{"id":1918,"date":"2005-11-02T00:00:00","date_gmt":"2005-11-02T00:00:00","guid":{"rendered":"http:\/\/www.apador.org\/seamus\/raport-privind-vizita-in-penitenciarul-mandreti\/"},"modified":"2005-11-02T00:00:00","modified_gmt":"2005-11-02T00:00:00","slug":"raport-privind-vizita-in-penitenciarul-mandreti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/apador.org\/en\/raport-privind-vizita-in-penitenciarul-mandreti\/","title":{"rendered":"Raport privind vizita \u00een Penitenciarul M\u00e2ndreşti"},"content":{"rendered":"

Sorry, this entry is only available in Rom\u00e2n\u0103<\/a>. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.<\/p>

<\/p>\n

La data de 2 noiembrie 2005, două reprezentante ale APADOR-CH au vizitat
\n Penitenciarul M\u00e2ndreşti. Vizita anterioară a avut loc la data de 4 octombrie
\n1999.<\/p>\n

1.      Aspecte generale<\/b><\/p>\n

Penitenciarul M\u00e2ndreşti primeşte deţinuţi din judeţele Vrancea şi Buzău. De
\n la vizita precedentă, la Penitenciarul M\u00e2ndreşti s-au făcut\u00a0 renovări la spaţiile de deţinere. Toate
\n pavilioanele au fost supraetajate, s-au montat geamuri termopan iar grupurile
\n sanitare au fost complet renovate. Curtea de plimbare a fost compartimentată,
\n permiţ\u00e2nd scoaterea la aer, simultan, a mai multor deţinuţi. S-au montat şi
\n aparate pentru practicarea unor activităţi sportive (un panou de baschet, o
\nmasă de ping-pong). <\/p>\n

La data vizitei, \u00een Penitenciarul M\u00e2ndreşti se aflau 857 de deţinuţi, din
\n care 16 minori şi 36 femei. Din totalul de 857, 742 erau condamnaţi definitiv,
\n 65 condamnaţi \u00een primă instanţă şi 50, \u00een arest preventiv. După starea de
\n recidivă, 452 erau recidivişti şi\u00a0 209
\n aveau antecedente penale.\u00a0 Faţă de vizita
\n anterioară, numărul de deţinuţi a scăzut, \u00een anul 1999 fiind \u00eencarceraţi 1448
\n deţinuţi. Insă supraaglomerarea există \u00een continuare, pentru că sunt 857 de deţinuţi la 780 de paturi instalate<\/b>.
\n Suprafaţa totală a spaţiilor de deţinere este \u00een prezent de 1648 m².
\n Raport\u00e2nd această suprafaţă la recomandările Comitetului pentru Prevenirea
\n Torturii din cadrul Consiliului Europei de a se asigura 4m²\/ deţinut,
\ngradul de ocupare ar fi de 208%. <\/p>\n

Penitenciarul are regim de maximă siguranţă, dar sunt şi deţinuţi care
\n execută pedepse \u00een regim \u00eenchis, semi-deschis şi deschis. Asociaţia atrage
\n atenţia asupra formalismului clasificării
\n penitenciarelor: aproape două treimi (25) din numărul total al penitenciarelor
\n au fost catalogate de maximă siguranţă, <\/b>incluz\u00e2nd,
\n desigur, şi regimuri de detenţie \u00eenchis, semi-deschis şi, rar, deschis. <\/b><\/i>Altfel spus, se oficializează <\/b>situaţia deja existentă: aproape fiecare
\n penitenciar are, \u00een prezent, toate
\n categoriile de deţinuţi. <\/i>In opinia APADOR-CH, normal ar fi ca numai anumite penitenciare, \u00een funcţie de
\n locaţie şi grad de siguranţă, inclusiv sub aspectul numărului de angajaţi, să
\n fie clasificate ca fiind de maximă
\n siguranţă, nu<\/b><\/i> orice penitenciar
\n care, din cauza supraaglomerării cronice, are şi "vieţaşi" şi
\ncondamnaţi cu pedepse mari, dar şi "hoţi de găini".\u00a0 <\/i>\u00a0<\/p>\n

