din motive pe care reprezentantii APADOR-CH nu le-au inteles
\n nici in acest penitenciar, incuiate in doua cutii din lemn. Pe timpul convorbirilor
\n telefonice, subofiterii stau langa detinuti si aud ce vorbesc acestia. Langa
\n cele doua aparate era afisat programul dupa care detinutii puteau sa dea telefoane:
\n in perioada 28 – 31 a fiecarei luni si numai intre orele 9 – 13
\n si 15 – 18, ceea ce in opinia asociatiei reprezinta o limitare cu totul
\n excesiva si nejustificata.<\/p>\n

Si la Bacau, reprezentantii
\n APADOR-CH au aflat ca in unele cazuri comandantul unitatii poate sa refuze
\n vizitarea detinutilor de catre alte persoane de cat cele pe care detinutii
\n le-au mentionat in fisa, la venirea in penitenciar. Asociatia insista si cu
\n ocazia aceasta ca detinutii trebuie sa decida ei insisi – si numai ei
\n insisi – de cine sa fie sau sa nu fie vizitati (in exact aceleasi conditii
\n in care decid cui scriu, cui dau telefoane ori de la cine vor sa primeasca
\n pachete). Sala pentru primirea pachetelor de la vizitatori nu asigura detinutilor
\n o vizibilitate foarte buna in timpul cat continutul pachetelor este verificat
\n si preluat de catre subofiteri.  <\/p>\n

2.6. Discutia cu detinutul
\n Gheorghe Petrea Chisalau (de la camera 20)<\/p>\n

Detinutul, transferat
\n de la penitenciarul Jilava in februarie 2001, a sesizat ca la putin timp dupa
\n transferare a fost lovit in mai multe randuri de cadre ale penitenciarului
\n din Bacau (l-a numit pe locotenentul Popescu) si ca in prezent ar fi persecutat
\n de cadre, inclusiv prin instigarea altor detinuti impotriva sa. Pentru aceste
\n fapte el s-a plans de fiecare data Parchetului militar din Bacau insa solutia
\n acestuia a fost de “neincepere a urmariri penale”, apreciindu-se
\n ca cele semnalate de detinut sunt “neconcludente si nefondate”.
\n Din discutia cu reprezentantii penitenciarului a rezultat ca Petrea Chisalau
\n ar fi permanent nemultumit si ca ar fi facut plangeri penale nu doar impotriva
\n unor cadre militare dar si a catorva detinuti pe care i-a acuzat ca l-ar fi
\n “calomniat”. Reprezentantii asociatiei au admis ca este posibil
\n ca detinutul sa fie o fire mai dificila si sa reclame chiar si cele mai mici
\n nemultumiri insa au si ramas cu impresia ca responsabilii unitatii, inclusiv
\n compartimentul cultural – educativ, puteau (si ar putea) sa faca mult
\n mai mult pentru ameliorarea starii de serioasa nemultumire – de revolta,
\n practic – a acestui detinut.      <\/p>\n

2.7. Discutia cu detinutul
\n Ionut Borcea<\/p>\n

Ionut Borcea este condamnat
\n pentru violarea unei fete. In urma cu mai multe saptamani, tatal detinutului
\n a sesizat APADOR-CH ca fiul sau este permanent amenintat si “terorizat”
\n de tatal fetei pe care acesta a violat-o (tatal fetei este si el detinut in
\n penitenciarul din Bacau). La data vizitei, prin grija responsabililor unitatii,
\n situatia in care se afla Ionut Borcea se mai ameliorase, in sensul ca tatal
\n fetei fusese mutat din camera in care se afla initial, vis a vis de cea a
\n lui Borcea. Cu toate acestea, atunci cand se mai intampla sa-l vada, mai ales
\n atunci cand iese cu colegii in curtea de plimbare, tatal fetei continua sa-l
\n ameninte pe Borcea, inclusiv ca “chiar si numai o secunda daca il intalneste,
\n in penitenciar, ii ia gatul”. Reprezentantii asociatiei au solicitat
\n conducerii penitenciarului sa ia toate masurile pe care le considera necesare
\n pentru ca tensiunea sub care este tinut Ionut Borcea sa inceteze complet si,
\n mai ales, sa se evite o situatie in care tatal fetei ar putea sa se razbune
\n pe violatorul fiicei sale.   <\/p>\n

