{"id":1914,"date":"2002-05-24T00:00:00","date_gmt":"2002-05-24T00:00:00","guid":{"rendered":"http:\/\/www.apador.org\/seamus\/raport-asupra-vizitei-la-spitalul-penitenciar-dej-2\/"},"modified":"2002-05-24T00:00:00","modified_gmt":"2002-05-24T00:00:00","slug":"raport-asupra-vizitei-la-spitalul-penitenciar-dej-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/apador.org\/en\/raport-asupra-vizitei-la-spitalul-penitenciar-dej-2\/","title":{"rendered":"Raport asupra vizitei la spitalul penitenciar Dej"},"content":{"rendered":"

Sorry, this entry is only available in Rom\u00e2n\u0103<\/a>. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.<\/p>

<\/p>\n

1. Pe data de 24 mai 2002,
\n doi reprezentanti ai APADOR-CH au vizitat spitalul penitenciar Dej. <\/p>\n

2. Date generale<\/p>\n

Fata de vizita precedenta
\n (aprilie 2001), s-au remarcat progrese in privinta asigurarii personalului medical
\n si de paza necear bunei functionari a spitalului. Astfel, in aprilie 2001, sectia
\n chirurgie nu putea functiona(decat pentru operatii usoare) deoarece nu exista
\n decat un medic chirurg; in prezent sunt trei. Din cei 16 ofiteri si subofiteri
\n de care servicul de paza si tratament ducea lipsa in 2001, au fost angajati
\n 13 (4 ofiteri si 9 subofiteri). Sub aspectul dotarilor, sunt aprobate si urmeaza
\n sa soseasca: un ecograf abdominal (ca substitut pentru aparatul ECO doppler,
\n prea scump), linia \u201cElisa\u201d pentru depistarea HIV, hepatitei B si C si tumorilor,
\n precum si o autoambulanta dotata cu aparatura pentru interventii de urgenta.
\n In decembrie 2001, spitalul a reusit sa achizitioneze un microbuz (fara dotari
\n medicale) pentru transportarea detinutilor, in conditii mai bune, la Cluj, pentru
\n consultatii de specialitate. Evident, autoambulanta cu aparatura speciala, ramane
\n o prioritate.<\/p>\n

Medicii din spital sunt
\n preocupati de durata prea lunga<\/b> a circuitului cererilor de punere in
\n libertate pe motive de boala, in principal in cazul detinutilor cu boli terminale.
\n Cererea se adreseaza de detinut unei instante de judecata care dispune efectuarea
\n unei expertize medicale. Spitalul transmite Institutului medico-legal toata
\n documentatia, precum si avizul sau. IML nu are un termen-limita in care sa depuna
\n concluziile sale la judecatorie. Prin urmare, daca expertiza IML nu este gata
\n la termenul stabilit pentru judecarea cererii detinutului, instanta va acorda
\n un nou termen. Procedura se poate repeta pana la depunerea expertizei IML. Au
\n existat cazuri in care rezultatele de la IML au intarziat aproape un an. Detinutul
\n Zolti Janos are cancer ganglionar generalizat, in faza avansata. In sistemul
\n penitenciar, spitalele nu au specialisti si aparatura necesari si nici medicamente
\n (citostatice). Desi situatia detinutului este mai mult decat clara, expertiza
\n medico-legala a intarziat aproape o luna, timp in care medicii de la Dej nu
\n l-au putut ajuta cu nimic. Prin urmare, APADOR-CH solicita DGP ca, fie direct,
\n fie prin Ministerul de Justitie sa poarte discutii si, eventual, sa incheie
\n un protocol, cu IML pentru scurtarea la minimum a duratei redactarii expertizei
\n medico-legale in special in cazul unor detinuti cu boli terminale sau cu probleme
\n majore si evidente de sanatate. <\/b><\/p>\n

