{"id":1927,"date":"2007-05-17T00:00:00","date_gmt":"2007-05-17T00:00:00","guid":{"rendered":"http:\/\/www.apador.org\/seamus\/raport-asupra-vizitei-la-penitenciarul-timioara\/"},"modified":"2007-05-17T00:00:00","modified_gmt":"2007-05-17T00:00:00","slug":"raport-asupra-vizitei-la-penitenciarul-timioara","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/apador.org\/en\/raport-asupra-vizitei-la-penitenciarul-timioara\/","title":{"rendered":"Raport asupra vizitei la Penitenciarul Timişoara"},"content":{"rendered":"

Sorry, this entry is only available in Rom\u00e2n\u0103<\/a>. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.<\/p>

<\/p>\n

La data de 17 mai 2007, doi reprezentanţi ai Asociaţiei
\n pentru Apărarea Drepturilor Omului \u00een Rom\u00e2nia \u2013 Comitetul Helsinki
\n (APADOR-CH) au vizitat Penitenciarul Timişoara. Ultima vizită \u00een
\nacest penitenciar a avut loc la data de 23 iulie 1998.<\/p>\n

1. Aspecte
\ngenerale <\/p>\n

\u00cen conformitate cu noile reglementări legale \u00een materia
\n executării pedepselor privative de libertate (Legea nr. 275\/2006 şi
\n Regulamentul de aplicare a Legii nr. 275\/2006, aprobat prin HG nr 1897\/2006),
\n repartizarea deţinuţilor pe cele 4 regimuri de executare a pedepselor
\n (de maximă siguranţă, \u00eenchis, semideschis
\n şi deschis) fusese făcută şi \u00een Penitenciarul
\n Timişoara. \u00cen perioada imediat următoare era preconizată
\nreevaluarea acestei repartizări, astfel cum prevede Legea nr. 275.<\/p>\n

Efectivul total al deţinuţilor
\n era de 1.212 (1.164 de bărbaţi şi 48 de femei; dintre
\n bărbaţi, 11 erau minori, toţi afl\u00e2ndu-se \u00een acest penitenciar cu
\n afaceri judiciare). \u00cen regimul de maximă siguranţă se aflau 110
\n condamnaţi (4 femei), la \u00eenchis 389 (12 femei), la semideschis 475 (25 de
\n femei), la deschis 35 (2 femei). Numărul arestaţilor preventiv era de 182 (5 femei) iar al celor
\n \u201eneincluşi\u201d (\u201e\u00een carantină\u201d şi \u00een procedurile premergătoare
\nrepartizării pe regimuri de deţinere) \u2013 22.<\/p>\n

Penitenciarul Timişoara se numără printre cele care se
\n confruntă cu problema suprapopulării. La nivelul \u00eentregului
\n penitenciar, deţinuţilor le este asigurată numai 58% din
\n suprafaţa recomandată de Comitetul pentru Prevenirea Torturii şi
\n Tratamentelor Inumane şi Degradante (CPT), adică cel puţin 4
\n mp\/deţinut. C\u00e2teva exemple: \u00een secţiile 1 şi 2 sunt cazate 99 de
\n persoane \u00eentr-un spaţiu de 276 mp (reprezent\u00e2nd sub 70% din suprafaţa
\n recomandată); \u00een secţia 3, 248 de deţinuţi sunt cazaţi
\n \u00een camere care totalizează 488 de mp (sub 50% din suprafaţa
\n recomandată); \u00een secţiile 8, 9 şi 10 sunt 404 deţinuţi
\n\u00een 968 de mp \u2013 sub 60% din suprafaţa recomandată.<\/p>\n

\u00cen perioada 8 ianuarie \u2013 11 mai 2007, deţinuţilor le
\n fuseseră aplicate 229 de sancţiuni disciplinare. Cele mai multe au
\n constat din suspendarea dreptului de a primi vizite pe o perioadă de la o
\n lună la trei luni (92 de cazuri), \u201eavertisment\u201d \u2013 46 de deţinuţi
\n şi \u201esuspendarea dreptului de a participa la activităţi
\n culturale, artistice şi sportive pe o perioadă de o lună\u201d \u2013 32
\n de cazuri. Sancţiunea izolării a fost aplicată \u00eentr-un
\nnumăr de 4 cazuri. <\/p>\n

