{"id":1917,"date":"2002-03-14T00:00:00","date_gmt":"2002-03-14T00:00:00","guid":{"rendered":"http:\/\/www.apador.org\/seamus\/raport-privind-vizita-la-penitenciarul-giurgiu\/"},"modified":"2002-03-14T00:00:00","modified_gmt":"2002-03-14T00:00:00","slug":"raport-privind-vizita-la-penitenciarul-giurgiu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/apador.org\/en\/raport-privind-vizita-la-penitenciarul-giurgiu\/","title":{"rendered":"Raport privind vizita la Penitenciarul Giurgiu"},"content":{"rendered":"

Sorry, this entry is only available in Rom\u00e2n\u0103<\/a>. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.<\/p>

<\/p>\n

In ziua de 14 martie 2002,
\n doi reprezentanti ai APADOR-CH au vizitat penitenciarul Giurgiu.<\/p>\n

Aspecte generale<\/p>\n

Penitenciarul este o unitate
\n noua, a carei construire a inceput in anul 1994. La data vizitei, erau finalizate
\n cam jumatate din constructiile proiectate. Din 4 corpuri destinate sectorului
\n de detentie erau finalizate si date in folosinta 2. De asemenea finalizate
\n erau si spatiile destinate sectorului vizite si infirmeriei, precum si blocul
\n alimentar. Nefinalizate, aflate in diferite stadii, sunt lucrarile de constructii
\n de la celelalte 2 corpuri destinate detentiei, atelierele de productie, spalatoria
\n si clubul detinutilor. Fondurile necesare continuarii investitiei sunt asigurate,
\n in momentul de fata, in proportie de circa 35%.<\/p>\n

Penitenciarul este racordat
\n la reteaua de apa a orasului si, din punctul acesta de vedere, nu are probleme
\n (cu atat mai mult cu cat pentru cazurile de avarie unitatea are un rezervor
\n prin care isi asigura necesarul de apa pentru 3 zile).<\/p>\n

Capacitatea normata a
\n unitatii este de 1.000 de locuri, numarul paturilor instalate era de asemenea
\n 1.000 iar cel al detinutilor, 1.105. Din totalul detinutilor 944 erau condamnati
\n definitiv, 148 arestati preventiv iar 13 contravenienti. Minorii erau in numar
\n de 10, tineri 9 iar femei 22. Criteriile privind separatiunea categoriilor
\n de detinuti sunt respectate. Profilul penitenciarului este pentru pedepse
\n de pana la 10 ani de inchisoare. <\/p>\n

In statul de organizare
\n a unitatii sunt prevazute 300 de functii, din care sunt incadrate numai 234
\n (la operativ sunt 215 cadre). Din luna octombrie 2001, cea mai mare parte
\n a posturilor neincadrate sunt blocate. Penitenciarul are cea mai mare nevoie
\n de incadrarea a 14 posturi la operativ, 4 la cultural-educativ si un medic
\n stomatolog. <\/p>\n

La penitenciarul Giurgiu,
\n folosirea la munca a detinutilor este o problema, in sensul ca economia judetului
\n este prea putin dezvoltata si, prin urmare, cererea de forta de munca este
\n destul de redusa. In plus, unitatea are mari dificultati din cauza ca este
\n obligata, ca de altfel toate penitenciarele, sa nu accepte contracte cu beneficiarii
\n care nu platesc cel putin salariul minim pe economie. Asociatia repeta opinia
\n sa potrivit careia penitenciarelor ar trebui sa li se permita sa negocieze
\n si sa incheie contracte cu beneficiarii si sub salariul minim pe economie,
\n lucrul cel mai important in aceasta privinta fiind ca detinutii sa poata iesi
\n din camere si sa aiba o preocupare iar aceia dintre ei care isi indeplinesc
\n normele sa beneficieze de reducerea pedepsei, in conditiile stabilite prin
\n lege. La data vizitei, erau scosi la munca numai 70 de detinuti, la lucrarile
\n de constructie din penitenciar. <\/p>\n

Pentru ca nu are terenul
\n necesar \u2013 si nici bani sa cumpere asemenea suprafete – penitenciarul nu are
\n gospodarie agrozootehnica. Carnea necesara detinutilor se procura de la penitenciarul
\n Pelendava iar celelalte produse, de pe piata, prin selectie de oferte.<\/p>\n

