{"id":1911,"date":"2002-10-29T00:00:00","date_gmt":"2002-10-29T00:00:00","guid":{"rendered":"http:\/\/www.apador.org\/seamus\/raport-al-apador-ch-cu-privire-la-vizita-in-penitenciarul-vaslui\/"},"modified":"2002-10-29T00:00:00","modified_gmt":"2002-10-29T00:00:00","slug":"raport-al-apador-ch-cu-privire-la-vizita-in-penitenciarul-vaslui","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/apador.org\/en\/raport-al-apador-ch-cu-privire-la-vizita-in-penitenciarul-vaslui\/","title":{"rendered":"Raport al APADOR-CH cu privire la vizita in penitenciarul Vaslui"},"content":{"rendered":"

Sorry, this entry is only available in Rom\u00e2n\u0103<\/a>. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.<\/p>

<\/p>\n

Pe data de 29 octombrie
\n 2002, doi reprezentanti ai APADOR-CH au vizitat penitenciarul Vaslui. <\/p>\n

1 Conditii generale <\/p>\n

La o capacitate legala
\n (6 mc de persoana) penitenciarul ar trebui sa gazduiasca maximum 538 de persoane.
\n La data vizitei, efectivele detinutilor se ridicau la 1005<\/b> persoane,
\n adica dublul capacitatii<\/b>. Instalarea unor paturi suplimentare (total
\n paturi – 849) nu rezolva situatia supraagomerarii. <\/p>\n

Recenta lege a gratierii
\n a vizat numai 39 de detinuti<\/b>, din care 14 contravenienti. <\/p>\n

Din totalul de 1005 detinuti,
\n 981 sunt barbati (inclusiv 34 de minori) iar 24, femei (inclusiv o minora).
\n Numai 97 sunt arestati preventiv, din care 17 minori. Desi numarul arestatilor
\n preventiv este relativ scazut, APADOR-CH continua sa sustina ideea ca minorii
\n nu au ce cauta in detentie – nici in arest preventiv si, cu atat mai
\n putin, condamnati  – <\/b>(cu exceptia unor infractiuni de genul crimelor
\n deosebit de grave), ei trebuind sa beneficieze, primii, de sistemul “probatiunii”
\n adica alternativa la incarcerare. <\/p>\n

Numai 84 de detinuti
\n erau folositi la munca platita iar alti 133 prestau servicii in favoarea penitenciarului
\n (74 la gospodaria agro-zootehnica si 59 la deservire). In total, 217 deci
\n mai putin de un sfert din numarul total de detinuti. <\/p>\n

111 cadre lucreaza la
\n operativ, ceea ce da o medie de 10 detinuti la un cadru. APADOR-CH solicita
\n DGP sa analizeze posibilitatea angajarii a inca 27 de cadre, pana la completarea
\n schemei (138 de cadre). <\/b>  <\/p>\n

Penitenciarul Vaslui
\n ar dori sa preia o cladirea dezafectata care a apartinut UM 01534. Din pacate,
\n negocierile demarate inca din 1998 nu au fost finalizate inca. Preluarea si
\n amenajarea acelei cladiri ar rezolva, macar in parte, problema supraaglomerarii
\n din acest penitenciar. <\/p>\n

Penitenciarul are un
\n magazin de la care detinutii pot face cumparaturi, pe baza de liste. Din pacate,
\n maximum 10% dintre ei dispun de sume de bani in conturile personale. <\/p>\n

O problema constant ridicata
\n de APADOR-CH este obligarea detinutilor – inclusiv a femeilor, minorilor
\n si arestatilor preventiv – de a purta uniformele date de penitenciar.
\n La apelurile de dimineata si de seara si ori de cate ori ies din camere ei
\n sunt obligati sa poarte numai acele haine provenite din stocurile MApN sau
\n MI. De circa 2 ani au fost interzise treningurile <\/b>(se admite, totusi,
\n si un pantalon “civil”, daca se coase pe lateral o vipusca alba).
\n Masura a fost luata in urma unor evadari, hainele civile ingreunand depistarea
\n evadatilor. Asociatia nu crede ca pentru cateva cazuri izolate, trebuie
\n sa sufere intreaga populatie din penitenciare <\/b>(circa 50.000 de persoane).
\n Femeile se plang ca tinuta de penitenciar in care se duc la vizite ii socheaza
\n pe copiii veniti sa le vada. Si barbatii au aceasta problema si, in plus,
\n daca femeile au doua randuri de uniforme, cei mai multi detinuti au unul singur.
\n Spalarea uniformei si mentinerea curateniei corporale se fac cu dificultate.
\n APADOR-CH a vizitat si penitenciare in care portul uniformei nu era obligatoriu,
\n lucru ce avea un impact pozitiv asupra relatiilor dintre detinuti si dintre
\n acestia si supraveghetori. Asociatia propune DGP, ca prim pas, urmatoarele
\n masuri: <\/p>\n