\u00cen statul de organizare, penitenciarul are prevăzute 380 de posturi,
\n din care erau \u00eencadrate 316 iar 64 libere (11 de ofiţeri şi 53 de
\n agenţi). La operativ, este prevăzut un total de 285 de funcţii
\n (23 de ofiţeri şi 262 de agenţi), din care erau \u00eencadrate 246,
\n rezult\u00e2nd un deficit de 39 de posturi (ne\u00eencadrate din cauza fondurilor
\n insuficiente). Prin raportare la numărul deţinuţilor, efectivele
\n de ofiţeri şi agenţi par, per total,\u00a0 acoperitoare, dar trebuie ţinut cont de faptul că se
\n lucrează \u00een ture, ceea ce dublează sau chiar triplează
\n numărul celor de care răspunde fiecare ofiţer\/agent.\u00a0 Pe l\u00e2ngă acest aspect \u2013 general valabil
\n \u00een \u00eentreg sistemul\u00a0 – penitenciarul din
\n Timişoara are un specific care necesită o mai bună \u00eencadrare cu
\n ofiţeri şi subofiţeri, anume că numărul
\n instanţelor la care trebuie să fie prezentaţi arestaţii
\n preventiv de aici este mai mare dec\u00e2t \u00een rest, ceea ce presupune un număr sporit
\n de agenţi folosiţi la escortarea acestor persoane. Din discuţia
\n cu reprezentanţii penitenciarului a reieşit că \u00een cazul \u00een care
\n ar fi acoperit deficitul de personal, unitatea ar putea folosi la muncă
\n \u00eencă circa 600 de deţinuţi (\u00een judeţ există o mare
\ncerere de forţă de muncă). <\/p>\n

\u00cen perioada ianuarie-aprilie 2007, la o medie de 1.307 deţinuţi
\n (cifra variază zilnic din cauza intrărilor şi ieşirilor),
\n numărul mediu de oameni folosiţi la muncă a fost de 401 (232 \u00een
\n contracte cu beneficiari externi şi 169 \u00een folosul locului de
\n deţinere). Numărul punctelor de lucru a fost de 21: 8 puncte \u00een
\n construcţii, 2 \u00een prelucrări mecanice, 4 \u00een reparaţii de
\n drumuri, 6 \u00een salubrizare şi igienizare şi 1 \u00een manipulat ambalaje. Tarifele negociate cu beneficierii nu au fost mai mici
\n dec\u00e2t tariful aferent salariului minim brut pe economie, \u00een condiţiile
\n realizării integrale a normei de lucru. Şi la Timişoara,
\n deţinuţii află \u00een fiecare lună suma pe care urmează
\n s-o primească numai atunci c\u00e2nd merg la magazinul penitenciarului să
\n facă cumpărături (sumele sunt calculate \u00eentre 10 şi 15 ale
\n fiecărei luni). Direcţia penitenciarului a primit pozitiv sugestia
\n făcută de reprezentanţii APADOR-CH de a se renunţa la
\n actuala practică (destul de puţin transparentă şi
\n generatoare de nemulţumiri şi suspiciuni) şi de a informa
\n deţinuţii \u2013 din timp şi pe baza unor tabele semnate de fiecare
\n dintre ei \u2013 cu privire la veniturile totale realizate din munca lor, precum
\n şi cu sumele care li se cuvin din total. Venitul total pe care un deţinut
\n \u00eel realizează din muncă este cuprins \u00eentre 400 şi 1200 RON.
\n Potrivit noilor reglementări (Legea nr 275\/2006), aceste venituri sunt
\n repartizate astfel: 30% revin deţinutului, care
\n poate folosi pe durata executării pedepsei 90% din acestea, iar restul de
\n 10% se consemnează pe numele său, urm\u00e2nd să fie \u00eencasat,
\n\u00eempreună cu dob\u00e2nda aferentă, \u00een momentul punerii \u00een libertate;70% revin ANP, constituind \u201evenituri proprii\u201d.<\/p>\n

