{"id":1915,"date":"2002-05-23T00:00:00","date_gmt":"2002-05-23T00:00:00","guid":{"rendered":"http:\/\/www.apador.org\/seamus\/raport-asupra-vizitei-la-penitenciarul-bistrita\/"},"modified":"2002-05-23T00:00:00","modified_gmt":"2002-05-23T00:00:00","slug":"raport-asupra-vizitei-la-penitenciarul-bistrita","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/apador.org\/en\/raport-asupra-vizitei-la-penitenciarul-bistrita\/","title":{"rendered":"Raport asupra vizitei la penitenciarul Bistrita"},"content":{"rendered":"

Sorry, this entry is only available in Rom\u00e2n\u0103<\/a>. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.<\/p>

<\/p>\n

In ziua de 23 mai 2002,
\n doi reprezentanti ai APADOR-CH au vizitat penitenciarul din Bistrita.<\/p>\n

Aspecte generale<\/p>\n

Profilul unitatii este
\n pentru detinutii cu pedepse de pana la 10 ani inchisoare. La data vizitei
\n in penitenciar se aflau 1033 de detinuti (959 condamnati definitiv, 27 arestati
\n preventiv in curs de judecata, 43 condamnati in prima instanta si 4 contravenienti;
\n 43 dintre detinuti sunt tineri iar 2 minori). Capacitatea normata a penitenciarului
\n este de 837 de locuri iar numarul paturilor instalate era de 948, ceea ce
\n face ca aici supraaglomerarea sa nu fie o problema deosebita fata de situatia
\n din alte penitenciare. Detinutii condamnati definitiv sunt tinuti separat
\n de ceilalti. Si detinutii recidivisti sunt separati de cei nerecidivisti,
\n cu exceptia camerelor in care sunt cazati detinutii \u201ccu grad sporit de periculozitate\u201d).<\/p>\n

Numarul total al cadrelor
\n este, in statul de organizare, de 217, din care erau incadrate 203 posturi
\n (la operativ erau 146 de cadre, ceea ce inseamna 1 cadru la 7 detinuti). Problema
\n cel mai acut resimtita este lipsa a cel putin 2 ofiteri la compartimentul
\n cultural \u2013 educativ.<\/p>\n

Din cauza lipsei fondurilor,
\n unitatea a fost nevoita, in 1997, sa opreasca investitia pe care o incepuse
\n si care consta, in principal, in construirea a trei pavilioane noi pentru
\n detentie (pana in 1997, s-a reusit construirea numai a unei parti dintr-un
\n pavilion de detentie).<\/p>\n

La data vizitei, la munca
\n erau folositi 351 de detinuti (cei mai multi, circa 200, in constructii, cu
\n contract pe tot anul, iar in jur de 100 la gospodaria agozootehnica a unitatii
\n si la deservire in interior). Din productia proprie de la GAZ se asigura intreg
\n necesarul de carne, oua si lapte si partial de legume. Pe baza unui ordin
\n al DGP, unitatea poate sa negocieze cu beneficiarii si contracte sub salariul
\n minim pe economie, in cazul in care printr-un asemenea contract s-ar da de
\n lucru unui numar mai mare de detinuti pe o durata mai mare. Detinutii scosi
\n la munca primesc 10% din salariu plus o zi \u201ccastig\u201d (care se deduce din pedeapsa
\n de excutat) la 3 zile de munca, dar numai daca indeplinesc norma in proportie
\n de 110%. <\/p>\n