a)     
\n eliminarea obligatiei purtarii uniformei de penitenciar pentru arestatii
\n preventiv<\/i>, femei si minori <\/i>(cu exceptia situatiilor in care detinutii
\n nu au haine civile decente); <\/p>\n

b)     
\n purtarea uniformei numai de detinutii scosi la munca<\/i>; (cu exceptia
\n situatiilor in care, pentru efectuarea unor lucrari in interiorul penitenciarelor,
\n se angajeaza si muncitori civili) <\/p>\n

In opinia asociatiei,
\n tendinta trebuie sa fie de eliminare totala a obligativitatii de a purta
\n uniforma de penitenciar. <\/i>De aceea, reprezentantii sai au fost neplacut
\n surprinsi sa auda ca penitenciarul Vaslui are sarcina <\/b>de a achizitiona
\n inca 2000 de uniforme militare de la MapN. <\/b> <\/p>\n

Penitenciarul Vaslui
\n nu are sectie semi-deschisa deoarece nu exista detinuti care sa indeplineasca
\n criteriile stabilite de DGP. Profilul penitenciarului prevede categoria detinutilor
\n cu pedepse pana la 10 ani, dar sunt si persoane cu pedepse mai mari (inclusiv
\n pe viata) care sunt aduse, temporar, pentru diverse procese aflate pe rolul
\n instantelor din Vaslui. <\/p>\n

O situatie deosebita
\n s-a petrecut pe 14 februarie 2002. Detinutul Nastase Marius Maricel (n.1975)
\n era arestat preventiv sub acuzatia de a fi violat un minor. Fara indoiala
\n ca “telefonul fara fir” functioneaza din plin in orice loc de
\n detentie. Detinutii afla imediat cine a fost incarcerat si pentru ce fapta.
\n In cazul lui Nastase, zvonul a fost ca ar fi “pedofil”. Dupa cele
\n 21 de zile de carantina, el a fost mutat intr-o camera “linistita”
\n – spun supraveghetorii – in care, la cateva minute dupa ce a intrat,
\n a fost lovit de un alt detinut (Calin Mihai) si a decedat. Cerificatul medical
\n de constatare a decesului mentioneaza “hemoragie meningee cu inundatie
\n sanguina ventriculara; ruptura de artera vertebrala si traumatism cervical”.
\n Detinutul Calin este cercetat de Parchet pentru omor deosebit de grav. Problema
\n ridicata de APADOR-CH se refera la obligatia cadrelor de a asigura protectia
\n oricarui detinut aflat in custodia lor, indiferent de natura faptei savarsite.
\n <\/b>Explicatiile cadrelor privind “valorile morale ale detinutilor”
\n care ar accepta omorul <\/b>dar detesta pedofilia (sau violarea unor
\n minori) nu pot fi o justificare pentru cele intamplate<\/b>. Cadrele aveau
\n obligatia legala de a preveni<\/b> o reactie violenta la adresa lui Nastase,
\n cu atat mai mult cu cat erau la curent cu zvonurile pe seama acestuia si
\n cunosteau si mentalitatea detinutilor in legatura cu acest gen de infractiune.
\n <\/b>Doamna psiholog – a carei activitate este remarcabila – a declarat
\n ca a discutat in mai multe randuri cu grupuri de detinuti pe tema “atitudinii
\n justitiare intre detinuti” si crede ca a realizat deja unele progrese.
\n APADOR-CH solicita DGP informatii suplimentare privind acest caz (daca s-a
\n efectuat o ancheta interna, daca au existat sanctiuni pentru cadre, daca s-au
\n stabilit masuri de prevenire a unor astfel de situatii etc.). In opinia asociatiei,
\n eventuala condamnare a autorului infractiunii nu este suficienta. <\/p>\n

2.      
\n Vizita in penitenciar <\/p>\n

2.1.           
\n Blocul alimentar <\/p>\n

Sistemul de ventilatie
\n este dezafectat din cauza vechimii si a lipsei totale de eficienta. Prepararea
\n mancarii se face in zece marmite. 15 detinuti (13 ziua si 2 noaptea) lucreaza
\n la bucatarie, la curatarea legumelor, spalarea veselei etc. <\/p>\n