Gospodăria agro-zootehnică (GAZ) a unităţii are o
\n suprafaţă de 241 de hectare de teren agricol şi aproape 1.800 de
\n capete de animale (870 de porci, 900 de oi şi 16 vaci). Responsabilii
\n penitenciarului au acceptat că ideea externalizării hrănirii
\n deţinuţilor este \u00een principiu bine venită, \u00een condiţiile \u00een
\n care fondurile alocate \u00een acest scop ar fi suficiente. \u00censă \u00eentruc\u00e2t \u00een
\n momentul de faţă o asemenea premisă nu există, ei au fost
\n de părere că producţiile vegetale şi animale realizate \u00een
\n cadrul GAZ-ului sunt importante \u00een asigurarea hranei deţinuţilor.
\n Reprezentanţii APADOR-CH au considerat\u00a0
\n că acest argument este numai \u00een parte satisfăcător, \u00een
\n sensul \u00een care \u00een costul produselor obţinute la GAZ nu este inclusă,
\n spre deosebire de cele de pe piaţă, munca prestată de
\n deţinuţi iar folosinţa terenului este gratuită. Acest
\n avantaj poate \u00eensă să fie diminuat considerabil \u00een condiţiile \u00een
\n care \u2013 foarte probabil \u2013 \u201erentabilitatea\u201d, \u201dproductivitatea\u201d \u00eenregistrate la
\n nivelul GAZ sunt inferioare celor ale producătorilor agricoli, iar
\n producţiile realizate la GAZ prea puţin \u201ecompetitive\u201d prin
\n comparaţie cu celelalte. De asemenea, \u00een prepararea hranei, mai
\n \u201ecompetitive\u201d dec\u00e2t penitenciarele se pot dovedi companiile \u201ecivile\u201d de profil
\n (caz \u00een care penitenciarele ar putea fi degrevate de bună parte a
\n atribuţiilor ce revin compartimentelor de logistică, spaţiile
\n blocurilor alimentare, depozitelor şi magaziilor de alimente ar putea
\n primi alte destinaţii etc ). La aceasta se impun avute \u00een vedere şi
\n problemele serioase pe care cele mai multe penitenciare au dovedit şi
\n dovedesc că le au cu asigurarea \u201e\u00een regie proprie\u201d a unei hrane corespunzătoare
\ncalitativ şi cantitativ a deţinuţilor.<\/p>\n

Vizita reprezentanţilor APADOR-CH a avut loc cu două zile \u00eenanite
\n de referendumul privind demiterea Preşedintelui Rom\u00e2niei. Penitenciarul
\n era \u00een curs de organizare a măsurilor care se impuneau pentru ca
\n deţinuţii care au dreptul şi vor să voteze să o
\n poată face. Penitenciarul era arondat la Secţia de votare nr 13 din
\n Timişoara iar clubul unităţii urma să fie amenajat pentru
\n ca deţinuţii să poată vota acolo. Din discuţia cu
\n responsabilii unităţii a reieşit că numai arestaţii
\n preventiv şi cei care nu au condamnări definitive ar fi urmat să
\nvoteze. <\/p>\n

Nu există culte sau asociaţii religioase care să nu
\n aibă acces \u00een penitenciar. După mulţi ani de interdicţie
\n complet nejustificată, reprezentanţii Cultului Martorii lui Iehova au
\n de asemenea acces \u00een penitenciar (pentru moment veneau pentru 3
\n deţinuţi, adepţi ai acestui cult). Preotul ortodox nu
\n participă la \u00eent\u00e2lnirile cu deţinuţii ale altor culte, potrivit
\n noilor reglementări cuprinse \u00een Ordinul MJ nr 610\/2006 pentru aprobarea
\n Regulamentului privind asistenţa religioasă \u00een locurile de
\n detenţie. Preotul nu mai face parte nici din comisia de disciplină.
\n Responsabilii penitenciarului au opinat că preotul ortodox ar putea
\nsă nu mai fie nici angajat al penitenciarului, ci al BOR. <\/p>\n

 <\/p>\n

2. Vizita \u00een penitenciar <\/p>\n

2.1. Magazinul
\nunităţii<\/i><\/p>\n

Multe din produsele din magazin nu aveau
\n preţurile afişate. Cele marcate erau comparabile cu preţurile
\n practicate \u00een general pe piaţă. Deţinuţii aduşi la
\n cumpărături comunicau cu v\u00e2nzătorul printr-un geam extrem de mic
\n care nu le oferea posibilitatea să vadă produsele din magazin şi
\n nici preţurile acestora. Asociaţia
\n solicită ca deţinuţii să intre \u00een magazin pentru a putea
\n vedea toate produsele precum şi preţurile sau să aibă acces
\n măcar la o listă de produse cu preţurile acestora<\/i>. \u00cen cursul
\n săptăm\u00e2nii viitoare urma să fie deschis un nou magazin,
\n aparţin\u00eend aceleiaşi societăţi comerciale.
\n Reprezentanţii APADOR-CH au sugerat conducerii penitenciarului \u2013 sugestie
\n care au \u00eenţeles că a fost bine primită \u2013 ca dreptul de a vinde
\n la noul magazin să fie acordat unei alte societăţi comerciale.
\n Această soluţie s-ar impune \u00een special din necesitatea ca
\n deţinuţilor să li se dea posibilitatea să opteze pentru
\n magazinul cu oferta mai bogată şi, mai ales, cu preţurile mai
\n mici. Dacă cele două societăţi se vor afla \u00eentr-o
\n concurenţă reală, deţinuţii vor fi primii benificiari
\n (faptul că ei sunt lipsiţi de libertate, şi de beneficiul
\n competiţiei de pe piaţa liberă, nu trebuie să-i transforme
\n\u00een victimele unui monopol nefiresc la nivelul sistemului penitenciar).<\/p>\n

