{"id":1916,"date":"2002-03-25T00:00:00","date_gmt":"2002-03-25T00:00:00","guid":{"rendered":"http:\/\/www.apador.org\/seamus\/raport-asupra-vizitei-in-penitenciarul-margineni\/"},"modified":"2002-03-25T00:00:00","modified_gmt":"2002-03-25T00:00:00","slug":"raport-asupra-vizitei-in-penitenciarul-margineni","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/apador.org\/en\/raport-asupra-vizitei-in-penitenciarul-margineni\/","title":{"rendered":"Raport asupra vizitei in penitenciarul Margineni"},"content":{"rendered":"

Sorry, this entry is only available in Rom\u00e2n\u0103<\/a>. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.<\/p>

<\/p>\n

In ziua de 25 martie 2002,
\n doi reprezentanti ai APADOR-CH au vizitat penitenciarul din Margineni.<\/p>\n

Aspecte generale<\/p>\n

Penitenciarul – de maxima
\n siguranta, destinat mai ales pedepselor peste 10 de inchisoare – avea la data
\n vizitei urmatoarele efective de detinuti: total \u2013 1614, din care 68 de tineri,
\n 15 minori si 42 contravenienti. (Examinand dosarul contravenientului Dumitru
\n Negriloaia, reprezentantii APADOR-CH au constatat ca acesta avea de executat
\n 90 de zile de detentie ca urmare a tranformarii unei amenzi in zile de inchisoare.
\n In dosar nu exista hotararea judecatoreasca respectiva, in schimb, la 1 martie
\n 2002, cand mai avea de executat 52 de zile de inchisoare, Negriloaia facuse
\n cerere catre judecatoria Racari pentru a beneficia de prevederile Legii nr 82\/1999;
\n pana la data vizitei, detinutul nu primise inca raspuns). Capacitatea legala
\n de detinere a unitatii (la 6 m.c.\/detinut) este de 1175 de locuri, iar numarul
\n paturilor instalate este de 1747. Pana la 20 martie 2002, in unitate fusesera
\n cazati in jur de 2000 de detinuti, din care pana la data vizitei fusesera transferati
\n in alte penitenciare circa 400 de detinuti. Transferurile s-au facut \u2013 si vor
\n continua in perioada imediat urmatoare – deoarece unul din cele doua pavilioane
\n de detinere va intra, de la 1 aprilie, in reparatii capitale. Lucrarile de reparatii
\n sunt prevazute sa dureze pana la sfarsitul acestui an iar, potrivit conducerii
\n penitenciarului, prin grija DGP sunt asigurate fondurile banesti necesare.<\/p>\n

Numarul total al cadrelor
\n este de 341, din care 229 lucreaza in sectorul operativ. Unitatea are un deficit
\n de 28 de cadre (11 ofiteri, 16 subofiteri si 1 maistru militar). <\/p>\n

Circa 800 de detinuti muncesc
\n in fabrica de mobila apartinand Regiei Autonome \u201cMultiproduct\u201d. Fabrica are
\n comenzi de \u201cmic mobilier\u201d mai ales pentru export, iar detinutii primesc un salariu
\n mediu lunar de circa 2 milioane de lei (lor revenindu-le 10% din aceste sume,
\n dupa plata impozitelor legale). In mod obisnuit, in fabrica muncesc cam 900
\n de detinuti, insa in momentul vizitei numarul acestora era mai mic cu 100 din
\n cauza transferurilor pe care unitatea a trebuit sa le faca, in penitenciar ne
\n mai existand detinuti care sa indeplineasca conditiile pentru a fi folositi
\n la munca in fabrica. Spre deosebire de situatia semnalata cu ocazia vizitelor
\n precedente, reprezentantii APADOR-CH au constatat ca \u201cperioada de initiere\u201d
\n in activitatea de productie mai este prevazuta numai pentru detinutii necalificati
\n si nu si pentru cei calificati. Supraveghetorii de la fabrica sunt detasati
\n la Margineni de catre DGP. Cu ocazia vizitei pe care au facut-o in una din halele
\n fabricii, reprezentantii asociatiei au constatat doua aspecte care ar trebui
\n sa stea in atentia conducerii penitenciarului \u2013 detinutii muncesc efectiv 9
\n ore si jumatate pe zi iar in hala, din cauza unei ventilatii evident deficitare,
\n era foarte mult praf rezultat de la fierastraiele circulare si de la lustruirea
\n cu smirghel a materialului lemnos. <\/p>\n

Alti circa 120 de detinuti
\n lucreaza in diferite alte locuri: la GAZ (circa 30, fara paza), la atelierul
\n de tamplarie al unitatii (40), la atelierul propriu de service auto (3-4 detinuti),
\n la legatoria de carti pentru Biblioteca Nationala (intre 2 si 6 detinuti, in
\n functie de comenzi), la curatenie in comuna si la alte activitati gospodaresti
\n in interiorul penitenciarului. Pozitiv este faptul ca penitenciarul poate negocia
\n cu beneficiarii contracte chiar si sub salariul minim pe economie, putand sa
\n puna in schimb conditii care in ultima instanta sunt in avantajul unitatii si
\n al detinutilor (de exemplu, angajarea unui numar mare de detinuti pe o perioada
\n cat mai indelungata). <\/p>\n