Din totalul deţinuţilor, 309 ieşeau la muncă: 142, \u00een exterior, la
\n construcţii (refacerea caselor sinistraţilor sau a terasamentelor), 51, la
\n activităţi \u00een atelierele de producţie ale penitenciarului, 52, la GAZ
\n (gospodăria agro-zootehnică) şi 64 la deservire.\u00a0 Pentru muncile prestate \u00een exterior,
\n deţinuţii sunt retribuiţi cu 10 % din salariu (la acest penitenciar, 2,80 lei\/zi din salariul negociat de 28
\n lei\/zi)\u00a0 şi reducerea pedepsei cu p\u00e2nă la
\n 7 zile pe lună. (Cei care lucrează \u00een interior c\u00e2ţtigă numai "zile".)
\n Directorul penitenciarului a susţinut că diferenţa de 90% din veniturile pe care le realizează deţinuţii
\n este destinată autofinanţării penitenciarului. Este neclar dacă aceste sume
\n sunt considerate venituri ale \u00eentregului sistem penitenciar fiind gestionate de
\n Administraţia Naţională a Penitenciarelor sau sunt folosite direct şi exclusiv
\n de penitenciarul care le realizează, cum pare a fi cazul la M\u00e2ndreşti. APADOR-CH susţine ideea creşterii autonomiei <\/b>fiecărui penitenciar,
\n inclusiv sub aspectul folosirii resurselor din venituri proprii, dar numai <\/b>\u00een scopul \u00eembunătăţirii
\ncondiţiilor de detenţie. <\/i><\/p>\n

Din cele 3 cutii poştale montate pentru expedierea corespondenţei
\n deţinuţilor au rămas 2. Explicaţia a fost că Oficiul PTTR a considerat
\n "nerentabilă" cea de a treia cutie. Asociaţia solicită administraţiei penitenciarului M\u00e2ndreşti să facă
\n demersuri pentru reinstalarea celei de a treia cutii poştale, de preferinţă \u00een
\n interior. <\/i>(Cele două rămase sunt amplasate \u00een curţile de plimbare. Or, dacă
\n din diverse motive, inclusiv vreme rea, deţinuţii nu sunt scoşi la aer,
\n \u00eenseamnă că au dificultăţi \u00een exercitarea dreptului la corespondenţă).
\n Confidenţialitatea convorbirilor telefonice nu este asigurată, posturile
\n telefonice ne fiind izolate fonic. Asociaţia
\n recomandă amplasarea unor cabine telefonice aşa cum există \u00een alte penitenciare
\ndin ţară. <\/i><\/p>\n

O altă problemă este ora de deşteptare (5.00) pentru toţi deţinuţii,
\n inclusiv femeile şi minorii, indiferent dacă sunt scoşi – sau nu – la muncă.
\n Nici ducerea deţinuţilor la instanţe nu este un argument pentru trezirea tuturor <\/i>la 5.00. Aproape două treimi
\n dintre deţinuţi nu au, practic, nimic <\/i>de
\n făcut dec\u00e2t să stea \u00een camere \u00een aşteptarea plimbării zilnice şi, eventual, să
\n se uite la televizor sau să citească. APADOR-CH
\n este de acord că trebuie să existe disciplină \u00eensă crede că deşteptarea at\u00e2t de
\n devreme nu are nici o justificare şi cere ANP să analizeze posibilitatea
\n decalării cu 30-60 de minute. Sau, cel puţin să nu fie considerată abatere<\/b> eventuala \u00eent\u00e2rziere, dacă
\ndeţinuţii se prezintă corect la apelul de dimineaţă (ora 7.00).<\/i><\/p>\n

\u00cen fiecare cameră există o mapă la dispoziţia deţinuţilor, care conţine
\n texte utile cum sunt:\u00a0 “Drepturile
\n şi obligaţiile deţinuţilor din penitenciarele din Rom\u00e2nia”(extrase din
\n texte legislative inclusiv OUG 56\/2003 ), regulamentul de ordine interioară şi
\n “Cum să găsesc un loc de muncă”. APADOR-CH ştie că astfel de mape trebuie să existe \u00een fiecare cameră
\n din fiecare penitenciar. Din păcate, regula a \u00eencetat să mai funcţioneze \u00een
\n destule din\u00a0 penitenciarele vizitate de
\n asociaţie. Dacă mapele de cameră ar conţine materiale de interes pentru
\n deţinuţi (cum este cazul la M\u00e2ndreşti) şi dacă informaţiile furnizate, \u00een special \u00een materie de modificări ale
\n legii penale, <\/b>ar fi permanent actualizate deţinuţii nu ar mai fi nevoiţi să
\n apeleze constant la cadre pentru orice nedumerire iar munca acestora din urmă
\nar fi sensibil uşurată. <\/i><\/p>\n

153 de cadre din sectorul operativ se ocupă de cei 841 de deţinuţi, ceea ce
\n reprezintă un raport de un agent la 5 deţinuţi. Aparent, situaţia de la
\n Penitenciarul M\u00e2ndreşti s-ar \u00eencadra \u00een baremul maxim recomandat de Comitetul
\n pentru Prevenirea Torturii de 5 deţinuţi\/angajat. \u00cen realitate, cei 153 de
\n ofiţeri şi agenţi de la operativ lucrează \u00een ture, ceea ce face ca numărul de
\ndeţinuţi\/agent\/tură să fie mult mai mare. <\/p>\n

