{"id":1923,"date":"2006-12-13T00:00:00","date_gmt":"2006-12-13T00:00:00","guid":{"rendered":"http:\/\/www.apador.org\/seamus\/raport-asupra-vizitei-la-penitenciarul-gherla\/"},"modified":"2006-12-13T00:00:00","modified_gmt":"2006-12-13T00:00:00","slug":"raport-asupra-vizitei-la-penitenciarul-gherla","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/apador.org\/en\/raport-asupra-vizitei-la-penitenciarul-gherla\/","title":{"rendered":"Raport asupra vizitei la Penitenciarul Gherla"},"content":{"rendered":"

Sorry, this entry is only available in Rom\u00e2n\u0103<\/a>. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.<\/p>

<\/p>\n

In ziua de 13 decembrie 2006, două reprezentante ale Asociaţiei
\n pentru Apărarea Drepturilor Omului \u00een Romania – Comitetul Helsinki
\n(APADOR-CH) au vizitat Penitenciarul Gherla din judeţul Cluj.<\/p>\n

 <\/p>\n

1. Aspecte generale <\/b><\/p>\n

1.1.  Structura
\nefectivului de persoane aflate \u00een detenţie. Capacitatea de deţinere <\/i><\/p>\n

Penitenciarul cu regim de maximă siguranţă este destinat, \u00een
\n special, persoanelor condamnate din judeţul Cluj. La data vizitei, \u00een
\n penitenciar erau cazate 1.348 de persoane. Penitenciarul are o secţie
\n exterioară la Cluj Napoca \u00een care sunt cazaţi 115 deţinuţi
\n \u00eentre care minorii şi femeile, dar şi cei arestaţi preventiv.
\n Din totalul de 1.348 de deţinuţi, 1.188 sunt condamnaţi
\n definitiv, iar 160 sunt arestati preventiv sau condamnaţi \u00een primă
\n instanţă. In secţia exterioară de la Cluj sunt 57 de femei
\n şi 31 de minori. Numărul condamnaţilor la pedepse sub 10 ani
\n (621) este aproape egal cu cel al condamnaţilor la pedepse mai mari de 10
\nani (576, din care 4 condamnaţii la detenţie pe viaţă). <\/p>\n

In perioada 1-10 decembrie 2006, comisia de liberare condiţionată
\n a penitenciarului a analizat propuneri de liberare pentru un număr de 542
\n de deţinuţi, dintre care pentru 453 (aproximativ 80 %) propunerile au
\n fost admise de comisie. După admiterea de către instanţă a
\n cererii de liberare condiţionată, timpul de punere \u00een libertate
\n (timpul scurs \u00eentre momentul răm\u00e2nerii defintive a hotăr\u00e2rii
\n judecătoreşti şi momentul \u00een care persoana
\n părăseşte efectiv penitenciarul) ar fi de circa 1-2 ore, potrivit
\nconducerii penitenciarului.<\/p>\n

Clasificarea pe regimuri de detenţie (potrivit noii legi a
\n executării pedepselor nr. 275\/2006) era \u00een curs, 599
\n deţinuţi fiind deja prezentaţi \u00een faţa comisiei de
\n individualizare a regimului de executare a pedepsei. Dintre aceştia, 71
\n fuseseră \u00eencadraţi la regim deschis, 305, la regim semi-deschis, 197
\n \u00een regim \u00eenchis şi 26 \u00een regim de maximă siguranţă.
\n Repartizarea pe secţii, potrivit regimului \u00een care sunt \u00eencadraţi,
\n era \u00een curs de realizare. Astfel,\u00a0
\n deţinuţii \u00een regim semi-deschis fuseseră deja cazaţi
\n \u00een pavilionul 3, unde puteau circula liber \u00een afara camerelor de detenţie
\ndin interiorul pavilionului.<\/p>\n

Potrivit datelor comunicare de administraţia penitenciarului,
\n capacitatea de deţinere a unităţii potrivit normei de 4
\n m.p.\/deţinut ar fi de 2.263 de locuri, fiind instalate 1.507 paturi;
\n numărul deţinuţilor cazaţi este aşadar sub capacitatea
\n penitenciarului, aparent, problema supraaglomerării neexist\u00e2nd la Gherla.
\n Totuşi, \u00een camerele de detenţie vizitate de reprezentantele
\n asociaţiei, numărul mare de paturi instalate făcea ca persoanele
\n cazate acolo să beneficieze, efectiv, de un spaţiu mult mai mic de 4
\nm.p. de persoană.<\/p>\n

La munca erau folosiţi 410 deţinuti, proporţia medie a
\n deţinutilor care muncesc fiind sub 50%. In general, cererile
\n deţinuţilor de a munci depăşesc posibilităţile
\n penitenciarului de a asigura locuri de muncă. Cei mai mulţi
\n deţinuţi \u2013 aproximativ 150 – lucrează la fabrica de mobilă
\n din penitenciar, care aparţine RA "Multiproduct". In interior,
\n 45 de deţinuţi lucrau la construcţii şi amenajări,
\n peste 100 de deţinuţii lucrau la deservire iar la punctele de lucru
\n din exterior, alţi 34. Conducerea penitenciarului a spus că au loc
\n negocieri cu firma Bechtel pentru a folosi deţinuţi la
\nconstrucţia autostrăzii Transilvania (Braşov \u2013 Oradea). <\/p>\n

La gospodăria agrozootehnică, la care \u00een prezent lucrau
\n aproximativ 12 de deţinuţi, existau circa 850 de porci şi 26 de
\n vite (acestea din urmă erau \u00een curs de lichidare) care asigura necesarul
\n de carne al penitenciarului. GAZ mai dispune şi de circa 15 hectare de
\nteren agricol. <\/p>\n