Gospodaria agrozootehnica
\n are 40 de hectare de teren arabil, in proprietate, si 52 de hectare in arenda.
\n Sectorul animal are circa 750 de porci, 90 de vite si 600 de gaini.<\/p>\n

In penitenciar exista 45
\n de detinuti \u201ccu un grad sporit de periculozitate\u201d. Unii dintre acestia sunt
\n cazati in camere obisnuite, iar ceilalti – cei \u201cviolenti\u201d, \u201cinstigatorii\u201d, cei
\n cu tentative de evadare, circa 12 de toti – in camere separate, in cadrul sectiei
\n a IV-a. Reprezentantii penitenciarului au precizat ca lunar are loc o analiza
\n a situatiei detinutilor \u201cpericulosi\u201d si ca 3 \u2013 4 dintre ei sunt scosi din aceasta
\n categorie. Faptul ca, potrivit acelorasi precizari, alti 3 \u2013 4 detinuti sunt
\n introdusi in categoria respectiva i-a facut pe reprezentantii asociatiei sa
\n se intrebe daca amintitele analize lunare nu ar putea sa fie formale si lipsite
\n de eficacitatea pe care ar trebui s-o aiba in mod normal. In cazurile de abateri
\n de la ROI, \u201cagentul constatator\u201d intocmeste un \u201craport de incident\u201d pe care
\n il inainteaza ofiterului cu disciplina. Dupa o verificare prealabila a celor
\n intamplate, ofiterul cu diciplina inainteaza raportul directorului penitenciarului,
\n care decide daca se incep sau nu procedurile disciplinare prevazute de regulament.
\n Daca da, comisia de disciplina ii audiaza pe detinutul in cauza si eventualii
\n martori si stabileste pedeapsa. Daca este nemultumit de decizia comisiei, detinutul
\n poate sa o conteste mai intai la directorul unitatii iar apoi, daca mai este
\n necesar, la procurorul insarcinat cu executarea pedepselor. Este pozitiv faptul
\n ca detinutii sunt audiati in toate cazurile, indiferent de gravitatea abaterii
\n si sanctiunea preconizata a fi aplicata. Desi initial conducerea penitenciarului
\n a afirmat ca nu se folosesc lanturile, pe durata vizitei, reprezentantii APADOR-CH
\n au descoperit mai multe cazuri in care s-a recurs la acest mijloc de imobilizare.\n <\/p>\n

In executarea unor pedepse
\n disciplinare in regim restrictiv se aflau 3 detinuti. Situatia acestor detinuti
\n este examinata o data la trei luni. Dupa executarea a 1\/3 din pedeapsa, ei pot
\n sa primeasca vizite, dar numai cu aprobarea directorului si numai in situatia
\n in care au o comportare buna. Pot primi si trimite scrisori, pot primi 1\/4 din
\n ratia de tigari prevazuta pentru detinutii obisnuiti, insa nu au dreptul la
\n pachete. Reprezentantii APADOR-CH au repetat opinia lor \u2013 aceeasi cu a Comitetului
\n european pentru prevenirea torturii (CPT) \u2013 ca atat timp cat mancarea din penitenciare
\n nu este suficienta, inclusiv din punctul de vedere al normelor legale de hranire,
\n ar trebui sa se renunte la pedeapsa cu suspendarea dreptului la pachet. Lunar,
\n directorul unitatii are intalniri cu reprezentantii de camere pe care ii informeaza
\n cu privire la principalele probleme ale unitatii si ii consulta in legatura
\n cu problemele si doleantele de ordin general al detinutilor.<\/p>\n

Judecatoria Moreni accepta
\n practic in proportie de 100% propunerile de liberare conditionata pe care penitenciarul
\n le inainteaza. Pe langa Tribunalul Dambovita a fost infiintat serviciul de probatiune
\n iar in perioada imediat urmatoare penitenciarul va incheia un protocol cu respectivul
\n serviciu in care vor fi stabilite modalitatile concrete in care detinutii pusi
\n in libertate vor putea beneficia de asistenta. <\/p>\n

Unitatea inainteaza lunar
\n DGP situatia detinutilor care au probleme deosebite de ordin medical si\/sau
\n familial si social. <\/p>\n

Plimbarea zilnica a detinutilor
\n dureaza – inclusiv sambata si duminica – circa o ora si jumatate iar in decurs
\n de o saptamana toate camerele ies si la activitati sportive (pentru circa o
\n ora si jumatate, doua ore). <\/p>\n

Sunt instalate doua telefoane
\n publice, de la care detinutii care au cartele pot sa sune o data pe luna (si
\n atunci cand apar probleme deosebite).<\/p>\n