In 2001, se discuta despre
\n intentia DGP de a elabora un regulament de ordine interioara pentru unitatile
\n spitalicesti din reteaua sa. Conform celor spuse de conducerea spitalului, exista
\n deja o serie de propuneri concrete, unitatea de la Dej inaintand un proiect
\n de regulament complet, aplicabil si penitenciarelor obisnuite sub aspectul igienico-sanitar.
\n APADOR-CH sustine ideea emiterii unui astfel de regulament separat. In opinia
\n asociatiei, regulamentul separat ar trebui sa cuprinda cel putin urmatoarele
\n prevederi:<\/p>\n

Pentru spitalele penitenciare<\/p>\n

interzicerea imobilizarii
\n detinutilor bolnavi cu catuse (inclusiv pe durata transportului la consultatii\/internari
\n in alte spitale sau transferuri; bineinteles, interzicerea lanturilor chiar
\n daca, in regula generala, nu se folosesc). Pentru imobilizarea detinutilor
\n foarte agitati sa se recurga exclusiv la bandaje medicale;
\n limitarea drastica a
\n situatiilor ce sunt considerate incalcari ale ROI; eventualele pedepse trebuie
\n limitate la avertismente, mustrari si maximum retragerea dreptului la o singura
\n vizita (spitalul din Dej procedeaza deja in acest fel); sanctiunile<\/b>
\n nu se vor include si<\/b> nici<\/b> nu vor fi mentionate<\/b> in
\n dosarul detinutului;<\/b>
\n renuntarea la trezirea
\n obligatorie la ora 6.00, nejustificata in cazul unor detinuti bolnavi;<\/p>\n

Pentru cabinetele medicale
\n din penitenciare<\/p>\n

interzicerea consultatiilor
\n acordate cadrelor de medicii penitenciarelor, exceptand urgentele;
\n interzicerea mentionarii
\n pe dosarul medical al unui detinut a termenului \u201csimulant\u201d; nimeni nu poate
\n garanta ca \u201csimulantul\u201d nu se va imbolnavi cu adevarat or, din cauza \u201cetichetei\u201d
\n el risca sa nu primeasca la timp ingrijirea medicala necesara;
\n nici un detinut nu va
\n sanctionat in nici un fel daca a cerut sa fie dus la cabinetul medical iar
\n doctorul sau asistentul a considerat ca nu era cazul;
\n interzicerea imobilizarii
\n detinutilor bolnavi cu lanturi si\/sau catuse. Catusele pot fi folosite numai
\n in cazul detinutilor bolnavi foarte agitati, numai cu avizul medicului si
\n numai pe durata transportului la si de la spitale\/clinici civile. Pe durata
\n internarii in spitale\/clinici civile, detinutii bolnavi pot fi imobilizati
\n numai cu bandaje si numai la cererea medicului civil<\/i><\/b>;
\n pe durata internarii
\n in spitale civile sau infirmeriile penitenciarelor, regimul sanctionator pentru
\n abateri de la ROI va fi identic cu cel din spitalele penitenciare;<\/b>
\n obligatia medicilor\/asistentilor
\n din toate unitatile sistemului penitenciar de a consemna in registrele si
\n fisele medicale toate ranile, contuziile, urmele de lovituri prezentate
\n de oricare detinut in orice moment al detentiei; <\/i>nerespectarea obligatiei
\n sa fie pedepsita cu sanctiuni administrativ-disciplinare; daca omisiunea consemnarii
\n impiedica aflarea adevarului intr-o cauza penala, medicul\/asistentul va fi
\n cercetat penal pentru complicitate la infractiune (<\/b>tortura, tratamente
\n inumane sau degradante, cercetare abuziva etc.).<\/p>\n