Deţinuţii lucrează 8 ore pe zi, cu două zile libere pe
\n săptăm\u00e2nă, s\u00e2mbăta şi duminica, şi le revine 30%
\n din c\u00e2ştig şi p\u00e2nă la 7 zile de reducere din pedeapsă, \u00een
\n fiecare lună. Deţinuţii pot afla c\u00e2t au c\u00e2ştigat \u00eentr-o
\n lună numai dacă solicită să fie informaţi verbal. Nu
\n există o modalitate standard de comunicare a veniturilor lunare
\n obţinute. Asociaţia
\n reiterează recomandarea ca fiecare deţinut care munceşte să
\n semneze un document de evidenţă a plăţilor, pentru a
\nşti exact c\u00e2t a c\u00e2ştigat. <\/i>\u00a0<\/p>\n

\u00cen cursul anului 2006, 348 de deţinuţi au fost
\n sancţionaţi pentru abateri disciplinare, cea mai frecventă
\n abatere fiind lovirea altui deţinut \u2013 aproximativ 23% din numărul
\n abaterilor \u00eenregistrate (133). In al doilea r\u00e2nd, deţinuţii au fost
\n sancţionaţi pentru \u00ab atitudine necuviincioasă \u00bb :
\n 112 abateri, ce reprezintă 20% din numărul abaterilor
\n sancţionate. Asociaţia
\n remarcă numărul mare de sancţiuni pentru \u00ab atitudine
\n necuviincioasă \u00bb <\/i>(practic, unul din 10 deţinuţi a fost
\n sancţionat \u00een cursul anului 2006 pentru acest motiv) şi recomandă mai multă rezervă la aplicarea de
\n sancţiuni pentru astfel de fapte. <\/i>Atunci c\u00e2nd analizează un
\n asemenea caz, comisia disciplinară din penitenciar trebuie să ia \u00een
\n considerare şi starea de stress inerentă executării unei pedepse
\n privative de libertate, care este \u00een unele cazuri amplificată de
\n supraaglomerare, lipsa activităţilor, condiţiile proaste de
\n cazare şi hrană sau chiar atitudinea necorespunzătoare a
\n personalului din penitenciar, precum şi să evite extinderea
\n nejustificată a noţiunii de \u00ab atitudine
\nnecuviincioasă \u00bb.<\/p>\n

Alte abateri disciplinare frecvente \u00eenregistrate \u00een r\u00e2ndul
\n deţinuţilor sunt \u00ab nerespectarea obligaţiilor \u00bb (93 de
\nabateri) şi distrugerea de bunuri (70 de abateri).<\/p>\n

\u00cen 2006, \u00een 99 de cazuri deţinuţii au fost sancţionaţi
\n cu izolare simplă iar \u00een alte 38, cu izolare severă ; o
\n persoană a fost sancţionată cu executarea pedepsei \u00een regim
\n restrictiv, \u00eenainte de intrarea \u00een vigoare a noii legi a executării
\n pedepselor.La data vizitei, nimeni nu se mai afla \u00een regim restrictiv,
\npedeapsă eliminată de Legea nr. 275\/2006. <\/p>\n

1.2.  Spaţiile
\n de deţinere şi amenjările destinate persoanelor aflate \u00een
\ndetenţie<\/i><\/p>\n

La data vizitei erau \u00een curs lucrări de renovare şi modernizare
\n ("reparaţii capitale") ale secţiilor de deţinere.
\n Astfel, la secţia exterioară de la Cluj, se \u00eencheiaseră
\n lucrările de modernizare pentru 1\/3 din capacitatea secţiei.
\n Lucrările sunt executate \u00een regie proprie de 24 de deţinuţi. La
\n Gherla, reabilitarea pavilionului nr. I se \u00eencheiase \u00een 2003. In acest pavilion
\n au fost amenajate şi 6 săli de mese, cu capacitatea de 90 de locuri
\n fiecare, \u00een care circa 1000 de deţinuţii iau masa \u00een două serii,
\n dimineaţa, la pr\u00e2nz şi seara. Nu sunt admişi \u00een sălile de
\n mese deţinuţii \u00een carantină şi cei cu grad sporit de
\n periculozitate. Potrivit conducerii penitenciarului, din 2003 p\u00e2nă \u00een
\nprezent nu s-au \u00eenregistrat incidente serioase \u00een sălile de mese.<\/p>\n

Alte lucrări de reabilitare prevăzute a fi \u00eencheiate \u00een cur\u00e2nd –
\n ianuarie 2007 \u2013 au fost realizate la sectorul vizite. Clubul cadrelor a fost
\n transformat \u00een sală de aşteptare pentru persoanele care vin să
\n viziteze deţinuţi. Două camere pentru vizite conjugale, cu grup
\n sanitar propriu erau aproape finalizate. O sală pentru femeile cu copii
\n care vin \u00een vizită, cu loc de joacă pentru copii, era \u00een curs de
\namenajare.<\/p>\n

Si pavilionul nr. II, care adăposteşte şcoala, beneficiase
\n de lucrări de renovare şi extindere, \u00eencepute \u00een august 2006 şi
\n care urmează a fi \u00eencheiate \u00een ianuarie 2007. Erau \u00een curs de amenajare
\n şase săli de clasă şi spaţii destinate serviciilor de
\neducaţie şi reintegrare socială.<\/p>\n

Pavilionul nr. III nu beneficiase de nici un fel de lucrări de
\n reparaţii, \u00een afară de igienizare, păstr\u00e2nd un aspect \u201eistoric\u201d
\n (administraţia penitenciarului are \u00een plan modernizarea pavilionului,
\n \u00eensă p\u00e2nă \u00een prezent nu s-a \u00eentreprins nimic \u00een acest sens). Cazarea
\n deţinuţilor din acest pavilion \u00een regim semi-deschis, astfel \u00eenc\u00e2t
\n să nu fie obligaţi să răm\u00e2nă permanent \u00een camere,
\n compensează numai parţial starea proastă a spaţiilor de
\ndeţinere.<\/p>\n