 <\/b><\/p>\n

 <\/b>Asistenţa medicală<\/b><\/p>\n

Asistenţa medicală este asigurată de 2 medici de medicină generală, 1 medic
\n dermatolog 7 asistenţi şi un asistent farmacie. La aceştia se adaugă un medic
\n stomatolog şi un tehnician dentar. Penitenciarul este dotat cu un laborator de
\n tehnică dentară unde se efectuează lucrări dentare, ceea ce constituie o
\n excepţie \u00een sistemul penitenciar. De regulă, ele se fac \u00een spitalele
\n penitenciare, ceea ce presupune transferarea deţinutului interesat, cu
\nnumeroasele formalităţi aferente.\u00a0 <\/p>\n

\u00cen medie, se acordă 30-40 de consultaţii de medicină
\n generală pe zi pentru deţinuţi. Cabinetul medical are program zilnic de
\n consultaţii \u00eempărţit pentru cele două categorii de pacienţi: deţinuţi şi cadre
\n (inclusiv familiile acestora). In ziua vizitei, medicul dermatolog era pe post
\n de "generalist", \u00een absenţa celor doi titulari. APADOR-CH
\n insistă asupra necesităţii ca medicii din sistemul penitenciar să se ocupe exclusiv <\/b>de starea de sănătate a
\n deţinuţilor pe \u00eentreaga perioadă a programului zilnic. Personalul de
\n penitenciar, care are posibilităţi multiple de asistenţă medicală \u00een afara
\n sistemului, ar putea recurge la medicul de penitenciar doar \u00een situaţii de
\nurgenţă. <\/i><\/p>\n

Bolile cele mai frecvente ale deţinuţilor de la M\u00e2ndreşti sunt cele de
\n piele, digestive şi afecţiuni ale căilor respiratorii. \u00cen fiecare lună sunt
\n depistate aproximativ 6 cazuri de scabie, cel mai adesea printre minori, \u00een
\n principal din cauza lipsei de educaţie igienică. Minorii ar fi cei mai
\n recalcitranţi \u00een materie de igienă corporală personală. Numai că, deşi fiecare
\n cameră este dotată cu duş, nu se furnizează apă caldă dec\u00e2t o dată pe săptăm\u00e2nă
\n şi numai <\/i>la baia comună. In aceste
\n condiţii, nu este greu de \u00eenţeles de ce deţinuţii, \u00een general, nu manifestă
\n entuziasm pentru menţinerea igienei corporale. 6 deţinuţi se află \u00een faza de
\n TBC stabilizat, iar alţi 11 sunt sub supraveghere după tratamentul contra
\n luesului. Aceştia din urmă sunt cazaţi \u00eentr-o cameră separată, o măsură cel
\n puţin discutabilă deoarece ei nu ar putea prezenta vreun pericol de contaminare
\n pentru alţi deţinuţi dec\u00e2t dacă ar exista dubii cu privire la eficienţa
\n tratamentului. In plus, ei participă la diverse activităţi \u00eempreună cu alţi
\ndeţinuţi. Prin urmare, cazarea lor separată este nejustificată.\u00a0 <\/p>\n

Penitenciarul are de 2 luni probleme cu procurarea medicamentelor,
\n farmaciile refuz\u00e2nd să mai onoreze reţetele compensate. Lipsa se resimte cel
\n mai acut \u00een materie de medicamente psihotrope pentru cei 53 de deţinuţi care
\nprezintă tulburări psihice serioase şi urmează tratamente de specialitate.<\/p>\n

\u00cen programul de depistare HIV\/SIDA au fost testaţi aproximativ 100 de
\n deţinuţi, pe bază de acord individual. Cadrele medicale au afirmat că deţinuţii
\n primesc prezervative la cerere, şi \u00een
\n timpul detenţiei,<\/i> nu numai la liberare, ceea ce \u00eenseamnă un progres notabil
\n \u00een lupta cu mentalităţile \u00eenvechite. APADOR-CH a susţinut constant că deţinuţii
\n trebuie să aibă acces la prezervative şi
\n pe durata<\/i> detenţiei, ca mijloc de prevenire a bolilor cu transmitere
\nsexuală.<\/p>\n

Intr-una din camerele de la infirmerie, erau 12 deţinuţi cu afecţiuni
\n cronice la numai 9 paturi. Nu aveau televizor, singura lor
\n"activitate" fiind plimbatul zilnic de circa 45 de minute. <\/p>\n