Meniul zilei era urmatorul:
\n a) la comun – dimineata ceai (fara zahar, au spus detinutii) si margarina;
\n la pranz – ciorba de cartofi si iahnie de fasole cu carne; seara –
\n ghiveci cu carne; b) la regim (68 de portii) – dimineata ceai, branza
\n si margarina; la pranz – supa de carne si ghiveci moldovenesc cu carne;
\n seara – paste fainoase cu lapte. <\/p>\n

Pentru toate mesele,
\n se scosesera din magazie 87,6 kg carne de porc, 20 kg subproduse si 39,7 kg
\n slanina. Meniul zilei nu prevedea decat carne (oricum de proata calitate –
\n numai “carcasa”, adica coaste si grasime), nu si subproduse
\n si slanina<\/b>. Prin urmare, ori trebuia scoase de la magazie circa 145 kg
\n carne, ori pe meniu trebuia incluse subprodusele si slanina. In plus, a mai
\n existat o mica neconcordanta (un kg si jumatate de carne) intre diversele
\n evidente, cantitate ce ar fi servit pentru hrana a … trei catele preluate
\n de penitenciar ca … viitoare mame de caini de paza! <\/p>\n

2.2.           
\n Compartimentul socio-educativ <\/p>\n

Penitenciarul dispune
\n de 45 de abonamente la diverse ziare, la care se adauga retururi de la publicatiile
\n locale. 7 persoane (2 ofiteri, 3 subofiteri, o psihologa si un preot ortodox)
\n lucreaza in acest compartiment. Spre diferenta de vizita precedenta a APADOR-CH
\n (in 2000), doamna psiholog a fost acum cooptata in toate comisiile din penitenciar
\n (repartizare, disciplinara, de liberare conditionata etc.). <\/p>\n

Programele pentru minori
\n sunt grupate sub titlul “Iepurasii” si acopera educatia pentru
\n viata, activitati sportive, consiliere individuala si de grup etc. Acestea
\n se dsfasoara aproape zilnic si antreneaza toti minorii. Scolarizarea (clasele
\n I – VI) se face separat, cu ajutorul a trei cadre didactice. Tot separat
\n se desfasoara si programul de alfabetizare (“Alfaz”) pentru 7
\n detinuti, dintre care 4 minori, dar numai o data pe saptamana – lunea –
\n si numai doua ore (13.00 – 15.00), ceea ce, in opinia asociatiei, este
\n prea putin. In sfarsit, se lucreaza la punerea in scena, tot cu minori, a
\n unor schite de Caragiale si se programeaza si o piesa – “Cei trei purcelusi”
\n – tema fiind medierea conflictelor. <\/p>\n

Detinutii adulti participa
\n si ei, in grupuri de 8 – 12 persoane, la diverse programe cum sunt “Stradav”
\n – diminuarea vulnerabilitatii, “Vadd” – diminuarea
\n agresivitatii la recidivisti, “Deris” – diminuarea starii
\n de depresie. Pentru femeile detinute, se face o combinatie intre “Stradav”
\n si “Deris” si se are in vedere initierea unui program pentru intretinerea
\n legaturilor familiale. Toate aceste activitati sunt desfasurate de doamna
\n psiholog, o persoana foarte activa si dedicata muncii ei. Doamna psiholog
\n mai face si consiliere personala (cam 20 – 25 de detinuti se inscriu
\n zilnic, dar nu poate discuta decat cu maximum 18). <\/p>\n

Ar fi de dorit sa existe
\n si un program pentru detinutii care urmeaza sa fie liberati. In prezent, pregatirea
\n lor se desfasoara doar in camerele de detentie, la care se adauga o colaborare
\n cu o organizatie neguvernamentala – “Orasul sperantei” –
\n care se ocupa numai de tinerii (18-21 de ani) ce urmeaza a fi pusi in libertate.
\n Serviciul de probatiune – care functioneaza pe langa tribunalul Vaslui –
\n se preocupa in principal de minori (intocmeste rapoarte pe care le prezinta
\n instantelor inainte de condamnare, in vederea unei posibile alternative la
\n incarcerare). <\/p>\n

Reprezentantii APADOR-CH
\n au constatat ca activitatile compartimentului sunt reale <\/b>(nu numai
\n “pe hartie”). Pe durata vizitei, au asistat la o sedinta de terapie
\n in grup pentru 14 detinuti adulti (de la camerele 26 si 29), la care acestia
\n erau foarte activi, in vreme ce un alt grup astepta sa intre la scoala. <\/p>\n