Fiecare secţie din penitenciar dispune de o sală de duşuri.
\n Centrala termică era \u00een curs de reabilitare. Lucrările
\n \u00eencepuseră efectiv \u00een octombrie 2006 şi erau prevăzute a se
\n \u00eencheia \u00een martie 2007. In prezent, centrala funcţionează cu un
\n singur cazan, iar apa caldă nu ajunge la etajele superioare. De altfel, \u00een
\n unele din camerele vizitate de reprezentantele asociaţiei, era destul de
\n frig, \u00een condiţiile \u00een care afară se \u00eenregistrau temperaturi
\n pozitive. Asociaţia solicită ca
\n lucrările de reparaţii la centrala termică să fie
\n urgentate, astfel \u00eenc\u00e2t deţinuţii să beneficieze de
\ncăldură pe timpul sezonului rece. <\/i><\/p>\n

In fiecare din cele două pavilioane cu spaţii de cazare pentru
\n deţinuţi există c\u00e2te un punct comercial. La unul din punctele
\n comerciale vizitate, reprezentantele asociaţiei au \u00eent\u00e2lnit aproximativ 6
\n persoane care \u00eeşi făceau cumpărăturile, altele
\n aştept\u00e2nd afară. Reprezentantele asociaţiei au \u00eentrebat la
\n \u00eent\u00e2mplare pe unul din deţinuţii care aşteptau să le
\n vină r\u00e2ndul c\u00e2nd \u00eeşi făcuse ultima dată
\n cumpărăturile. Răspunsul oarecum surprinzător al acestuia a
\n fost că \u201eniciodată\u201d, astfel \u00eenc\u00e2t reprezentantele asociaţiei au
\n rămas cu impresia că deţinuţii respectivi fuseseră
\n aduşi la punctul comercial special cu ocazia vizitei lor.
\n Deţinuţii care doreau sa facă cumparături nu ştiau
\n c\u00e2ţi bani au \u00een cont. Magazinul practica un adaos comercial de 15-20 % iar
\n anumite mărfuri precum fructele şi legumele erau livrate numai pe
\nbază de comandă.<\/p>\n

Penitenciarul dispune de două baze sportive, fiecare cuprinz\u00e2nd un
\n mini-teren de fotbal, teren de baschet, sală de forţă cu aparate
\n primite din donaţii şi două mese de tenis. Toţi
\n deţinuţii au dreptul să fie scoşi la activităţi
\n sportive o dată pe săptăm\u00e2nă, timp de una-două ore. La
\n momentul vizitei, \u00een jur de 20-30 de persoane deţinute erau scoase la
\n activităţi sportive \u2013 la sala de forţă şi pe terenul
\n de fotbal. Ca aspect general remarcat de reprezentantele asociaţiei,
\n aceştia aveau o ţinută \u00eengrijită aspect care contrasta
\n \u00eentruc\u00e2tva cu cel al deţinuţilor \u00eent\u00e2lniţi \u00een camerele de
\ndetenţie vizitate, alese aleatoriu de reprezentantele asociaţiei. <\/p>\n

In penitenciar există şi şase curţi de plimbare
\n neacoperite. Intr-una din curţile vizitate, de dimensiuni reduse, integral
\n betonată, cu plasă metalică instalată la nivelul superior
\n şi care nu dispunea de niciun fel de amenajare, trei deţinuţi de
\n la camera 10A \u00eeşi făceau plimbarea zilnică, timp de
\n jumătate de oră. La vederea reprezentantelor asociaţiei, aceştia
\n au continuat să mărşăluiască \u00een ritm milităresc pe
\n lungimea curţii de plimbare. Ei s-au oprit numai la ordinul unuia din
\n cadrele \u00eensoţitoare, ca să stea de vorbă cu reprezentantele
\n asociaţiei. Acest detaliu aparent nesemnificativ, coroborat cu celelate
\n amănunte (prezenţa la cumpărături, activitate sportivă
\n susţinută), au dat impresia de \u201eparadă\u201d pentru beneficiul
\n vizitatoarelor. \u00a0La club, la momentul
\nvizitei, doi deţinuţi pictau şi un al treilea lega o carte.<\/p>\n

O nouă spălătorie era \u00een curs de amenajare, după ce
\n vechea spălătorie fusese transformată şi amenajată ca
\n sală de sport. O altă investiţie recentă o reprezintă
\n un atelier de t\u00e2mplărie destinat calificării persoanelor aflate \u00een
\n detenţie. Utilajele fuseseră deja achiziţionate din fonduri
\n PHARE şi urmau să fie montate după finalizarea amenajărilor
\nla hala de producţie. <\/p>\n

La secţia exterioară de la Cluj, penitenciarul asigură hrana
\n deţinuţilor \u00een sistem de catering, printr-o firmă care a
\n c\u00e2ştigat licitaţia. \u00cen opinia conducerii penitenciarului rezultatele
\n sunt mulţumitoare, deoarece s-a \u00eembunătăţit calitatea
\n m\u00e2ncării şi a crescut gradul de satisfacţie a persoanelor
\n deţinute, care nu mai acuză lipsuri, \u00een principal \u00een ce priveşte
\n carnea. Conducerea penitenciarului apreciază că acest sistem ar putea
\n fi introdus şi la Gherla, p\u00e2nă \u00een 2008. APADOR-CH consideră
\n iniţiativa foarte binevenită şi recomandă extinderea
\nsistemului de catering la toate locurile de deţinere din subordinea ANP. <\/p>\n

In penitenciar nu există sistem de supraveghere video, iar
\n semnalizarea sonoră \u00een sistem de interfon, deşi instalată, nu
\n funcţionează. Asociaţia
\nsolicită remedierea defecţiunii.<\/i><\/p>\n

Deţinuţii au la dispoziţie patru
\n cutii poşatale fixe pentru corespondenţa scrisă. \u00cen plus, \u00een
\n unitate sunt instalate cinci posturi telefonice, cu cabine de izolare
\n fonică din material transparent, existand şi o sală de
\n aşteptare pentru cei care urmează să telefoneze. Sectorul vizite
\n are amenajată o sală pentru vizite la masă şi alte zece
\n locuri \u00een regim de vorbitor. Pachetele aduse de vizitatori sunt controlate la
\n vedere şi remise persoanelor aflate \u00een detenţie. In sectorul vizite
\n exista şi o magazie \u00een care erau depozitate băuturi răcoritoare,
\n \u00een recipiente de 2 litri, pentru care explicaţia oferită a fost
\n că, \u00een acest fel, rudele, nu ar fi nevoite să aducă de
\n\u201eafară\u201d.<\/p>\n