Procedurile disciplinare
\n pentru cazurile de incalcare a regulamentului de ordine interioara presupun,
\n mai intai, intocmirea \u201craportului de incident\u201d de catre \u201cagentul constatator\u201d.
\n Raportul este preluat de ofiterul cu disciplina, care face primele cercetari
\n si sesizeaza comisia de disciplina. Comisia face verificarile care se impun
\n \u2013 intre altele audiind detinutii in cauza, indiferent de gravitatea abaterii
\n si sanctiunea preconizata – si stabileste pedeapsa. In cazurile in care detinutii
\n sunt nemultumiti de decizia comisiei pot sa faca contestatie, mai intai la
\n comandant iar apoi la procurorul unitatii. In unitate, lanturile nu sunt folosite
\n in absolut nici o situatie. La data vizitei, in categoria \u201cdificili si periculosi\u201d
\n erau 34 de detinuti, care se aflau cazati in 3 camere, impreuna cu alti detinuti
\n (necategorisiti astfel dar care, din motive tinand de comportamentul din penitenciar,
\n sunt supravegheati cu un plus de atentie fata de detinutii obisnuiti). Potrivit
\n conducerii penitenciarului, in categoria \u201cpericulosi\u201d sunt introdusi detinutii
\n cu evedari, cei agresivi si cei care se automutileaza. Reprezentantii unitatii
\n au precizat ca detinutii nu sunt introdusi in aceasta categorie pe baza unor
\n simple adnotari de pe copertile dosarelor lor, atunci cand acestia vin in
\n unitate. Regula este ca daca o asemenea adnotare nu este sustinuta de o documentare
\n detaliata si credibila detinutii nu sunt trecuti la periculosi. Regimul detinutilor
\n periculosi nu difera de cel obisnuit decat prin aceea ca programul de plimbare
\n este supravegheat de doi subofiteri in loc de unul. Lunar, o comisie speciala
\n analizeaza situatia detinutilor din aceasta categorie. Reprezentantii APADOR-CH
\n au insistat ca, in opinia lor, este complet nefiresc ca detinutii care se
\n autoagreseaza sa fie pedepsiti sau introdusi in categoria celor \u201ccu grad sporit
\n de periculozitate\u201d. Principalul argument este ca pentru un detinut care ajunge
\n in situatia de a-si produce leziuni corporale adesea foarte grave, pedepsele
\n disciplinare nu pot constitui un factor descurajant si cu atat mai putin unul
\n care sa-i convinga ca procedeaza gresit. Cei mai multi dintre detinuti ajung
\n la asemenea gesturi din cauza unor nemultumiri profunde tinand de situatia
\n lor juridica, de tratamentul din penitenciar, de unele probleme aparute in
\n relatiile cu familiile, nu o data din cauza unor afectiuni psihice. Pedepsirea
\n unor asemenea oameni este, in opinia APADOR-CH nu doar complet lipsita de
\n sens dar si un fapt de natura sa inrautateasca si mai mult situatia lor. De
\n remarcat este faptul ca la Bistrita nu este pedepsit refuzul de a iesi la
\n munca, in logica pe care o au in vedere si reprezentantii asociatiei, si anume
\n ca o asemenea pedeapsa este lipsita de sens de vreme ce penitenciarul nu poate
\n sa asigure de lucru decat unui numar mic de detinuti. <\/p>\n

Reprezentantii asociatiei
\n au constatat ca in peniteciare se folosesc in continuare formularele vechi
\n pentru dosarele personale ale detinutilor (avand inscriptionate, intre altele,
\n ca organe care dispun arestarea, \u201cMilitia\u201d si Securitatea\u201d). Formularele respective
\n prevad ca obligatorie consemnarea \u201cnationalitatii\u201d detinutilor, mentiune care
\n in opinia asociatiei nu are \u2013 sau nu ar trebui sa aiba – nici o justificare.
\n In dosarul detinutului contravenient Romulus Pal, completat la 10 iunie 1999,
\n la nationalitate fusese inscris cuvantul \u201ctigan\u201d. <\/p>\n