Problema majora este
\n cea a lipsei de spatiu, deoarece toate aceste activitati (cu exceptia celor
\n sportive) se desfasoara numai in clubul detinutilor. <\/b>Oricat de riguroasa
\n ar fi programarea pe ore, este clar ca numai o mica parte din cei o mie de
\n detinuti pot beneficia de activitatile cultural-educative. <\/p>\n

In afara reprezentantilor
\n asociatiei “Orasul sperantei”, doua alte organizatii neguvernamentale
\n au activitati regulate: Serviciul Umanitar pentru Penitenciare (SUP) si Prison
\n Fellowship, ultima ocupandu-se in principal de femei. Pe langa acestia, si
\n reprezentantii unor culte religioase, in principal catolici,  au intalniri
\n frecvente cu detinutii. <\/p>\n

           
\n 2.3. Cabinetul medical <\/p>\n

Doi generalisti si un
\n stomatolog (acesta din urma cu program luni, marti, miercuri si vineri), ajutati
\n de sase asistenti (o asistenta este repartizata exclusiv la cabinetul medical
\n al cadrelor iar una se ocupa de farmacie) raspund de sanatatea detinutilor.
\n Din pacate, si aici, ca in majoritatea penitenciarelor, medicii se ocupa si
\n de cadre<\/b> (zilnic intre 7.00 – 9.00 si 14.00 – 15.00). <\/p>\n

Media detinutilor consultati
\n este de 40 – 50 zilnic, ceea ce inseamna 5-6 minute de fiecare detinut,
\n dar numai daca medicul ar lucra continuu, fara nici o pauza<\/b>. In plus,
\n unul din doctori lucreaza martea si joia fara asistent<\/b>, deoarece acesta
\n din urma trebuie sa insoteasca la spital un detinut care face dializa. <\/p>\n

O alta dificultate este
\n legata de lipsa cadrelor de specialitate din Laboratorul medico-legal, ceea
\n ce duce la repetate amanari ale expertizarii detinutilor. S-a mentionat cazul
\n recent al unui detinut care ceruse intreruperea executarii pedepsei din motive
\n de sanatate dar instanta nu a putut judeca solicitarea deoarece LML nu
\n finalizase expertiza<\/b>. Trebuie precizat ca detinutul care cere intreruperea
\n executarii pedepsei pe astfel de motive plateste expertiza<\/b>. <\/p>\n

Cabinetul medical ar
\n avea nevoie de un al doilea scaun la stomatologie <\/b>(pentru care s-au
\n facut demersurile necesare la DGP) si de un “mini laborator” pentru
\n teste (pret estimativ – 3.000 dolari SUA) ceea ce ar duce la economisirea
\n timpului si, in timp, a costurilor analizelor efectuate, in prezent, in spitale
\n civile. <\/p>\n

Infirmeria este formata
\n din trei camere dintre care una este rezervata bolnavilor de TBC (3 sub tratament
\n activ si 19 in supraveghere). Nu este inregistrat nici un bolnav de sifilis.
\n La camera 33 – inapti – erau 12 detinuti la 12 paturi. Detinutul
\n Eugen Cosnita, 68 de ani, cu o condamnare de 7 ani si jumatate pentru omor,
\n sufera de o scurtare a piciorului drept, discopatie lombara si arterita. Nu
\n se poate deplasa decat cu insotitor. Gelu Murgu, 31 de ani, condamnat pentru
\n furt, este bolnav de insuficienta renala cronica si trebuie sa mearga la dializa
\n de trei ori pe saptamana, la spitalul din Barlad. Este insotit de fiecare
\n data de un asistent medical din penitenciar, ceea ce creaza dificultati cabinetului
\n medical. Ion Chiriac, 29 de ani, sufera de paraplegie iar un examen ecografic
\n efectuat la spitalul Jilava a stabilit ca are o inflamare a coloanei, pareza
\n si dificultati la urinare. Chiriac sustine ca toate bolile s-au declansat
\n in perioada de noua luni petrecuta in arestul politiei Vaslui. <\/p>\n

Bolnavii ies la aer cam
\n o ora si jumatate zilnic, de luni pana vineri inclusiv. <\/p>\n