2.2. Blocul
\nalimentar<\/i><\/p>\n

Reprezentanţii asociaţiei au ajuns la
\n blocul alimentar \u00een momentul \u00een caere se pregătea masa de pr\u00e2nz. \u00cen
\n bucătărie era foarte mult abur, aerul era practic irespirabil iar pe
\n pereţi şiroia apa din condens. \u00cen tavanul bucătăriei era
\n instalat un ventilator de putere prea mică pentru a face faţă
\n aburului existent, care oricum nu funcţiona. Cei prezenţi \u00een
\n bucătărie au explicat că ventilatorul nu mergea din cauză
\n că ar fi făcut prea mult zgomot şi nu s-ar fi putut
\n \u00eenţelege \u00eentre ei. \u00cencăperile blocului alimentar erau \u00een general \u00een
\n stare bună (se zugrăvise \u00een urmă cu circa două luni).
\n Pentru cele 3 mese din ziua vizitei se folosiseră 107 kg de carne de porc,
\n 19,6 kg de subproduse din carne de porc, 17 kg de slănină şi
\n 0,375 kg de carne de oaie (pentru cei 4 deţinuţi de religie
\nmusulmană).<\/p>\n

La masa de dimineaţă deţinuţii
\n primiseră ceai şi p\u00e2ine (lapte şi ou la regim), la pr\u00e2nz
\n ciorbă ţărănească şi cartofi cu carne (la fel
\n şi la regim) iar pentru seara urmau să se pregătească, at\u00e2t
\n la comun c\u00e2t şi la regim, paste cu br\u00e2nză. \u00cen felul al doilea de la
\n pr\u00e2nz, cam jumătate din cantitatea de \u201ecarne\u201d era de fapt
\n slănină; slănină exista \u00eentr-o proporţie destul de
\n mare şi \u00een m\u00e2ncarea pentru regim deşi era foarte probabil că
\n mulţi dintre deţinuţii din această categorie aveau
\n contraindicaţii la acest aliment. Contrar practicii din alte penitenciare
\n (pe care APADOR-CH o consideră bună), carnea nu fusese
\n porţionată separat, pentru a exista siguranţa că fiecare
\n deţinut primeşte o bucată. Situaţia
\n pe care reprezentanţii asociaţiei au constatat-o şi aici
\n sugerează o dată \u00een plus că pledoaria APADOR-CH \u00een favoarea
\nexternalizării hrănirii deţinuţilor este justificată. <\/i>\u00a0<\/p>\n

2.3. Cabinetul
\nmedical<\/i><\/p>\n

Personalul serviciului medical consta din 3 medici
\n (un internist, un dermatolog şi un stomatolog), un farmacist şi 7
\n asistenţi medicali generalişti. Două posturi de medici
\n generalişti erau vacante, fiind scoase la concurs. Situaţia
\n actuală era net mai bună dec\u00e2t cea de la vizita precedentă, c\u00e2nd
\n\u00een unitate nu exista niciun medic. <\/p>\n

Afecţiunile cele mai frecvente de care sufereau
\n deţinuţii erau cele respiratorii, cardiace şi digestive (existau
\n şi c\u00e2teva cazuri de scabie). Un număr de 116 deţinuţi sunt
\n diagnosticaţi cu afecţiuni psihice, toate fiind cazuri de care se pot
\n ocupa medicii unităţii. Dacă la primirea \u00een penitenciar se
\n constată că deţinuţii au paraziţi, aceştia sunt
\n primiţi şi trataţi \u00een unitate (alte penitenciare \u00eei
\n returnează poliţiei pentru deparazitare, ceea ce, \u00een opinia asociaţiei,
\n nu este corect). \u00centrebat ce categorie de deţinuţi ar refuza să
\n primească \u00een penitenciar, medicul prezent a indicat, ipotetic, bolnavii
\n hipertensivi, fără tratament medical deja prescris. Reprezentanţii asociaţiei au
\n sugerat că inclusiv \u00een asemenea cazuri penitenciarul ar trebui să-i
\n primească pe deţinuţi, cărora ulterior să le fie
\n făcute investigaţiile necesare şi aplicat tratamentul
\n corespunzător, respectiv deţinuţii \u00een sevraj să fie
\n prezentaţi de către penitenciar serviciilor de specialitate; medicul
\n a \u00eenclinat şi el către această soluţie, inclusiv din cauza
\n inexistenţei unui temei legal pe baza căruia să fie
\n refuzată primirea deţinuţilor aflaţi \u00een situaţia
\ndiscutată.<\/i><\/p>\n