Responsabilii penitenciarului
\n au apreciat ca serviciul medical nu are probleme deosebite pe care sa nu le
\n poata rezolva, cu conditia revenirii celui de al treilea generalist (sau a angajarii
\n unui nou medic). Intrucat Casa militara de asigurari de sanatate are datorii
\n neachitate fata de Spitalul judetean, penitenciarul a incheiat protocoale cu
\n doua unitati medicale private (saptamanal in unitate vin trei medici si un laborator
\n care fac analizele medicale de specialitate). La spitalul de la Targoviste se
\n apeleaza numai pentru urgente si expertize. Regula este ca detinutii internati
\n in spitalele civile nu se incatuseaza (exceptiile sunt detinutii periculosi,
\n violenti fata de personalul medical sau cu intentii de evadare). Reprezentantii
\n APADOR-CH au reamintit cerinta constanta a CPT in sensul ca detinutii bolnavi
\n internati in spitale nu trebuie incatusati. O asemenea cerinta este cu atat
\n mai pertinenta in cazul Romaniei cu cat in sistemul penitenciar romanesc detinutii
\n bolnavi internati sunt paziti in permanenta de doi subofiteri inarmati.<\/p>\n

 <\/p>\n

Vizita in penitenciar<\/p>\n

Blocul alimentar<\/p>\n

Pentru masa de pranz
\n la comun se gatise ciorba taranesca si iahnie de fasole cu muraturi iar
\n la regim, supa de galuste si tocana de cartofi. Pentru masa de pranz se
\n folosisera 70 de kg de carne de porc, 150 de kg de subproduse din carne
\n de porc si 12 kg de slanina. Mancarea arata bine. In ciorba erau carne si
\n subproduse iar in fasole, mai multe subproduse, impresia reprezentantilor
\n asociatiei fiind aceea ca in bidoanele cu mancare nu s-ar fi regasit chiar
\n toata cantitatea de carne inscrisa in documentele contabile. La masa de
\n dimineata se servise, la comun, ceai, margarina si biscuiti, iar la regim,
\n ceai, marmelada si biscuiti. Seara, detinutii de la comun aveau in meniu
\n mancare de cartofi iar cei de la regim, pilaf de orez. In sala pentru spalarea
\n vaselor aerul era irespirabil din cauza aburilor iar pe pereti era foarte
\n mult condens si chiar si igrasie. <\/p>\n

Aprovizionarea cu apa
\n este o problema cu care se confrunta penitenciarul. Singurul put al unitatii
\n este la o distanta de 7 \u2013 8 km si are un debit insuficient pentru nevoile
\n unitatii. Detinutilor le este asigurata apa la masa si la programul administrativ,
\n in rest folosindu-se rezervele tinute in vase pentru apa. Conducerea unitatii
\n spera sa gaseasca o solutie in cursul acestei veri, prin racordarea (cu
\n abonament) la reteaua comunei I. L. Caragiale, retea aflata in planul de
\n investitii al consiliului local. Pentru baia detinutilor, apa calda este
\n asigurata o data pe saptamana, prin centrala proprie. <\/p>\n

Baza sportiva<\/p>\n

Exista doua terenuri
\n de sport \u2013 unul pentru fotbal si unul pentru volei si tenis cu piciorul
\n (se intentioneaza sa se amenajeze si o pista de popice). De asemenea, o
\n hala dezafectata este in curs de amenajare ca sala de sport pentru detinuti.\n <\/p>\n

Sectiile de detentie<\/p>\n

In camera 33 (sectia
\n a IV-a) se aflau 2 detinuti si 9 paturi. Cei 2 detinuti au solicitat ei
\n sa fie mutati aici intrucat existase o tentativa a unora dintre colegii
\n lor de a-i agresa sexual (agresiunea nu s-a produs datorita interventiei
\n personalului de supraveghere). Detinutii au apreciat ca mancarea este buna
\n (\u201cmai buna decat in alte penitenciare\u201d). Le sunt asigurate lame si pasta
\n de ras, sapun, hartie igienica si sapun de rufe. O problema este aceea ca
\n aflandu-se in sectia a IV-a, a detinutilor \u201cpericulosi\u201d, cei 2 detinuti
\n nu sunt scosi la terenul de sport (in schimb ies la club, o data pe saptamana,
\n unde joaca tenis de masa). Ziare se primesc zilnic (penitenciarul are 114
\n abonamente) iar in camera exista un televizor la care detinutii se pot uita
\n dupa un program cuprins intre orele 9 \u2013 12, 18 \u2013 19 si 19.30 \u2013 22. In camera
\n exista un WC turcesc, separat de restul incaperii cu un zid de numai 1,5
\n m inaltime. <\/p>\n

In camera 34, izolator
\n de pedeapsa, nu se afla nici un detinut. Exista 2 paturi din beton iar grupul
\n sanitar avea o chiuveta si un WC turcesc separat de restul camerei cu un
\n zid de circa 1,5 m inaltime.<\/p>\n