Din discutia cu responsabilii
\n unitatii, a reiesit o anumita rigiditate in felul de a privi programul zilnic
\n al detinutilor. Reprezentantii asociatiei au avut in vedere mai ales faptul
\n ca in practic toate penitenciarele, cei mai multi detinutii stau ani la rand
\n in camere, aproape 24 de ore din 24, fara sa aiba nici o preocupare sau activitate.
\n In aceste conditii, a impune unor asemenea oameni un regim adesea identic
\n cu cel din cazarmi este nejustificat. APADOR-CH nu pledeaza pentru lipsa de
\n organizare si bunul plac in viata din penitenciare, insa considera ca este
\n complet nefiresc ca detinutilor \u2013 niste oameni care stau degeaba in camere
\n timp de 5, 10 sau 20 de ani \u2013 sa li se impuna ca la ora 6 fix sa sara din
\n paturi, \u201cde la 6.10 la 6.15 sa se spele pe dinti\u201d, de la ora 12 la 12.05 sa
\n se pregateasca pentru masa de pranz etc. etc. Desigur, in programul zilnic
\n al unui penitenciar sunt inevitabil obligatorii anumite \u201crepere orare\u201d (ora
\n la care se poate merge la cabinetul medical, la plimbare sau la club, ora
\n la care se primeste mancarea, ora la care se merge la munca sau la instante).
\n Insa in afara unor asemene ore fixe, opinia APADOR-CH este ca programul detinutilor
\n ar trebui sa fie cat mai relaxat cu putinta. Reprezentantii APADOR-CH au fost
\n neplacut surpinsi afland de existenta unui ordin recent al DGP, din 19 aprilie
\n 2002, prin care refuzul de a iesi la plimbarea zilnica devine abatere. Pentru
\n a justifica o asemenea decizie, ordinul invoca – trunchiat – Regulile minime
\n ONU in materie (care nu privesc plimbarea zilnica drept o obligatie a detinutilor
\n dar care stabilesc un principiu pe care ordinul DGP nu il aminteste, anume
\n ca detinutilor trebuie sa li se asigure, in fiecare zi, cel putin o ora pentru
\n plimbare; in vreme ce ordinul DGP prevede doar 30 de minute). In opinia asociatiei,
\n daca detinutul ia sau nu masa, daca vrea sau nu sa mearga la plimbare, la
\n club sau la biserica trebuie sa tina de optiunea sa personala. <\/p>\n

In cursul anilor 2001
\n si 2002, unitatea nu a inregistrat nici o respingere a cererilor de liberare
\n conditionata pe care comisia le-a inaintat judecatoriei Bistrita.<\/p>\n

Toti detinutii \u2013 inclusiv
\n cei necondamnati definitiv \u2013 sunt obligati sa poarte tinuta de penitenciar.
\n Reprezentantii asociatiei au avut, in legatura cu aceasta chestiune doua observatii.
\n Prima, ca in privinta detinutilor necondamnati definitiv practica este contrara
\n normelor internationale in materie iar a doua ca experienta unor alte penitenciare
\n arata ca nimic nu ar pleda impotriva ideii ca toti detinutii care au haine
\n civile sa fie lasati sa le poarte in toate ocaziile (si, in orice caz, pe
\n timpul cand sunt vizitati de familii). Desi initial a avut observatii in legatura
\n cu faptul ca in acest mod s-ar crea o situatie frustranta pentru detinutii
\n care nu au posibilitatea sa primeasca haine de acasa, conducerea unitatii
\n a dat asigurari ca problema ridicata va fi analizata cu solicitudine. <\/p>\n

Reprezentantii APADOR-CH
\n au constatat din nou ca initiativa laudabila a DGP de constituire a categoriei
\n detinutilor in regim semi-deschis a fost abandonata (la Bistrita nu exista
\n nici un detinut in aceasta categorie). Asociatia nu crede ca evadarile \u2013 putine
\n la numar ale unor detinuti din aceasta categorie, intr-o scurta perioada de
\n timp, constituie un motiv suficient pentru renuntarea la idee si solicita
\n DGP sa reia experimentul.<\/p>\n

Vizita in penitenciar<\/p>\n

2.1. Blocul alimentar<\/p>\n

Pentru masa de pranz se
\n gatise ciorba de salata si iahnie de fasole cu carne, la comun, iar la regim
\n (72 de portii) ciorba de salata si paste cu carne; dimineata \u2013 biscuiti cu
\n marmelada si ceai, la comun, iar la regim oua si lapte (cei 2 diabetici primisera
\n in plus margarina); seara \u2013 paste cu jumari, la comun iar la regim mancare
\n de cartofi. Pentru cele doua mese principale fusesera folosite 88,5 kg de
\n carne de porc, 19,6 kg subproduse din carne de porc si 51 kg de slanina. Detinutii
\n cu regim primesc dimineata si seara lapte si o data la doua zile cate un ou
\n fiert. Mancarea arata in general acceptabil iar in felul doi, atat de la comun
\n cat si de la regim, era carne. Bucataria era in conditii bune de igiena si
\n este asigurata in permanenta apa calda pentru spalarea vaselor si celelalte
\n nevoi ale blocului alimentar.<\/p>\n