Cercetarea si sanctionarea
\n abaterilor disciplinare se fac dupa procedurile \u201craportului de incident\u201d.
\n Subofiterul (ofiterul) care constata comiterea unei abateri, il sesizeaza
\n pe comandant printr-un raport scris. In cazul in care comandantul considera
\n ca se impune declansarea procedurilor disciplinare, sesizeaza comisia de disciplina.
\n Aceasta face verificarile si audiaza eventualii martori si pe detinut (este
\n un lucru pozitiv faptul ca detinutii sunt audiati indiferent de gravitatea
\n faptelor comise si de pedeapsa preconizata a li se aplica). Detinutii care
\n nu sunt multumiti de decizia comisiei de disciplina pot sa faca contestatie
\n la comandant si, ulterior, la procurorul unitatii. In unitate exista un numar
\n de 17 detinuti care prezinta un \u201cgrad ridicat de periculozitate\u201d. Pozitiv
\n este faptul ca detinutii respectivi nu sunt tinuti in camere speciale, ci
\n in camere obisnuite, impreuna cu ceilalti detinuti. Diferenta de tratament
\n fata de detinutii obisnuiti consta in aceea ca detinutii \u201cpericulosi\u201d sunt
\n mai atent observati de personalul unitatii iar vizitele lor au loc in spatii
\n special amenajate (la \u201ccabinele pentru periculosi\u201d). Impresia reprezentantilor
\n APADOR-CH a fost totusi ca evaluarile lunare care se fac cu privire la aceasta
\n categorie de detinuti ar trebui sa aiba in vedere intr-o mai mare masura posibilitatea
\n scoaterii din categoria respectiva a acelor detinuti care nu au mai pus nici
\n un fel de probleme de mai mult timp. Asociatia considera ca deciziile in aceasta
\n chestiune trebuie sa fie cat se poate de obiective avand in vedere si faptul
\n ca introducerea in categoria \u201cpericulosi\u201d a detinutilor are consecinte inclusiv
\n atunci cand se pune problema liberarii lor conditionate. De la infiintare
\n si pana in prezent penitenciarul nu a avut cazuri in care detinutii sa fie
\n sanctionati cu \u201cregim restrictiv\u201d. Potrivit conducerii penitenciarului, lanturile
\n sunt folosite \u201cnumai in cazul detinutilor sanctionati cu izolare atunci cand
\n acestia devin recalcitranti sau autoagresivi\u201d. Reprezentantii asociatiei au
\n insistat si aici asupra obligativitatii respectarii normelor ONU si ale Consiliului
\n Europei, care interzic cu desavarsire folosirea lanturilor in penitenciare.
\n In sensul acesta este necesar ca DGP sa faca demersurile necesare pentru abrogarea
\n Ordinului MJ 1257\/2000 prin care s-a reintrodus posibilitatea ca detinutilor
\n sa le fie aplicate lanturile. Judecatoria Giurgiu isi insuseste de regula
\n circa 90% dintre propunerile de liberare conditionata pe care le face comisia
\n penitenciarului. Nici la Tribunalul din Giurgiu nu este organizat serviciul
\n de \u201cprobatiune\u201d. <\/p>\n

In unitate exista un singur
\n telefon public, de la care detinutii pot sa sune o singura data pe luna (in
\n cazuri deosebite, comandantul aproba si alte solicitari ale detinutilor).
\n In perioada urmatoare vor mai fi instalate inca 3 aparate. Asociatia revine
\n cu observatia ca la nivelul DGP si al unora dintre penitenciare \u2013 inclusiv
\n al celui din Giurgiu – ar trebui sa se renunte la a se mai considera telefonul
\n drept o \u201cfacilitate\u201d si nu un drept. Constitutia Romaniei insasi asimileaza
\n corespondenta telefonica celei scrise, ceea ce inseamna ca daca detinutii
\n au dreptul sa trimita oricate scrisori vor ar trebui sa poata sa dea si cate
\n telefoane vor (desigur in limita posibilitatilor tehnice de care penitenciarele
\n dispun). In sensul acesta \u2013 dar si al eliminarii birocratiei restrictive si
\n nejustificate – consideram ca se impune sa fie abrogat sau modificat Ordinul
\n directorului general al DGP nr 820\/1998. Conducerea penitenciarului a precizat
\n ca uneori detinutii solicita ca scrisorile lor \u2013 adresate mai ales autoritatilor
\n si altor institutii \u2013 sa fie trimise, cu o adresa insotitoare oficiala, de
\n catre penitenciar (ar fi vorba, s-a precizat, de convingerea detinutilor ca
\n in felul acesta scrisorile lor \u201cnu s-ar pierde pe drum\u201d). Reprezentantii asociatiei
\n au ramas cu impresia ca formula aceasta ar fi convenabila si pentru personalul
\n penitenciarului, care ar avea astfel posibilitatea sa ia cunostinta despre
\n problematica la care detinutii se refera atunci cand se adreseaza autoritatilor
\n si altor institutii, si au recomandat responsabililor unitatii sa procedeze
\n intr-o maniera care sa excluda orice suspiciuni cu privire la violarea secretului
\n corespondentei. <\/p>\n