In camera 35, pentru
\n regim restrictiv, se afla detinutul Alexandru Radulescu, condamnat pe viata
\n si avand 1 an de regim restrictiv. In anul 2001, detinutul a avut o tentativa
\n de evadare de la penitenciarul Jilava, fapta in urma careia a fost batut
\n de cadrele din penitenciar si tinut in lanturi timp de 6 luni. La 14 decembrie
\n 2001, a fost transferat la Margineni, unde de asemenea a fost tinut \u2013 cateva
\n zile – in lanturi. Radulescu s-a plans ca lanturile sunt atat de grele incat
\n aproape i-au sectionat tendoanele. La plimbare este scos zilnic, singur,
\n pentru o ora (pana la curtea de plimbare este dus cu catuse la maini). El
\n a apreciat ca mancarea este mai buna decat la Jilava, insa avea unele mici
\n nemultumiri, cum ar fi faptul ca supraveghetorii nu-i lasa asupra sa bricheta
\n (\u201cDaca as vrea sa dau foc camerei, as putea s-o fac cu tigara, dupa ce mi-a
\n aprins-o supraveghetorul\u201d, a spus el reprezentantilor asociatiei. Detinutul
\n stia \u2013 \u201cde la un inspector din DGP\u201d, cu care statuse de vorba – ca timp
\n de 1 an nu va avea dreptul la vizite. Responsabilii penitenciarului i-au
\n spus ca potrivit regulamentului va recapata dreptul de a primi vizite dupa
\n efectuarea unei treimi din pedeapsa disciplinara si daca va avea un comportament
\n corespunzator. In camera existau 3 paturi metalice, din care unul cu cazarmament
\n si lenjerie. Grupul sanitar este prevazut cu o chiuveta din beton si un
\n WC turcesc, despartit de restul incaperii cu un zid de numai 1 m inaltime.\n <\/p>\n

In camera 36, regim
\n restrictiv, se afla detinutul Emil Gavris, care fusese introdus aici, pentru
\n 9 luni, pentru ca in luna august 2001 a fugit de la Tribunalul din Targoviste.
\n Dupa comiterea acestei fapte, Gavris a fost tinut timp de doua sau trei
\n zile cu lanturi la picioare si cu mainile legate, cu catuse, de pat. Gavris
\n s-a plans de faptul ca a fost dus la vizita (cu mama si cu sora sa) cu catuse
\n la maini si escortat de doi subofiteri cu cagule pe fata (pe timpul vizitei,
\n catusele i-au fost scoase). Si la cabinetul medical este dus in acelasi
\n fel. La plimbare este scos zilnic, singur, timp de o ora. Grupul sanitar
\n si paturile aratau identic cu cele de la camera 36. Pentru ca regulamentul
\n interzice, in camerele destinate regimului restrictiv nu exista televizoare,
\n difuzoare si aparate de radio. Unul din psihologii unitatii statuse de vorba
\n cu Gavris. El a apreciat ca mancarea este buna.<\/p>\n

Camera 37, de asemenea
\n pentru regim restrictiv, avea 3 paturi, din care doua aveau cazarmament
\n si lenjerie. Aici se aflau doi detinuti, Sorin Rebeca si Aurel Hruskovski.
\n Amandoi aveau cate 6 luni de regim restrictiv, primul pentru ca taiase un
\n detinut, la picior, cu briciul, iar celalalt pentru ca parasise locul de
\n munca timp de doua ore si jumatate. Ei au apreciat ca buna mancarea pe care
\n o primesc. La plimbare sunt scosi impreuna, in fiecare zi, inclusiv sambata
\n si duminica, timp de o ora. Primesc zilnic ziare si pot sa trimita si sa
\n primesca, nelimitat, scrisori. Lunea si vinerea, bibliotecarul vine la camere
\n si pot imprumuta carti.<\/p>\n

In camera 38, detinuti
\n pe viata, considerati \u201cpericulosi\u201d, erau 3 paturi si 3 detinuti. <\/p>\n

Valeriu Curin s-a plans
\n de faptul ca este transferat de la un penitenciar la altul fara nici o explicatie
\n (de cele mai multe ori nejustificat, a apreciat el). Au fost cazuri cand
\n transferul s-a produs de la o ora la alta, intr-unul din cazuri chiar fara
\n sa mai apuce sa-si ia bagajele. O alta nemultumire a lui Curin era ca la
\n Margineni sunt prea multe restrictii – comparativ cu Rahova si Galati, a
\n spus el – in ce priveste obiectele pe care le poate avea in camera asupra
\n sa. El a dat exemplul televizorului, care este tinut intre cele doua randuri
\n de gratii de la intrarea in camera, si al acelor, cu care el ar dori foarte
\n tare sa brodeze. Reprezentantii asociatiei au confirmat acest hobby al detinutului
\n (pe care l-au intalnit si in alte penitenciare vizitate anterior). In decembrie
\n 2001, imediat dupa ce a fost transferat de la penitenciarul din Galati,
\n Curin a fost tinut doua saptamani in lanturi. <\/p>\n

Detinutul Sandu Cozianu
\n a fost transferat in urma cu 3 luni de la penitenciarul Jilava, unde, s-a
\n plans el, fusese tinut in lanturi cateva luni. El s-a declarat multumit
\n de felul in care este tratat aici, inclusiv de mancare si asistenta medicala.
\n Ion Stoica fusese transferat de la Rahova pentru afaceri judiciare. Si detinutii
\n din aceasta camera au solicitat ca, atunci cand nu sunt prinsi in alte activitati
\n \u2013 si in marea majoritate a cazurilor nu sunt \u2013 sa li se dea posibilitatea
\n de a se uita la televizor mai mult timp.<\/p>\n