2.2. Baia unitatii<\/p>\n

In cursul anului 2001,
\n penitenciarul a renuntat la racordarea la reteaua de apa calda a orasului
\n si a achizitionat 9 microcentrale. Desi in camerele detinutilor exista dusuri,
\n apa calda se asigura numai pentru baia comuna, toti detinutii facand aici
\n baia saptamanala, cam 10 \u2013 15 minute pe serie (in discutia cu reprezentantii
\n asociatiei, loctiitorul comandantului pentru paza si regim penitenciar precizase
\n ca detinutii au apa calda la dusurile din camere). Penitenciarul nu are probleme
\n cu apa curenta. Sala de baie, unde erau instalate 27 de dusuri, avea peretii
\n coscoviti si igrasie. Zilele de baie sunt joia, vinerea si sambata.<\/p>\n

 <\/p>\n

2.3. Curtile de plimbare<\/p>\n

Unitatea are doua curti
\n de plimbare, unde sunt amenajate si aparate de forta, si un teren de sport,
\n pe care se poate juca volei si tenis de masa. Una din problemele cele mai
\n serioase pe care le are penitenciarul este ca detinutilor li se asigura numai
\n o jumatate de ora de plimbare pe zi, si numai in 4 zile din saptamana (sunt
\n excluse sambetele, duminicile si ziua de \u201cprogram administrativ si imbaiere\u201d).
\n Explicatia responsabililor unitatii potrivit careia atunci cand ies sa-si
\n scuture cazarmamentul si sa faca baie detinutii s-ar si plimba este departe
\n de a se constitui intr-o solutie la problema amintita.<\/p>\n

2.4. Cabinetul medical<\/p>\n

Penitenciarul are 2 medici
\n generalisti, 1 stomatolog si 6 asistenti medicali (dintre care 1 asistent
\n de farmacie). In cursul unei zile, sunt acordate in jur de 70 de consultatii
\n si tratamente (la cabinetul stomatologic media este de 10 \u2013 15 cazuri). Afectiunile
\n cele mai frecvent intalnite sunt cele digestive, respiratorii si dermatitele.
\n Exista 5 bolnavi de scabie iar 30 de detinuti se afla in evidente cu lues
\n (contractat inainte de venirea in penitenciarul Bistrita, au sustinut medicii).
\n In evidente exista de asemenea 46 de bolnavi de TBC pulmonar, dintre care
\n 11 se afla sub tratament; in urma unor investigatii de specialitate recente,
\n inca 50 de detinuti sunt suspectati de TBC. Unitatea are circa 12 detinuti
\n cu afectiuni psihice care ar necesita internarea intr-o institutie de profil.
\n Examinarile de specialitate se fac la policlinica din oras iar urgentele sunt
\n rezolvate prin spitalul judetean. La internarea in spitalele civile, detinutii
\n sunt incatusati, cu exceptia celor de la \u201cfara paza\u201d si a celor foarte bolnavi.
\n Atat reprezentantii compartimentului paza si tratament cat si cei de la cabinetul
\n medical au apreciat drept excesiva masura incatusarii detinutilor bolnavi,
\n in conditiile in care fiecare dintre ei este escortat in permanenta de 2 subofiteri
\n inarmati. Unitatea nu are probleme cu asigurarea medicamentelor. In cazul
\n in care detinutii vor sa fie tratati cu anumite medicamente aduse de afara,
\n o pot face fie pe baza unei retete a unui medic din afara sistemului, vizata
\n de medicii unitatii, fie a uneia eliberata de cabinetul medical (in ambele
\n cazuri, medicamentele sunt pastrate la farmacia penitenciarului). Detinutii
\n pedepsiti cu izolarea sunt vazuti de medic in fiecare zi, ca si la introducere
\n si la scoatere.<\/p>\n

La cabinetul medical,
\n se afla detinutul Szabo Cocis Petru, care tocmai iesise dintr-un refuz de
\n hrana de 2 zile. El a relatat ca a mai fost in refuz de hrana in decembrie
\n 2001, cand locotenentul Miron l-a \u201cterorizat psihic\u201d, l-a legat cu catuse
\n si l-a introdus la izolator. Detinutul s-a plans ca unele cadre nu fac nimic
\n pentru a-l proteja de colegii care il persecuta banuindu-l ca este informator;
\n atunci cand, din cauza aceasta, a amenintat ca \u201co sa se taie\u201d, a fost pedepsit
\n cu 5 zile izolare severa iar subofiterul Gheorghe Rogozanu l-a agresat. <\/p>\n