 <\/p>\n

In privinta spitalelor
\n penitenciare, APADOR-CH cere Ministerului de Justitie si Directiei Generale
\n a Penitenciarelor sa faca demersuri urgente la Casa Nationala Militara de
\n Asigurari de Sanatate pentru renuntarea la \u201cbaremul obligatoriu lunar de externari<\/i><\/b>
\n \u201c (in cazul spitalului Dej, acesta este de 200 pe luna, adica exact capacitatea
\n maxima). Fara indeplinirea \u201cnormei\u201d spitalele nu primesc fondurile necesare<\/b>.
\n Aceasta bizara reglementare (din martie 2002) reprezinta un real pericol
\n pentru calitatea actului medical. Constransi de \u201cnorma\u201d, medicii pot ajunge
\n in situatia de a externa bolnavi nevindecati complet, cu riscul evident al
\n recidivei. <\/b>Pana in martie 2002, baremul impus de CNMAS \u2013 discutabil si
\n acesta \u2013 se referea la numarul de internari<\/b>. Au existat destule cazuri
\n in care un detinut prezenta diverse afectiuni, fiecare tinand de sectii diferite
\n si presupunand consult si tratament diferite. Firesc, mutarea detinutului
\n de la o sectie de specialitate la alta (de pilda: de la chirurgie la oftalmologie)
\n era considrata internare<\/b>. In urma noii reglementari, un detinut care
\n a fost tratat pentru afectiuni diferite si paraseste spitalul inseamna doar
\n o externare<\/b>. APADOR-CH impartaseste opinia directoarei spitalului penitenciar
\n Dej, conform careia criteriul de baza trebuie sa fie calitatea actului
\n medical (numar de vindecari complete\/partiale, cazuri nerezolvate, decese
\n etc.) si in nici un caz doar numarul externarilor (si nici ale internarilor).
\n <\/b><\/p>\n

O alta problema, relativ
\n minora la spitalul Dej dar cu impact asupra moralului bolnavilor, este numarul
\n redus de televizoare si ocaziile \u2013 prea putine \u2013 de a avea vreo activitate
\n relaxanta. Deoarece spitalul este in negocieri de peste doi ani pentru preluarea
\n unei aripi de cladire \u2013 nefolosite \u2013 ce apartine Judecatoriei (deci tot Ministerului
\n de Justitie) s-ar putea amenaja un spatiu, fie in actualul spatiu, fie in
\n cel ce urmeaza sa fie preluat, care sa serveasca drept club al detinutilor
\n bolnavi. Putinele activitati cu detinutii (inclusiv slujbele religioase) au
\n loc pe holuri sau in in micile spatii de supraveghere (consilierea individuala).
\n Un club al detinutilor, dotat cel putin cu un televizor, ar rezolva, partial,
\n aceste probleme.<\/p>\n

In sfarsit, cu toate ca
\n regimul accesului la singurul telefon public din spital este mai relaxat decat
\n in penitenciarele obisnuite (detinutii bolnavi pot telefona o data pe saptamana
\n iar aprobarea cererii se da intr-o zi), durata convorbirilor este de 5 minute
\n (maximum 10) chiar daca nu mai este alt detinut programat. In plus, incaperea
\n in care se afla telefonul (in sectorul vizite) este foarte mica (4-5 mp) iar
\n supraveghetorul, care sta inauntru, nu poate sa nu auda tot ce vorbeste
\n detinutul.<\/b> APADOR-CH insista ca secretul corespondentei sa fie respectat
\n si in cazul convorbirilor telefonice.<\/b><\/p>\n