Detinutii sunt obligati
\n sa poarte in permanenta, inclusiv la vizite, tinuta de penitenciar. APADOR-CH
\n aduce din nou in atentie experienta pozitiva de la penitenciarul din Tulcea
\n unde toti detinutii care au haine civile le pot purta atat in interiorul unitatii
\n cat si pe timpul deplasarilor in afara si la vizite. Conducerea penitenciarului
\n Giurgiu a formulat serioase rezerve in privinta unei asemenea practici. A
\n fost invocat mai ales faptul ca daca asa ceva s-ar intamplat acum in aceasta
\n unitate, ar exista mari pericole in privinta \u201csigurantei detinerii\u201d intrucat
\n in penitenciar se afla multe persoane civile, muncitori ai firme de constructie
\n care lucreaza aici. Reprezentantii asociatiei nu au contestat ca in asemenea
\n imprejurari obligativitatea tinutei penitenciare s-ar justifica. Insa o data
\n ce situatia speciala de astazi nu va mai exista, nu ar mai fi motive motive
\n ca practica de la Tulcea sa nu fie adoptata si aici. In orice caz, asa cum
\n o cer atat normele ONU cat si cele ale Consiliului Europei, detinutilor care
\n nu sunt condamnati definitiv trebuie sa li se permita sa isi poate hainele
\n proprii. <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Vizita in penitenciar<\/p>\n

Blocul alimentar<\/p>\n

Cladirea este noua si
\n are toate dotarile tehnice necesare. <\/p>\n

Pentru masa de pranz
\n se gatise, la comun, ciorba de porc si varza cu slanina si carne, iar la
\n regim ciorba taraneasca cu carne de porc si fasole verde cu carne. Pentru
\n pranz se folosisera 82 de kg de carne de porc, 10 kg de slanina si 20 de
\n subproduse din carne de porc. Pentru cei 5 musulmani si 4 diabetici se folosisera
\n 2,7 kg de carne de vita. Hrana arata in general bine, in felul doi existand
\n si carne. Seara urma sa se serveasca tocanita de cartofi cu carne (la comun)
\n si orez cu lapte (la regim). <\/p>\n

Infirmeria<\/p>\n

In camera 2, \u201cboli curente\u201d
\n erau 10 detinuti si 14 paturi. Bolnavii au apreciat ca asistenta medicala
\n care li se asigura este corespunzatoare si ca personalul medical da atentia
\n care se cuvine problemelor lor de sanatate. Ei au apreciat de asemenea ca
\n hrana este de o calitate corespunzatoare. In camera exista un televizor
\n la care detinutii se puteau uita in permanenta. Plimbarea zilnica, de luni
\n pana vineri, dureaza circa o jumatate de ora. Grupul sanitar consta dintr-o
\n incapere separata avand un WC cu scaun, o chiuveta cu oglinda si un dus.
\n Paul Marian Stefan facuse 4 cerereri de transfer la penitenciarul Bucuresti-Rahova
\n si toate 4 i-au fost respinse motivandu-se ca penitenciarul la care doreste
\n sa se mute este supraaglomerat. El insista in continuare in solicitarea
\n sa, spunand ca sufera de astm si ca familia sa (parintii si sotia, care
\n locuiesc in Bucuresti) l-ar ajuta in procurarea medicamentelor de care are
\n nevoie si care uneori lipsesc din farmacia penitenciarului (au fost doua
\n cazuri in care, avand crize, infirmeria nu i-a putut asigura miofilin injectabil).
\n Adian Linca (condamnat la 2 ani de inchisoare) este cardiac cu stenoza mitrala
\n 40%. In aprilie 2000 a facut infarct si a stat in spital o luna si jumatate.
\n Opt detinuti sunt bolnavi de lues. Cum nu este exclusa posibilitatea imbolnavirii
\n lor in sistemul penitenciar, asociatia repeta propunerea de introducere
\n a prezervativelor.<\/p>\n