In camera 16 (sectia
\n a II-a) erau 30 de paturi si 30 de detinuti (\u201cstationari\u201d, condamnati la
\n pedepse mari).Detinutii aflati de mai mult timp in camera au precizat ca
\n au fost perioade in care camera a fost supraaglomerata, dormind si cate
\n 4 persoane in 2 paturi. Plimbarea zilnica, inclusiv sambata si duminica,
\n dureaza circa o ora, iar lunea, miercurea si vinerea detinutii participa
\n la activitati sportive, timp de circa o ora si jumatate de fiecare data.
\n Grupul sanitar consta dintr-o incapere separata avand 2 chiuvete metalice
\n si 2 cabine cu WC-uri turcesti. Si aici, prelungirea programului de televizor
\n era dorinta generala (in plus de aceasta detinutii isi doresc ca si camera
\n lor sa fie racordata la reteaua de televiziune prin cablu, in momentul vizitei
\n ei putand sa vizioneze numai cele 2 canale ale televiziunii publice). Detinutul
\n Radu Popescu este inclus in categoria \u201cpericulosi\u201d deoarece in 1991, a
\n dezertat din armata<\/b> si a dezarmat soldatul de paza. Atat pe dosarul
\n de penitenciar cat si pe fiecare ordin de transportare a detinutului de
\n la un penitenciar la altul, apare mentiunea \u201cpericulos \u2013 evadare (?!) din
\n armata si atac cadre\u201d. Detinutul recunoaste ca a avut mai multe rapoarte
\n de incident in diverse penitenciare (marea majoritate pentru conflicte cu
\n alti detinuti) dar contesta vehement un astfel de raport intocmit la Poarta
\n Alba, in 18 iulie 2000, pentru \u201cinstigare\u201d. In dosarul de penitenciar, raportul
\n de incident mentioneaza textual: \u201cdetinutul a instigat pe ceilalti detinuti
\n creand astfel o stare de tensiune pe motiv ca hrana nu este destul de
\n buna<\/b>\u201d (subl.n.). \u201cInstigarea\u201d a avut ca urmare izolarea, tinerea in
\n lanturi si \u2013 afirma detinutul \u2013 bataia. Radu Popescu a trimis o plangere
\n la DGP, dar in raspunsul din 5 septembrie 2000, se precizeaza ca reclamatia
\n cu privire la Poarta Alba \u201cnu se confirma\u201d. Reprezentantii APADOR-CH sunt
\n de acord ca Radu Popescu este un detinut mai dificil, care uneori isi face
\n singur dreptate in conflictele cu alti detinuti. Dar nu este normal ca el
\n sa poarte eticheta de \u201cpericulos\u201d pentru o fapta (pentru care a si fost
\n condamnat) comisa in urma cu 11 ani intr-o institutie din afara sistemului
\n penitenciar. Reprezentantii asociatiei considera nefireasca si acuza de
\n \u201cinstigare\u201d pentru simplu motiv ca un detinut s-a declarat nemultumit de
\n calitatea hranei. Reprezentantii APADOR-CH solicita serviciului socio-educativ
\n al penitenciarului Margineni, in special psihologilor, sa acorde o atentie
\n mai mare detinutului Radu Popescu, a carui agresivitate se datoreaza – foarte
\n probabil \u2013 si frustrarilor personale. <\/p>\n

Detinutul Kajcsa Emil
\n are 70 de ani si o condamnare de 12 ani, din care a executat 5 ani si 3
\n luni. Mama sa traieste si locuieste in Brasov, motiv pentru care detinutul
\n roaga sa fie transferat la penitenciarul din Codlea. El nu a pus niciodata
\n probleme de disciplina si a insistat ca, in cazul in are nu este posibil
\n un transfer definitiv, sa fie analizata posibilitatea unuia temporar, de
\n 2 \u2013 3 luni, in care mama sa sa-l poata vizita. O problema de transfer \u2013
\n macar temporar – a ridicat si Jenica Raduc (condamnat la 15 ani de inchisoare).
\n El are intreaga familie in Bacau. Ambii parinti sunt bolnavi si are si 4
\n frati minori. Detinutul a facut de-a lungul timpului 15 cereri la DGP si
\n toate au primit raspuns negativ. <\/p>\n