3. Conditii de detentie<\/p>\n

3.1. Efective<\/p>\n

La o capacitate normata
\n de 210 locuri, din care 26 rezervate pentru detinutii sanatosi care presteaza
\n servicii pentru spital, erau internati 133 de detinuti bolnavi, din care 12
\n preventivi si 121 cu condamnari definitive. Spitalul nu primeste detinute
\n (toate bolnavele din penitenciare sunt duse la spitalul penitenciar Jilava).
\n Nici un minor nu era internat in ziua vizitei. Un caz deosebit a fost cel
\n al unui contravenient <\/b>caruia judecatoria din Baia Mare ii transformase
\n o amenda neplatita in zile de inchisoare care a ajuns la Dej cu ciroza
\n decompensata, in stare foarte grava, practic la un pas de moarte. <\/b>Sigur
\n ca, pana la urma se poate spune ca a avut \u201cnoroc\u201d pentru ca a fost tratat
\n si salvat de la moarte. Dar ramane chestiunea de principiu a opticii unui
\n judecator care l-a trimis la inchisoare, pentru o simpla contraventie, pe
\n un om evident incapabil sa-si faca pedeapsa. <\/b><\/p>\n

Personalul medical este
\n format din 11 medici, un farmacist, doi biochimisti si 37 de asistenti (in
\n crestere fata de anul trecut). Tot in crestere este si numarul cadrelor de
\n la paza si tratament (peste 50). Un tanar detinut sanatos are \u201cfunctia\u201d de
\n insotitor permanent pentru bolnavii din sectia ATI (anestezie \u2013 terapie intensiva).\n <\/p>\n

<\/b>3.2. Blocul
\n alimentar<\/p>\n

Desi are in dotare mai
\n multe marmite, hrana \u2013 din cauza numarului relativ redus de detinuti – se
\n pregateste numai pe plita cu gaze. Meniul din ziua vizitei APADOR-CH cuprindea:\n <\/p>\n

dimineata : ceai, margarina
\n si biscuiti \u2013 la comun; ceai, margarina si branza – la regim;
\n pranz: supa de cartofi
\n si ghiveci de legume cu carne \u2013 la comun; supa de cartofi si paste cu carne
\n \u2013 la regim;
\n seara : ghiveci de legume
\n fara carne \u2013 la comun; iahnie de fasole fara carne — la regim (diabeticii
\n aveau tocana de cartofi, tot fara carne).<\/p>\n

Cantitatile de carne si
\n subproduse de carne folosite in ziua respectiva erau 43,5 kg carne de vita
\n si 2,3 kg carne de porc.<\/p>\n

Felurile de mancare de
\n la pranz aratau bine. In plus, a fost una din rarele dati in care reprezentantii
\n asociatiei au vazut carne<\/b> (de vita) in cantitati suficiente, in hrana
\n detinutilor.<\/p>\n

Din pacate, s-a creat
\n o confuzie in legatura cu suplimentele date bolnavilor : la blocul alimentar,
\n celor doi reprezentanti li s-a spus ca ar fi vorba de doua suplimente zilnice
\n <\/b>(la ora 10.00 si respectiv 17.00) pentru toti bolnavii. <\/b>Pe durata
\n vizitei, cele doua suplimente s-au redus la unu <\/b>(la ora 10.00) iar
\n pana la urma, se pare ca numai distroficii, diabeticii<\/b> si cei cu
\n TBC <\/b>primesc acest supliment (spitalul are sectii de triaj, boli interne,
\n oftalmologie, ORL, terapie intensiva si chirurgie). A ramas neclar daca este
\n vorba de unul sau doua suplimente si cine primeste ce.<\/p>\n

O alta problema oarecum
\n bizara priveste alternanta cantitatilor de carne pentru detinuti: in zilele
\n in care hrana se prepara cu carne de vita (cum a fost ziua vizitei) se scot
\n 44 kg plus 2\/3 kg de carne de porc<\/b>, in vreme ce in zilele \u201cnumai cu
\n porc\u201d, cantitatea de carne este de 16-17 kg.<\/b><\/p>\n