Cabinetul medical<\/p>\n

Unitatea are incadrati
\n 2 medici generalisti (in statul de organizare sunt prevazute 6 posturi de
\n generalisti, 1 stomatolog, 1 igienist, 1 farmacist si 8 asistenti medicali).
\n Absenta cea mai acut resimtita este cea a stomatologului. Postul este blocat
\n din luna noiembrie 2001, neputand fi incadrat desi penitenciarul are deja
\n 3 candidati. Pentru rezolvarea cazurilor de stomatologie, o data pe saptamana
\n vine un medic specialist de la penitenciarele Rahova si Jilava, ceea ce
\n este evident insuficient. Programul zilnic de consultatii pentru detinuti
\n este intre orele 8.00 \u2013 11.00 si 14.00 \u2013 15.00, timp in care sunt acordate
\n in jur de 70 de consultatii. Pentru cadre nu exista un program special,
\n ele venind la cabinet \u201ccand pot si de regula merg la medicii lor de familie\u201d.
\n In atentia serviciului medical sunt doua cazuri mai serioase de afectiuni
\n psihice: Ionel Nedelcuta (condamnat pentru furtul unei butelii, detinutul
\n nu are orientare in timp si spatiu, are amintiri funebre si adesea isi face
\n nevoile pe el) si Marius Marin (are probleme inca din copilarie, este violent
\n verbal, ameninta insa nu isi pune niciodata in practica amenintarile). Au
\n fost cazuri in care serviciul de dermatologie al spitalului din Giugiu,
\n facand investigatii detinutilor bolnavi de sifilis, a facut si teste HIV
\n fara ca detinutii sa stie si sa isi dea acordul in legatura cu aceasta.
\n Reprezentantii APADOR-CH au insistat ca la o asemenea practica trebuie renuntat
\n categoric, normele internationale in materie interzicand asa ceva.<\/p>\n

Pentru ca spitalul din
\n Giurgiu are de recuperat mai multe sume de bani de la Casa Militara de Asigurari
\n de Sanatate, penitenciarul nu mai poate apela la serviciile acestei unitati
\n decat in cazuri de urgente. <\/p>\n

Sectorul pentru vizite<\/p>\n

Atunci cand primesc
\n pachetele, detinutii vad cand acestea se deschid pentru verificare precum
\n si ce au primit in ele. Unul dintre detinuti a fost nevoit sa restituie
\n celor care l-au vizitat medicamentele care ii fusesera aduse, spunandu-i-se
\n ca le-ar fi putut primi numai daca avea reteta de la medicul unitatii. Asociatia
\n nu contesta aceasta regula insa considera ca personalul unitatii ar trebui
\n s-o aduca din timp la cunostinta tuturor detinutilor. Pentru primirea vizitatorilor
\n sunt amenajate 8 cabine pentru detinutii obisnuiti, 4 pentru cei periculosi
\n si doua sali pentru vizitele la masa de care beneficiaza detinutii cei mai
\n merituosi si din sistemul fara paza (cele doua sali nu aveau inca mobilierul
\n necesar). Exista o incapere pentru intalnirea detinutilor cu avocatii iar
\n supraveghetorii stau la distanta si nu aud discutiile care se poarta.<\/p>\n

Sectiile de detinere<\/p>\n

Camera 112, arestati preventiv
\n avea 6 paturi si 6 arestati. Cei de aici au spus ca in general mancarea este
\n buna, insa uneori se mai intampla sa aiba \u201cnisip si pietricele\u201d. Plimbarea
\n zilnica are in general durata de jumatate de ora, timp in care se poate juca
\n si fotbal. La club se merge o data sau de doua ori pe saptamana, unde detinutii
\n pot sa se uite la televizor in jur de doua ore. Pe baza unei programari prealabile
\n detinutii pot sa mearga si la sala de sport a sectiei, unde joaca tenis si
\n folosesc aparatele de forta. In camera nu exista televizor, nici unul dintre
\n detinutii neavand posibilitatea sa aduca de acasa un aparat (si nici chiar
\n un radio). Penitenciarul a reusit sa achizitioneze doar 6 televizoare, amplasate
\n in cluburi. Unitatea are in proiect realizarea unei televiziuni cu circuit
\n inchis si unei statii de radio-amplificare. Detinutii s-au plans ca nu au
\n activitati cu educatorii si ca uneori la cabinetul medical sunt tratati superficial.
\n Din discutiile cu detinutii s-a confirmat faptul ca in comisia de disciplina
\n se sta de vorba cu toti cei care au comis abateri, indiferent de pedeapsa
\n preconizata a li se aplica. Grupul sanitar consta dintr-o incapere separata
\n avand un WC cu scaun, o chiuveta cu oglinda si un dus (baie cu apa calda se
\n face o data pe saptamana). Pe peretele exterior al camerei aparuse deja igrasia.
\n Aurel Aurelian Cazacu s-a plans ca atunci cand a fost vizitat de fratele si
\n cumnata sa a fost primit numai fratele, reprezentantii unitatii motivand cu
\n insuficienta spatiului pentru vizite. Reprezentantii asociatiei au considerat
\n ca neprimirea unei persoane – \u2013 din cele doua care l-au vizitat pe Cazacu
\n – a fost nejustificata.<\/p>\n