In camera 21 (sectia
\n a III-a) erau 15 minori si 15 paturi (minorii tocmai se intorsesera de la
\n activitati sportive, unde jucasera fotbal timp de o ora). Plimbarea zilnica
\n dureaza circa 2 ore. Si aici exista televizor, insa si aceeasi dorinta a
\n detinutilor ca programul de vizionare a emisiunilor sa fie prelungit in
\n asa fel incat sa acopere perioadele in care nu sunt angrenati in nici o
\n alta activitate. Exista de asemenea difuzor iar detinutii primesc zilnic
\n ziare. Lunar le sunt asigurate lame si pasta de ras, hartie igienica si
\n sapun. Patru minori urmau cursurile de alfabetizare. Ceilalti 11 \u2013 toti
\n absolventi a opt clase \u2013 au zilnic discutii cu psihologii. Grupul sanitar
\n avea o cabina cu un WC turcesc si o chiuveta metalica in camera. Negativ
\n este faptul ca minorii \u2013 mai ales cei necondamnati definitiv \u2013 sunt obligati
\n sa poarte uniforme de penitenciar. De asemenea, reprezentantii asociatiei
\n si-au exprimat dezacordul cu practica de a se numi detinuti adulti ca responsabili
\n de camere la minori. <\/p>\n

 <\/p>\n

Cabinetul medical<\/p>\n

Pentru asigurarea asistentei
\n medicale a detinutilor, penitenciarul are incadrati 3 medici de medicina
\n generala, 1 stomatolog si 9 asistenti medicali (dintre care 1 farmacist
\n si 1 tehnician dentar). O problema este aceea ca unul dintre medicii generalisti
\n absenteaza de mai mult timp (se afla in concediu medical, intentionand,
\n se pare, sa se pensioneze). La data vizitei, programul medicilor era de
\n la 8.00 la 15.00 plus o dupa-amiaza pe saptamana, insa incepand din urmatoarele
\n cateva zile se intentiona ca si restul dupa amiezelor sa fie asigurate cu
\n un medic. Zilnic se acorda circa 100 de consultatii (afectiunile cele mai
\n frecvente sunt cele respiratorii). In evidentele serviciului medical sunt
\n 17 bolnavi de lues (\u201cnegativati\u201d, aflati in consolidarea tratamentului dupa
\n ce au fost internati in spitalul penitenciar Jilava). Reprezentantii asociatiei
\n au retinut ca un lucru pozitiv ca detinutilor li se fac teste HIV numai
\n in conditiile in care acestora le este asigurata o consiliere din partea
\n personalului medical al unitatii si numai cu acordul lor scris. Detinutii
\n pot primi medicamente de acasa numai pe baza unei retete eliberate de serviciul
\n medical din penitenciar. In cazurile in care de la aresturile politiei sunt
\n adusi detinuti cu leziuni corporale, serviciul medical ii primeste numai
\n daca politia face examenele medicale care se impun. In caz contrar, detinutii
\n sunt respinsi iar lucrul acesta este consemnat intr-un registru special,
\n pentru evidenta \u201crespinsilor\u201d. Reprezentantii asociatiei s-au informat despre
\n cazul detinutului Nicolae Maghiran, condamnat la 5 ani si jumatate pentru
\n talharie. Detinutul \u2013 care se afla internat in spitalul penitenciar din
\n Colibasi – are amputate ambele picioare iar cu nu mult timp in urma i-a
\n fost amputat si un brat. Reprezentantii APADOR-CH au apreciat ca este necesar
\n ca penitenciarul si DGP sa analizeze situatia detinutului si sa faca demersurile
\n care se impun pentru eventuala sa punere in libertate. Reprezentantii asociatiei
\n au consemnat ca serviciul medical are mare nevoie de un electrocardiograf.
\n S-a constatat, ca fapt pozitiv, ca asistenta medicala pentru personalul
\n penitenciarului este asigurata de o doctorita care se ocupa exclusiv de
\n cadre.<\/p>\n

La infirmerie, in camera
\n de boli acute, se aflau 5 bolnavi si 7 paturi. Detinutul M.T. \u2013 45 de ani,
\n condamnat la 25 de ani de inchisoare \u2013 era internat cu ulcer, diabet si
\n astm bronsic. Plimbarea zilnica a detinutilor dureaza in jur de o ora si
\n jumatate. Detinutii erau multumiti de calitatea mancarii si de felul cum
\n sunt ingrijiti medical.<\/p>\n

Grupul sanitar, aflat
\n intr-o incapere separata, avea 1 chiuveta, 1 cadita pentru picioare si 2
\n cabine cu WC-uri cu scaun. <\/p>\n