In \u201cbeci\u201d (depozitul de
\n alimente) reprezentantii asociatiei au gasit mari cantitati de ceapa si cartofi
\n in stare avansata de degradare (ceapa era toata incoltita, cartofii la fel,
\n dar erau dati cu o solutie de var). \u201cNu putem sa le aruncam; o sa le folosim
\n la gatit\u201d \u2013 a fost raspunsul cadrelor. Tot in \u201cbeci\u201d, erau depozitate circa
\n 20 kg de malai extra in pungi de 1 kg, cu termenul de valabilitate expirat
\n la 1 martie 2002 (malaiul ar fi fost destinat popotei cadrelor).<\/p>\n

3.3. Camerele<\/p>\n

Camerele vizitate (nr.35
\n \u2013 10 detinuti la 20 de paturi; ATI \u2013 3 detinuti plus insotitorul permanent
\n la 8 paturi; nr. 21 \u2013 10 detinuti la 14 paturi) sunt curate si dotate cu grupuri
\n sanitare acceptabile (un WC cu vas, o chiuveta si un dus fiecare). Detinutii
\n au apa calda zilnic. Toti s-au declarat multumiti de calitatea asistentei
\n medicale, de hrana si cazare, mai ales prin comparatie cu penitenciarele de
\n unde veneau.<\/p>\n

Programul de plimbare
\n este de o ora pe zi, inclusiv sambata si duminica.<\/p>\n

3.4. Activitati cultural
\n educative<\/p>\n

Cele mai multe camere
\n nu au televizor, asa incat aproape singura \u201cdistractie\u201d a detinutilor ramane
\n ascultatul radioului. Spitalul are o statie radio, care retransmite un post
\n local si prin care mai difuzeaza casete cu programe proprii de educatie sanitara
\n sau privind drepturile omului. Serviciul socio-cultural, in care lucreaza
\n doua persoane (plus tehnicianul), nu dispune de jocuri de sah sau remy iar
\n cartile din biblioteca (circa 3000 de titluri) nu par a starni interesul detinutilor.
\n Editarea unei reviste (\u201cSperanta\u201d) \u2013 bilunara la Dej, lunara in alte penitenciare
\n – in trei exemplare <\/b>care circula de la o camera la alta, aminteste
\n mai degraba de samizdat <\/i>decat de o actiune culturala cu impact asupra
\n detinutilor. Dupa toate aparentele, aceste \u201creviste\u201d sunt rezultatul unei
\n dispozitii a DGP, prin care se \u201cbifeaza\u201d o activitate.<\/p>\n

Un preot ortodox, angajat
\n cu jumatate de norma, vine in spital miercurea, sambata si la sarbatori religioase,
\n dar slujbele se tin pe hol. Tot pe hol au loc si intalnirile saptamanale cu
\n organizatia de educatie religioasa \u201cStanca veacurilor\u201d sau \u2013 mai rare – cu
\n reprezentantii cultului romano-catolic. Cei doi educatori tin sedinte de consiliere
\n individuala cu detinutii in …. cabina cu pereti de sticla a supraveghetorului.<\/p>\n

Reprezentantii APADOR-CH
\n inteleg ca, datorita marii fluctuatii a detinutilor, este foarte greu de organizat
\n si desfasurat programe socio-culturale de durata. Dar amenajarea unui club
\n al detinutilor cu cateva mese si scaune si un televizor este foarte necesara.
\n Pe langa slujbe, intalniri si discutii, clubul ar suplini \u2013 partial \u2013 lipsa
\n televizoarelor si, mai ales, ar oferi detinutilor o posibilitate de a participa
\n la unele activitati in conditii mai civilizate decat pe holuri<\/b>. De asemenea,
\n achizitionarea unor jocuri de sah si remy nu poate constitui o problema
\n financiara insurmontabila. <\/b><\/p>\n