Sectia pentru femei are
\n 5 camere in care era cazate 22 de persoane. In camera 121 <\/p>\n

erau 4 detinute si 6 paturi.
\n Plimbarea zilnica (de luni pana vineri) dureaza 1 ora iar in fiecare seara
\n detinutele merg la clubul sectiei la televizor (sambata si duminica merg intre
\n orele 14.00 \u2013 17.00). Detinutele primesc carti de la biblioteca si, zilnic,
\n ziare. Ele sunt obligate sa poarte in permanenta hainele de penitenciar. Nemultumirea
\n lor cea mai mare este ca si la vizite sunt obligate sa mearga in aceleasi
\n haine. Grupul sanitar, o incapere separata, are un WC cu scaun, o chiuveta
\n cu oglinda si un dus. Apa calda, pentru baie, se furnizeaza duminica iar in
\n restul zilelor pentru incalzirea apei se folosesc fierbatoarele. In clubul
\n sectiei erau un televizor si o bancuta. Constanta Didei era nemultumita ca
\n desi ceruse de doua saptamani sa fie dusa la un control medical (are un chist
\n ovarian) lucrul acesta nu se intamplase nici pana in ziua vizitei.<\/p>\n

Sectia \u201c1B\u201d. In camera
\n 144 erau 6 paturi si 6 detinuti (tineri). Exista un televizor la care detinutii
\n se pot uita fara nici o restrictie. Nu se primesc ziare, in schimb se pot
\n imprumuta carti de la biblioteca. Durata plimbarii zilnice este de circa o
\n jumatate de ora, in care tinerilor le este permis sa joace si fotbal. Mancarea
\n este buna iar baie se face o data pe saptamana. Si aici nemultumirea detinutilor
\n era mai ales ca sunt obligati ca si la vizite sa poarte hainele de penitenciar.<\/p>\n

Sectia \u201c2B\u201d. In camera
\n 255 erau 6 paturi si 6 detinuti. Nu exista televizor si nici radio sau difuzor.
\n Detinutii pot sa mearga la club numai o data la doua saptamani iar ziare primesc
\n numai daca insista. Si aici, parerea detinutilor era ca mancarea este in general
\n buna. O nemultumire a lor tinea de faptul ca orice fel de cereri \u2013 de telefon,
\n vizita etc. \u2013 poate fi facuta numai intre 1 si 3 ale fiecarei luni, ceea ce
\n inseamna ca daca dupa data de 3 apar situatii care nu puteau fi prevazute
\n la inceputul lunii, ele nu vor mai putea fi examinate. De asemenea regula
\n este ca detinutii pot fi vizitati numai de persoane care au aceleasi nume
\n cu ei (parinti, sotii copii). Reprezentantii APADOR-CH au fost de parere ca
\n in ambele situatii restrictiile sunt nejustificate si au rugat reprezentantii
\n unitatii sa analizeze posibilitatea reconsiderarii lor.<\/p>\n

In camera 254 erau 2 paturi
\n si 2 persoane. Dupa capacitate si amenajare (WC-ul si chiuveta se aflau in
\n camera), camera era destinata detinutilor pedepsiti cu izolarea. La data vizitei,
\n insa, aici se aflau 2 detinuti obisnuiti, nepedepsiti disciplinar, care nu
\n aveau nici o nemultumire legata de faptul ca fusesera cazati aici.<\/p>\n

In camera 248 erau 6 detinuti
\n (recidivisti) si 6 paturi. Televizorul din camera era defect, incat detinutii
\n erau scosi de 2 \u2013 3 ori pe saptamana la club pentru a se uita la televizorul
\n sectiei. Mancarea era apreciata ca fiind mai buna decat in alte penitenciare
\n (Rahova si Jilava) iar durata plimbarii zilnice este de circa o jumatate de
\n ora. De cateva zile caldura fusese oprita iar detinutii s-au plans ca noaptea
\n este frig. Pentru ca de la penitenciar nu primesc lame de barbierit, ei sunt
\n obligati sa se barbiereasca mai multi cu o singura lama. <\/p>\n