2.4.           
\n Sectorul vizite <\/p>\n

Sala de vizita la masa
\n (4 locuri) era goala. In schimb, vorbitorul obisnuit (la pupitre plus o cabina
\n pentru “periculosi”) era plin de lume. Detinutii si vizitatorii
\n vorbeau, sau mai degraba strigau, toti deodata. Un afis din holul de la intrare
\n avertizeaza “cetatenii” ca, pe durata vizitei, sa nu discute decat
\n “probleme personale si familiale”, in caz contrar, se va intrerupe
\n vizita. Dar in acel vacarm (6 detinuti si 12 vizitatori plus copiii) era imposibil
\n de urmarit cine si ce spunea. De altminteri, subofiterul de serviciu a declarat
\n ca o vizita s-ar intrerupe numai daca cineva ar folosi un limbaj vulgar care
\n sa-i deranjeze pe ceilalti. Reprezentantii asociatiei nu vad rostul acelui
\n afis. Iar daca va fi mentinut, atunci sa recomande tuturor sa foloseasca “un
\n limbaj civilizat”. Vizitele dureaza intre 30 de minute si 2 ore. Date
\n fiind noile dispozitii ale DGP din iulie a.c. privind marirea numarului de
\n vizite lunare la care au dreptul detinutii (intre doua si patru in functie
\n de categorie), APADOR-CH sugereaza renuntarea la sistemul “literelor”
\n (detinutii al caror nume de familie incepe cu A,B,C,D pot fi vizitati de pilda
\n lunea; cei cu E,F,G,H – martea etc.). Cadrele se tem insa ca toti vizitatorii
\n s-ar inghesui la sfarsit de saptamana ceea ce i-ar pune in mare dificultate.
\n O solutie ar fi ca prima jumatate a alfabetului sa fie programata luni-miercuri
\n inclusiv, a doua, joi – duminica iar luna urmatoare, invers, cu prioritate
\n pentru minori si femei. <\/b>Tot pe baza noilor dispozitii ale DGP, s-a marit
\n si numarul de pachete pe care le pot primi detinutii. La penitenciarul Vaslui,
\n se inregistreaza o crestere de circa 50% a numarului de pachete. <\/p>\n

2.5.           
\n Camerele <\/p>\n

Camerele 11 A si B –
\n detinuti pe viata (transferati temporar pentru procese) sau regim restrictiv
\n si izolator – erau neocupate. Ambele sunt foarte mici, cu cate doua
\n paturi, un WC si o chiuveta fiecare. WC si chiuveta din camera de izolare
\n erau defecte. <\/p>\n

Cu toate ca detinutii
\n considerati “periculosi” nu sunt izolati de restul, la camera
\n 13 (sectia a III-a)  erau 14 detinuti la 12 paturi, toti cu pedepse mari.
\n Camera fiind mica, paturile erau dispuse pe trei nivele. Detinutii ies zilnic
\n la plimbare cate o ora si jumatate. Dar “zilnic” inseamna, ca
\n si in majoritatea penitenciarelor, patru zile pe saptamana, deoarece sambetele
\n si duminicile se considera ca “activitatile administrative” (scuturat
\n paturi, cearceafuri etc.) suplinesc plimbarea iar in ziua de baie saptamanala,
\n nu se iese la aer. APADOR-CH considera ca iesitul la aer trebuie asigurat
\n in fiecare zi, indiferent de natura celorlalte activitati. De asemenea, este
\n de dorit ca, in acea ora si jumatate, detinutii sa poata face si altceva decat
\n sa se plimbe intr-un spatiu mic (fotbal, volei, handbal, aparate de forta
\n etc.). <\/b> Detinutii aveau televizor, jocuri de sah si table si chiar
\n o … chitara! Grupul sanitar consta dintr-o chiuveta in camera si o cabina
\n cu un WC. <\/p>\n

Detinutul Vasile Corduneanu,
\n 58 de ani, este condamnat la 12 pentru omor, din care a executat 7. A afirmat
\n ca sufera de psihopatie, hipotensiune si bronsita astmica. Detinutul Marin
\n Simion s-a plans ca a avut o operatie la un testicol in 1998, ca s-a reinfectat
\n si ca desi medicul penitenciarului a constatat cu o luna in urma ca trebuie
\n transferat la spitalul Jilava, inca nu se intamplase nimic. El a mai spus
\n ca are posibilitati materiale pentru plati o lucrare dentara – ce nu poate
\n fi executata la Vaslui – si ca a facut cerere in acest sens catre DGP
\n (se pare ca astfel de lucrari se executa doar la spitalul penitenciarului
\n Poarta Alba). Impresia detinutului este ca medicul stomatolog al penitenciarului
\n Vaslui s-ar opune acestui transfer pentru ca s-ar fi simtit “jignit”
\n ca el l-a solicitat direct DGP. Relatarile detinutilor din aceasta camera
\n au fost contradictorii cu privire la intretinerea igienei (unii au spus ca
\n dezinsectia se face ori de cate ori este nevoie, altii ca au soareci si gandaci
\n si ca nu s-a mai facut dezinsectie de cel putin trei luni) si la activitatile
\n la club (unii au declarat ca fusesera la club cu cateva zile inainte de vizita
\n reprezentantilor asociatiei, altii ca nu au fost scosi niciodata). Indiferent
\n de parerile contradictorii, pentru APADOR-CH a fost clar ca in camera 13,
\n conditiile de detentie sunt mai dificile decat in restul penitenciarului.
\n Tocmai pentru ca aici sunt detinuti cu pedepse mari si considerati, implicit,
\n ca periculosi, asociatia cere conducerii penitenciarului sa le acorde mai
\n multa atentie, in special in domeniul educativ si medical-sanitar.<\/b> <\/p>\n