 <\/p>\n

Activităţi cultural educative <\/b><\/p>\n

La compartimentul socio-educativ sunt \u00eencadrate zece persoane, dar efectiv
\n doar patru\u00a0 se ocupă de deţinuţi. Există
\n şi un jurist angajat dar acesta este\u00a0
\ndetaşat temporar la Ministerul Justiţiei. <\/p>\n

Departamentul socio-educativ desfăşoară programele stabilite de ANP (ALFAZ
\n – alfabetizare, EDUCOSAN – educaţie sanitară, EDUCOLEX – educaţie juridică,
\n EDUCOSPORT – activităţi sportive inclusiv competiţii de şah, tenis de masă şi
\n fotbal, şi \u00eentr-o proporţie mai redusă, programe proprii (ADICTIA, "Alcoolul,
\n \u00eentre prieten şi duşman", "Tutunul", programe speciale pentru
\n minori). Trebuie remarcat faptul că administraţia penitenciarului a organizat
\n acţiuni cu deţinuţii \u00een afara
\n penitenciarului <\/i>(de pildă, un meci de fotbal pe stadionul din Focşani,
\n \u00eentre o echipă a deţinuţilor şi sportivi din localitate). Insă, paradoxal, de
\n aceste iniţiative lăudabile au beneficiat numai
\n deţinuţii adulţi, nu şi minorii.\u00a0
\n Contactele cu exteriorul, altele dec\u00e2t "clasicele" vizite ale
\n familiei, au, cu siguranţă, un rol extrem de important \u00een reeducarea tuturor
\n deţinuţilor şi, \u00een primul r\u00e2nd, a
\n minorilor. <\/b>Prin urmare, APADOR-CH solicită administraţiei penitenciarului
\n să organizeze acţiuni\u00a0 \u00een exterior şi cu
\nminorii.<\/i><\/p>\n

\u00cen penitenciar apar, lunar, 3 reviste: “Revista noastră”,
\n “Nomadica”-publicaţie a deţinuţilor de etnie rromă şi revista
\n femeilor “G\u00e2nd şi Suflet”. Biblioteca avea un fond de carte destul
\n de bogat \u00eensă interesul pentru citit este scăzut. Asociaţia sugerează organizarea unor concursuri de tip "cine ştie,
\nc\u00e2ştigă" pe anume cărţi selectate \u00een funcţie de valoarea literară. <\/i>\u00a0<\/p>\n

Deţinuţii realizează emisiuni radiofonice, marţea şi vinerea, \u00een care, timp
\n de 2 ore, se transmit informaţii de interes general dar şi modul \u00een care au
\nfost soluţionate cererile deţinuţilor.<\/p>\n

Un program special pentru deţinute (Pro Familia) \u00eencearcă să restabilească
\n legăturile de familie dintre mamele care au pierdut contactul cu copiii lor
\n aflaţi \u00een libertate şi aceştia. In 2004, patru astfel de cazuri au fost
\nrezolvate pozitiv, iar \u00een 2005, \u00eencă unu. <\/p>\n

Cei 14 deţinuţi minori sunt scoşi \u00een fiecare zi\u00a0 aproximativ o oră la plimbare şi, aproape
\n zilnic, joacă fotbal. De asemenea, ei petrec 2 ore pe zi la club unde pot juca
\n tenis de masă sau şah. Cursurile şcolare sunt organizate zilnic timp de 2 ore.
\n In momentul vizitei APADOR-CH, toţi cei 14 minori erau \u00een club şi jucau unii
\n ping-pong, alţii şah. Alte activităţi menţionate de deţinuţi sunt recitări de
\npoezii şi montări ale unor mici scenete. <\/p>\n

Penitenciarul organizează şi cursuri pentru clasele I-IV pentru 15 deţinuţi
\n şi V-VIII pentru 20 de deţinuţi, precum şi cursuri de calificare \u00een unele
\n meserii. Astfel, de cur\u00e2nd, a \u00eenceput un curs de calificare \u00een meseria de
\n legumicultor pentru un număr de 35 deţinuţi. Cursurile sunt ţinute de
\n personalul Centrului Zonal de Formare Profesională din cadrul Direcţiei
\n Agricole Vrancea. In acest an, au fost finalizate două cursuri, unul pentru 20
\n deţinuţi \u00een meseria de t\u00e2mplar \u00een colaborare cu liceul de specialitate \u00een
\n prelucrarea lemnului, celălalt, de calificare \u00een meseria de brutar pentru 5
\ndeţinuţi, curs ţinut de profesorii liceului economic. <\/p>\n

