{"id":1920,"date":"2006-06-29T00:00:00","date_gmt":"2006-06-29T00:00:00","guid":{"rendered":"http:\/\/www.apador.org\/seamus\/raport-asupra-vizitei-la-penitenciarul-slobozia\/"},"modified":"2006-06-29T00:00:00","modified_gmt":"2006-06-29T00:00:00","slug":"raport-asupra-vizitei-la-penitenciarul-slobozia","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/apador.org\/en\/raport-asupra-vizitei-la-penitenciarul-slobozia\/","title":{"rendered":"Raport asupra vizitei la Penitenciarul Slobozia"},"content":{"rendered":"

Sorry, this entry is only available in Rom\u00e2n\u0103<\/a>. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.<\/p>

<\/p>\n

La data de 29 iunie 2006, două reprezentante ale APADOR-CH au vizitat Penitenciarul
\n Slobozia din judeţul Ialomiţa. Vizita anterioară avusese loc la
\ndata de 18 mai 2000.<\/p>\n

1.      Aspecte generale <\/b><\/p>\n

Penitenciarul este destinat, \u00een special, persoanelor condamnate la pedepse
\n cu \u00eenchisoarea sub 10 ani. Nu exista nici un condamnat la detenţie pe viaţă.
\n La data vizitei, erau cazaţi 931 deţinuţi, din care 13 minori,
\n iar 2 persoane se aflau \u00een arest preventiv. \u00a0Penitenciar nu are secţie pentru femei (deţinutele
\n transferate pentru procese pe rol la Slobozia sunt cazate \u00een arestul IPJ
\n Ialomiţa). Din numărul total al deţinuţilor, 137 erau
\n condamnaţi pentru t\u00e2lhărie, iar 409 pentru furt. Numai 7
\n deţinuţi erau cazaţi \u00een regim deschis (fără
\n pază). Alţi 24 de deţinuţi \u00eeşi executau pedepsele \u00een
\n regim semi-deschis, aceştia fiind scoşi la muncă sub
\nsupravegherea a doi agenţi ne\u00eenarmaţi. <\/p>\n

Capacitatea legală de deţinere a unităţii (la 6
\n m.c.\/deţinut) este de 753 de locuri, ceea ce deja conduce la un
\n indice de ocupare, \u00een prezent, de 123 %. Totuşi, suprafaţa
\n spaţiilor efective de cazare \u2013 a camerelor de detenţie – este de
\n numai 1580,71 m.p. Aplic\u00e2nd norma recomandată de Comitetul Pentru
\n Prevenirea Torturii (CPT) de 4 m.p. necesari pentru fiecare deţinut,
\n rezultă că penitenciarul ar putea caza maxim 395 de persoane.
\n Intruc\u00e2t \u00een prezent numărul acestora este mai mult dec\u00e2t dublu ,
\nrezultă un grad foarte ridicat de supraaglomerare (aproximativ 230%).<\/p>\n

Penitenciarul a preluat, prin efectul unei hotăr\u00e2ri de guvern din
\n 2003, o unitate militară dezafectată, \u00een suprafaţă de 353
\n ha, ,situată la Alexeni, cu o capacitate de cazare de 1.500 de
\n soldaţi. Aceasta urmează să fie amenajată ca secţie
\n exterioară de detenţie, \u00een regim semi-deschis. P\u00e2nă \u00een prezent,
\n nu au fost realizate lucrările necesare. Asociaţia recomandă ANP alocarea fără \u00eent\u00e2rziere a
\n fondurilor pentru amenajarea secţiei exterioare, ca soluţie pentru
\n reducerea supraaglomerării \u00een penitenciar. Potrivit directorului
\n penitenciarului, cam 50% din deţinuţi ar putea beneficia de regim
\nsemi-deschis, pe criteriul gravităţii faptelor comise.<\/i><\/p>\n

Numai 30 % din deţinuţi sunt scoşi la muncă, dintre
\n care majoritatea la activităţile din penitenciar, fără
\n plată: la blocul alimentar, la atelierul auto, la ferma zootehnică,
\n la confecţionat mături, la sera de flori, etc. Există şi
\n trei beneficiari externi, două firme şi primăria din Slobozia
\n pentru care un număr redus de deţinuţi prestează muncă
\n remunerată. Deţinuţii clasificaţi cu grad sporit de
\n periculozitate nu sunt scoşi la muncă. Conducerea penitenciarului
\n explică numărul redus al deţinuţilor care prestează
\n muncă remunerată prin rata şomajului foarte ridicată la
\n nivelul judeţului Ialomiţa (cca. 12 %).\u00a0 Faţă de anul 2000, nu mai erau prestate munci legate de
\n cultura tutunului, pentru că, la solicitarea beneficiarilor, se redusese
\n mult activitatea, scăz\u00e2nd substanţial numărul
\n deţinuţilor care ar fi putut fi folosiţi, fapt pentru care
\n penitenciarul a renunţat să mai \u00eennoiască contractul cu firmele
\nbeneficiare. <\/p>\n