<\/i>1.3.  Personalul
\npenitenciarului. Abateri disciplinare<\/i><\/p>\n

Numarul total al cadrelor este de 434, dintre care 329 lucreaza \u00een sectorul
\n siguranţa deţinerii şi regim penitenciar. 90 de posturi sunt
\n vacante, mai mult de jumătate \u00een sectorul pază (48 de posturi). Cel
\n mai mare deficit de personal se \u00eenregistrează \u00een sectorul medical, unde
\n lucrează doar cinci medici şi şapte asistenţi medicali
\n (alţi doi fiind \u00een concediu pentru \u00eengrijirea copilului). Un concurs
\n pentru ocuparea a opt posturi de asistenţi medicali era \u00een curs de
\n desfăşurare. Alte 25 de posturi din sectorul siguranţă
\n urmau să fie scoase la concurs \u00een februarie 2007. Insă necesarul real
\n de personal este, de fapt, mult mai mare dec\u00e2t actualul stat de funcţii.
\n Astfel, din analizele realizate la nivelul unităţii ar rezulta un
\n necesar de 678 de posturi, care depăşeşte cu mai bine de 200
\n numărul de posturi prevăzut \u00een prezent. Asociaţia recomandă accelerarea procedurilor de concurs
\n pentru ocuparea tuturor posturilor vacante, precum şi modificarea statului
\n de funcţii \u00een concordanţă cu necesităţile reale de
\n personal. \u00cen acest context, asociaţia reaminteşte recomandarea
\n Comitetului pentru prevenirea torturii \u00een privinţa raportului dintre
\n numărul cadrelor şi cel a deţinuţilor, de 1 cadru la
\n fiecare 5 deţinuţi, ceea ce \u00eenseamnă că, \u00een fiecare tură<\/b>, la Gherla ar trebui să lucreze 270 de
\n cadre \u00een sectorul operativ. Un număr insuficient de cadre care să
\n lucreze efectiv cu deţinuţii (pază, supraveghere,
\n activităţi socio-educative etc) afectează direct condiţiile
\nde detenţie.<\/i><\/p>\n

Cadrele aparţin\u00e2nd fostei Direcţii Generale de Protecţie
\n şi Anticorupţie (fost SIPA) au fost, \u00een general, \u201crepartizate \u00een alte
\n sectoare\u201d, cu excepţia \u2013 a dat asigurări conducerea penitenciarului \u2013
\n a celor care \u201cau abuzat\u201d. La Penitenciarul Gherla, inclusiv la secţia
\n externă de la Cluj, au fost re\u00eencadrate şase cadre din fostul SIPA
\n(doi la Gherla şi patru la Cluj), dintre care unul, ca psiholog. <\/p>\n

In contextul recentelor proteste \u00eenregistrate \u00een r\u00e2ndul
\n deţinuţilor, administraţia penitenciarului şi-a exprimat
\n regretul pentru desfiinţarea acestui serviciu care ar fi avut capacitatea
\nsă \u201cdejoace evenimente\u201d. <\/p>\n

In cursul anului 2006, p\u00e2nă la data vizitei, doi agenţi
\n fuseseră eliberaţi din funcţie ca măsură
\n disciplinară pentru \u201ecomportare necorespunzătoare\u201d şi pentru
\n neglijenţă \u00een serviciu. Alţi 19 agenţi şi patru
\n inspectori primiseră mustrări scrise, majoritatea pentru
\n neglijenţă \u00een serviciu, un alt agent fiind sancţionat cu
\n suspendarea dreptului de avansare \u00een funcţie. Un singur agent a fost
\n sanţionat \u00een 2006, cu mustrare scrisă, pentru \u201edepăşirea
\n atribuţiilor de serviciu ori manifestarea unui comportament
\n necorespunzător faţă de persoanele cu care intră \u00een contact
\n\u00een timpul serviciului\u201d.<\/p>\n

Se reamarcă faptul că, \u00een vreme ce pentru deţinuţi sunt
\n definite un număr de peste 17 abateri disciplinare, inclusiv \u201eatitudine
\n necuviincioasă\u201d, pentru cadre, majoritatea abaterilor care ar putea avea
\n legătură cu atitudinea acestora faţă de deţinuţi
\n sunt \u00eencadrate \u00een categoria generică şi evazivă de
\n \u201edepăşirea atribuţiilor de serviciu ori manifestarea unui comportament
\n necorespunzător faţă de persoanele cu care intră \u00een contact
\n \u00een timpul serviciului\u201d. Asociaţia
\n consideră necesară responsabilizarea personalului de pază \u00een
\n relaţia cu persoanele aflate \u00een detenţie, prin definirea mai
\n clară a abaterilor disciplinare şi aplicarea mai riguroasă
\nsancţiunilor prevăzute. <\/i><\/p>\n

1.4.  Cazul
\nSz\u00fccs Iosif<\/i><\/p>\n

APADOR-CH a primit pl\u00e2ngeri din partea deţinuţilor de la Gherla
\n privind violenţele la care ar fi fost supuşi de către personalul
\n penitenciarului, \u00eendeosebi de către grupa specială de intervenţie
\n(\u201emascaţii\u201d). <\/p>\n

Astfel, \u00een cursul anului 2005, dl. Sz\u00fccs Iosif s-a pl\u00e2ns că a fost
\n batut crunt la Gherla, \u00een ziua de 9 ianuarie 2005, de trei agenţi
\n mascaţi sub comanda inspectorului Mureşan, din cauză că
\n le-ar fi răspuns nepoliticos după ce aceştia l-au provocat
\n vorbindu-i foarte ur\u00e2t. Cei patru l-au lovit cu pumnii şi picioarele \u00een
\n cap, provoc\u00e2nd-i răni grave şi sechele de durată (dureri de cap
\nrecurente, slăbirea vederii şi auzului). <\/p>\n