In ansamblu, activitatea socio-educativă pare mai diversificată dec\u00e2t \u00een
\n alte penitenciare vizitate de asociaţie. Insă problemele de fond răm\u00e2n
\n aceleaşi: programe neatractive, stabilite de la "centru", personal
\n puţin, număr mic de deţinuţi angrenaţi. APADOR-CH
\n sugerează din nou ca personalul de la socio-educativ să consulte şi <\/b>deţinuţii (de exemplu, pe baza unor
\n chestionare) cu privire la preferinţele lor. Deţinuţii ar deveni astfel mai
\n implicaţi şi mai interesaţi. Asociaţia apreciază \u00een mod deosebit acţiunile
\n organizate cu deţinuţii adulţi \u00een afara
\npenitenciarului <\/b>şi cere administraţiei să extindă iniţiativa şi la minori. <\/i><\/p>\n

Din păcate, nu mai există colaborări cu asociaţii şi fundaţii care să
\n desfăşoare programe cu deţinuţii. Angajaţii Serviciului de Reintegrare Socială
\n Vrancea sunt singurii care vin constant\u00a0
\n pentru deţinuţii arestaţi preventiv şi pentru cei ce urmează a fi puşi
\n\u00een libertate.<\/p>\n

 <\/p>\n

Blocul alimentar<\/b><\/p>\n

\u00cen ziua vizitei meniul pentru deţinuţi a constat, dimineaţă, \u00een pilaf de
\n orez cu subproduse şi jumări (sau cu carne,\u00a0
\n pentru cei cu regim alimentar). La pr\u00e2nz, felul \u00eent\u00e2i era ciorbă de
\n fasole iar felul doi, varză cu jumări, respectiv varză cu carne la regim.
\n Pentru ziua respectivă se folosiseră 82 kg carne de porc, 60 kg slănină şi 29
\n kg subproduse. Hrana rece pentru deţinuţii care se deplasaseră la instanţă
\n consta \u00een telemea, slănină şi biscuiţi. M\u00e2ncarea arăta relativ acceptabil, \u00eensă
\n bucăţile de carne erau mici şi rare, predominantă fiind slănina pentru toate
\n categoriile de deţinuţi. Calitatea m\u00e2ncării este de fiecare dată verificată de
\n o comisie formată din 3 deţinuţi \u00eensă consemnările lor sunt, invariabil,
\n laudative. Ideea constituirii unor astfel de comisii a apărut \u00een urmă cu 7-8
\n ani şi părea foarte bună la acea vreme. Dar, \u00een timp, comisiile deţinuţilor au
\n devenit pur formale sau au dispărut cu totul. Asociaţia crede \u00een continuare că astfel de comisii sunt necesare dar numai dacă deţinuţii sunt prezenţi at\u00e2t
\n la ridicarea alimentelor din magazie c\u00e2t şi pe toată durata preparării hranei. <\/b>In
\n acest fel, s-ar elimina suspiciunea generală a deţinuţilor cu privire la
\ncantităţile şi calitatea alimentelor ce le sunt servite. <\/i><\/p>\n

 <\/p>\n

Camerele de deţinere<\/b><\/p>\n

Secţia de femei <\/p>\n

In camera 42,<\/b> erau 14 deţinute
\n la 12 paturi. Deţinutele primesc lunar un săpun, un pachet de vată, un sul de
\n h\u00e2rtie igienică, iar la trei luni, un tub de pastă de dinţi. Deţinutele erau
\n nemulţumite de obligativitatea purtării hainelor de penitenciar la vizitele cu
\n familia şi copiii precum şi de lipsa de activitate. Cu un an \u00een urmă,
\n administraţia penitenciarului a reuşit să le scoată la muncă, \u00een oraş (la
\n curăţenie şi spălatul ambalajelor de sticlă). Din păcate, ocaziile nu s-au mai
\n repetat, aşa \u00eenc\u00e2t singurele preocupări au rămas televizorul (numai TVR 1, din
\n lipsă de cablu), tricotatul sau cusutul goblenurilor şi rar, vreo activitate la
\nclub. <\/p>\n

Camera şi sala de baie separată, cu duş, chiuvetă şi toaletă, respectau
\ncondiţiile de igienă. Apa caldă se furnizează zilnic, aproximativ două ore.<\/p>\n

Camera 43 <\/b>avea 7 paturi pentru cele 6 deţinute care
\n lucrează la popota cadrelor. Evident, spaţiul mai mare precum şi existenţa unor
\n dulapuri arată că aceste deţinute se bucură de condiţii de detenţie mai bune. APADOR-CH dezaprobă folosirea deţinutelor la
\n servicii pentru personalul de penitenciar. Pe de o parte, ele sunt favorizate
\n st\u00e2rnind invidia şi chiar animozitatea colegelor de detenţie, iar pe de alta,
\nse menţin suspiciuni cu privire la criteriile de selecţie.<\/i><\/p>\n

