{"id":1912,"date":"2002-10-01T00:00:00","date_gmt":"2002-10-01T00:00:00","guid":{"rendered":"http:\/\/www.apador.org\/seamus\/raport-asupra-vizitei-la-penitenciarul-codlea\/"},"modified":"2019-02-25T20:00:01","modified_gmt":"2019-02-25T18:00:01","slug":"raport-asupra-vizitei-la-penitenciarul-codlea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/apador.org\/en\/raport-asupra-vizitei-la-penitenciarul-codlea\/","title":{"rendered":"Raport asupra vizitei la penitenciarul Codlea"},"content":{"rendered":"

Sorry, this entry is only available in Rom\u00e2n\u0103<\/a>. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.<\/p>In ziua de 1 octombrie 2002, doi reprezentanti ai APADOR-CH au vizitat penitenciarul din Codlea, judetul Brasov.<\/p>\n

Aspecte generale<\/strong><\/p>\n

La data vizitei in penitenciar erau 1291 de detinuti,
\ndintre care 960 erau condamnati definitiv, 129 arestati preventiv, 185 condamnati
\nin prima instanta iar 17 \u201ccontraventionali\u201d; numarul tinerilor era de 127
\n(118 baieti si 9 fete), al minorilor 27 (25 de baieti si 2 fete) iar al femeilor
\n43. Supraaglomerarea a devenit o problema inca si mai serioasa dupa vizita,
\ndin anul 2001, a reprezentantilor asociatiei (penitenciarul are o capacitate
\nnormata de 640 de locuri; prin instalarea unor paturi suplimentare se poate
\najunge la un maximum de 960 de locuri. In 2001, erau 1103 detinuti); una din
\nexplicatii este ca la Codlea au fost transferati detinuti din penitenciarul
\nMiercurea Ciuc, unde doua din sectiile de detinere se afla in reamenajare.
\nLa munca erau folositi 520 de detinuti, cei mai multi la recoltat cartofi
\nsi in lucrari de constructii la societati comerciale de pe raza judetului.<\/p>\n

Colaborarea unitatii cu organizatiile neguvernamentale
\nconsta mai ales in programele de educatie moral-civica si religioasa organizate
\nde Serviciul Umanitar pentru Penitenciare (cu minorii, femeile si tinerii)
\nsi de reprezentantii bisericilor evanghelica si baptista (\u201cVestea buna\u201d, din
\nBrasov). Programele se desfasoara in zilele de miercuri, vineri, sambata si
\ndumnica. Pe langa educatia moral- crestina pe care o fac credinciosilor lor,
\nreprezentantii cultului evenghelic le aduc acestora si mici cadouri, pe care
\nle impart ei insisi. Biserica \u201cVestea buna\u201d sprijina penitenciarul in tiparirea
\nunei reviste proprii. Compartimentul socio \u2013 educativ are incadrati 3 ofiteri:
\nun profesor, un psiholog si un sociolog.<\/p>\n

La cursurile de scolarizare pentru clasele I \u2013
\nVIII participa 80 de detinuti iar alti 36 sunt la cursuri de alfabetizare.
\n17 detinuti au fost calificati in meseria de bucatari (peste circa doua saptamani
\nurmeaza sa fie organizata o noua serie de calificare in aceasta meserie).
\nO problema tinand de cursurile de calificare este insuficienta banilor pentru
\nplata instructorilor. Unitatea intentioneaza sa organizeze si cursuri de calificare
\nca frizeri si cizmari, insa Agentia judeteanta de ocupare o fortei de munca
\nnu facuse inca precizarile necesare cu privire la \u201cbaza legala\u201d in acest sens.<\/p>\n

In urma cu doua saptamani, penitenciarul a incheiat
\nun \u201cprotocol\u201d cu o \u201ccomisie de vizitatori\u201d organizata sub egida Primariei
\ndin Brasov, comisie din care ar urma sa faca parte un reprezentant al Primariei
\nsi alte cateva persoane, apartinand comunitatii locale. Pana la data vizitei
\nreprezentantilor asociatiei, comisia nu venise inca in unitate iar reprezentantii
\npenitenciarului nu stiau nimic despre vreo perspectiva in acest sens.<\/p>\n