La camera 28 (recidivisti
\n arestati preventiv) erau 38 de detinuti la 27 de paturi. Unii dormeau doi
\n intr-un pat, altii trei sau patru in doua paturi alaturate. Detinutii s-au
\n plans de mancare (dimineata, ceai fara zahar, iar felurile gatite nu contin
\n aproape niciodata carne ci numai slanina), de faptul ca nu mai au voie sa
\n primeasca – si sa poarte – treninguri, ca nu au mai iesit la club de
\n vreo doua luni. Singurele lor “distractii” sunt plimbarea zilnica
\n de circa o ora, jocurile de sah si remmy si programul de la televizor (penitenciarul
\n are si un post TV cu circuit intern). Grupul sanitar consta din doua cabine
\n cu WC-uri si un spalator cu 5 robinete. Ionel Chersacaru si Cornel Jiglau
\n (acesta din urma internat, pana in 1994, in spitalul psihiatric Grajduri),
\n ambii recidivisti, au fost arestati preventiv pentru – spun ei –
\n furtul unei casete audio si violare de domiciliu. <\/b>Pe dosarul de penitenciar
\n al lui Chersacaru, politia a notat “intentie de evadare si automutilare<\/b>”.
\n In dosar, exista o fisa, intocmita de un politist in care se mentioneaza “automutilare”
\n (lucru lesne de constatat dupa cicatricele de pe corp” dar si “evadare”
\n (nu “tentativa”) fara nici o alta explicatie. <\/b>Si pe dosarul
\n lui Jiglau apare mentiunea “intentie <\/b>de automutilare”.
\n Deoarece aceste adnotari de pe dosare, chiar scrise cu creionul, uneori nesemnate
\n si, de cele mai multe ori, nejustificate prin documente,<\/b> au efecte
\n asupra categorisirii lor in penitenciare, APADOR-CH cere mai multa rezerva
\n din partea cadrelor in privinta acestui gen de caracterizare.  Cadrele
\n din penitenciare se tem ca daca ar ignora aceste adnotari, chiar daca nu exista
\n in dosar nici o proba, si daca s-ar intampla vreun incident, ele, cadrele,
\n ar fi trase la raspundere. In principiu, comisia de disciplina a penitenciarului
\n analizeaza lunar situatia fiecarui detinut “cu probleme”. In practica,
\n reprezentantii asociatiei au intalnit putine cazuri in care “stampila”
\n de pe coperta dosarului sa fi fost stearsa. Mai mult, daca un recidivist a
\n avut, intr-o pedeapsa anterioara, o tentativa de evadare (pentru care a fost
\n condamnat si si-a executat pedeapsa) el va ramane toata viata la categoria
\n “periculosi” chiar daca se va comporta ulterior foarte bine. APADOR-CH
\n considera ca detinutii trebuie clasificati numai in functie de comportamentul
\n pe durata executarii pedepsei in curs<\/b>. Reprezentantii asociatiei cred
\n ca  tratamentul in detentie nu trebuie sa fie influentat de adnotarile
\n de pe dosarul de penitenciar (indiferent daca provin de la politie sau alt
\n penitenciar). <\/b>In plus, detinutii s-au plans ca au soareci, gandaci si
\n paduchi. <\/p>\n