Imediat după incident, \u00een ciuda stării sale grave, deţinutul
\n nu a fost prezentat la medic p\u00e2nă c\u00e2nd nu i s-a făcut foarte
\n rău, \u00een timpul nopţii următoare. La cabinetul medical, dl. Sz\u00fccs
\n a fost \u00eensoţit de doi dintre agenţii care \u00eel băruseră. Ca
\n urmare a multiplelor leziuni suferite la nivelul capului şi toracelui, acesta
\na fost, \u00een cele din urmă, internat \u00een Spitalul Penitenciar Dej.\u00a0 <\/p>\n

Reprezentantele asociaţiei au stat de vorbă cu dl. Sz\u00fccs, \u00een data
\n de 14 decembrie 2006, la Penitenciarul Baia Mare, unde acesta fusese transferat
\n de cur\u00e2nd. Din discuţia cu acesta, a reieşit că, \u00een cursul
\n procesului penal deschis ca urmare a pl\u00e2ngerii formulate de el \u00eempotriva celor
\n trei agenţi şi a inspectorului de la Gherla, ar fi fost supus unor
\n presiuni constate pentru a-şi retrage pl\u00e2ngerea sau a renunţa la
\n exercitarea căilor legale de atac. Dl. Sz\u00fccs a fost, \u00eentre altele,
\n ameninţat că ar pierde orice şansă de a primi aviz
\n favorabil de la comisia de propuneri pentru liberare condiţionată
\n dacă continuă să-şi susţină pl\u00e2ngerea
\n penală. Aceste presiuni au dat rezultate, \u00een cele din urmă victima
\n renunţ\u00e2nd la exercitarea căilor de atac \u00eempotriva soluţiei
\nnefavorabile date de intanţă.<\/p>\n

Asociaţia solicită
\n comunicarea rezultatelor anchetei disciplinare interne derulate \u00een urma
\nagresiunii d-lui Sz\u00fccs Iosif, \u00een Penitenciarul Gherla, \u00een ianuarie 2005.<\/i><\/p>\n

 <\/p>\n

2. Protestele deţinuţilor din
\n 9-11 decembrie 2006<\/b><\/p>\n

Si la Gherla, ca \u00een alte penitenciare din Rom\u00e2nia, s-au \u00eenregistrat
\nproteste \u00een perioada 9-11 decembrie 2006.<\/p>\n

Potrivit conducerii penitenciarului,
\n s\u00e2mbătă, 9 decembrie 2006, \u00een jurul orelor 18, deţinuţii
\n dintr-o cameră au refuzat să meargă la masă şi s-au
\n manifestat prin strigăte. La scurt timp după, deţinuţii din
\n alte şase camere s-au asociat protestelor. In total, numărul celor
\n care au manifestat s-a ridicat la aproximativ 200 de persoane, implic\u00e2nd arestaţi
\n preventiv din patru camere şi deţinuţi recidivişti din alte
\n trei camere. Protestele au avut un caracter \u201cpaşnic\u201d. Directorul,
\n \u00eensoţit de trupa de intervenţie şi psiholog, s-a deplasat \u00een
\n camerele de detenţie pentru a-i asculta pe deţinuţii protestatatari.
\nIntervenţia a fost filmată cu o cameră video portabilă. <\/p>\n

Nu s-au aplicat sancţiuni,
\n desfăşurarea activităţilor a continuat normal, dar s-a
\n decis \u00eentărirea supravegherii şi schimbarea curţii de plimbare.
\n Deţinuţii nu au mai fost lăsaţi \u00een curţile de plimbare
\n folosite \u00een mod obişnuit, ci la una din bazele sportive cu ziduri \u00eenalte,
\n unde nu ar fi putut comunica cu cei aflaţi \u00een camere, la ferestre.
\n Protestele au continuat prin refuzul unor deţinuţi de a ieşi la
\n plimbare. De asemenea, jumătate din deţinuţi ar fi refuzat
\nsă meargă la duşuri. <\/p>\n

Judecătorul delegat i-a ascultat pe cei
\n care şi-au manifestat intenţia de a intra \u00een refuz de hrană. Si
\n cadrele au stat de vorbă cu deţinuţii care s-au pl\u00e2ns de
\n condiţiile de detenţie, şi anume de mizeria din camere, de
\n g\u00e2ndaci, de calitatea proastă a m\u00e2ncării. In perioada protestelor, un
\n număr de aproximativ 200 de persoane au refuzat hrana oferită de
\n penitenciar, dar, potrivit responsabililor penitenciarului, aceştia
\n şi-au putut recupera porţia de p\u00e2ine, la cerere, ulterior. Protestele
\nau luat sf\u00e2rşit luni, 11 decembrie 2006.<\/p>\n

 <\/p>\n

3. Blocul alimentar<\/b><\/p>\n

Blocul alimentar a fost renovat \u00een 2002, s-au cumpărate marmite
\n şi a fost reparat sistemul de ventilaţie. Totuşi existau
\n urme de mucegai \u00een bucătărie, la nivelul plafonului. In momentul
\n vizitei, m\u00e2ncarea fusese deja distribuită la sălile de mese şi
\n pe camere. Meniul consta \u00een ciorbă de legume şi tocană de
\n cartofi cu carne, pentru care se folosiseră 101 kg de carne de porc, \u00een
\n carcasă. Pentru cei 20 de musulmani din penitenciar fuseseră folosite
\n 2,4 kg carne de vită. Meniul pentru regim conţinea ciorbă de
\nlegume şi tocană de cartofi. <\/p>\n

In magazia de
\n alimente se aflau depozitate conserve de legume şi o bucată de
\n slănină pentru masa de seară care urma să conste tot \u00een
\n tocană de cartofi, de data aceasta, cu jumări. Reprezentantele
\n asociaţiei au primit pl\u00e2ngeri de la deţinuţi \u00een
\n legătură cu calitatea m\u00e2ncării, care lăsă de dorit: nu
\n are gust sau miroase ur\u00e2t. APADOR-CH
\n reaminteşte că hrana deţinuţilor este \u00eencă departe de
\n normele unei alimentaţii sănătoase. <\/i>Soluţia externalizării<\/i> acestui serviciu pe
\n care asociaţia o susţine şi care s-a aplicat cu succes la
\n secţia externă de la Cluj ar putea fi introdusă şi la
\nGherla \u00eencep\u00e2nd din 2008.<\/p>\n