La nivelul Tribunalului Brasov a fost organizat
\nserviciul de probatiune, a carui activitate consta in momentul de fata in
\nindentificarea cazurilor in care instantele de judecata ar putea opta, prin
\nsentintele lor, pentru masuri alternative la incarcerare (reprezentantii serviciului
\nanalizeaza situatia unor astfel de detinuti si inainteaza instantelor opinia
\nlor).<\/p>\n

Vizita in penitenciar<\/strong><\/p>\n

Cabinetul medical<\/strong><\/p>\n

La inceputul lunii august anul acesta in penitenciar
\nau aparut, la detinuti, 7 cazuri de scabie, intr-o forma agravata, \u201ccu suprainfectie\u201d
\n(in 2 din cazuri a fost necesara internarea celor bolnavi in spitalul penitenciar
\nJilava). Initial tratamentul a fost facut cu sulf iar ulterior a fost necesar
\nsa se foloseasca unguentul cu scabex. Cu toate acestea imbolnavirile au
\ncontinuat si pana la sfarsitul lunii septembrie s-au inregistrat, in total,
\n32 de cazuri. Pentru reprezentantii APADOR-CH a fost greu de inteles mai
\nales de ce serviciul medical si administratia unitatii nu au reusit sa evite
\nepidemia dupa depistarea, la inceputul lunii august, a celor 7 cazuri de
\nimbolnavire. Dealtfel, destul de greu de inteles este si cum de a fost posibil
\nca sa fie inregistrate dintr-o data 7 cazuri de scabie cu suprainfectie<\/b>.
\nReprezentantii serviciului medical au afirmat ca dificultatea a constat
\nin faptul ca dupa primele imbolnaviri in randul detinutilor s-ar fi produs
\no psihoza care ar fi facut imposibil de depistat alte cazuri reale de vreme
\nce \u201cmergand din camera in camera, toti detinutii ni se plangeau ca ii mananca
\npielea\u201d. Un asemenea argument poate sa convinga numai intr-o mica masura
\natunci cand este invocat de medici, care au o calificare profesionala arhisuficienta
\nca sa poata deosebi un bolnav inchipuit de unul bolnav de raie (inclusiv
\nin perioada de incubatie a parazitului generator al bolii). In opinia APADOR-CH,
\nimbolnavirea celor 32 de detinuti se explica inainte de orice prin masurile
\ndeficitare de natura igienico-sanitara si profilactica, situatie pentru
\ncare responsabilitatea revine mai ales compartimentului medical. Asociatiei
\nnu ii este cunoscut, in ultimii ani, un alt caz de epidemie de r\u00e2ie<\/b>
\nin sistemul penitenciar din Romania. Situatia aparuta la penitenciarul Codlea
\npare sa se explice si prin mentalitatea \u2013 mai mult decat \u201clejera\u201d, in opinia
\nasociatiei \u2013 ca o asemenea situatie nu ar insemna de fapt \u201cnimic deosebit\u201d,
\ncum a apreciat unul din medicii (colonel) cu care reprezentantii APADOR-CH
\nau stat de vorba.<\/p>\n

La data vizitei, serviciul medical era in curs
\nde deparazitare a spatiilor de detinere, a cazarmamentului, hainelor si
\nlenjeriei detinutilor. O problema cu care medicii se confruntau era ca unii
\ndetinuti refuza sa dea la fiert diferite articole de lenjerie, primite de
\nacasa, de teama ca acestea s-ar putea degrada. Reprezentantii asociatiei
\nau considerat ca pentru lichidarea urmarilor epidemiei si prevenirea reizbucnirii
\nei este necesar ca responsabilii unitatii sa dea medicilor intregul concurs
\npentru ca masurile igienico-sanitare sa fie luate riguros, asa cum se impune
\nintr-o situatie exceptionala de felul celei aparute in unitate.<\/p>\n