Camera 228 avea 6 paturi
\n si 6 persoane, detinuti minori. La intrarea in camera s-a strigat foarte puternic,
\n ca si in alte camere dealtfel, \u201catentiune\u201d (reprezentantii asociatiei au fost
\n de parere ca si in penitenciarul Giurgiu ar trebui sa se renunte la o asemenea
\n practica). Minorii aveau hainele foarte rupte, nu aveau toti bocanci si in
\n general camera lor si aspectul lor exterior sugerau un tratament neglijent
\n din partea personalului. De cateva saptamani \u2013 din vina unuia dintre minori,
\n se pare \u2013 geamul de jos al camerei era spart iar pe timpul noptii in camera
\n nu putea sa fie decat foarte frig. Patru dintre ei sunt analfabeti iar serviciul
\n cultural \u2013 educativ este preocupat sa-i invete sa citesca si sa scrie. La
\n plimbare ies zilnic, de luni pana vineri, circa o ora iar pentru ca in camera
\n nu au televizor sunt scosi zilnic la club intre orele 15.00 si 17.00. Reprezentantii
\n APADOR-CH au fost de parere ca programul de televizor ar trebui stabilit si
\n pentru alte ore decat cele amintite, pentru a putea da si minorilor posibilitatea
\n de a urmari programe mai atractive (filme, meciuri, emisiuni distractive etc.).
\n Grupul sanitar avea aceleasi utilitati ca in camerele precedente, cu deosebirea
\n ca aici lipsea capatul de dus.<\/p>\n

In camera 302 erau 2 paturi
\n si 2 detinuti. Nici aici nu exista televizor, difuzor sau radio iar grupul
\n sanitar, situat in camera, avea un WC cu scaun si ochiuveta. <\/p>\n

Penitenciarul are in total
\n 8 camere pentru izolare. In camera 317 se afla detinutul Aurelian Capalau.
\n El primise 10 zile de izolare severa pentru ca stricase un transformator electric.
\n A fost audiat de comisia de disciplina si dupa ce i-a fost aplicata pedeapsa
\n a facut contestatie la comandant si la procurorul unitatii (ambele contestatii
\n i-au fost respinse). Inainte de inceperea executarii pedepsei a fost examinat
\n de medic. La plimbare este scos zilnic, fara catuse, jumatate de ora. Intre
\n orele 5.00 (desteptarea) si 22.00 (stingerea), cazarmanetul si lenjeria de
\n pat se ridica. In camera existau un WC turcesc si o chiuveta (pe jos era apa
\n din cauza instalatiei sanitare defecte). In camera 318 era detinutul Florin
\n Tincu. El fusese pedepsit cu 10 zile de izolare pentru ca incercase sa se
\n sinucida. In opinia asociatiei sanctionarea unor asemenea fapte este nejustificata
\n si contraproductiva. Un detinut care a ajuns in situatia de a se sinucide
\n are nevoie de o asistenta medicala, psihologica si, eventual, religioasa inca
\n si mai atenta decat pana atunci si in nici un caz de masuri represive. Acestea
\n din urma nu au cum sa nu-i adanceasca si mai mult starea de nemultumire si,
\n eventual, sa-l intareasca in decizia de a se sinucide. In plus, o pedeapsa
\n disciplinara nu va reprezenta niciodata o masura descurajanta pentru o persoana
\n care a facut dovada ca nu ezita in decizia de a se sinucide. <\/p>\n

Compartimentul cultural
\n \u2013 educativ<\/p>\n

Pana in urma cu trei luni,
\n penitenciarul nu a avut educatori. Din discutia cu unul dintre cei doi educatori
\n recent incadrati \u2013 un ofiter tanar – reprezentantii APADOR-CH au ramas cu
\n impresia ca exista premise ca activitatea cultural \u2013 educativa sa contribuie
\n in masura in care se cuvine la bunul mers al activitatii din unitate. In opinia
\n reprezentantilor asociatiei, prioritatile ar trebui sa vizeze detinutii cu
\n probleme, minorii, organizarea de activitati cultural \u2013 educative (inclusiv
\n in colaborare cu institutiile de profil din Giurgiu) etc. de asemenea este
\n nevoie ca acest compartiment sa aiba in vedere utilizarea cat mai judicioasa
\n si eficace a cluburilor si salilor de sport de la nivelul fiecarei sectii
\n de detentie. Pentru intreg penitenciarul nu exista decat 10 abonamente la
\n ziare, ceea ce explica numarul mare de detinuti care s-au plans ca nu primesc
\n presa. O problema aparent minora este lipsa mingilor de tenis de masa. Exista
\n mese de tenis si palete dar fara mingi ele raman doar \u201cde decor\u201d. <\/p>\n