Numărul total al cadrelor este de 257 (sunt prevăzute 263 de
\n posturi), din care 23 sunt repartizaţi la casa de odihnă a ANP din
\n localitatea Amara. 234 de cadre lucrează \u00een sectorul operativ, \u00een 4
\n schimburi. Deşi \u00een aparenţă proporţia dintre numărul
\n cadrelor şi cel al deţinuţilor este acceptabilă (cam 3-4
\n deţinuţi la un cadru), \u00een practică, prin efectul lucrului \u00een
\n ture, fiecărui cadru \u00eei revin de 3 sau 4 ori mai mulţi
\n deţinuţi (aproximativ 16 deţinuţi la un cadru), \u00een
\n condiţiile \u00een care recomandarea Comitetului pentru Prevenirea Torturii
\n este ca fiecărui cadru să \u00eei revină 5 deţinuţi.
\n APADOR-CH solicită administraţiei penitenciarului să reconsidere
\n statutul celor 23 de angajaţi care lucrează la Amara, dar
\nfigurează ca personal al penitenciarului din Slobozia. <\/p>\n

In perioada 2005-2006, nici un agent nu fusese sancţionat pentru
\n abuzuri \u00eempotriva deţinuţilor; toate sancţiunile disciplinare
\n aplicate \u2013 \u00een număr de 15 \u00een 2005 şi de 5 \u00een 2006 – se refereră
\nla alte aspecte ale obligaţiilor agenţilor .<\/p>\n

In penitenciar nu există sistem de supraveghere video iar potrivit
\n conducerii penitenciarului nu există nici trupă specială de
\n intervenţie. Totuşi, unul din deţinuţi, Macaşoi
\n Cristian Marius, a denunţat agresiunile la care a fost supus de către
\n trei agenţi mascaţi, ceea ce reprezintă, \u00een fapt, trupă de
\n intervenţie constituită ad hoc<\/i>.
\n \u00a0In plus, deţinutul a mai spus
\n că la ultima percheziţie \u00een camera \u00een care este cazat ar fi
\n participat şi agenţi mascaţi<\/i>.
\n A rămas neclar dacă există astfel de trupe sau dacă
\nagenţii folosesc cagule doar pentru anume intervenţii <\/p>\n

Penitenciarul nu dispune de sistem de semnalizare audio-vizuală, cu
\n excepţia camerelor de la 1, 2 şi 3; singura modalitate prin care
\n deţinuţii pot solicita asistenţă din partea cadrelor \u00een
\n situaţii de urgenţă sunt bătăile \u00een uşă. Din
\n acest motiv, este greu de \u00eenţeles tendinţa cadrelor de a-i
\n sancţiona pe deţinuţii care recurg la această unică
\n posibilitate de a solicita asistenţă. Astfel, unul din tinerii
\n cazaţi la camera 57 a afirmat că i s-a \u00eentocmit raport de incident
\n pentru că a bătut \u00een uşă, fiind propusă
\n sancţionarea sa cu \u201eretragerea drepturilor\u201d (pachet, vizită) timp de
\no lună. <\/p>\n

Deţinuţii nu sunt \u00eencătuşaţi \u00een momentul \u00een care
\n sunt transportaţi \u00een afara penitenciarului, la instanţă, pentru
\n afaceri judiciare. Li se pun cătuşe doar la ieşirea din camera
\n de arest de la sediul instanţei, c\u00e2nd sunt aduşi \u00een faţa
\n judecătorului \u2013 acesta put\u00e2nd dispune scoaterea cătuşelor. In
\n penitenciar există şi un dispozitiv de imobilizare din categoria
\n celor denumite eufemistic \u201emijloace sigure de imobilizare\u201d \u2013 \u00een realitate,
\n lanţuri \u2013 dar conducerea penitenciarului a dat asigurări că
\nacesta nu este folosit. <\/p>\n

Nu a fost clar cu ce frecvenţă se reanalizează situaţia
\n deţinuţilor cu grad sporit de periculozitate, \u00een număr de 28,
\n şi anume dacă aceasta se \u00eent\u00e2mplă lunar sau la două luni.
\n S-a precizat \u00eensă că nu se depăşesc trei luni. Deţinuţii
\n \u201epericuloşi\u201d sunt cazaţi \u00een două camere, neexist\u00e2nd secţie
\n specială. Ei sunt scoşi la plimbare \u00eencătuşaţi şi
\n cu pază \u00eentărită. Reprezentantele APADOR-CH au consultat dosarul
\n de penitenciar al unuia din deţinuţi, Marian Gheorghe, fără
\n să poată identifica motivul pentru care acesta fusese clasificat
\n astfel, pentru că nu exista un proces-verbal de clasificare, aşa cum
\n impun reglementările \u00een vigoare. Singurele acte cu oarece
\n legătură erau două rapoarte, ambele de la Penitenciarul
\n M\u00e2ndreşti şi dat\u00e2nd din … 2003!\u00a0
\n Ca o curiozitate, cele două fuseseră emise \u00een aceeaşi zi
\n şi, cu toate că se refereau la acelaşi deţinut, pedepsele penale
\n menţionate erau radical diferite: 6 ani pentru furt şi respectiv 26
\n de ani pentru omor! Asociaţia solicită reexaminarea clasificării
\n deţinutului pentru a se stabili dacă purtarea <\/i>lui pe durata executării pedepsei justifică
\nincluderea la \u201epericuloşi\u201d. <\/p>\n