Numarul zilnic de consultatii medicale este in
\njur de 70 \u2013 80, uneori ajungandu-se chiar si la 100, situatie \u2013 recunoscuta
\nchiar de cadrele medicale – care nu poate decat sa afecteze in mod serios
\ncalitatea actului medical. Si in penitenciarul Codlea continua practica
\nfolosirea medicilor pentru asistenta medicala a cadrelor. Fata de vizita
\nprecedenta, situatia s-a mai ameliorat intrucatva, in sensul ca aproape
\njumatate din cadre au optat pentru medici de familie. Se pare ca si cealalta
\njumatate va urma aceeasi tendinta insa este destul de probabil ca medici
\nde familie vor deveni si actualii medici ai unitatii, ceea ce inseamna ca
\nproblema suprasolicitarii acestora va persista. APADOR-CH are convingerea
\nca daca medicii ar fi acordat un timp rezonabil pentru consultarea detinutilor
\nsi ar fi controlat permanent starea de igiena in spatiile de detentie, epidemia
\nde raie ar fi putut fi evitata.<\/p>\n

In cursul anului 2002, in unitate s-au inregistrat
\n16 cazuri de autoagresiune in randul detinutilor. Din discutia cu responsabilii
\nunitatii a reiesit ca autoagresiunile sunt considerate abateri si sunt,
\nchiar daca nu intotdeauna, pedepsite disciplinar. Asociatia repeta ca o
\nasemenea practica ar trebui abandonata intrucat, recurgand la asemenea gesturi,
\ndetinutii nu o fac cu intentia de a incalca regulile ordinii si disciplinei
\npenitenciare ci, in majoritatea cazurilor, pentru a protesta, pentru a-si
\nexprima nemultumirea fata de o imprejurare sau alta (o solutie judecatoreasca
\ndefavorabila, un eveniment neplacut in familie, un tratament necorespunzator
\nin detentie etc.).<\/p>\n

In anul 2001, in unitate a fost organizata testarea
\nHIV a 100 de detinuti. Testul a fost facut numai acelor detinuti care si-au
\ndat acordul in scris si a fost asigurata confidentialitatea rezultatelor;
\ntoate cele 100 de investigatii au avut rezultate negative. Sifilisul constituie
\no problema serioasa, lunar fiind depistat, in medie, un caz de lues in randul
\ndetinutilor.<\/p>\n

In camera 3 a infirmeriei, pentru bolnavi cronici,
\nerau internati 4 detinuti (in 4 paturi). La masa de dimineata detinutii
\nprimisera margarina, un ou, marmelada si ceai iar la pranz ciorba de orez
\ncu carne de pui si tocana de cartofi cu carne de porc. Bolnavii care pot
\nsi vor sa iasa la plimbare o fac zilnic, de luni pana vineri, timp de 30
\n\u2013 60 de minute. In camera nu exista nici televizor, si nici difuzor, in
\nschimb detinutii primeau zilnic ziare. In principiu detinutii au dreptul
\nla doua telefoane lunar, insa sunt luni in care nu pot sa faca lucrul acesta
\ndecat o singura data. Explicatia cadrelor a fost ca cele trei posturi telefonice
\nexistente sunt insuficiente pentru numarul mare de detinuti. Baia saptamanala
\nse face sambata. Spre deosebire de celelalte camere vizitate, din cauze
\ncare nu au fost clare reprezentantilor asociatiei, in camera 3 de la infirmerie
\nnu este niciodata apa calda; camera are o chiuveta si o cabina cu WC turcesc,
\ninsa spre deosebire de celelate camere vizitate nu exista dus. Unul dintre
\ndetinuti a semnalat faptul ca nu are posibilitatea sa ia parte la slujbele
\noficiate de preotul ortodox.<\/p>\n