Discutia cu detinutul
\n Alexandru Marian Matei<\/p>\n

Detinutul se afla, din
\n anul 1990, in executarea a doua pedepse aplicate pentru participarea la incidentele
\n din iunie 1990 de la Televiziunea publica si pentru o tentativa de evadare.
\n Potrivit celor afirmate de Matei, una din instantele care au instrumentat
\n prima fapta a constatat nevinovatia sa si i-ar fi acordat o despagubire substantiala
\n (in jur de 4 miliarde de lei). In legatura cu aceasta situatie dar si cu faptul
\n ca este un militant consecvent pentru respectarea drepturilor si demnitatii
\n detinutilor, Matei sustine ca mai ales in ultima perioada a fost supus unor
\n persecutii complet nedrepte din partea sistemului penitenciar. \u201cEu cer\u201d, spune
\n Matei, \u201csa-mi fie respectate drepturile si demnitatea si atunci cand am posibilitatea
\n ii invat si pe colegii mei sa faca acelasi lucru\u201d. Responsabilii penitenciarului
\n raspund ca prin ceea ce face Matei \u201cinstiga la revolta\u201d, desi reprezentantii
\n APADOR-CH nu au gasit in dosarul detinutului date care sa confirme o asemenea
\n sustinere. <\/p>\n

La data de 28 martie 2001,
\n din motive care ii sunt complet neclare, Matei a fost transferat la Giurgiu
\n de la penitenciarul Bucuresti Rahova. Detinutul a prezentat reprezentantilor
\n asociatiei un plic pe care l-a primit de la ziarul \u201cEvenimentul zilei\u201d si
\n care i-a fost deschis la penitenciarul Bucuresti Rahova (pe scrisoarea propriu
\n zisa a fost aplicata stampila registraturii penitenciarului Rahova si, ulterior,
\n cea a penitenciarului Giurgiu). La putine zile dupa ce a fost adus la Giurgiu,
\n Matei a fost introdus in categoria \u201cpericulosi\u201d si in anul care a trecut de
\n atunci i-au fost facute 4 rapoarte de pedepsire, mai multe decat in toti ceilalti
\n zece ani de cand se afla in sistemul penitenciar (pana atunci avusese numai
\n 3 rapoarte). In luna septembrie 2001, atunci cand Matei a facut cerere de
\n liberare conditionata, unitatea a solicitat instantei sa-i amane liberarea
\n cu un an iar instanta a decis sa reduca la jumatate termenul solicitat de
\n penitenciar. Reprezentantii asociatiei nu au mai intalnit pana acum un caz
\n in care penitenciarul sa fie mai sever decat instanta de judecata. <\/p>\n

Dupa ce a fost adus in
\n unitate, Matei sustine ca a fost tinut la izolare timp de 4 luni, singur,
\n iar alte doua luni impreuna cu un alt detinut (reprezentantii penitenciarului
\n au precizat ca aceste perioade ar fi fost sensibil mai mici). In cursul anului
\n 2001, detinutul a fost tinut in mai multe randuri in lanturi: la inceputul
\n lunii mai, pentru ca a vrut sa se sinucida; in luna iunie, pentru ca protesta
\n ca un alt detinut era imobilizat cu lanturi si era lasat sa faca pe el; in
\n luna august, cu catuse si lanturi la izolare. In zilele de 2 mai si 11 august
\n el a fost batut de cadre din penitenciar iar cu o alta ocazie i s-a facut
\n raport de pedepsire pentru ca a refuzat sa vorbeasca cu educatoarea avand
\n catuse la maini. Matei stia ca un tratament destul de dur le fusese aplicat
\n si celorlalti 3 detinuti care fusesera transferati o data cu el de la Bucuresti
\n Rahova: Iulian Fenter, Amet Metin si Petrisor Duduianu. <\/p>\n