Deţinuţii
\n nu aveau posibilitatea de a-şi procura prezervative de la cabinetul medical,
\n \u00eentruc\u00e2t se decisese ca lucrul acesta să se facă prin compartimentul
\n socio-educativ, mai exact prin plasarea unei cutii cu prezervative \u00een incinta
\n bibliotecii. Explicaţia a fost că \u00een cazul \u00een care
\n deţinuţii ar putea să-şi procure prezervativele de la
\n cabinetul medical, ei ar simula diferite afecţiuni medicale pentru a putea
\n ajunge la cabinet, fapt care ar putea să \u00eengreuneze at\u00e2t activitatea
\n personalului de aici c\u00e2t şi a supraveghetorilor şi a celorlaţi
\n agenţi. Reprezentanţii asociaţiei au fost \u00een principiu de acord
\n cu aceste explicaţii \u00eensă au sugerat că soluţia optimă
\n ar fi ca deţinuţii să-şi poată lua prezervative, \u00een
\n condiţii practice c\u00e2t mai discrete, at\u00e2t de la cluburile de pe
\n secţiile de deţinere c\u00e2t şi de la cabinetul medical
\n (situaţia din alte penitenciare a confirmat deja această
\nalternativă ca pe o bună practică). <\/p>\n

\u00cen
\n cursul anului 2006, 2 deţinuţi au decedat \u00een penitenciar. Din
\n documentaţia pusă la dispoziţie de compartimentul medical, a
\n rezultat că \u00een seara de 6 ianuarie 2006 Florinel-Nicuşor Covaci a
\n murit \u00een urma unui stop cardio-respirator. Imediat ce colegii deţinutului
\n au semnalat că acestuia i s-a făcut rău, \u00een secţie a venit
\n asistentul medical de serviciu iar după 15 minute ambulanţa din oraş,
\n \u00eensă la sosirea acesteia Covaci murise deja. Celălalt deţinut,
\n Andrei-Gheorghe Urcan, a fost găsit sp\u00e2nzurat \u00een toaleta camerei de
\ndeţinere (\u00een data de 1 februarie 2006, la ora 12:25).<\/p>\n

Reprezentanţii
\n asociaţiei au semnalat medicului şef situaţia \u00eent\u00e2lnită la
\n blocul alimentar, anume că \u00een m\u00e2ncarea pentru regim era multă
\n slănină. Răspunsul a fost că serviciul medical are exclusiv
\n obligaţia de a \u201eexamina organoleptic\u201d m\u00e2ncarea deţinuţilor. Reprezentanţii APADOR-CH au fost
\n suprinşi de această explicaţie şi au considerat că
\n personalul medical este primul căruia \u00eei revine obligaţia de a
\n urmări ca deţinuţii să primească pe l\u00e2ngă
\n tratamentul medical adecvat şi regimul alimentar prescris,
\n corespunzător afecţiunilor de care suferă. Această obligaţie
\n nu poate să revină, cum s-a susţinut, exclusiv compartimentului
\n logistic al penitenciarului<\/i>. Medicii unităţii au obligaţia
\n nu numai să prescrie regimul alimentar, dar şi să vegheze ca
\n bolnavii să beneficieze cu stricteţe de acest regim, iar dacă
\n constată abateri \u00een această privinţă \u2013 abateri care sunt de
\n natură să afecteze sănătatea deţinuţilor şi
\n chiar să le pună viaţa \u00een pericol \u2013 să sesizeze imediat,
\n\u00eentr-o formă oficială, conducerea penitenciarului.\u00a0\u00a0\u00a0 <\/p>\n

De
\n circa 5 \u2013 6 ani, medicii nu se ocupă şi de cadre deoarece \u00een
\n toată această perioadă penitenciarul nu a avut \u00eencadraţi
\n medici de medicină generală . Chiar dacă \u00een perioada
\n următoare vor fi \u00eencadraţi doi medici generalişti, ei nu se vor
\n ocupa de cadre ca urmare a dispoziţiilor ANP ca \u00eencep\u00eend cu 1 iulie 2007
\n medicii din penitenciare să se ocupe exclusiv de deţinuţi
\n (şi numai \u00een cazuri de urgenţă, de cadre). Zilnic, cei doi
\n medici prezenţi \u00een penitenciar acordă deţinuţilor circa 100
\n\u2013 120 de consultaţii. <\/p>\n