Cu ocazia unei recente
\n consfatuiri organizata de serviciul medical al DGP, a fost luata in calcul
\n posibilitatea distribuirii, in viitor, a prezervativelor pentru detinuti,
\n \u201cin limita fondurilor disponibile\u201d. <\/p>\n

In camera 59, infirmerie
\n \u2013 afectiuni curente – se aflau 20 de detinuti si 21 de paturi (instalate pe
\n 3 randuri). Detinutul Constantin Badale (in etate de 85 de ani,<\/b> condamnat
\n la 7 ani pentru omor, din care executase 20 de luni) vedea numai cu un ochi
\n (fusese operat recent de cataracta) si avea probleme serioase cu spatele.
\n Farkas Florian este vegetarian si s-a plans ca uneori \u201ccei de la bucatarie\u201d
\n isi bat joc de el si ii dau mancarea stricata. Detinutii au apreciat drept
\n buna calitatea hranei si a tratamentului medical. Grupul sanitar, o incapere
\n separata, avea un jgheab din beton cu 3 robinete, 1 dus si 2 cabine cu WC
\n \u2013 uri turcesti, unde apa curgea continuu. In camera existau televizor si difuzor.<\/p>\n

2.5. Sectiile de detinere<\/p>\n

La regim restrictiv (camera
\n 55) se afla, pentru 3 luni, Dorin Sima. El mai avusese pana la aceasta pedeapsa
\n 10 rapoarte de incident, cele mai multe din cauza comportamentului violent
\n \u2013 recunoscut de catre detinut \u2013 fata de colegi; din cauza acestui comportament,
\n datorat se pare si unei stari psihice precare, cererea sa de liberare conditionata
\n fusese recent amanata cu 1 an. El iese la plimbare zilnic (cu catuse la mani),
\n mai putin sambata si duminica, si este supravegheat de 2 subofiteri. Vizite
\n si pachete primeste \u201ccu aprobarea comandantului\u201d, iar tigari \u2013 ¼ din
\n ratia obisnuita. In camera erau 3 paturi, incastrate in perete si in pardoseala
\n betonata. WC \u2013 ul turcesc era separat de restul camerei doar printr-un zid
\n de circa 1,5 m inaltime. Sima a apreciat ca mancarea este acceptabila.<\/p>\n

La izolare (camera 54)
\n se afla, pentru 5 zile, detinutul Ion Vasile Roman. El fusese pedepsit pentru
\n ca a avut o altercatie cu \u201cun subofiter de la ateliere\u201d. Pentru acelasi gen
\n de fapte el mai fusese pedepsit de alte 5 ori, din 1998, de cand a venit la
\n Bistrita. La plimbare este scos zilnic, incatusat, cu exceptia zilelor de
\n baie, de smbata si duminica. Detinutilor de la izolare nu li se permite
\n nici un fel de lectura pe durata executarii pedepsei <\/b>(ceea ce in opinia
\n asociatiei este excesiv) <\/b>iar cazarmamentul si lenjeria de pat se ridica
\n de la desteptare si pana la stingere, intre orele 6 si 22. In camera existau
\n 2 paturi din beton si 1 WC turcesc, separat de restul incaperii numai printr-un
\n zid inalt de circa 1,7 m. <\/p>\n

In camera 57 erau 27 de
\n paturi si 26 de detinuti, cei mai multi din categoria celor \u201ccu grad sporit
\n de periculozitate\u201d. Plimbarea zilnica are o durata de ½ ora (la plimbare
\n nu se iese joia, cand este program de baie, si nici sambata si duminica).
\n Detinutii pot sa dea 1 \u2013 2 telefoane lunar, pe baza unei cereri scrise pe
\n care o fac catre comandantul penitenciarului. Baie se face o data pe saptamana
\n iar lunar detinutii primesc cate o lama de ras, pasta de dinti si de ras si
\n sapun. In camera exista un televizor, adus de acasa de unul din detinuti,
\n si un difuzor. Grupul sanitar consta dintr-o incapere separata in care erau
\n un jgheab din beton, un dus si doua cabine cu WC-uri turcesti. Detinutul Bombi
\n Nita a facut in cursul anului trecut doua cereri sa fie transferat la unul
\n din penitenciarele din Bucuresti, cereri care au primit un raspuns negativ
\n motivandu-se ca nu sunt locuri. Dat fiind ca familia sa \u2013 mama si sora – este
\n in Bucuresti, detinutul isi mentine in continuare solicitarea de a fi transferat.\n <\/p>\n