Sectiile de detinere<\/p>\n

In camera 31 erau cazati 10 minori (in 8 paturi).
\nMinorii sunt scosi zilnic la plimbare, inaintea orelor de clasa, de luni
\npana vineri, pentru circa o ora. Spre deosebire de categoria detinutilor
\nadulti, reprezentantii asociatiei au ramas cu impresia ca serviciul socio
\n\u2013 educativ acorda minorilor o mai mare atentie. Unitatea organizeaza periodic
\nintalniri si discutii cu parintii minorilor; cu o parte dintre minori au
\nfost puse in scena mici piese de teatru, care au fost prezentate cu ocazia
\nintalnirilor cu parintii. De 1 si 8 martie, copiii de la o scoala din Codlea
\nau prezentat minorilor, in penitenciar, spectacole. Reprezentantii APADOR-CH
\nau sugerat reprezentantilor unitatii sa organizeze activitati cultural \u2013
\neducative cu minorii si in afara penitenciarului, evocand in acest sens
\nexperienta extrem de benefica intalnita in centrele si penitenciarul pentru
\nminori. O problema care necesita o solutie cat mai rapida este ca in camera
\nnu exista, de circa trei luni de zile, televizor iar difuzorul nu functiona
\ndin cauza unei defectiuni la reteaua de radioamplificare. Uneori minorii
\nmerg la club unde vad filme artistice, urmate de discutii cu educatorii
\n(ultimul film vazut a fost \u201cTitanic\u201d). Minorii sunt obligati sa poarte uniforma
\nde penitenciar, inclusiv arestatii preventiv, pe timpul vizitelor si a deplasarilor
\nla instante. Plimbarea zilnica dureaza circa o ora, cu exceptia zilelor
\nde sambata si duminica. In camera exista o chiuveta, o cabina cu WC turcesc
\nsi o alta cu dus; in fiecare seara este apa calda. La masa de pranz minorii
\nmancasera ciorba de paste si varza cu carne. Reprezentantii asociatiei s-au
\ninteresat si au aflat ca minorii primesc drepturile la vizita si pachet
\nastfel cum acestea au fost suplimentate prin ordinele Ministerului Justitiei\/DGP
\ndin luna iulie anul acesta. Unul dintre minori (Vasile Zor, 15 ani) se temea
\nca i se va face raport de incident, deoarece chiar in acea dimineata, in
\ntimpul orelor de scoala, se jucase de doua ori cu o bricheta.<\/p>\n

Camera 26, pentru tineri, caza 34 de detinuti
\nin 18 paturi. Detinutii s-au plans de lipsa de activitate. Ei stau tot timpul
\nin camera fara sa aiba vreo ocupatie, cu exceptia plimbarii zilnice (circa
\no ora, insa numai de luni pana joi) si a doua iesiri saptamanal la fotbal.
\nIn camera exista un televizor si un difuzor, care nu functiona din cauza
\ndefectiunii de la retea. Programul de televizor era de la ora 17 pana la
\n24, iar sambata si duminica pana la ora 1. Detinutii erau multumiti ca li
\nse permite sa vada emisiunile pana la ore mai tarzii, dar si-ar fi dorit
\nca programul sa inceapa mai devreme, in jurul orei 12. Grupul sanitar avea
\no chiuveta, in camera, o cabina cu dus (exista apa calda in fiecare seara)
\nsi o cabina cu WC turcesc, defect. Saptamanal, vinerea, detinutii fac baie
\nla baia unitatii. Lunar ei primesc cate un sapun de rufe, unul de fata si
\no punga de detergent pentru toata camera. Detinutul Constantin Gheorghe
\na relatat ca in luna octombrie 2000 a fost tinut in lanturi timp de 5 zile,
\nla sectia de \u201cpericulosi\u201d si pedepsit cu 5 zile de izolare numai pentru
\nca ceruse sa fie mutat intr-o alta camera (la fel au fost pedepsiti, pentru
\nacelasi lucru, si alti doi colegi de-ai sai). 8 tineri erau cuprinsi in
\nprogramele de scolarizare.<\/p>\n