\u00cen
\n camera 2 a infirmeriei (bolnavi de diabet) se aflau 6 deţinuţi
\n şi 12 paturi pe 3 niveluri. Deţinutul Vasile Vartolomei, suferind de
\n paralizie \u00eencă dinainte să fie arestat, fusese adus \u00een penitenciar \u00een
\n urmă cu o lună şi de atunci, potrivit propriei relatări, nu
\n i s-au făcut investigaţiile şi tratamentul necesare \u201edin cauza
\n lipsei de fonduri\u201d. Grupul sanitar avea două cabine de WC cu scaun, o
\n chiuvetă şi un duş. Plimbarea zilnică durează 2 \u2013 3
\n ore, iar programul de televizor \u00eentre orele 10:00 \u2013 23:00 \u00een timpul
\nsăptăm\u00e2nii, iar s\u00e2mbăta şi duminica p\u00e2nă la 24:00. <\/p>\n

2.4.
\nDiscuţia cu judecătorul delegat pentru executarea pedepselor<\/i><\/p>\n

Judecătorul delegat \u00eeşi \u00eencepuse mandatul
\n \u00een octombrie 2006. A fost desemnat de preşedintele Curţii de Apel
\n Timiş, fără a fi optat el pentru detaşarea aici, \u00eensă
\n şi-a dat acordul \u00een acest sens. El a apreciat că se impune ca, prin
\n Regulamentul instanţei de judecată sau prin cel de aplicare a Legii
\n nr 275\/2006, judecătorii delegaţi să fie detaşaţi
\n \u00eempreună cu grefierii cu care au lucrat la instanţe. Totodată a
\n apreciat că volumul de muncă al unui judecător delegat nu este
\n excesiv, dar că soluţia detaşării grefierilor \u00eempreună
\n cu ei ar trebui analizată dat fiind faptul că şi \u00een penitenciar
\n sunt de \u00eendeplinit anumite acte de procedură specifice
\n activităţii judecătoreşti, prevăzute prin Legea de
\n executare a pedepselor privative de libertate. APADOR-CH sprijină integral propunerea detaşării unui
\n grefier, concomitent cu desemnarea judecătorului delegat.<\/i> De la
\n \u00eenceputul mandatului, judecătorul delegat de la penitenciarul
\n Timişoara a avut de soluţionat un număr de circa 200 de
\n propuneri\/contestaţii viz\u00e2nd stabilirea regimului de detenţie,
\n sancţiuni disciplinare aplicate de comisia de disciplină sau
\n introducerea\/scoaterea din categoria deţinuţilor cu grad sporit de
\n risc. Din totalul contestaţiilor făcute de deţinuţi a admis
\n circa 30 \u2013 40. \u00cen cazurile \u00een care există deţinuţi care
\n reclamă că au fost loviţi de cadre, \u00eei \u00eendrumă să
\n facă pl\u00e2ngere la parchet şi urmăreşte ca
\n deţinuţii să-şi poată face expertizele necesare la laboratorul
\nteritorial de medicină legală.<\/p>\n

Judecătorul delegat din Penitenciarul
\n Timişoara organizează zilnic audienţe cu deţinuţii. \u00cen
\n jur de 97% din problemele deţinuţilor vizează \u201enetemeinicia\u201d
\n hotăr\u00e2rilor judecătoreşti prin care au fost condamnaţi
\n şi obţinerea informaţiilor despre căile prin care ar mai
\n putea să atace respectivele hotăr\u00e2ri. Reprezentanţii APADOR-CH au apreciat faptul că
\n judecătorul delegat organizează audienţe zilnic, inclusiv
\n că acesta oferă deţinuţilor informaţiile juridice
\n şi legislative de care au nevoie<\/i> (uneori, a precizat judecătorul,
\n din dorinţa unor deţinuţi de a confrunta informaţiile
\n respective cu cele primite de la avocaţi), \u00eensă \u00een acelaşi timp
\n au sugerat că ar fi bine ca această activitate să nu afecteze,
\n prin timpul şi volumul de muncă pe care \u00eel presupune, \u00eendeplinirea de
\n calitate a atribuţiilor care \u00eei revin prin lege. Soluţia la
\n \u00eendem\u00e2nă ar fi o corectă şi sistematică informare a
\n deţinuţilor cu privire la rolul şi atribuţiile
\njudecătorului delegat (simpla lectură a textului legii nu <\/i>este suficentă.)<\/p>\n