Camera 48 (detinuti care
\n muncesc si \u201cstationari\u201d recidivisti). In camera erau 60 de detinuti, cazati
\n in 51 de paturi iar aerul mirosea urat. Detinutii nu s-au plans de conditiile
\n din penitenciar: calitatea hranei, asistenta medicala, programul de televizor
\n (toate camerele din penitenciar au televizoare \u2013 o parte aduse de acasa de
\n detinuti – iar programul este de la ora 9.00 la 22.00; sambata si duminica
\n \u2013 pana la 24.00 sau 1.00). Baie se face o data pe saptamana iar detinutii
\n primesc o lama de ras la doua lunilame si pasta de ras, pasta de dinti (una
\n la trei luni), sapun si hartie igienica. Nemultumirea detinutilor tine de
\n supraaglomerare (dorm si cate trei in doua paturi) si de programul foarte
\n scurt al plimbarii zilnice (de la 20 la 30 de minute, si numa lunea, martea,
\n miercurea si joia). Grupul sanitar consta si aici dintr-o incapere separata
\n avand un jgheab din beton, un dus si doua cabine cu WC-uri turcesti.<\/p>\n

Detinutul Victor Radeanu,
\n in etate de 50 de ani, are o pedeapsa de 5 ani si jumatate, din care executase
\n 1 an si 7 luni. El arata fizic foarte rau, fiind cardiac, avand un singur
\n plaman, ciroza hapatica si o semiparalizie a partii drepte a acorpului. <\/p>\n

Vasile Trifan era foarte
\n nemultumit ca fusese transferat \u201cfara nici o explicatie de la Bacau\u201d. Desi
\n aprecia conditiile de la Bistrita mai bune decat la Bacau, Trifan era nemultumit
\n de faptul ca la Bacau muncea si \u201ccastiga zile\u201d deduse din pedeapsa. El a insistat
\n ca a fost intotdeauna un detinut care nu a ridicat nici cea mai mica problema
\n si a rugat conducerea unitatii sa ii aprobe sa iasa la munca si aici.<\/p>\n

2.6. Compartimentul cultural
\n \u2013 educativ<\/p>\n

Unitatea are o buna colaborare
\n cu Scoala post-liceala de asistenti sociali \u201cCarol Davila\u201d din Bistrita, Asociatia
\n asistentilor sociali din Transilvania, Scoala post-liceala \u201cLouis Pasteur\u201d
\n si Liga tineretului ortodox. Sunt in curs de desfasurare 12 programe \u2013 cu
\n o durata medie de 3 luni, pe grupe de maximum 12 detinuti – destinate in principal
\n pregatirii pentru liberare si educatiei morale si civice a detinutilor. De
\n doua ori pe saptamana, compartimentul desfasoara programe speciale cu detinutii
\n \u201cdificili\u201d si \u201cpericulosi\u201d. In unitate sunt in jur de 80 de analfabeti de
\n care se ocupa mai ales unul dintre detinutii cu 12 clase; sunt de asemenea
\n organizate cursuri de scolarizare pentru clasele I – IV. In oras au fost organizate
\n expozitii – cu vanzare – de pictura, metaloplastie si goblenuri realizate
\n de detinuti. Detinutii cu aptitudini participa de asemenea la scoaterea a
\n 2 reviste lunare \u2013 \u201cPromisiune\u201d si \u201cGazeta volanta\u201d, fiecare in trei exemplare,
\n care circula din camera in camera.. <\/p>\n