Deşi
\n p\u00e2inea care urma să fie distribuită \u00een după-amiaza zilei
\n respective nu sosise \u00eencă de la Cluj, \u00een magazie exista o \u201erezervă\u201d
\n de aproximativ 120 pe p\u00e2ini, explicată prin refuzul deţinuţilor,
\n cu ocazia recentelor proteste, s\u00e2mbătă, duminică şi luni,
\nde a primi m\u00e2ncarea oferită de penitenciar. <\/p>\n

Potrivit responsabililor de la
\n blocul alimentar, la spălător, se folosiseră 5 kg de detergent pentru curăţarea veselei,
\n dar nu a putut fi
\n satisfăcutăsolicitarea reprezentantelor
\n asociaţiei de a vedea recipientul din care provenea detergentul folosit. Blocul alimentar se dezinfectează
\ncu sodă caustică o dată pe săptăm\u00e2nă.<\/p>\n

Vestiarul destinat persoanelor deţinute
\n care lucrau la blocul alimentar era prevăzut cu o sală de baie, unde
\ndin cele trei duşuri nu funcţiona dec\u00e2t unul singur. <\/p>\n

APADOR-CH solicită eliminarea acestor deficienţe şi o mai mare
\natenţie pentru respectarea normelor de igienă la blocului alimentar.<\/i><\/p>\n

 <\/p>\n

4. Asistenţa
\nmedicală<\/b><\/p>\n

In momentul vizitei la cabinetul medical,
\n patru deţinuţi aşteptau să fie examinaţi. Aceştia
\n ceruseră să fie prezentaţi la cabinetul medical, cu ocazia
\n apelului de dimineaţă, dar nu au dat detalii despre afecţiunile
\npe care le acuzau. <\/p>\n

Cabinetul medical dispune de
\n nouă posturi de medici, dintre care patru sunt vacante. Medicul-şef
\n se ocupă numai de cadre iar unul din ceilalţi patru medici
\n lucrează la secţia externă de la Cluj. Aşadar, numai trei
\n medici asigură asistenţa medicală pentru cele 1233 de persoane
\n deţinute la Gherla. APADOR-CH repeta solicitarea pe care a facut-o \u00een
\n mod constant \u00een ultimii ani ca personalul medical sa se ocupe exclusiv de
\n deţinuţi, <\/i>desigur,
\n cu excepţia situaţiilor \u00een care \u00een r\u00e2ndurile cadrelor apar
\nurgenţe reale.<\/p>\n

Cei trei medici lucrează \u00een
\n două ture şi au şase asistenţi, dintre care unul este
\n prezent \u00een penitenciar şi pe timpul nopţii. In medie, fiecare medic
\n examinează zilnic 60-70 de persoane. O zi pe săptăm\u00e2nă este
\n rezervată examinării bolnavilor cronici. Medicul stomatolog este angajat cu contract
\n şi asigură numai asistenţa medicală primară,
\nadică extracţii.<\/p>\n

Medicul de serviciu şi medicul şef
\n au afirmat că atunci c\u00e2nd persoana examinată declară că a
\n suferit violenţe fizice aceste declaraţii se consemnează \u00een
\n fişa medicală, cu menţiunea \u201cafirmativ\u201d. De asemenea, medicul
\n este obligat să solicite sesizarea parchetului c\u00e2nd constată semne de
\n violenţă. Totuşi, după cum au afirmat cadrele medicale, deţinuţii
\nnu au acces la medicul legist, la solicitarea lor, nici măcar contra cost.<\/p>\n

Potrivit responsabililor cabinetului
\n medical, din cauza nealocării resurselor financiare necesare de către
\n Casa OPSNAJ, deţinuţii răm\u00e2n frecvent fără tratament.
\n Fondurile alocate se termină, de regulă, \u00eenainte de data de 10 a
\n fiecărei luni şi sunt consumate, \u00een cea mai mare parte, de Spitalul
\n Militar Cluj. Penitenciarul Gherla are contract cu o singură farmacie
\n furnizoare. Asociaţia solicită Administraţiei Naţionale a
\n Penitenciarelor să ia urgent măsurile necesare astfel \u00eenc\u00e2t bolnavii
\n cronici să nu mai răm\u00e2nă fără medicamente. <\/i>APADOR-CH reaminteşte
\n totodată că, potrivit practicii judiciare recente a instanţelor,
\n Administraţia Naţională a Penitenciarelor este responsabilă
\npentru starea de sănătate a deţinuţilor. <\/p>\n

Punctul farmaceutic de la Gherla
\n dispune de medicamentele necesare asigurării urgenţelor at\u00e2t pentru
\n deţinuţi c\u00e2t şi pentru cadre. In situaţiile critice, se
\n recurge la internarea deţinuţilor bolnavi la Spitalul Penitenciar
\n Dej. 82% din medicamentele disponibile sunt distribuite deţinuţilor,
\n iar restul, cadrelor. Aceştia apelează la punctul farmaceutic \u00een
\nspecial pentru medicamentele necompensate.<\/p>\n

Din datele oferite de serviciul
\n financiar, \u00een 2006 cheltuielile pe medicamentele pentru deţinuţi s-au
\n ridicat la 76.430 RON iar cele pentru cadre, la 16.430 RON, ceea ce
\n \u00eenseamnă că aproape 18% din totalul cheltuielilor pentru medicamente
\n au fost destinate acoperirii nevoilor cadrelor. Asociaţia consideră inacceptabilă o astfel de
\n situaţie. Cadrele au posibilitatea să \u00eeşi acopere necesarul de
\n medicamente din orice farmacie, \u00een vreme de deţinuţii depind exclusiv
\n de penitenciar. \u00cen plus, \u00een condiţiile \u00een care fondurile de la Casa OPSNAJ
\n sunt insuficiente pentru a acoperi nevoile deţinuţilor, este necesar
\n ca penitenciarul să asigure şi din bugetul propriu medicaţia
\n corespunzătoare pentru deţinuţi, \u00een aşa fel \u00eenc\u00e2t starea
\n lor de sănătate să nu fie afectată de sincopele din
\n sistemul sanitar. In consecinţă, asociaţia solicită ca
\n punctul farmaceutic să distribuie medicamente numai\u00a0 persoanelor aflate \u00een detenţie,
\n eventual cu excepţia situaţiilor de urgenţă, \u00een care se pot
\nacorda şi cadrelor. <\/i><\/p>\n