La data vizitei, nici un deţinut nu se găsea la camera de
\nizolare, aceasta av\u00e2nd instalate 4 paturi.<\/p>\n

\u00cent\u00e2lnirile cu avocaţii se desfăşoară \u00eentr-o zonă
\n special amenajată a sectorului vizite. Deţinuţii nu sunt
\n aduşi \u00een aceeaşi cameră cu avocatul, fiind separaţi
\n printr-un perete \u00een care se deschide o fereastră mică, cu gratii, la
\n nivelul căreia există un pupitru, \u00een \u00eencăperea destinată
\n avocatului. Astfel, avocatul poate discuta direct cu deţinutul, iar cei
\n doi \u00eeşi pot transmite documente. Există două astfel de cabine
\n amenajate pentru avocaţi, foarte apropiate şi neizolate fonic. In
\n aceste condiţii, s-ar putea ivi probleme sub aspectul asigurării
\n confidenţialităţii discuţiilor \u00eentre avocaţi şi
\n clienţii lor aflaţi \u00een detenţie, \u00een situaţia \u00een care ambele
\ncabine ar fi utilizate \u00een acelaşi timp.<\/p>\n

Penitenciarul dispune de alimentare cu apă de la reţea iar \u00eencălzirea
\n \u00een timpul iernii este realizată prin centrală proprie, pe gaze
\n naturale. Apa caldă este furnizată de 3 ori pe
\nsăptăm\u00e2nă, \u00een program de 1 \u2013 2 ore, seara. <\/p>\n

In penitenciar este amenajat un club \u2013 sală de clasă, cu o
\n capacitate de circa 30 de locuri, şi o capelă. Curtea centrală
\n (\u201eplatoul\u201d) serveşte şi ca teren de sport şi loc pentru
\n \u00eentrunirile religioase sau culturale cu participare mai largă. La data
\n vizitei, acolo se desfăşuraseră festivităţile legate
\n de sărbătoarea Zilei penitenciarelor. Zona de plimbare a
\n deţinuţilor este limitrofă camerelor acestora, curtea fiind
\n segmentată prin grilaje. Fiecare din aceste spaţii avea inclusiv un
\n plafon de grilaj, ceea ce le conferea un aspect izbitor de cuşcă,
\n date fiind şi dimensiunile lor relativ reduse (cca. 20 m.p. la sol). Unele
\n din acestea erau acoperite cu p\u00e2nză de corturi militare, pentru a asigura
\n celor scoşi la aer o temperatură suportabilă \u00een timpul verii.
\n Anumite curţi aveau amenajate terenuri de sport (voiei, baschet),
\n celelalte fiind goale. Plimbarea zilnică a deţinutilor – inclusiv
\n s\u00e2mbata şi duminica – durează circa două ore.
\n Deţinuţii cu afecţiuni pot sta la aer, practic, toată ziua.
\nC\u00e2ţiva deţinuţi regretau că nu au teren de fotbal.<\/p>\n

Datorită temperaturilor ridicate la data vizitei, toate camerele aveau
\n uşile deschise pentru a se asigura, c\u00e2t de c\u00e2t, ventilaţia
\nnecesară.<\/p>\n

In penitenciar se dă deşteptarea la 6.00 dimineaţa, iar
\n stingerea la orele 22.00. Deţinuţii au declarat că pot
\n urmări programele de televiziune p\u00e2nă la ore mai t\u00e2rzii \u2013 24.00
\nşi chiar 1.00. <\/p>\n

Persoanele deţinute nu sunt obligate să \u00eembrace ţinuta de
\n penitenciar, cu excepţia celor scoase la muncă, respectiv la
\n instanţă. Deţinutul Macaşoi Cristian Marius a fost victima
\n unei agresiuni din partea agenţilor de pază \u00een data de 24 mai 2006,
\n \u00eentruc\u00e2t a refuzat să \u00eembrace ţinuta de penitenciar pentru motivul
\n că era murdară, condiţii \u00een care a solicitat să
\n păstreze cel puţin propriile haine pe sub hainele de penitenciar. Faţă
\n de această problemă, reprezentantele asociaţiei au vizitat
\n magazia de echipament a penitenciarului, examin\u00e2nd aspectul uniformelor, care
\nera, \u00een general, acceptabil.<\/p>\n

2.      Vizita in penitenciar <\/b><\/p>\n

2.1.  Blocul
\nalimentar <\/i><\/p>\n

Blocul alimentar, \u00eempreună cu atelierul de
\n spălătorie-călcătorie, fusese relativ recent renovat,
\n astfel \u00eenc\u00e2t nu existau urme de condens şi aspectul general era curat. In
\n clădirea respectivă se afla şi secţia unde erau cazaţi
\n cei 24 deţinuţi cu regim semi-deschis. Aceasta cuprindea două
\n \u00eencăperi, una mai mare, cu 27 de paturi, cealaltă mai mică,
\n amenajată ca sală de masă, cu televizor, un grup sanitar cu 2
\n cabine de duş-WC şi 2 chiuvete. La momentul vizitei, deţinuţii
\nerau la activităţi \u00een afara camerei. <\/p>\n