Există cazuri \u00een care unele cadre sunt
\n nemulţumite de soluţiile prin care judecătorul infirmă
\n anumite sancţiuni disciplinare şi mai ales de faptul că legea nu
\n dă posibilitatea şi Comisiei de disciplină de a contesta
\n soluţiile judecătorului delegat. Reprezentanţii asociaţiei
\n au fost de părere că \u00een principiu asemenea nemulţumiri pot
\n să fie \u00eenţelese \u00eensă că ele nu sunt (nu trebuie să
\n fie) de natură să-l influenţeze \u00een vreun fel pe judecătorul
\n delegat, care nu are dec\u00e2t să aplice legea \u00een conformitate cu prerogativele
\n pe care aceasta i le conferă. \u00cen considerarea independenţei sale, \u00een
\n afara motivării scrise a soluţiilor sale, prevăzută de
\n lege, judecătorul nu are a justifica nimănui, nici formal şi
\nnici informal, hotăr\u00e2rile pe care le ia. <\/p>\n

Cu excepţia ştampilei,
\n confecţionată de instanţa de judecată, judecătorul
\n primise toate cele necesare activităţii sale de la compartimentul de
\n logistică al penitenciarului, \u00eensă \u00eempărţea biroul cu
\n jurista penitenciarului, ceea ce poate afecta negativ imaginea de \u201eochi\u201d
\n obiectiv, din afara sistemului
\n penitenciar. Reprezentanţii APADOR-CH au considerat că asigurarea cu
\n logistică a activităţii judecătorului \u2013 birotică,
\n consumabile, registre şi formularistică specifică etc \u2013 ar
\n trebui să revină \u00een sarcina instanţei de la care a fost
\n detaşat. Iar aceasta \u00eentruc\u00e2t judecătorul delegat \u00eeşi păstrează
\n statutul de magistrat, inclusiv prin activitatea judecătorească pe
\n care o \u00eendeplineşte, şi continuă să aparţină \u2013
\n inclusiv din punct de vedere administrativ, al carierei profesionale, al
\nsalarizării etc \u2013 autorităţii judecătoreşti. <\/i><\/p>\n

Cu ocazia revoltei din penitenciare, din decembrie
\n 2006, şi la Timişoara deţinuţii au bătut \u00een gratii, \u00een
\n unele camere s-a dat foc saltelelor, \u00eensă nu a fost nevoie să se
\n intervină \u00een forţă iar judecătorul nu ştia să
\n existe cazuri \u00een care deţinuţii să fi fost bătuţi
\n (\u00eeşi aducea \u00een schimb aminte că s-au aplicat unele sancţiuni
\ndisciplinare).<\/p>\n

2.4.
\nSecţiile de deţinere<\/i><\/p>\n

\u00cen secţia
\n pentru femei,<\/i> 48 de deţinute sunt cazate \u00een cele 7 camere ale
\nsecţiei (a opta cameră este amenajată ca atelier). <\/p>\n