Pe langa Tribunalul din
\n Bistrita nu a fost organizat nici pana acum serviciul de probatiune. In schimb,
\n unitatea este in curs de a pune la punct un protocol cu reprezentantii din
\n zona ai cultului penticostal pentru realizarea unui centru de reintegrare
\n sociala a detinutilor care au problemele cele mai serioase la punerea in libertate.
\n Proiectul are in vedere construirea unei \u201ccase\u201d unde sa se asigure cazarea
\n si masa pentru circa 60 \u2013 70 de detinuti pusi in libertate (centrul urmand
\n sa se ocupe si de gasirea unui loc de munca pentru fostii detinuti). La data
\n vizitei, fusese definitivat statutul viitorului centru. De asemenea, 2 detinuti
\n liberati de curand locuiau intr-un apartament din Bistrita pus la dispozitie
\n de comunitatea penticostala iar unui al treilea i se daduse de lucru pe terenul
\n agricol al uneia din familiile comunitatii. <\/p>\n

2.7. Sectorul pentru vizite<\/p>\n

Sunt amenajate spatii
\n pentru primirea simultana a 11 vizite (6 obisnuite, 4 la mese si 1 la cabina,
\n pentru detinutii considerati periculosi). Sala este astfel amenajata incat
\n detinutii vad continutul pachetelor pe care supraveghetorii le preiau de la
\n vizitatorii lor. <\/p>\n

In sala pentru vizite
\n sunt instalate si cele 2 telefoane publice, iar supraveghetorii, stand in
\n aceasta incapere, aud ce vorbesc detinutii. Pentru aprobarea si evidenta telefoanelor,
\n unitatea a introdus un formular valabil pe o durata mai lunga de timp, insa
\n reprezentantilor asociatie nu le-a fost clar cum functioneaza aceasta metoda
\n in conditiile in care pentru o singura vizita sunt necesare in jur de 10 semnaturi.<\/p>\n

Din initiativa DGP, conducerea
\n unitatii a organizat o consultare a detinutilor privind renuntarea la pachetele
\n de acasa si infiintarea in unitate a unui magazin de la care sa poata fi cumparate
\n alimente, bauturi racoritoare, tigari si alte bunuri necesare detinutilor.
\n In jur de 90% dintre detinuti au optat pentru infiintarea magazinului (un
\n rezultat destul de apropiat de cel din mai multe alte penitenciare). Desi
\n considera initiativa DGP pozitiva, APADOR-CH crede ca formula finala ar trebui
\n sa nu absolutizeze nici intr-un sens, nici in altul si sa se dea posibilitatea
\n detinutilor care isi pot procura mai usor alimentele din gospodaria familiilor
\n sa opteze pentru aceasta varianta. Asociatia sugereaza ca detinutii necautati
\n sa aiba prioritate la selectia pentru munca (desigur, daca indeplinesc conditiile
\n stabilite). In acest fel, ei ar avea posibilitatea sa faca unele cumparaturi,
\n cu banii castigati, de la viitoarele magazine interne<\/p>\n

2.7. Discutia cu detinutul
\n Daniel Talpiga<\/p>\n

Detinutul a reclamat faptul
\n ca in ziua de 25 aprilie 2002, el si colegii din camera 57 au fost victimele
\n unei grupe de interventie \u201cvenita din oras\u201c. Motivandu-se ca in WC-ul camerei
\n 57 se afla un detinut \u201cdrogat\u201d (care, s-a dovedit ulterior, inhalase aburi
\n dintr-un vas cu prenadez), 6 \u2013 7 militari, inarmati \u201cpana in dinti\u201d si cu
\n cagule pe fata, a patruns in incapere, i-au culcat la pamant pe toti detinutii
\n iar pe unii dintre ei, inclusiv pe Talpiga, i-au lovit cu pumnii si bocancii
\n in cap. In cursul aceleasi zile, in camera a fost facuta o perchezitie, lui
\n Talpiga luandu-i-se doua cearceafuri, doua sticle in care tinea apa si o oglinda.
\n Detinutul s-a mai plans ca este tinut la periculosi pentru faptul ca a evadat
\n in urma cu aproape 10 ani, desi in cursul anului 2001 a avut o intrerupere
\n a executarii pedepsei din care s-a intors fara nici o intarziere. <\/p>\n