M\u00e2ncarea era \u00een curs de pregătire, meniul pentru pr\u00e2nz av\u00e2nd un
\n caracter festiv (datorat tot \u201eZilei penitenciarelor\u201d) şi const\u00e2nd \u00een
\n ciorbă de văcuţă (pentru care se folosiseră 60 kg de
\n carne), pilaf cu p\u00e2rjoale (pentru care se folosiseră 82 kg de carne de
\n porc) şi gogoşi. Pentru cei 12 musulmani din penitenciar se
\n pregătise pilaf cu carne de oaie, pe l\u00e2ngă ciorba de
\n văcuţă. Pentru diabetici, era prevăzut un meniu special
\n const\u00e2nd \u00een 6 mese pe zi: la orele 7.00 \u2013 br\u00e2nză, marmeladă, ceai,
\n p\u00e2ine; la orele 10.00 \u2013 lapte cu p\u00e2ine; la pr\u00e2nz \u2013 borş de legume, cartofi
\n cu carne şi salată de varză; la orele 16.00 \u2013 din nou lapte cu
\n p\u00e2ine; la cină \u2013 budincă de macaroane cu telemea; la orele 22.00 \u2013
\niaurt cu p\u00e2ine. Evident, acest gen de meniu se pregateste doar de 3-4 ori pe an.<\/p>\n

In cursul vizitei \u00een camerele de detenţie, reprezentantele
\n asociaţiei au primit pl\u00e2ngeri de la deţinuţi \u00een
\n legătură cu calitatea m\u00e2ncării care lasă de dorit, desigur \u00een
\n alte zile dec\u00e2t cele de sărbătoare . Un deţinut de la camera 30 a
\n afirmat că au fost cazuri \u00een care s-au găsit chiar viermi \u00een m\u00e2ncare.
\n APADOR-CH \u00eeşi menţine părerea că hrana deţinuţilor
\n este \u00eencă departe de normele unei alimentaţii sănătoase. O
\n soluţie pe care asociaţia o susţine este externalizarea<\/i> acestui serviciu. \u00cen acest fel, administraţia
\n penitenciară ar fi degrevată de obligaţiile de procurare a
\n materiilor prime şi de pregătire a hranei şi s-ar elimina
\n suspiciunile privind cantitatea şi calitatea alimentelor folosite (\u00een
\nprincipal carnea).<\/p>\n

Blocul alimentar nu dispune de cameră frigorifică, aceasta fiind
\n \u00een curs de amenajare. Alimentele perisabile se păstrează \u00een
\n frigiderul din magazia situată vizavi de blocul alimentar. La data
\n vizitei, acesta conţinea 200 kg de carne de porc şi de vită,
\n despre care cadrele au explicat că este destinată mesei
\n deţinuţilor pentru o perioadă de c\u00e2teva zile. In lada
\nfrigorifică din magazie se păstra şi carnea pentru popotă.<\/p>\n

O sală de mese destinată deţinuţilor – \u00een care ar putea
\n \u00eencăpea circa 60 de persoane pe serie, sala put\u00e2nd primi p\u00e2nă la trei
\n serii de deţinuţi – era \u00een curs de amenajare, \u00eensă, potrivit
\n conducerii penitenciarului, nu existau fonduri pentru mobilier şi
\n accesorii (cum ar fi chiuvete sau tăvi). Asociaţia apreciază pozitiv această iniţiativă
\n şi recomandă alocarea fondurilor necesare mobilării sălii
\nde mese.<\/i><\/p>\n

2.2.  Camerele
\nde detenţie<\/i><\/p>\n

Camera 1, de dimensiuni foarte reduse (circa 6 m.p.) avea instalate 3
\n paturi, fiind cazaţi doi deţinuţi, dintre care unul a declarat
\n că a fost depistat ca fiind infestat cu HIV. Acesta a arătat că
\n primeşte tratamentul medical specific, neexist\u00e2nd perioade de \u00eentrerupere.
\nCamera avea grup sanitar propriu \u2013 duş şi WC turcesc. <\/p>\n

La camera 2, de dimensiuni la fel de reduse, erau cazaţi 4 oameni,
\n deşi nu erau instalate dec\u00e2t trei paturi. Unul din deţinuţi a
\n declarat că doarme pe jos, fiind mutat din altă cameră unde a
\navut probleme cu colegii. \u00a0<\/p>\n

Si camera 3 este la fel dimensionată. Singurul avantaj al deţinuţilor,
\n toţi cu probleme de sănătate, este că pot sta c\u00e2t doresc \u00een
\ncurţile aferente camerelor, evident, \u00een funcţie de starea vremii.<\/p>\n