3. Concluzii<\/p>\n

APADOR-CH apreciaza progresele
\n evidente facute la nivelul penitenciarului in comparatie cu vizita precedenta,
\n din anul 1998. Desi supraaglomerarea a ramas o mare problema, conditiile de
\n detentie din camere s-au ameliorat sensibil (blocul alimentar si camerele
\n au fost renovate, ferestrele au fost marite si au fost amenajate grupuri sociale
\n corespunzatoare). La vizita precedenta detinutii erau nemultumiti intr-o mare
\n masura de calitatea hranei, de conditiile din camere, de lipsa de activitate,
\n de comportamentul cadrelor etc. De data aceasta, starea de nemultumire era
\n sensibil mai mica si viza, mai ales individual, chestiuni de o mai mica gravitate.<\/p>\n

Asociatia solicita conducerii
\n unitatii sa aiba in atentie urmatoarele aspecte, a caror rezolvare ar fi de
\n natura sa amelioreze situatia actuala:    <\/p>\n

–        
\n renuntarea la planificarea separata a vizitelor si telefoanelor detinutilor
\n (de la 1 la 27 ale fiecarei luni – vizite, iar din 28 pana in 31, telefoane);
\n practica din celelalte penitenciare, complet diferita de cea de la Bacau,
\n asigura valorificarea aproape optima de catre detinuti a drepturilor pe care
\n acestia le au;<\/p>\n

–        
\n este necesar ca arestatilor sa li se respecte dreptul de a purta propriile
\n haine;<\/p>\n

–        
\n analizarea cu solicitudine a cererii detinutilor de a li se permite ca macar
\n la vizite (unde isi intalnesc copiii, sotiile, parintii) sa poata imbraca
\n hainele de acasa;<\/p>\n

–        
\n cu toate ca nu a facut obiectul unei nemultumiri generalizate, ar
\n fi utila analizarea posibilitatilor de ameliorare a asistentei medicale (situatia
\n de la infirmerie se cere imbunatatita imediat si in mod radical);<\/p>\n

–        
\n se impune rezolvarea problemei frigului din camera de carantina pentru femei
\n si de la izolatorul de pedeapsa;<\/p>\n

–         penitenciarul
\n sa renunte la practica de a-i tunde complet pe detinutii nou veniti;<\/p>\n

–        
\n desi problema calitatii hranei este una mai mult pozitiva decat negativa,
\n este necesara o mai mare atentie ca in hrana detinutilor sa se regaseasca
\n intreaga cantitate de alimente (carne, mai ales) inscrisa in documentele contabile;<\/p>\n

–        
\n conducerea unitatii sa urmareasca solutionarea corespunzatoare a unor
\n cazuri semnalate individual, cum sunt cele ale detinutilor Mihai Andrei, Gheorghe
\n Petrea Chisalau si Ionut Borcea.<\/p>\n

APADOR-CH solicita conducerii
\n DGP sa sprijine penitenciarul in:<\/p>\n

–        
\n ameliorarea supraaglomerarii, prin oricare din caile posibile: demersuri pentru
\n modificarea Codului penal; investitii pentru inca un pavilion de detentie;
\n demersuri pentru folosirea ca spatii de detentie a cladirilor din unitatile
\n militare dezafectate, din Bacau sau de pe raza judetului Neamt – din
\n orasele Roman sau Piatra Neamt;<\/p>\n

–        
\n intreprinderea demersurilor care se impun pentru ca testele pentru diagnosticarea
\n luesului (VDRL) sa fie facute la introducerea persoanelor in aresturile politiei;\n <\/p>\n

–        
\n deblocarea postului de tehnician dentar;<\/p>\n

–        
\n asigurarea caietelor si rechizitelor necesare scolii si a materiei prime pentru
\n cursurile de tamplari si cofetari;<\/p>\n

–        
\n renuntarea la interdictia impusa detinutilor de a primi de acasa casetofoane.<\/p>\n

Manuela Stefanescu<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Unitatea deserveste judetele Bacau si Neamt si are ca profil detinerea persoanelor condamnate la pedepse cu inchisoarea pana la zece ani. Numarul total al detinutilor era, la data vizitei, de 1541, din care 1481 de barbati si 60 de femei (numarul detinutilor minori era de 53)<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[15],"tags":[],"class_list":["post-1910","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-monitorizarea-conditiilor-de-detentie-penitenciare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1910","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1910"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1910\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1910"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1910"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1910"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}