Pavilionul pentru femei a fost renovat şi supraetajat. Deţinutele sunt
\n cazate \u00een cele 5 camere de la parter, iar la etaj, s-a amenajat o sală de mese
\n (aproape finalizată) precum şi o sală foarte spaţioasă multifuncţională, care
\n va permite desfăşurarea tuturor activităţilor cu deţinutele \u00een condiţii bune.
\n In prezent, programele pentru ele au loc, sporadic, tot \u00een unicul club al
\n penitenciarului. Una din deţinute şi-a amintit că nu mai fusese la club de
\npeste două luni.<\/p>\n

Secţiile pentru bărbaţi<\/p>\n

\u00cen camera 18 <\/b>din secţia pentru bărbaţierau cazaţi 45 de deţinuţi recidivişti
\n \u00een 36 de paturi. Camera avea sală de baie separată, cu toaletă, chiuvetă şi
\n duş. Insă nu se livrează niciodată apă caldă, aşa că deţinuţii sunt obligaţi să
\n facă baie la comun o dată pe săptăm\u00e2nă. Ei şi-au manifestat nemulţumirea faţă
\n de calitatea sevicilor medicale şi de lipsa medicamentelor. Patar Popina a fost
\n internat la spitalul penitenciar Dej unde medicii au decis că are nevoie de un
\n transplant de cristalin la ochiul st\u00e2ng. A fost transferat \u00eenapoi la M\u00e2ndreşti
\n \u00eencă din iunie, \u00een aşteptarea implantului. Lucrurile devin mai complicate din
\n cauza unor proceduri greu de explicat şi de \u00eenţeles: spitalul Dej a transmis
\n cererea de furnizare a unui cristalin OPSNAJ. La primirea materialului,
\n spitalul urmează să informeze penitenciarul \u00een vederea transferării bolnavului.
\n Iar dacă acesta a fost mutat \u00eentre timp la alt penitenciar, informaţia va fi
\n retransmisă acestuia, ceea ce presupune timp, \u00een detrimentul deţinutului. Dar
\n \u00eenştiinţarea OPSNAJ poate fi expediată şi direct deţinutului, fără să fie clar
\n \u00een ce condiţii. Iar dacă acesta a fost transferat \u00een alt penitenciar există
\n riscul ca documentul să nu \u00eei mai parvină şi, \u00een consecinţă, să rateze operaţia. APADOR-CH solicită
\n clarificarea procedurilor şi asigurări că astfel de \u00eenştiinţări vitale ajung la
\ndestinatar.<\/i><\/p>\n

Reprezentantele APADOR-CH au certitudinea că lista nemulţumirilor
\n deţinuţilor din această cameră era mult mai lungă şi viza şi alte aspecte dec\u00e2t
\n cel medical. Spre diferenţă de alte penitenciare unde deţinuţii nu s-au sfiit
\n să vorbească deschis despre purtarea abuzivă a unor agenţi, sau de provocări şi
\n complicităţi ale personalului, la M\u00e2ndreşti nimeni (cu excepţia lui Elvis
\n Stoica) nu s-a pl\u00e2ns – sau nu a \u00eendrăznit să se pl\u00e2ngă – de agenţii de la
\n siguranţa deţinerii, de obicei cei mai vizaţi \u00een reclamaţiile deţinuţilor.
\n Reprezentantele asociaţiei au rămas cu impresia că deţinuţilor le era teamă să vorbească, <\/i>ceea ce
\n ridică multe semne de \u00eentrebare cu privire la natura reală a relaţiilor dintre
\n aceştia şi personalul de penitenciar. De altminteri, c\u00e2ţiva deţinuţi au cerut,
\nmai mult \u00een şoaptă, adresa poştală a APADOR-CH.<\/p>\n

Intr-una din curţile de plimbare, reprezentantele asociaţiei au discutat cu
\n deţinuţii din trei camere. Problemele lor vizau \u00een primul r\u00e2nd \u00eent\u00e2rzierea \u00een
\n adoptarea unor noi legi \u00een materie penală, inclusiv cu privire la regimul
\n executării pedepselor, dar şi faptul că stăteau la aer doar 30 de minute
\n zilnic. Dintre ei, Elvis Stoica a fost singurul
\n deţinut din \u00eentreg penitenciarul <\/i>care s-a pl\u00e2ns de purtare abuzivă din
\npartea personalului.<\/p>\n