Asociaţia consideră
\n că spaţiul foarte redus ce revine fiecărui deţinut şi
\n insuficienţa paturilor faţă de numărul de persoane \u00a0pot fi considerate drept tratamente
\n degradante şi recomandă remedierea acestor aspecte. Ideal ar fi să
\n se accelereze \u00eentregul proces de reabilitare a unităţii militare de
\n la Alexeni dar, p\u00e2na la finalizarea proiectului, cele 3 camere ar trebui
\ndezafectate.<\/i><\/p>\n

Cei 13 minori din penitenciar erau cazaţi \u00een două camere
\n spaţioase. La camera 59, erau cazaţi patru minori, \u00een patru paturi.
\n Grupul sanitar se afla \u00een cameră, fiind şi locul unde se str\u00e2ngea
\n gunoiul. Acesta se colectează doar o dată pe zi, dimineaţa \u00a0şi, drept urmare, \u00een \u00eencăpere persista
\n un miros ur\u00e2t. Asociaţia
\n recomandă ca măcar \u00een condiţiile unor temperaturi caniculare pe
\n timpul verii, gunoiul să fie ridicat cel puţin de două ori pe zi
\n \u2013 dimineaţa şi seara. <\/i>Unul dintre minori s-a pl\u00e2ns de rapoartele
\n de incident care i-au fost \u00eentocmite pentru motivul că şi-a exprimat
\n nemulţumirea că nu este dus la cabinetul medical. In cameră se
\n afla şi un minor care prezenta multiple urme de automutilare pe braţe
\n şi părea să aibă dificultăţi de comunicare.
\n Reprezentantele asociaţiei s-au interesat dacă acesta
\n beneficiază de o terapie adecvată problemelor sale, fapt negat de
\n reprezentanţii sectorului educativ, din motivul insuficienţei
\n resurselor umane, raportat la numărul problemelor existente. Asociaţia aminteşte că
\n autorităţile au obligaţia să ia măsuri concrete pentru
\n a proteja persoanele aflate \u00een detenţie, cu atenţie deosebită
\n pentru cele cu disabilităţi, mai ales c\u00e2nd este vorba de minori, cum
\neste cazul menţionat .<\/i><\/p>\n

In camera 58, unde erau cazaţi ceilalţi 9 minori, erau numai 8
\n paturi. Aspectul camerei era acceptabil, dar numărul de paturi mai mic
\n faţă de cel al deţinuţilor răm\u00e2ne o problemă,
\n chiar dacă minorii au declarat că dorm pe jos, pentru că \u201ee
\n cald\u201d. Asociaţia recomandă insistent
\n cazarea persoanelor \u00een camere dotate cu un număr corespunzător de
\npaturi. <\/i><\/p>\n

La camera 27 erau cazaţi 12 deţinuţi recidivişti.
\n Aceştia s-au pl\u00e2ns că nu li se permite să \u00eeşi prepare cafea
\n \u00een cameră (numai ceai şi cafea solubilă). Reprezentantele
\n APADOR-CH nu \u00eenţeleg motivul pentru care cafeaua măcinată \u2013 mai ieftină
\n şi mai spornică dec\u00e2t cea solubilă \u2013 este interzisă \u00een
\n\u00eentreg sistemul penitenciar. <\/p>\n

La camera 30 erau cazaţi 10 deţinuţi, fiind amplasate 12
\n paturi. Aceştia au declarat \u00eensă că \u201eau fost şi 17\u201d \u00een
\n cameră şi se pl\u00e2ngeau de calitatea m\u00e2ncării şi de lipsa
\n apei curente, timp de mai multe zile (\u201ecu zilele\u201d), aspect neremediat cu toate
\n că sesizaseră personalul de pază. Intr-adevăr,
\n reprezentantele asociaţiei au putut constata că nu curgea apa la
\n chiuvetă. Administraţia penitenciarului a explicat acest lucru
\n printr-o defecţiune temporară \u2013 ţeavă \u00eenfundată. Asociaţia recomandă remedierea de
\n \u00eendată a defecţiunilor semnalate la reţeaua de distribuire a
\napei.<\/i><\/p>\n

Deţinuţii au declarat că primesc lunar lame şi
\n pastă de ras, săpun, h\u00e2rtie igienică şi săpun de rufe,
\nprecum şi ziare zilnic.<\/p>\n

2.3.  Asistenţa
\nmedicală<\/i><\/p>\n

La momentul vizitei, nici unul dintre cei doi medici generalişti nu
\n era prezent la cabinetului medical, deşi potrivit programului afişat
\n unul dintre ei ar fi trebuit să fie prezent . Personalul medical mai cuprinde
\n şi un medic stomatolog (care era prezent) şi 5 asistenţi,
\n farmacistul fiind ieşit la pensie. Din declaraţiile personalului
\n prezent, a reieşit că media numărului de consultaţii pe zi,
\n era de 70 la medicină generală şi 15 \u2013 20 la stomatologie.
\n Asistenţa medicală stomatologică nu cuprinde lucrările
\n dentare, acestea fiind imposibil de realizat \u00een penitenciar \u00eentruc\u00e2t nu
\nexistă un contract specific cu Casa OPSNAJ.<\/p>\n