Cele mai frecvente boli acute \u00een
\n Penitenciarul Gherla sunt bolile respiratorii (aproximativ 60 %) şi cele
\n digestive (aproximativ 20%), statistică ce pare să reflecte
\ncondiţiile de detenţie deficiatare. <\/p>\n

Cele două decese
\n \u00eenregistrate \u00een penitenciar, \u00een anul 2006, au avut drept cauză infarctul
\n deşi niciunul din deţinuţii decedaţi nu figura \u00een
\n evidenţele cabinetului cu afecţiuni cardio-vasculare. Aceştia
\n aveau v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 30 şi 50 de ani. Autopsia, \u00een cazul celor doi
\n decedaţi, s-a realizat \u00een penitenciar, de către un medic legist de la
\n laboratorul de medicină legală din Cluj, cu participarea medicului
\ndin penitenciar. <\/p>\n

La data vizitei nu era
\n \u00eenregistrat \u00een evidenţe niciun deţinut infectat cu HIV. In
\n penitenciar se derulează un program de consiliere pre-testare, \u00een urma
\n căruia 120 de deţinuţi solicitaseră testarea HIV\/SIDA. Pe parcursul detenţiei nu se
\n distribuie prezervative, acestea fiind date numai persoanelor care se
\nliberează.<\/p>\n

Reprezentantele asociaţiei
\n au vizitat şi infirmeria, \u00een care se aflau internate 30 de persoane,
\n \u00eempreună cu alţi trei deţinuţi aflaţi \u00een refuz de
\n hrană. In camera 7A erau instalate 14 paturi, fiind internaţi 11
\n deţinuţi. Doi dintre deţinuţii cu handicap aveau
\n \u00eensoţitor. In cameră era frig, caloriferul era \u00eengheţat şi
\n persista un miros greu. Nu existau dispozitive de semnalizare sonoră sau
\n vizuală. Grupul sanitar era izolat de restul camerei, prevăzut cu
\nduş şi două cabine de toaletă. <\/p>\n

Unul dintre deţinuţii
\n aflaţi \u00een această cameră era bolnav operat de cancer şi
\n avea glaucom. El s-a pl\u00e2ns că nu i se dau medicamente, picăturile
\n pentru ochi pe care le avea fiind expirate. B.G., internat \u00een aceeaşi
\n cameră, s-a pl\u00e2ns tot de lipsa tratamentului medical adecvat, acesta
\n dorind tratament injectabil \u00eentruc\u00e2t acuza dureri de stomac cauzate de
\n medicamentele administrate oral. Un alt deţinut, T.A., s-a pl\u00e2ns de
\n calitatea m\u00e2ncării. In aceeaşi cameră se afla şi C.V. \u00een
\n v\u00e2rstă de 78 de ani, care nu ştia c\u00e2t mai are de executat din
\n pedeapsă, impresia sa fiind că ar fi trebuit să se libereze. La
\n solicitarea reprezentantelor asociaţiei, serviciul de evidenţă a
\n deţinuţilor a comunicat că C.V. urma \u00eentr-adevăr să
\n intre \u00een comisia de liberare condiţionată a doua zi, pe
\n14 decembrie.<\/p>\n

 <\/p>\n

5. Activitatea social \u2013 educativă <\/b><\/p>\n

Personalul compartimentului social-educativ este compus din 15 cadre,
\n dintre care cinci instructori-educatori, trei psihologi şi un asistent
\nsocial. Alte 12 posturi sunt vacante. <\/p>\n

Cei trei psihologi realizează rapoarte de evaluare psihologică a
\n fiecărui deţinut, \u00eencep\u00e2nd cu depunerea acestuia \u00een penitenciar, \u00een
\n perioada de carantină. Psihologul propune fiecărui deţinut un
\n plan de evaluare şi intervenţie terapeutică şi
\n educativă. Evaluarea se face pa baza a trei teste de personalitate care
\nsunt \u00een prealabil explicate de către psiholog. <\/p>\n

In trimestrul III din 2006, fuseseră evaluaţi 77 de
\n deţinuţi nou depuşi şi alţi 130 de deţinuţi
\n care se aflau deja \u00een penitenciar. In această perioadă, 334 de
\n persoane aflate \u00een detenţie au beneficiat de consiliere psihologică,
\n dar şi 16 cadre. Pentru ca un deţinut să primească
\n consiliere psihologică este suficient să facă o simplă
\n solicitare \u00een acest sens, la apelul de dimineaţă. Consilierea are loc
\n pe secţii, \u00een spaţiile special amenajate. De două ori pe
\n săptăm\u00e2nă, un psiholog acordă asistenţă şi
\nla secţia exterioară de la Cluj-Napoca.<\/p>\n

In timpul perioadei de carantină, de trei săptăm\u00e2ni,
\n deţinuţii nou depuşi sunt angrenaţi \u00eentr-un program de
\n adaptare la viaţa instituţionalizată \u00een care le sunt prezentate
\n regulamentul de ordine interioară şi conţinutul \u201emapelor de
\n cameră\u201d. Aceştia semnează o \u201edeclaraţie-angajament\u201d \u00een
\n sensul luării la cunoştinţă şi \u00eensuşirii
\n conţinutului acestora şi sunt supuşi unui test grilă care
\nsă dovedească acest lucru.<\/p>\n