Responsabilii penitenciarului
\n au recunoscut ca in ziua de 25 aprilie in penitenciar a venit, \u201cin vizita\u201d,
\n grupa de interventie de la penitenciarul din Gherla, grupa care si-a asumat
\n o actiune evident excesiva si nelegala la camera 57 (in discutia initiala,
\n reprezentantii unitatii negasera ca in penitenciar ar fi venit vreodata, din
\n afara, vreo formatiune de acest gen). Faptul ca detinutului Talpiga i-au fost
\n ridicate un numar de obiecte de care reprezentantii APADOR-CH nu au mai auzit
\n in vreun alt penitenciar sa fie considerate \u201cinterzise\u201d a fost explicat prin
\n \u201cdispozitiile legale in acest sens\u201d. In opinia APADOR-CH, interzicerea \u2013 prin
\n regulament sau doar prin \u201cpractica locului\u201d \u2013 a unor obiecte precum cele care
\n i-au fost ridicate lui Talpiga este complet nejustificata. In cazul detinutului
\n Daniel Talpiga un asemenea tratament este cu atat mai greu de inteles cu cat
\n cadrele penitenciarului stiu bine ca acesta este o persoana care \u2013 se pare
\n ca din nemultumiri asemanatoare \u2013 nu cu mult timp in urma a incercat sa se
\n sinucida. <\/p>\n

 <\/p>\n

Concluzii<\/p>\n

APADOR-CH apreciaza ca penitencarul
\n asigura in general conditii acceptabile detinutilor inchisi aici. Faptul ca
\n in unitate nu exista tensiuni majore intre detinuti si personal se datoreaza
\n mai ales preocuparii in acest sens a conducerii unitatii, personalului operativ
\n si de la compartimentul cultural \u2013 educativ, ca si calitatii corespunzatoare
\n a asistentei medicale si hranei.<\/p>\n

Cu toate acestea, este necesar
\n ca la nivelul conducerii penitencarului :<\/p>\n

sa fie cautate solutii
\n urgente pentru prelungirea programului de plimbare a detinutilor la minim
\n o ora pe zi, inclusiv in ziua programului administrativ;
\n programul zilnic al detinutilor
\n sa fie conceput intr-o maniera mai putin rigida decat in momentul de fata,
\n in sensul de a fi obligatorii numai acele activitati si repere orare care
\n prin nerespectarea lor ar impieta asupra functionarii coerente a unitatii
\n si serviciilor sale;
\n sa se aiba in vedere
\n posibilitatea renuntarii la pedepsirea detinutilor care se autoagreseaza;
\n sa se renunte la interdictiile
\n nejustificate care sunt impuse detinutilor cu privire la bunurile si obiectelor
\n pe care le pot avea asupra lor (in opinia asociatiei, interzicerea lenjeriei
\n de pat si de corp de acasa, a oglinzilor, canilor din portelan etc. este nejustificata;
\n sa se analizeze cu solicitudine
\n posibilitatea ca detinutii – in orice caz cei necondamnati definitiv \u2013 sa
\n poata purta hainele proprii;
\n sa se analizeze cu mai
\n multa intelegere situatia detinutului Daniel Talpiga (a se vedea punctul 3);
\n detinutul Victor Radeanu
\n sa fie sfatuit si sustinut in vederea demersurilor legale pe care le poate
\n face pentru a putea fi eliberat (vezi punctul 2.5., camera 48);
\n sa se faca reparatiile
\n care se impun la baia unitatii;
\n sa se simplifice formularul
\n tip pentru telefoane, conceput de unitate, care contine rubrici inutile si
\n presupune prea multe avize ale diferitelor compartimente.<\/p>\n

APADOR-CH solicita DGP:<\/p>\n

sa analizeze posibilitatea
\n continuarii investitiilor la pavilioanele de detinere, intrerupte in cursul
\n anului 1997 si incadrarea celor doua posturi de ofiter libere la compartimentul
\n cultural \u2013 educativ;
\n sa dispuna verificarea
\n celor intamplate cu ocazia vizitei grupei de interventie de la penitenciarul
\n din Gherla (a se vedea punctul 3) si sa dispuna masurile necesare;
\n sa se renunte la ordinul
\n DGP din 19 aprilie 2002 prin care refuzul unui detinut de a iesi la plimbare
\n se considera abatere de la ROI si prin urmare poate fi sanctionat disciplinar.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Manuela Stefanescu
\n Valerian Stan<\/p>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

In ziua de 23 mai 2002, doi reprezentanti ai APADOR-CH au vizitat penitenciarul din Bistrita.<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[15],"tags":[],"class_list":["post-1915","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-monitorizarea-conditiilor-de-detentie-penitenciare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1915","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1915"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1915\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1915"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1915"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1915"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}