 <\/p>\n

2. Cazul lui Elvis Stoica<\/b><\/p>\n

Deţinutul este bolnav psihic diagnosticat ca atare. De altfel, el a fost
\n arestat \u00een 2003, c\u00e2nd era internat la
\n spitalul de boli psihice din Săpoca (judeţul Buzău). <\/b>A fost judecat şi condamnat
\n la \u00eenchisoare, cu executarea pedepsei \u00een
\n penitenciar, <\/b>pentru viol. Profund nemulţumit de sentinţă şi convins că a
\n fost victima unei \u00eenscenări, Elvis Stoica a intrat \u00een refuz de hrană \u00een
\nperioada 19-22 mai a.c. Două precizări sunt necesare:<\/p>\n

a) deţinutul care recurge la această formă de protest este izolat <\/i>\u00eentr-o cameră identică celor
\n destinate executării pedepsei
\n disciplinare cu izolarea <\/i>(două grilaje interioare suplimentare la circa un
\n metru de uşă şi respectiv de fereastră, WC \u00een camera de dimensiuni reduse
\n etc.). Justificarea acestei măsuri ar fi \u00eempiedicarea
\n deţinutului respectiv de a "trişa", hrănindu-se pe ascuns cu alimente
\n date de ceilalţi deţinuţi. APADOR-CH consideră că măsura transferului \u00eentr-o
\n cameră similară izolatorului a unui deţinut intrat \u00een refuz de hrană
\n echivalează cu tratament inuman. <\/b>Un
\n grevist al foamei trebuie supravegheat constant de medicul de penitenciar şi,
\n \u00een ciuda asigurărilor repetate, asociaţia are \u00eendoieli serioase cu privire la
\n frecvenţa şi regularitatea cu care acesta \u00eel vizitează pe deţinut. Prin urmare,
\n el ar trebui internat la infirmerie<\/b>
\n tocmai pentru a i se asigura asistenţa medicală necesară. Iar dacă deţinutul
\n măn\u00e2ncă pe ascuns, acest lucru se poate uşor dovedi prin analiza glicemiei. Aşadar, asociaţia cere ANP să modifice<\/b> regulamentul de ordine interioară cu
\n privire la tratamentul aplicat deţinuţilor aflaţi \u00een refuz de hrană \u00een sensul
\ninternării la infirmerie şi renunţării la măsura izolării.<\/b><\/i><\/p>\n

b) administraţia
\n penitenciarului a afirmat că nu se
\nfolosesc lanţuri pentru imobilizarea deţinuţilor. <\/i><\/p>\n

Pe 22 mai a.c., deţinutul Elvis
\n Stoica, aflat \u00een "camera pentru refuz de hrană" a renunţat la
\n protest.\u00a0 După cum rezultă din declaraţia
\n unuia dintre agenţii implicaţi dar şi din cea a deţinutului, acesta era legat de grilaj cu lanţuri la piciorul
\n st\u00e2ng şi avea şi cătuşe la m\u00e2ini. Neconcordanţa evidentă dintre afirmaţia
\n directorului penitenciarului şi declaraţiile părţilor implicate se datorează confuziei intenţionat menţinute de ANP şi
\n de personalul de penitenciar\u00a0 prin redenumirea
\n "lanţurilor" ca "mijloace sigure de imobilizare". <\/b>\u00a0<\/i>\u00a0Insă descrierea incidentului propriu-zis
\n diferă radical. Elvis Stoica declară că a vrut să urineze şi i-a cerut, nervos,
\n agentului să-i scoată mai repede lanţurile şi cătuşele. Agentul, probabil cunosc\u00e2ndu-i
\n problemele psihice şi caracterul violent, a solicitat ajutorul unor colegi.
\n Seful de tură şi un alt agent au sosit imediat şi toţi trei l-au lovit pe
\n deţinut,\u00a0 \u00een mod repetat, at\u00e2t \u00een cameră
\n c\u00e2t şi pe coridor. După aceea, Elvis Stoica a fost dus la secţia a II-a şi tuns
\nzero.<\/p>\n

In varianta agentului, care, după
\n incident, a părăsit sistemul penitenciar,\u00a0\u00a0
\n Elvis Stoica l-ar fi lovit \u00een umăr c\u00e2nd se aplecase să-i scoată
\n lanţurile. In acel moment ar fi cerut ajutorul colegilor şi, bine\u00eenţeles, nici unul
\nnu l-a lovit pe deţinut. <\/p>\n

Elvis Stoica nu a făcut pl\u00e2ngere
\n şi nu a fost sancţionat pentru presupusa agresare a agentului. Insă a acumulat
\n at\u00e2ta frustrare \u00een el, \u00eenc\u00e2t ameninţă deschis şi frecvent personalul de
\npenitenciar, ceea ce nu face dec\u00e2t să tensioneze atmosfera şi mai mult.\u00a0 <\/p>\n