In privinţa asistenţei medicale acordate cadrelor, s-a
\n menţionat un ordin al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor
\n din ianuarie 2006 care prevede obligaţia personalului medical din
\n penitenciar de a se ocupa cu
\n precădere<\/i> de deţinuţi. Or, o asemenea dispoziţie nu
\n introduce un criteriu clar pentru \u00eempărţirea activităţii
\n medicului de penitenciar \u00eentre deţinuţi şi cu cadre. De altfel,
\n mai mulţi deţinuţi din camere diferite s-au pl\u00e2ns că nu
\n sunt scoşi la cabinet, respectiv că nu li se acordă atenţie
\n din partea medicilor şi nu li se dau medicamente. APADOR-CH reiterează recomandarea sa ca medicii de penitenciar
\n să se ocupe exclusiv de deţinuţi şi numai \u00een situaţii
\n de urgenţă şi<\/b> de
\n personal şi să asigure necesarul de medicamente al
\ndeţinuţilor. <\/i><\/p>\n

Statistica prezentată de conducerea penitenciarului arată că
\n pe semestrul I din 2006 cheltuielile pe medicamentele pentru cadre
\n depăşeau cu 13 % pe cele cu medicamentele destinate
\n deţinuţilor (21.235 RON pentru cadre faţă de 18.722 RON
\n cheltuiţi pentru deţinuţi). O asemenea disproporţie e cu
\n at\u00e2t mai evidentă cu c\u00e2t numărul cadrelor este mult mai mic dec\u00e2t cel
\nal persoanelor deţinute.<\/p>\n

Reprezentantele asociaţiei au consultat fişa medicală a
\n deţinutului Tănase Aron care se pl\u00e2nsese că nu i se fac
\n examenele medicale de specialitate, deşi acuză probleme cu inima
\n şi plăm\u00e2nii. Intr-adevăr, \u00een dosar nu apăreau rezultatele
\n niciunui examen cardiologic, deşi erau consemnate simptome de aritmie
\ncardiacă. <\/p>\n

Asociaţia
\n aminteşte că Administraţia Naţională a Penitenciarelor
\n \u201eare obligaţia legală de a lua toate măsurile igienico-sanitare
\n privind prevenirea şi descoperirea bolilor precum şi acordarea
\n \u00eengrijirilor medicale pentru toate persoanele aflate \u00een detenţie. Aceste
\n obligaţii rev[in] \u00eentregului personal angajat al locului de detenţie,
\n at\u00e2t cel care se ocupă cu \u00eentreţinerea şi administrarea, c\u00e2t
\n şi cel medical.\u201d <\/i>(citat
\n din decizia Curţii de Apel Bucureşti nr. 1472 din 2 noiembrie 2005,
\n\u00een cazul Pop, cu privire la decesul deţinutului Radu Daniel Achim).<\/p>\n

De asemenea, a fost consultat dosarul medical al deţinutului
\n Macaşoi Cristian Marius, care fusese supus unei agresiuni \u00een data de 24
\n mai 2006, de către agenţii de pază. Reprezentantele
\n asociaţiei au primit o copie a raportului de expertiză
\n medico-legală care atestă leziunile suferite de Macaşoi şi
\n au putut sta de vorbă cu acesta, \u00een legătură cu agresiunea
\nsuferită. Aspectele constatate fac obiectul unui raport separat.<\/p>\n

Cadrele penitenciarului au făcut referire la cazul unui deţinut
\n care s-a declarat de orientare homosexuală, acesta fiind suspectat chiar
\n că \u201epractica prostituţia\u201d, datorită solicitărilor repetate
\n de a fi mutat \u00een camere diferite. O asemnea situaţie nu face dec\u00e2t să
\n dezvăluie pe de o parte prejudecăţile care \u00eencă mai
\n caracterizează atitudinea cadrelor faţă de homosexualitate, pe
\n de cealaltă parte, necesitatea distribuirii de prezervative \u00een<\/i> penitenciar, nu numai la liberare,
\npentru a preveni răsp\u00e2ndirea bolilor cu trasmisiune sexuală.<\/p>\n

2.4.  Activitatea
\ncultural \u2013 educativă <\/i><\/p>\n

La momentul vizitei, \u00een penitenciar aveau loc activităţi
\n cultural-educative religioase pe platoul din curtea centrală, dată
\n fiind ocazia \u201eZilei penitenciarelor\u201d. Erau prezenţi şi
\n reprezentanţi ai Bisericii Penticostale Betesda care au declarat că
\n au activitate \u00een penitenciar aproape \u00een fiecare săptăm\u00e2nă, pe
\n baza unui protocol \u00eencheiat cu administraţia penitenciarului. Alte culte
\n şi asociaţii religioase care desfăşoară constant
\n programe \u00een Penitenciarul Slobozia sunt Biserica Creştină
\n Evanghelică, Biserica Romano-Catolică şi Asociaţia
\nreligioasă Matei Basarab.<\/p>\n