In camera 14, 24 de detinuti erau cazati in 15
\npaturi. Detinutii s-au declarat multumiti de calitatea mancarii insa s-au
\nplans ca in camera sunt paduchi si ca dezinsectia se face superficial. Din
\ndiscutiile cu unii detinuti, reprezentantii APADOR-CH au ramas cu impresia
\nca subofiterul S. si reprezentantul camerei, G.A., se poarta
\nabuziv cu detinutii. De asemenea, in multe cazuri problemele pe care le
\nau detinutii raman necunoscute responsabililor unitatii intrucat supraveghetorii
\nnu le raporteaza mai departe. Detinutii beneficiaza de noile drepturi, asa
\ncum acestea au fost stabilite prin ordinele MJ\/DGP din luna iulie 2002.
\nIn camera nu exista televizor iar difuzorul nu functiona din cauza defectiunii
\nde la retea. La cursurile de scolarizare (clasele I \u2013 VIII) participa 9
\ndin detinutii din aceasta camera.<\/p>\n

Grupul sanitar avea o chiuveta (in camera),
\no cabina cu un WC turcesc si o cabina cu dus (in fiecare seara exista apa
\ncalda). Plimbarea zilnica, de luni pana joi, dureaza circa o ora. In camera
\nse afla detinutul M.T., pe care reprezentantii asociatiei l-au
\nintalnit la sosirea in unitate, la cabinetul medical, unde ii era cusuta
\no taietura pe care si-a provocat-o la antebratul drept. Din discutia cu
\ndetinutul a reiesit ca s-a autoagresat pentru ca reprezentantul camerei
\nii interzisese sa dea altui detinut untul pe care il avea in schimbul catorva
\ntigari (detinutul este fumator si nu are niciodata tigari pentru nu este
\ncautat). Detinutul F.M., condamnat la 24 de ani pentru omor, din
\ncare a executat 11, (nu este deloc clar de ce se afla intr-o camera pentru
\ntineri, el depasind cu mult varsta de 21 de ani) s-a plans ca sufera de
\ninima si are ulcer si a rugat sa fie tratat mai atent de personalul medical
\nsi sa-i fie data o mancare pe care s-o poata manca. El a mai rugat sa nu
\nfie transferat din penitenciarul Codlea, intrucat copiilor sai le este mai
\nusor sa-l caute aici (sotia sa a decedat iar copiii, in numar de 7, din
\ncare 3 minori, locuiesc in satul L., comuna L. din judetul Covasna).<\/p>\n

Cele doua camere (26 si 14) sunt pentru tineri
\n(18-21 de ani). Detinutii nu sunt scosi la munca si nu au, practic, nici
\no activitate, sub pretextul scolarizarii. Or, din cei 58 de detinuti numai
\n17 merg la scoala, restul de 41ramanand in camere 23 de ore din 24. In opinia
\nasociatiei, este absolut necesara organizarea unor activitati si pentru
\ndetinutii tineri care nu merg la scoala. <\/b><\/p>\n

Unul din cele trei telefoane publice, instalat
\npe holul sectiei, era incuiat intr-o cutie metalica iar timp de circa doua
\nore nici un detinut nu a vorbit la el. Cadrele au motivat ca nefolosirea
\ntelefonului se datoreaza unor evidente care erau in curs de intocmire si
\nunor proceduri prealabile pe care le-ar presupune aprobarea folosirii de
\ncatre detinuti a telefoanelor publice. Situatia aceasta face ca in primele
\ndoua zile ale fiecarei luni detinutii sa nu poata da telefoane (si nici
\nsa primeasca vizite).<\/b> Reprezentantii asociatiei au insistat ca, in conditiile
\nin care exista numai 3 telefoane publice, este necesara reducerea la minimum
\na procedurilor birocratice care limiteaza posibilitatea detinutilor de a
\ntelefona. Problema organizarii interne <\/b>a cadrelor din penitenciarul
\nCodlea (un singur supraveghetor se ocupa si de vizite si de accesul la telefon
\nsi de evidenta cererilor si aprobarilor) nu trebuie sa afecteze exercitiul
\nunor drepturi ale detinutilor.<\/b><\/p>\n