Pentru anul şcolar 2006-2007, la şcoală erau \u00eenscrise 96 de
\n persoane aflate \u00een detenţie (18 \u00een clasele I-IV, 52 \u00een clasele V-VIII
\n şi 26 \u00een clasele IX-X). Separat, se derulează un program de
\n alfabetizare cu 28 de deţinuţi de la Gherla şi 17 de la
\nsecţia exterioară de la Cluj-Napoca.<\/p>\n

Compartimentul educativ organizează şi c\u00e2teva cursuri de
\n iniţiere \u2013 formare profesională şi a beneficiat recent de o
\n donaţie de calculatoare pe care le va folosi pentru iniţierea celor
\n 10 minori \u00een operare pe computer. Alţi 50 de deţinuţi au
\n beneficiat de un program de calificare profesională \u00een meseria de t\u00e2mplar,
\nla fabrica de mobilă de la Gherla.<\/p>\n

In cele 31 de programe educaţionale au fost \u00eenscrise peste 700 de
\n persoane, ceea ce aparent asigură un grad mai mare de implicare a
\n deţinuţilor \u00een activităţi educative dec\u00e2t \u00een alte
\n penitenciare. Totuşi, niciunul din deţinuţii cu care au stat de
\n vorbă reprezentantele asociaţiei nu a putut să vorbească
\n despre participarea la vreun program. Ei au menţionat, \u00een schimb,
\ntestările psihologice.<\/p>\n

Potrivit responsabililor serviciului social-educativ, programul de
\n pregătire pentru liberare a implicat un număr de 102
\n deţinuţi. Acest program nu pare, totuşi, să aibă
\n consistenţa necesară, rezum\u00e2ndu-se la oferirea de informaţii
\n şi adrese pentru cei care doresc să-şi găsească un loc
\n de muncă sau să apeleze la serviciile sociale. Penitenciarul
\n colaborează cu o organizaţie neguvernamentală care oferă
\n sprijin persoanelor care se liberează. Asociaţia
\n recomandă extinderea acestui program, pentru a conţine mai multe
\nactivităţi şi colaborarea cu serviciul local de probaţiune.<\/i><\/p>\n

Penitenciarul organizează ieşiri cu minori şi femeile, o
\n dată pe lună – de exemplu, la cinema sau galeria de artă din
\noraş. <\/p>\n

 <\/p>\n

6. Judecătorul delegat<\/b><\/p>\n

Reprezentantele asociaţiei au purtat o discuţie cu
\n judecătorul delegat, cu privire la modul şi condiţiile concrete
\n \u00een care acesta \u00eeşi exercită noile atribuţii conferite de Legea
\nnr. 275\/2006.<\/p>\n

La Penitenciarul Gherla, judecătorul delegat a fost numit la data de
\n 18 octombrie 2006, fiind delegat pentru un an. Din punct de vedere
\n organizatoric, el a invocat dificultăţile legate de lipsa
\n grefierului, a dactilografei, a unei ştampile de instanţă
\n şi chiar a registrelor şi coperţilor de dosare. In opinia sa,
\n lipsa unui grefier pune chiar problema legalităţii \u00eencheierilor pe
\ncare le pronunţă. <\/p>\n

Judecătorul delegat şi-a exprimat rezerva faţă de
\n utilizarea de personal auxiliar sau materiale (cum ar fi registre sau coperte
\n de dosare cu antetul penitenciarului) puse la dispoziţie de penitenciar.
\n Acest lucru ar dăuna imaginii de independenţă de care trebuie
\n să se bucure \u00een faţa deţinuţilor, ţin\u00e2nd cont de
\n faptul că aceştia, de cele mai multe ori, ajung \u00een faţa sa fiind
\n \u00een litigiu chiar cu penitenciarul. Mai mult, \u00eensăşi amplasarea
\n biroului judecătorului delegat \u00een incinta penitenciarului ar putea pune o
\nastfel de problemă.\u00a0\u00a0\u00a0 <\/p>\n

P\u00e2nă la data vizitei activitatea sa a constat \u00een soluţionarea
\n pl\u00e2ngerilor deţinuţilor faţă de sancţiunile
\n disciplinare primite, soluţionarea pl\u00e2ngerilor pentru nerespectarea
\n drepturilor şi pentru rele tratamente precum şi audierea persoanelor
\n care \u00eeşi exprimaseră intenţia de a intra \u00een refuz de hrană.
\n Din cele circa 20 de pl\u00e2ngeri soluţionate, mai multe au fost legate de
\n asistenţa medicală şi lipsa medicamentelor. Intr-unul din cazuri
\n (Gaftonie), judecătorul a admis pl\u00e2ngerea şi a dispus acordarea
\n tratamentului medical necesar. Totuşi, cu ocazia vizitei la cabinetul
\n medical, reprezentantele asociaţiei au aflat că nimeni nu ştia
\n despre \u00eencheierea judecătorului delegat, \u00een cazul respectiv, deşi
\n aceasta fusese comunicată at\u00e2t petentului c\u00e2t şi penitenciarului. Mai
\n mult, personalul medical a obiectat că aceasta ar fi trebuit
\n\u00eenvestită cu formulă executorie!<\/p>\n

Cu ocazia recentelor proteste, judecătorul delegat i-a audiat pe
\n protestatari. Acesta acordă audienţe, de regulă lunea, \u00een
\npenitenciar.<\/p>\n

 <\/p>\n

7. Concluzii<\/b><\/p>\n

Recomandările asociaţiei ca urmare a celor constatate cu ocazia
\n vizitei \u00een Penitenciarul Gherla se află cuprinse \u00een textul prezentului
\nraport.<\/p>\n

 <\/i><\/p>\n

Nicoleta Popescu\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0
\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Adriana
\nDăgăliţă<\/p>\n

Raspunsul ANP in acest caz <\/p>\n

\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

In ziua de 13 decembrie 2006, două reprezentante ale Asociaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului \u00een Romania – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) au vizitat Penitenciarul Gherla din judeţul Cluj.<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[15],"tags":[],"class_list":["post-1923","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-monitorizarea-conditiilor-de-detentie-penitenciare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1923","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1923"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1923\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1923"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1923"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1923"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}