Compartimentul cultural
\n \u2013 educativ<\/p>\n

Personalul compartimentului
\n este compus din 4 ofiteri, 4 subofiteri si 1 preot. Erau in curs de desfasurare
\n 4 programe mai importante \u2013 de educatie legislativa, civica, moral \u2013 crestina
\n si de alfabetizare. Potrivit reprezentantilor compartimentului, detinutii
\n manifesta cel mai mare interes pentru programul de educatie civica (\u201cEducolex\u201d).
\n Se lucreaza cu grupuri de cate 30 de detinuti, durata unui program fiind
\n de 3 luni. Sunt de asemenea organizate cursuri de scolarizare (clasele I
\n \u2013 VIII) si de calificare in meseria de tamplari, in cadrul fabricii R.A.
\n Multiproduct. Cei 2 psihologi ai penitenciarului sunt preocupati mai ales
\n de cele doua programe destinate diminuarii depresiei si agresivitatii detinutilor.
\n Se lucreaza in cicluri de 5 \u2013 6 luni cu grupe de maximum 10 detinuti. Cu
\n minorii sunt organizate zilnic programe de terapie ocupationala. Psihologii
\n nu au programe speciale destinate celor trei detinuti pe viata din unitate.
\n Desi au inteles ca penitenciarul nu are si acest profil, al detentiei celor
\n condamnati pe viata, reprezentantii APADOR-CH au apreciat ca, daca asemenea
\n persoane exista totusi in penitenciar, compartimentul cultural educativ
\n ar trebui sa includa aceasta categorie printre prioritatile programelor
\n sale. Compartimentul a avut si are in atentie organizarea de activitati
\n in comun cu institutii de cultura din comunitate. In ultimii doi ani au
\n fost organizate, in municipiul Targoviste, expozitii de iconografie si arta
\n decorativa, in cadrul carora detinutii au expus si prezentat lucrari proprii.
\n Au fost si vor fi organizate \u2013 mai cu seama in cursul acestui an, \u201canul
\n I.L. Caragiale\u201d \u2013 spectacole de teatru, standuri si prezentari de carte
\n si proiectii de diapozitive. Aproape toti detinutii cu convingeri religioase
\n sunt ortodocsi iar preotul penitenciarului este si el ortodox. In unitate
\n exista si 22 de catolici; la data vizitei se faceau pregatiri pentru sarbatorirea
\n de catre acestia a Pastelui. Un preot catolic de la Targoviste vine in unitate
\n atunci cand este solicitat iar preotul ortodox nu asista la intalnirile
\n reprezentantilor altor culte cu credinciosii lor. <\/p>\n

Serviciul Umanitar pentru
\n Penitenciare si Misiunea Crestina pentru Penitenciare desfasoara regulat
\n activitati de educatie religioasa. <\/p>\n

Sectorul vizite<\/p>\n

Regula este ca detinutii
\n pot sa primeasca vizite din partea rudelor apropiate. In celelalte situatii,
\n detinutii fac o cerere la comandant, cerere care le este aprobata de fiecare
\n data. Cele doua telefoane publice sunt instalate in sectorul vizitei. O
\n convorbire telefonica poate sa dureze cel mult 10 minute iar subofiterul
\n supraveghetor aude ce vorbesc detinutii. Simultan se pot primi 7 vizite
\n obisnuite si 2 la cabine, pentru detinutii considerati periculosi. Prin
\n felul in care este amenajata, incaperea pentru primirea coletelor permite
\n detinutilor sa vada ce este in ele si ce fac subofiterii pe timpul cat le
\n controaleaza. <\/p>\n

Discutia cu detinutul
\n Nicolae Popescu<\/p>\n

Detinutul este cazat
\n in sectia a IV-a \u2013 pentru detinutii considerati periculosi – si a fost transferat
\n de la penitenciarul Rahova la 14 decembrie 2001, impreuna cu alti 11 detinuti.
\n Popescu a precizat ca acest transfer a avut loc la putin timp dupa \u201cscandalul
\n colonelului Trutulescu\u201d (au facut valva dezvaluirile unor ziaristi care
\n au aflat ca respectivul colonel in rezerva, detinut in cunoscutul caz \u201cTigareta
\n II\u201d, iesea in repetate randuri in Bucuresti, in interes personal, cu complicitatea
\n unor cadre). Unii ofiteri de la Margineni le-au spus lui Nicolae Popescu
\n si celorlalti detinuti adusi de la Rahova, neoficial, ca au fost transferati
\n pentru ca \u201csunt incomozi, stiind prea multe lucruri despre cadrele corupte\u201d.
\n Mai mult, seful sectiei a insistat pe langa directorul penitenciarului ca
\n Popescu sa fie tinut in sectia a IV-a pentru ca ar fi \u201cdin banda lui Miron
\n Cozma\u201d. Detinutul a fost transferat de la Bucuresti desi are afaceri judiciare
\n la Curtea Suprema de Justitie iar familia lui locuieste in capitala. El
\n este foarte nemultumit de faptul ca a fost transferat si introdus in sectia
\n de \u201cpericulosi\u201d fara nici o explicatie oficiala, in conditiile in care nu
\n a avut si nu are vreun raport de incident iar cadrelor nu au ce sa-i reproseze
\n cu privire la comportamentul si activitatea sa. Desi nu a facut absolut
\n nimic care sa justifice categorisirea sa ca periculos, el este tinut in
\n aceasta sectie, de unde la plimbare este scos doar intre 10 si 30 de minute
\n zilnic, nu poate sa primeasca echipament sportiv si sa participe la activitati
\n sportive, iar la avocat este scos cu catuse la maini si cu paza. \u201cDaca am
\n gresit cu ceva sa mi se spuna, sa fiu pedepsit, dar sa mi se clarifice situatia
\n in care ma aflu\u201d a solicitat detinutul reprezentantilor APADOR-CH. El a
\n spus ca a beneficiat de doua iesiri la raportul directorului penitenciarului
\n insa pana in prezent solicitarile sale nu au fost rezolvate.<\/p>\n