In camera 15, izolatorul de pedeapsa, se afla,
\npentru 5 zile, detinutul C.P. Interesandu-se de procedurile disciplinare
\nin acest caz, reprezentantii asociatiei au aflat ca detinutul a fost chemat
\nin fata comisiei de disciplina dar exclusiv pentru a-i fi anuntata pedeapsa
\nstabilita de comisie – 10 zile de izolare. Detinutul nici nu a fost intrebat
\nnimic despre fapta care i se imputa si nici \u201cnu a apucat sa spuna nimic\u201d
\nin apararea sa; ulterior el a contestat pedeapsa la directorul unitatii,
\ncare i-a redus-o la jumatate. APADOR-CH a insistat si insista ca prezenta,
\nobligatorie, a detinutilor in fata comisiei de disciplina sa nu fie formala,
\nci o ocazie in care comisia sa faca toate diligentele pentru aflarea adevarului
\nsi pentru a lua o decizie cat mai justa iar detinutul sa se poata apara
\nin mod efectiv cu privire la faptele care ii sunt imputate. La plimbare
\ndetinutul este scos zilnic, pentru 30 pana la 60 de minute, fara catuse,
\ntimp in care poate sa fumeze (la izolare numai in acest interval se poate
\nfuma). In camera erau 4 paturi din beton, era foarte rece iar detinutului
\nii fusesera ridicate, conform regulamentului, intre orele 5 si 22, cazarmamentul
\nsi lenjeria de pat. Detinutilor de la izolare le este interzis sa aiba in
\ncamere televizor, aparat de radio sau difuzor; le este permis doar sa primesca
\nziare. Grupul sanitar consta dintr-o chiuveta si un WC turcesc despartit
\nde restul camerei, numai pe o latura, cu un zid de numai circa 1,20 m, ceea
\nce face ca mirosul neplacut sa se raspandeasca in toata camera.<\/p>\n

In camera 58, pentru regim restrictiv, erau 2
\ndetinuti cazati in 2 paturi. In camera era o chiuveta din beton si un WC
\nturcesc, construit precum cel de la izolare, insa separat de restul incaperii
\nprintr-o perdea, ceea ce, evident, nu impiedica nici aici mirosul sa patrunda
\nin camera. Detinutul E.B. se afla aici pentru o pedeapsa de 12 luni
\ndin care executase 9 luni. Din relatarea detinutului a rezultat ca fusese
\nintrodus la restrictiv pentru ca \u201cadunase\u201d circa 10 rapoarte de incident.
\nReprezentantii APADOR-CH au ramas cu impresia ca faptele pentru care B.
\na fost pedepsit atat de sever au fost, cel putin unele, destul de minore:
\na incercat, in cateva randuri, – este adevarat, incalcand regulamentul –
\nsa-si vada prietena iar o data, a scos niste sunete care sugerau porecla
\nunuia dintre supraveghetori (!). Cel de al doilea detinut, S.R.,
\nprimise 8 luni de restrictiv, din care executase 2, pentru o evadare. La
\nsolicitarea detinutului, reprezentantii asociatiei au comunicat redactiei
\ncotidianului \u201cNational\u201d, la data de 3 octombrie, disponibilitatea acestuia
\nde a dona un rinichi in beneficiul unei tinere despre al carei caz ziarul
\nscrisese cu circa 6 zile in urma. Detinutii aveau carti si ziare. Ei pot
\nprimi pachete si vizite numai cu aprobarea directorului penitenciarului.<\/p>\n

La sectia de femei, reprezentantii asociatiei
\nau vizitat camera 61, in care 14 persoane erau cazate in 10 paturi. In general,
\ndetinutele s-au declarat multumite de conditiile din penitenciar: mancarea,
\nconsiderau ele, este mai buna decat in alte penitenciare (mai putin varza
\nservita in ziua vizitei), cadrele se poarta corespunzator, pot sa dea 2
\ntelefoane pe luna, le sunt acordate drepturile la vizita si pachete dupa
\nnoile reglementari, pot sa faca dus cu apa calda in fiecare zi. La plimbare
\nmerg zilnic, pana la 2 ore, de luni pana vineri, iar la cabinetul medical
\nvinerea (cu exceptia cazurilor de urgenta, tratate oricand apar). Detinutele
\nau rugat ca programul de televizor sa inceapa mai devreme de ora 17, sa
\npoata merge la vizite in hainele de acasa si sa li se dea voie sa coase,
\nsa croseteze si impleteasca si in camere (din ratiuni de \u201csiguranta\u201d, nejustificate,
\nin opinia asociatiei, detinutelor de la Codlea nu le este permis sa aiba
\nin camere crosete, ace, andrele etc). Grupul sanitar avea o chiuveta, o
\ncabina pentru WC si una cu dus.<\/p>\n