Detinutul a vorbit reprezentantilor
\n asociatiei despre dorinta sa de a fi tratat omeneste, regulamentar, de catre
\n personalul penitenciarului. El nu intelege antipatia cu care este privit de
\n cadre numai pentru ca cere ca el si ceilalti detinuti sa se bucure de drepturile
\n pe care le au prin lege, inclusiv de a fi respectati ca oricare alte persoane.
\n Matei ar prefera sa fie mutat la Rahova (familia sa este in Bucuresti) si
\n intrucat de la amanarea liberarii din toamna anului trecut si pana in prezent
\n nu a mai avut rapoarte de pedepsire penitenciarul sa nu-i mai respinga si
\n urmatoarea cerere de liberare (care urmeaza sa se discute peste circa jumatate
\n de luna). Este de precizat si faptul ca Matei este bolnav de epilepsie. <\/p>\n

 <\/p>\n

Concluzii<\/p>\n

APADOR-CH considera ca penitenciarul
\n \u2013 o unitate relativ noua – are premisele umane si materiale unei bune dezvotari
\n viitoare. Este evidenta preocuparea responsabililor unitatii, si a personalului
\n in general, pentru asigurarea unor conditii de detentie corespunzatoare.<\/p>\n

La nivelul unitatii, asociatia
\n considera ca se impune:<\/p>\n

acordarea unei mai mari
\n atentii detinutilor minori (mai ales in sensul celor consemnate la capitolul
\n 2, camera 228);
\n renuntarea categorica
\n la folosirea lanturilor, practica in dezacord flagrant cu normele ONU si ale
\n Consiliului Europei;
\n depunerea tuturor diligentelor
\n pentru procurarea macar a unui numar minim de televizoare si finalizarea proiectului
\n de realizare a televiziunii cu circuit inchis si a statiei de radioamplificare
\n (sub acest aspect, situatia din penitenciarul Giurgiu este una dintre cele
\n mai precare intalnite de reprezentantii APADOR-CH in cadrul sistemului penitenciar);
\n analizarea posibilitatii
\n de a se distribui lunar detinutilor macar un numar minim de lame de barbierit;
\n renuntarea la actuala
\n practica prin care detinutii sunt obligati sa faca cererile de acordare a
\n drepturilor pe care le au numai intre 1 si 3 ale lunii;
\n renuntarea la restrictiile
\n impuse detinutilor cu privire la persoanele care ii pot vizita si la numarul
\n acestora; in opinia APADOR-CH detinutii trebuie sa aiba dreptul, in limita
\n numarului legal de vizite pe care le pot primi, sa primeasca pe cine vor in
\n vizita (limitarea numarului vizitatorilor trebuie sa se faca exclusiv in functie
\n de spatiul rezervat in acest scop si cu o solicitudine maxima, din punctul
\n acesta de vedere, din partea personalului penitenciarului);
\n amenajarea cu prioriate
\n a cat mai multe din cele 12 curti de plimbare proiectate (in momentul de fata
\n durata plimbarii zilnice a detinutilor este o chestiune care greveaza conditiile
\n de detentie);
\n analizarea cazului detinutului
\n Alexandru Marian Matei in termenii legalitatii si ai unui tratament uman,
\n menit sa ajute detinutul sa se corecteze si sa se reintegreze in societate<\/p>\n

La nivelul DGP, apreciem
\n ca se impune:<\/p>\n

sustinerea in continuare
\n a eforturilor care se fac la nivelul unitatii pentru continuarea si finalizarea
\n investitiilor, precum si pentru achizitionarea unui numar minim de televizoare
\n si realizarea proiectului televiziunii cu circuit inchis si statiei de radioamplificare;
\n sustinerea penitenciarului
\n in incadrarea cu prioritate a urmatorului personal de maxima stringenta: 1
\n psiholog, 1 sociolog, 1 stomatolog si 14 cadre la sectorul operativ;
\n reanalizarea criteriilor
\n mai severe stabilite in luna octombrie a anului trecut cu privire la detinutii
\n din sistemul semideschis;
\n intreprinderea demersurilor
\n care se impun pentru interzicerea folosirii lanturilor in penitenciare;
\n analizarea cazului detinutului
\n Alexandru Marian Matei si a solicitarilor pe care acesta si detinutul Paul
\n Marian Stefan le fac pentru a fi transferati la penitenciarul Rahova.<\/p>\n

Manuela Stefanescu
\n Valerian Stan<\/p>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

In ziua de 14 martie 2002, doi reprezentanti ai APADOR-CH au vizitat penitenciarul Giurgiu.<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[15],"tags":[],"class_list":["post-1917","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-monitorizarea-conditiilor-de-detentie-penitenciare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1917","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1917"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1917\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1917"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1917"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1917"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}