 <\/p>\n

Cazul detinutului Iurie
\n Leanca<\/p>\n

Pe timpul vizitei in incinta
\n penitenciarului, reprezentantii asociatiei s-au intalnit cu detinutul Leanca,
\n un tanar in varsta de circa 20 de ani, in timp ce acesta mergea la vizita
\n (il vizitau parintii). Detinutul era incatusat si escortat de doi subofiteri
\n din subunitatea de interventie, imbracati in combinezoane negre \u2013 specifice
\n trupelor antiteroriste \u2013 cu cagule pe fata, inarmati cu pistoale mitraliera
\n si dotati cu un adevarat arsenal pentru imobilizare si de telecomunicatii.
\n La vederea responsabililor penitenciarului si reprezentantilor APADOR-CH,
\n detinutul i-a implorat disperat sa nu fie dus in fata parintilor cu catuse
\n si paza. El a spus ca este socat de maniera in care este tratat, mai ales
\n ca pana atunci primise vizite la masa, fara a fi supus unor masuri atat de
\n speciale, ca in ziua aceea. La interventia responsabililor unitatii \u2013care
\n au precizat ca asemenea masuri se iau de la inceputul anului, in urma unor
\n dispozitii ale DGP – detinutului i-au fost scoase catusele. <\/p>\n

 <\/p>\n

Concluzii<\/p>\n

In penitenciar exista, in
\n general, o stare lipsita de tensiuni intre detinuti si personal. Aceasta situatie
\n se explica mai ales prin: preocuparea conducerii unitatii pentru cunoasterea
\n si rezolvarea problemelor detinutilor, precum si pentru o buna asigurare cu
\n mijloace materiale si financiare a penitenciarului; asigurarea unui program
\n de plimbare zilnica, inclusiv sambata si duminica, cu o durata de circa o ora
\n si jumatate; organizarea de activitati sportive cu detinutii; asigurarea unei
\n asistente medicale de calitate si a unei hraniri de care cei mai multi dintre
\n detinuti s-au declarat multumiti; implicarea intr-o masura satisfacatoare a
\n compartimentului cultural \u2013 educativ in organizarea activitatilor cu detinutii,
\n inclusiv prin asigurarea de televizoare (sunt 55 de aparate in penitenciar)
\n in fiecare din camerele de detentie. Situatia buna amintita este favorizata
\n si de faptul ca in jur de 900 de detinuti au posibilitatea sa munceasca permanent
\n (precum si de faptul ca la data vizitei efectivele unitatii erau cu circa 400
\n de detinuti mai mici decat in mod obisnuit, datorita transferurilor impuse de
\n repararea unuia din cele doua pavilioane de detinere). <\/p>\n

APADOR-CH considera ca la
\n Margineni exista premisele imbunatirii in continuare a situatiei din penitenciar.
\n In sensul acesta asociatia apreciaza ca la nivelul penitenciarului este necesar:<\/p>\n

sa se renunte in mod
\n categoric la folosirea in viitor a lanturilor pentru imobilizarea detinutilor;
\n sa se analizeze cu solicitudine
\n dorinta detinutilor de a le fi prelungit programul de televizor si de a putea
\n purta haine civile, mai ales la vizite (si, in orice caz, obligatoriu, in
\n cazul detinutilor care nu sunt condamnati definitiv);
\n sa se analizeze cu atentie
\n si intelegere putinele cazuri in care detinutii se declara nemultumiti de
\n situatia pe care o au in penitenciar; asociatia considera ca prin ceva mai
\n multa intelegere din partea responsabililor unitatii, cele cateva exceptii
\n \u2013 detinutii Nicolae Popescu, Radu Popescu si Valeriu Curin – puteau fi usor
\n evitate; APADOR-CH solicita conducerii unitatii analizarea aspectelor semnalate
\n in legatura cu fiecare dintre cei trei detinuti;<\/p>\n

Asociatia considera ca la
\n nivelul DGP se impune:<\/p>\n

reanalizarea masurilor
\n dispuse la inceputul acestui an cu privire la modul de actiune a subunitatii
\n de interventie pe timpul vizitelor detinutilor si al altor activitati; APADOR-CH
\n considera ca masurile descrise in cazul detinutului Iurie Leanca constituie
\n nu doar un tratament inuman si degradant dar sunt si complet excesive si de
\n natura sa produca, in mod gratuit, o nemultumire profunda din partea detinutilor;<\/p>\n

analizarea posibilitatii
\n de a se asigura serviciului medical cel de-al treilea medic generalist si
\n un electrocardiograf;
\n analizarea cu solicitudine
\n a cererilor de transfer ale detinutilor Kajcsa Emil si Jenica Raduc.<\/p>\n

Manuela Stefanescu
\n Valerian Stan<\/p>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

In ziua de 25 martie 2002, doi reprezentanti ai APADOR-CH au vizitat penitenciarul din Margineni.<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[15],"tags":[],"class_list":["post-1916","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-monitorizarea-conditiilor-de-detentie-penitenciare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1916","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1916"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1916\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1916"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1916"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1916"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}