Sectorul vizite<\/strong><\/p>\n

Sectorul destinat vizitelor are spatii si amenajari
\ncorespunzatoare. Pot fi primite, simultan, 7 vizite la cabina, pentru periculosi,
\n10 la \u201cobisnuit\u201d si 4 la masa. Durata unei vizite este de cel putin 30 de
\nminute si maxim 2 ore. Spatiile pentru primirea pachetelor sunt astfel amenajate
\nincat detinutii pot sa vada continutul pachetelor pe care subofiterii le
\npreiau de la cei care li le-au adus.<\/p>\n

Discutia cu detinutul A.C.<\/strong><\/p>\n

A.C., avand dubla cetatenie, romana si
\nfranceza, a fost adus in penitenciar din arestul politiei din Sfantu Gheorghe
\nla data de 6 septembrie 2002, fiind acuzat ca a fumat tigari cu marijuana. La
\nscurt timp, colegii de camera i-au furat mai multe obiecte de lenjerie si cosmetice.
\nEl a raportat directorului unitatii, care a fost de acord sa fie mutat in alta
\ncamera, numarul 7, unde sunt cazati mai multi detinuti straini. C. este
\nmultumit de conditiile din actuala camera si se intelege bine cu colegii sai.
\nLa venirea in penitenciar, ca si la data vizitei, el suferea de pitiriazis verzicolor,
\no afectiune pe care a tratat-o corespunzator cu medicamente aduse de familie.
\nLa data vizitei epuizase medicamentele respective si urma sa solicite serviciului
\nmedical tratamentul necesar.<\/p>\n

3. Concluzii<\/strong><\/p>\n

APADOR-CH considera ca, in contextul actual, penitenciarul
\nasigura conditii de detentie suportabile, dar inca departe de standardele europene.<\/p>\n

Asociatia apreciaza decizia luata de Ministerul Justitiei
\nsi DGP de a suplimenta drepturile detinutilor la vizite, pachete si tigari,
\nprecum si cu privire la organizarea regimului semideschis de detentie si normarea
\nsi retribuirea muncii detinutilor. O rezerva importanta este aceea in legatura
\ncu recompensarea detinutilor care dau informatii despre colegii lor cadrelor
\nsi personalului SIPA. <\/b>Masura este un indemn nedisimulat la delatiune, ceea
\nce este nu doar in dezacord cu etica unor relatii interumane civilizate, ci
\nsi un risc serios ca intre detinuti sa creasca neincrederea, teama si ura personala,
\nfapt care poate duce chiar la acte de razbunare cu consecinte dintre cele mai
\ngrave.<\/p>\n

Epidemia de scabie din vara\u2013toamna acestui an constituie
\nun eveniment regretabil atat pentru penitenciar cat si pentru DGP. APADOR-CH
\nconsidera ca producerea lui este si o consecinta a suprasolicitarii medicilor,
\nin detrimentul actului medical de care ar trebui sa beneficieze detinutii<\/b>.
\nDaca cei 32 de detinuti care s-au imbolnavit de raie ar fi avut posibilitatea
\n\u2013 pe care o au, evident, cadrele militare \u2013 de a trai in conditii igienico\u2013sanitare
\nsi de a merge oricand la orice medic ar fi vrut, este putin probabil ca ar mai
\nfi contractat boala. Asociatia reitereaza DGP solicitarea de a dispune ca medicii
\ndin penitenciare sa se ocupe exclusiv de detinuti<\/b>. APADOR-CH solicita
\nconducerii unitatii sa dea serviciului medical intregul concurs in lichidarea
\ncompleta a consecintelor epidemiei, inclusiv sub aspectul obligarii tuturor
\ndetinutilor de a se conforma integral regulilor igienico-sanitare stabilite
\nde medici.<\/p>\n

Asociatia solicita conducerii DGP:<\/strong><\/p>\n