Camerele 19 si 20 erau
\n destinate minorilor. In prima – arestati preventiv – erau 19 minori
\n la 12 paturi. Ei merg la club in fiecare vineri, unde stau de vorba cu psihologul.
\n In restul timpului, se uita la televizor sau joaca sah si remmy. Ies la aer
\n cam o ora pe zi, iar sambata joaca fotbal sau tenis cu piciorul. In a doua
\n (camera 20) erau 15 minori la 12 paturi. Ei sunt condamnati, fie in prima
\n instanta, fie definitiv, patru dintre ei urmand a fi transferati la Centrul
\n de reeducare Tichilesti. Aproape toti minorii au avut – sau au –
\n avocati din oficiu, in foarte multe cazuri apararea limitandu-se la “pledoarii”
\n de genul “ e mic si nu si-a dat seama ce face.” De exemplu, cazul
\n lui Lucian Simion (16 ani), condamnat pentru un furt comis in anul 2000 (cand
\n avea 15 ani neimpliniti) la un an si 9 luni inchisoare. Grupul sanitar consta
\n dintr-o chiuveta in camera si o cabina cu WC, in care se afla si cosul de
\n gunoi care se goleste numai o data pe zi si numai dimineata. <\/p>\n

Minorii, inclusiv cei
\n arestati preventiv, sunt obligati sa poarte, in toate situatiile, uniforme
\n de penitenciar. <\/p>\n

Singura sala de baie
\n pentru tot penitenciarul (barbati) avea 30 de dusuri. Peretii erau plini de
\n igrasie iar mirosul era de nesuportat. <\/p>\n

Penitenciarul are patru
\n curti de plimbare din care una dotata cu o masa de tenis. Cum in ziua vizitei
\n plouase, una din curti devenise impracticabila din cauza noroiului. <\/p>\n

Sectia de femei are 2
\n camere: camera 2 ( 5 detinute care lucreaza la popota cadrelor la 6 paturi)
\n si camera 1 (19 detinute la 18 paturi). Prima camera era spatioasa si foarte
\n curata, in timp ce in a doua nu era, practic, nici un spatiu liber. De altminteri,
\n detinutele de aici au spus ca in urma cu trei luni au fost chiar 35 in camera.
\n Disproportia dintre cele doua camere in privinta numarului detinutelor si
\n paturilor si a unui minim spatiu de miscare, este evidenta. Deoarece situatia
\n este general valabila in penitenciarele care sectii de femei, asociatia propune
\n urmatoarele variante: 1. renuntarea la folosirea detinutelor la popota;
\n 2. rotirea cat mai multor detinute (daca este posibil, toate) la popota<\/b>.
\n In ambele variante, s-ar elimina diferenta substantiala cu privire la conditiile
\n de detentie. A doua varianta ar presupune efectuarea unor examene medicale
\n periodice, pentru toate detinutele. <\/p>\n

Camerele sunt dotate
\n cu grupuri sanitare identice: un WC, un dus, un spalator cu 3 robinete. Au
\n apa calda la dus in fiecare vineri, dar li se aduc butoaie cu apa calda in
\n fiecare zi. <\/p>\n

La camera 2 nu exista
\n decat un radio dar una din detinute primise deja aprobarea pentru un televizor
\n adus de acasa. Detinutele s-au plans de frig (in ziua vizitei, chiar daca
\n afara nu era o temperatura foarte scazuta, in camere era foarte rece) spunand
\n ca iarna trecuta s-a facut focul extrem de rar, de lipsa de medicamente (nu
\n primesc decat analgin si paracetamol) si de faptul ca ar vrea sa lucreze,
\n dar nu au unde. O alta nemultumire se refera la obligatia – existenta
\n in majoritatea penitenciarelor – de a purta tinuta obligatorie, in special
\n la vizitele cu familia. <\/p>\n

Detinutele au spus ca
\n ultima oara fusesera la club de Sfanta Maria (8 septembrie), deci cu o luna
\n si jumatate in urma. In general, merg la club cu ocazia unor sarbatori religioase.
\n Ele “compensau” cumva lipsa de activitate cultural-educativa printr-un
\n curs “spontan” de alfabetizare, la initiativa uneia din detinute.
\n Din pacate, nici in acest penitenciar nu se permite detinutelor sa coasa,
\n brodeze sau tricoteze in camera. Asta pentru ca pana si banalul ac de cusut
\n ar fi un obiect “ascutit” si deci “periculos”. Reprezentantii
\n asociatiei nu au auzit ca, in alte penitenciare in care se permit astfel de
\n activitati, sa fi avut loc incidente violente cu andrele sau iglite! <\/p>\n

Femeile ies la aer intre
\n o ora si jumatate si doua ore pe zi, de luni pana vineri inclusiv. <\/p>\n