Personalul compartimentului educativ este compus din 7 cadre (inclusiv
\n preotul ortodox), din care 1 psiholog, un asistent social şi un profesor
\n de limba rom\u00e2nă, şeful compartimentului fiind jurist iar alţi
\n doi agenţi (operativ şi tehnic) au rolul de a \u00eensoţi
\ndeţinuţii la activităţi. <\/p>\n

Programele \u00een derulare sau \u00eencheiate recent vizau reducerea agresivităţii, educaţie antialcoolică <\/i>şi dezvoltarea abilităţilor de
\n comunicare. <\/i>Programul de reducere a agresivităţii a implicat 8
\n deţinuţi clasificaţi cu grad sporit de periculozitate, \u00een urma
\n căruia 5 dintre ei au fost declasificaţi. Acesta a durat 3 luni, cu
\n şedinţe de o oră pe săptăm\u00e2nă. Programul de
\n comunicare urma să se adreseze tot deţinuţilor cu grad sporit de
\n periculozitate. Participanţii la programe sunt selectaţi de
\n compartimentul educativ, care a avut iniţiativa creării unui
\n \u201econtract de curs\u201d \u00een ideea responsabilizării participanţilor.
\n Contractul cuprinde la ce anume se obligă fiecare din părţi \u2013
\n participanţii la cursuri av\u00e2nd obligaţia frecventării
\ncorespunzătoare a acestora.<\/p>\n

Compartimentul educativ organizează şi cursuri de iniţiere \u2013
\n formare profesională, pentru meseriile de bucătari, legumicultori,
\n crescători de animale, confecţioneri de mături. Cei care absolvă
\n cursurile primesc un certificat \u00een funcţie de nivelul
\n şcolarizării lor (4, 8 sau 10 clase). Condiţia participării
\n la aceste cursuri este ca deţinutul să aibă cel puţin\u00a0 9 luni p\u00e2nă la liberare. Un aspect
\n negativ este că deţinuţii care participă la cursuri nu
\n beneficiază de \u201ezile-c\u00e2ştig\u201d, precum cei care muncesc. Asociaţia recomandă ca şi
\n participarea la cursurile de calificare să fie convertită \u00een
\n zile-c\u00e2ştig pentru a creşte interesul persoanelor aflate \u00een
\ndetenţie pentru pregătirea profesională.<\/i><\/p>\n

Compartimentul colaborează cu Serviciul de probaţiune de pe
\n l\u00e2ngă Tribunalul Ialomiţa, fiind \u00een pregătire un program denumit
\n \u201ecum să-mi găsesc un loc de muncă\u201d. Colaborarea este \u00eensă
\n redusă datorită faptului că serviciul de probaţiune are
\nnumai doi funcţionari.<\/p>\n

O dificultate ar fi lipsa oricăror fonduri pentru compartimentul
\n educativ, fapt care a determinat recurgerea la sponsorizări pentru a putea
\norganiza o şcoală de alfabetizare. <\/p>\n

Problema principală răm\u00e2ne faptul că un număr foare mic
\n de persoane aflate \u00een detenţie sunt implicate \u00een programele
\n cultural-educative. Cum puţini deţinuţi sunt scoşi la
\n muncă, rezultă că cei mai mulţi dintre ei nu au nici un fel
\nde activitate \u00een afară de plimbarea zilnică şi de sport. <\/p>\n

Reprezentantele asociaţiei au discutat cu asistenta socială care
\n a prezentat programele \u201eFii responsabil\u201d şi \u201eInvaţă să
\n trăieşti \u00eempreună\u201d adresate minorilor şi care urmăreau
\n să-i facă să conştientizeze consecinţele faptelor lor
\n precum şi regulile de comportament \u00een societate. Un alt obiectiv al
\n asistentei sociale era \u00eembunătăţirea relaţiilor cu familia,
\n pentru minorii care nu sunt căutaţi de familiile lor. Există
\n şi un program destinat consumatorilor de droguri, o parte dintre
\n aceştia declar\u00e2ndu-se consumatori doar pentru a beneficia de un programindiferent de obiectivul său, dat fiind că
\n programele existente nu implică dec\u00e2t un număr mic de
\n deţinuţi.Minorii mai participă şi la un atelier ocupaţional de
\n două ori pe săptăm\u00e2nă, exist\u00e2nd şi un program de
\n educaţie pentru sănătate. Ei participă şi la
\n activităţi \u00een afara penitenciarului de două ori pe lună
\n (ultima vizită avusese loc la o şcoală din Slobozia). Insă,
\n din păcate, \u00a0ei nu merg la
\n şcoală. Asociaţia
\nrecomandă şcolarizarea minorilor \u00een penitenciar.<\/i><\/p>\n