APADOR-CH consideră că\u00a0 Elvis
\n Stoica trebuie dus acolo unde \u00eei este locul, adică\u00a0 \u00eentr-un spital psihiatric şi nu \u00een penitenciar. <\/b>Asociaţia nu are convingerea <\/b>că incidentul din 22
\n mai a.c. a fost investigat cu imparţialitate. Demisia (sau demiterea) unuia in
\n cei trei agenţi implicaţi ar putea fi consecinţa
\n <\/b>comportamentului faţă de deţinut, deşi motivul oficial a fost "starea
\n de sănătate". Răm\u00e2n \u00eensă ceilalţi doi agenţi care, după toate aparenţele,
\n nu au fost cercetaţi. Si mai răm\u00e2ne suspiciunea că la M\u00e2ndreşti există practici
\n abuzive din partea personalului, \u00een special \u00een cazul unor deţinuţi
\ndificili.\u00a0\u00a0 <\/i>\u00a0<\/p>\n

 <\/p>\n

Concluzii<\/b><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/p>\n

APADOR-CH
\n constată o \u00eembunătăţire substanţială a condiţiilor de cazare <\/i>a deţinuţilor faţă de 1999, cu toate că
\n supraaglomerarea, deşi diminuată, nu a putut fi \u00eencă rezolvată;
\n Asociaţia
\n \u00eeşi exprimă neliniştea faţă de natura reală a relaţiilor dintre deţinuţi,
\n \u00een special cei dificili, şi personalul de penitenciar, \u00een primul r\u00e2nd
\n agenţii de la siguranţa deţinerii. Frica deţinuţilor de a vorbi, mult mai
\n evidentă \u00een acest penitenciar dec\u00e2t \u00een celelalte, este un semnal de alarmă
\n ce trebuie luat \u00een serios de ANP şi de administraţia de la M\u00e2ndreşti.
\n Asociaţia cere din nou ANP interzicerea
\n folosirii lanţurilor, indiferent cum ar fi rebotezate;<\/i>
\n APADOR-CH
\n a susţinut, \u00een repetate r\u00e2nduri, interzicerea
\n consultaţiilor medicale acordate cadrelor şi familiilor acestora,<\/i>
\n except\u00e2nd urgenţele.Asociaţia a semnalat constant faptul că
\n există o practică a rezervării unui număr de ore din programul zilnic al
\n medicilor şi stomatologilor, \u00een detrimentul deţinuţilor. Asociaţia cere ANP şi clarificarea
\n tuturor aspectelor ţin\u00e2nd de partea birocratică premergătoare unor
\n intervenţii chirurgicale ce presupun transplanturi;<\/i>
\n APADOR-CH
\n consideră că programele socio-culturale, destul de numeroase pe h\u00e2rtie,
\n sunt puse \u00een practică mai mult formal şi angrenează un număr prea mic de
\n deţinuţi pe o\u00a0 durată de timp prea
\n redusă pentru a avea un impact real. Deţinutele participă sporadic la
\n programe, \u00eensă este de aşteptat ca finalizarea sălii multifuncţionale din
\n pavilionul lor să le ofere alternative la "statul" \u00een camera de
\n detenţie. Minorii par, deocamdată, mai avantajaţi sub aspectul ocupării
\n timpului (plimbări, fotbal, ping-pong, şah, şcoală etc). Ar trebui făcut
\n şi efortul de a-i angrena \u00een acţiuni \u00een
\n afara penitenciarului <\/i>(de pildă, \u00eent\u00e2lniri cu elevii dintr-o şcoală
\n din Focşani sau participarea la un meci, la un spectacol de teatru sau
\n muzică organizate \u00een oraş) aşa cum,
\n \u00een mod lăudabil, s-a făcut deja cu deţinuţii adulţi<\/i>;
\n Obligativitatea
\n purtării ţinutei de penitenciar \u00een afara camerei de detenţie creează o
\n stare de disconfort \u00een r\u00e2ndul deţinuţilor, mai ales la vizitele cu
\n familia. APADOR-CH cere din nou
\n eliminarea acestei măsuri, \u00een primul r\u00e2nd pentru femei şi minori;<\/i>
\n APADOR-CH
\n solicită ANP să facă toate
\n demersurile posibile \u00een limitele atribuţiunilor legale pentru transferarea
\n deţinutului Elvis Stoica \u00eentr-un spital psihiatric. <\/i><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Manuela Ştefănescu\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nicoleta
\nPopescu<\/p>\n

Raspunsul ANP in acest caz <\/p>\n

\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La data de 2 noiembrie 2005, două reprezentante ale APADOR-CH au vizitat Penitenciarul M\u00e2ndreşti. Vizita anterioară a avut loc la data de 4 octombrie 1999.<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[15],"tags":[],"class_list":["post-1918","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-monitorizarea-conditiilor-de-detentie-penitenciare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1918","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1918"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1918\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1918"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1918"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1918"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}