Maria Trifan are o condamnare
\n de un an si cinci luni. Ea este pensionara medicala si trebuie sa se prezinte
\n in fiecare an, in luna iulie, la o comisie medicala. Dupa arestare, ea a mai
\n primit pensia doar pe luna iunie, dupa care i-a fost sistata din cauza neprezentarii
\n la comisie. Asociatia semnaleaza ca Legea pensiilor a fost modificata in 2000.
\n Deoarece (din 2001) pensionarii pentru limita de varsta, condamnati la
\n inchisoare, primesc pensia si pe durata detentiei<\/i>, APADOR-CH cere DGP
\n sa analizeze si situatia pensionarilor pe motive de sanatate si, daca singura
\n conditie este prezentarea anuala a acestora la comisiile medicale, sa ia masurile
\n necesare. <\/b> <\/p>\n

Concluzii: <\/p>\n

– Supraaglomerarea –
\n caracteristica sistemului penitenciar – continua sa fie o problema extrem
\n de serioasa. Pana la modificarea absolut necesara a legii penale, APADOR-CH
\n cere DGP sa-si sporeasca eforturile pentru obtinerea unor spatii ale MApN,
\n devenite disponibile prin dezafectarea unor garnizoane. In felul acesta, s-ar
\n putea atinge macar standardul minim al unui pat pentru fiecare detinut; <\/p>\n

– Asociatia cere DGP
\n sa analizeze cu maxima atentie incidentul din februarie 2002 din penitenciarul
\n Vaslui, in urma caruia un detinut – aflat in arest preventiv –
\n a fost ucis de un alt detinut la cateva minute dupa ce a fost introdus in
\n camera respectiva. Indiferent de mentalitatea detinutilor, conducerea si
\n cadrele din fiecare penitenciar au datoria de a proteja viata si integritatea
\n fizica si psihica a tuturor persoanelor aflate in detentie, indiferent de
\n natura faptei comise<\/b>; <\/p>\n

– APADOR-CH solicita
\n din nou DGP sa elimine obligatia detinutilor de a purta tinuta obligatorie
\n de penitenciar. Masura ar trebui sa aiba in vedere in primul rand minorii
\n si femeile, precum si detinutii aflati in arest preventiv, evident, in masura
\n in care acestia au haine civile acceptabile; <\/p>\n

– Detinutii (cu cateva
\n exceptii) nu s-au plans de calitatea hranei. Reprezentantii asociatiei au
\n constatat insa ca meniul (feluri cu carne<\/b>) nu corespundea cu continutul
\n marmitelor (foarte putina carne, de proasta calitate, mai mult slanina si
\n subproduse); <\/p>\n

– APADOR-CH considera
\n laudabile eforturile compartimentului cultural-educativ, cu o mentiune speciala
\n pentru activitatea doamnei psiholog. Asociatia cere DGP sa acorde mai multa
\n atentie acestui compartiment, in toate penitenciarele<\/b>, astfel incat
\n un numar cat mai mare de detinuti sa fie antrenati in activitati esentiale
\n pentru reeducare. Asociatia cunoaste bine criza de spatiu din toate penitenciarele.
\n O solutie ar putea fi instalarea unor corturi pentru activitatile compartimentului,
\n cel putin pe perioada timpului favorabil, in perimetrul fiecarui penitenciar
\n (instalarea corturilor, este drept, numai pentru cazare, a fost pusa in practica
\n in urma cu 2-3 ani in unele penitenciare); <\/p>\n

– APADOR-CH solicita
\n din nou DGP ca medicii din penitenciare sa se ocupe numai de detinuti.
\n <\/b>Nu este firesc ca un medic sa se ocupe de sute de detinuti, de cadre si
\n familiile acestora si, in unele cazuri, de judecatori sau procurori. Este
\n clar ca, in acest conditii, calitatea actului medical pentru detinuti, care
\n depind integral de cabinetul medical al penitenciarului<\/b>, are de suferit;\n <\/p>\n

– Asociatia solicita
\n DGP  sa ia masuri pentru angajarea la operativ a inca 27 de persoane,
\n pana la completarea schemei de 138, sa rezolve problema celui de al doilea
\n scaun stomatologic si sa caute solutii pentru achizitionarea unui “mini
\n laborator” pentru analize. <\/p>\n

Manuela Stefanescu
\n Valerian Stan <\/p>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pe data de 29 octombrie 2002, doi reprezentanti ai APADOR-CH au vizitat penitenciarul Vaslui. <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[15],"tags":[],"class_list":["post-1911","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-monitorizarea-conditiilor-de-detentie-penitenciare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1911","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1911"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1911\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1911"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1911"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1911"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}