2.5.  Sectorul
\nvizite şi corespondenţă<\/i><\/p>\n

Sectorul vizite era \u00eempărţit pe două niveluri. Zona veche
\n amenajată la parter pentru vizite era funcţională \u00een continuare
\n iar la etaj avuseseră loc lucrări recente \u00eencheiate cu amenajarea a
\n 10 cabine simple plus una cu elemente de siguranţă pentru
\n deţinuţii cu grad sporit de periculozitate. La etaj atmosfera era
\n irespirabilă datorită căldurii, de altfel toate vizitele
\n desfăşur\u00e2ndu-se \u00een sectorul de la parter. Toate cele 11 cabine de
\n vizită permiteau exclusiv comunicarea prin interfon, deţinutul fiind
\n separat de vizitatorul său printr-un perete de sticlă. Mai mulţi
\n deţinuţi s-au pl\u00e2ns de acest lucru, cu atat mai mult cu c\u00e2t \u00een
\n penitenciar nu există amenajat un perimetru pentru vizite la masă,
\n care ar permite contactul fizic cu familia, \u00een special cu copiii. Asociaţia recomandă urgentarea
\n amenajării unui sector de vizite la masă, sau cel puţin
\n eliminarea pereţilor de sticlă despărţitori pentru 10 din
\ncele 11 cabine din sectorul deja amenajat.<\/i><\/p>\n

In ceea ce priveşte vechiul sector de vizite amenajat la parter, unde
\n se desfăşura programul de vizită la momentul prezenţei
\n reprezentantelor asociaţiei, acesta permite desfăşurarea a 6
\n vizite concomitent, persoanele deţinute fiind despărţite de cei
\n care \u00eei vizitează de o masă de beton cu o lăţime mai mare
\n de 1,5 m, care face aproape imposibil contactul fizic \u00eentre unii şi
\n ceilalţi. In acest sector nu există perete transparent
\n despărţitor şi nici cabine, cu excepţia celei din metal
\namenajate pentru deţinuţii cu grad sporit de periculozitate..<\/p>\n

In penitenciar sunt instalate 6 cutii poştale, la care
\n deţinuţii au acces liber c\u00e2nd sunt scoşi la plimbare, precum
\n şi 6 telefoane. Deţinuţii au acces la telefoane pe bază de
\n programare, ei put\u00e2nd telefona o dată pe săptăm\u00e2nă, timp de
\n 10 minute. Se \u00eenregistrează seria cartelelor telefonice ale
\n deţinuţilor. Nu este permisă \u00eemprumutarea acestora şi nici
\n nu există \u201ecartele sociale\u201d asigurate de penitenciar pentru cei care nu au
\nposibilitatea să şi le cumpere. <\/p>\n

Pachetele primite se desfac \u00een faţa persoanei deţinute, iar
\n plicurile de corespondenţă sunt \u00eenregistrate la intrare şi
\n desfăcute de către persoanele deţinute, \u00een prezenţa
\n supraveghetorului. Deţinuţii s-au pl\u00e2ns că li se transmit
\n coletele cu \u00eent\u00e2rziere \u2013 doar două zile pe săptăm\u00e2nă,
\n marţea şi vinerea \u2013 astfel \u00eenc\u00e2t alimentele perisabile se
\n alterează. Asociaţia
\n recomandă ridicarea pachetelor de la poştă şi distribuirea
\n acestora către deţinuţi cu o frecvenţă mai
\n ridicată \u2013 cel puţin o dată la două zile, fiind de dorit ca
\n aceasta să aibă loc zilnic, ţin\u00e2nd cont şi de faptul
\n că distanţa dintre penitenciar şi oficiul poştal din
\n Slobozia nu poate fi prea mare. <\/i>Au mai existat pl\u00e2ngeri şi \u00een
\n legătură cu sustragerea unor bunuri din colete sau a cartelelor de
\n telefon din plicuri, deţinuţii suspect\u00e2nd at\u00e2t funcţionarii
\n poştei c\u00e2t şi personalul penitenciarului. Cele mai multe
\n reclamaţii de acest gen au venit din partea deţinuţilor
\n \u201ebucureşteni\u201d pentru că pachetele şi plicurile lor ar fi mai tentante.
\n Directorul penitenciarului a fost sesizat deja cu pl\u00e2ngeri \u00een acest sens. Asociaţia a constatat starea de
\n profundă nemulţumire a deţinuţilor pe această
\n temă şi cere anchetarea administrativă a respectivelor pl\u00e2ngeri
\n şi sesizarea parchetului<\/i> pentru
\nviolarea corespondenţei.<\/i><\/p>\n

La concluziile şi recomandările asociaţiei incluse \u00een raport
\n mai trebuie adaugată cererea de a se \u00eentreprinde o anchetă
\n completă şi imparţială a incidentului căruia i-a
\n căzut victimă deţinutul Macaşoi şi de a se reexamina
\nseria de sancţiuni disciplinare impuse acestuia ulterior (a se vedea şi raportul separat privind acest caz).<\/i><\/p>\n

Manuela Ştefănescu\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0
\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Adriana Dăgăliţă<\/p>\n

Raspunsul ANP in acest caz <\/p>\n

\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La data de 29 iunie 2006, două reprezentante ale APADOR-CH au vizitat Penitenciarul Slobozia din judeţul Ialomiţa. Vizita anterioară avusese loc la data de 18\u00a0mai 2000.<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[15],"tags":[],"class_list":["post-1920","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-monitorizarea-conditiilor-de-detentie-penitenciare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1920","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1920"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1920\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1920"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1920"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1920"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}