4. Cazuri deosebite<\/p>\n

Detinutul Nicolae
\n Maghiran, transferat de la Margineni la Colibasi in decembrie 2001, a suferit,
\n de-a lungul timpului, amputarea<\/b> ambelor picioare de la sold. <\/b>Boala
\n i-a afectat si mainile si, pentru ca spitalul Colibasi nu are dotarile necesare,
\n Maghiran a fost operat la un spital civil din Pitesti, unde i s-au amputat
\n falangele de la ambele maini<\/b>. Detinutul, adus la Dej in mai 2002, va fi
\n din nou operat la maini, deoarece cateva degete operate s-au necrozat. Dar
\n nici viitoarea operatie nu este o garantie ca problema va fi rezolvata.
\n <\/b><\/p>\n

Reprezentantii APADOR-CH
\n considera ca mai intai incarcerarea si apoi mentinerea in detentie a unei
\n jumatati de om sunt inacceptabile. Detinutul, care mai are de executat zece
\n luni din pedeapsa, are familie dispusa sa-l ingrijasca. El afirma ca a facut
\n patru cereri de gratiere<\/i>, din care doua in 2002 (pe 17 ianuarie si
\n 28 aprilie) si ca nu a primit nici un raspuns.<\/b><\/p>\n

Detinutul Vasile Suciu
\n (31 de ani) are o condamnare de 20 de ani, din care a executat aproape 11.
\n Nu isi poate folosi deloc piciorul stang, deplasandu-se numai cu carjele.
\n Diagnosticul este \u201csindrom post-tromboza\u201d si, dupa toate aparentele, nu exista
\n sanse de vindecare. <\/p>\n

Detinutul Iordan Baba,
\n condamnat la 5 ani din care a executat 10 luni, sustine ca si-a pierdut ochiul
\n drept intr-un accident din 1983 dar ca i-ar fi ramas o bucatica de os in orbita
\n care ii cauzeaza infectii repetate. Medicii de la Dej afirma ca i s-au facut
\n investigatiile necesare si ca nu s-a depistat nici un fragment de os. Cert
\n este insa ca infectiile se repeta si ca trebuie identificate cauza si remediul.
\n Detinutul este convins ca numai sectia neurochirurgie a spitalului din Tg.Mures
\n (unde a mai fost operat) i-ar putea rezolva problema.<\/p>\n

Concluzii:<\/p>\n

APADOR-CH solicita DGP
\n finalizarea de urgenta a preluarii de catre spitalul Dej a aripii de cladire
\n disponibile de la Judecatorie. Prelungirea procedurii este de neinteles de
\n vreme ce este vorba de un simplu transfer in cadrul aceluiasi minister (Ministerul
\n de Justitie);
\n Asociatia sustine elaborarea
\n unui regulament de ordine interioara separat pentru spitalele penitenciare
\n si cabinetele medicale si infirmeriile din sistemul DGP. APADOR-CH spera ca
\n se va tine cont de sugestiile sale si se ofera sa colaboreze cu DGP pentru
\n finalizarea acestui document;
\n APADOR-CH cere DGP sa
\n faca toate demersurile necesare pentru renuntarea la \u201cbaremul de externari\u201d
\n impus de CNMAS, subliniind ca acesta poate impieta asupra calitatii actului
\n medical;
\n Asociatia solicita conducerii
\n spitalului Dej sa amenajeze un club al detinutilor dotat cu televizor, sa
\n achizitioneze jocuri de sah si remy (sau similare) si sa nu mai foloseasca
\n legume degradate sau produse expirate pentru prepararea hranei;<\/p>\n

APADOR-CH cere DGP sa verifice
\n daca cererile de gratiere ale detinutului Nicolae Maghiran au ajuns la destinatie
\n si sa faca toate demersurile legale posibile pentru a rezolva situatia acestuia.<\/p>\n

Manuela Stefanescu
\n Valerian Stan <\/p>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pe data de 24 mai 2002, doi reprezentanti ai APADOR-CH au vizitat spitalul penitenciar Dej<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[15],"tags":[],"class_list":["post-1914","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-monitorizarea-conditiilor-de-detentie-penitenciare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1914","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1914"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1914\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1914"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1914"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1914"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}