La camera 100, regim semideschis, uşa era
\n \u00eenchisă, personalul motiv\u00e2nd că \u00een cadrul aceleiaşi secţii
\n există şi regimul de maximă siguranţă iar dacă
\n deţinutele de la semideschis ar fi lăsate pe holul secţiei ar
\n putea intra \u00een legătură (vorbi de pe hol) cu cele de la maximă
\n siguranţă. Şi situaţia de la această secţie cu
\n regim semideschis \u2013 ca şi explicaţiile personalului \u2013 erau \u00een mod
\n evident \u00een contradicţie cu legea. Reprezentanţii
\n APADOR-CH au subliniat şi aici că Legea nr 275\/2006 prevede ca spaţiile \u00een care sunt
\n cazaţi şi \u00eeşi desfăşoară activitatea
\n deţinuţii din regimul semideschis să \u201erăm\u00e2nă deschise
\n \u00een timpul zilei\u201d.<\/i>Mai mult, acelaşi act normativ (art 23)
\n prevede şi că deţinuţii din această categorie au
\n dreptul \u201esă se deplaseze ne\u00eensoţiţi
\n \u00een interiorul penitenciarului\u201d. Pe l\u00e2ngă\u00a0
\n faptul că prevederile legale sunt lipsite de echivoc, \u00eemprejurarea
\n că deţinutele de la semideschis trec pe l\u00e2ngă uşa
\n deţinutelor de la maximă siguranţă \u2013 uşă
\n \u00eencuiată şi dublată de gratii \u2013 şi că ar vorbi cu
\n acestea nu poate să reprezinte, cum s-a sugerat, nicio ameninţare la
\n adresa siguranţei locului de deţinere. \u00cen cameră se aflau 8
\n deţinute (şi 9 paturi). Camera, una din cele mai aglomerate pe care
\n reprezentanţii APADOR-CH le-a vizitat \u00een acest penitenciar, avea circa 12
\n mp, ceea ce \u00eenseamnă că asigura puţin peste 30% din
\n suprafaţa recomandată de CPT \u2013 minim 4 mp\/deţinut. Grupul
\n sanitar avea o cabină de WC cu scaun, o chiuvetă cu oglindă
\n şi un duş (apă caldă se furnizează 5 zile pe
\n săptăm\u00e2nă). Deţinutele primesc vată, săpun
\n şi pastă de dinţi \u00eensă detergentul pentru
\n curăţenie (sodă) este insuficient. Programul zilnic \u00eencepe cu
\n deşteptarea, la ora 06:00, şi continuă cu \u201eprogramul de
\n dimineaţă\u201d şi masa, la ora 08:00, pentru ca apoi deţinutele
\n să participe la \u201eapelul de dimineaţă\u201d. Deţinutele au
\n sesizat rigiditatea nejustificată a acestui program \u2013 \u201emilităresc\u201d \u2013
\n \u00een condiţiile \u00een care el nu este urmat, pe timpul \u00eentregii zile, de nicio
\n altă activitate. Cu excepţia plimbării zilnice, care durează
\n 2 ore, deţinutele nu au practic nicio altă activitate \u2013 nu ies la
\n muncă, nu au acţiuni cultural-educative etc (participă uneori la
\n slujbe religioase). Programul de televizor este \u00een general
\n satisfăcător. O problemă sesizată a fost \u00een
\n legătură cu instrumentarul de la cabinetul stomatologic, care \u2013 au
\n spus deţinutele – nu este \u00eentotdeauna sterilizat (una dintre deţinute
\n avea o infecţie dentară după ce cu puţin timp \u00een urmă
\n fusese la un tratament stomatologic). Scrisorile pot fi puse la cutia de
\n scrisori a Poştei, instalată \u00een curtea de plimbare; tot acolo se
\n află şi o cutie \u00een care pot fi depuse sesizările către
\ndirectorul penitenciarului.<\/p>\n

\u00cen secţia de minori<\/i>, \u00een camera 35 erau cazate 15 persoane
\n (existau 18 paturi supraetajate pe 3 niveluri). Suprafaţa \u00eencăperii
\n era de circa 30 mp, ceea ce \u00eenseamnă că la norma de minim 4
\n mp\/deţinut minorilor le era asigurată numai \u00een proporţie de 50%.
\n Grupul sanitar avea două cabine de WC (unul turcesc şi unul cu
\n scaun), un duş şi 3 chiuvete (două aveau oglinzi). Programul de
\n televizor este \u00eentre orele 08:00 şi 24:00. De secţia de minori se
\n ocupă un educator şi un psiholog, care desfăşoară cu
\n regularitate activităţi socio-educative cu ei (acum 2-3 luni au fost
\n \u00een vizită la Muzeul Satului, \u00een urmă cu 4 luni au participat la un
\n campionat de fotbal cu minorii de la Buziaş). Telefoane pot să dea de
\n 4 ori pe lună, a c\u00e2te 10 minute de fiecare convorbire, dar supraveghetorii
\n stau l\u00e2ngă ei c\u00e2nd dau telefon şi aud ce vorbesc. O nemulţumire
\n era legată şi de faptul că \u00een m\u00e2ncare este prea puţină
\n carne şi prea multă grăsime. Baie se poate face \u00een fiecare
\n după amiază şi seară. Un fapt pozitiv, \u00een
\n concordanţă cu noile reglementări interne (art 81, alin 7 din
\n Regulamentul de aplicare a Legii nr 275\/2006), este că \u00eentrerupătorul
\n pentru lumina artificială este plasat \u00een cameră. Negativ este
\n \u00eensă că lumina de veghe funcţionează fără
\n excepţie pe timpul \u00eentregii nopţi, ceea ce contravine noilor
\n prevederi legale (art 84, alin 2 din Regulament), \u00een conformitate cu care
\n lumina de veghe poate<\/i> răm\u00e2ne
\naprinsă.<\/p>\n

\u00cen secţia regimului semideschis<\/i>, la camera 26, uşa era
\n \u00eenchisă, şi nu fusese niciodată deschisă, aşa cum
\n impuneau noile reglementări ale Legii nr 275\/2006. \u00cen cameră erau
\n cazaţi 19 deţinuţi şi erau instalate 21 de paturi. Suprafaţa
\n camerei era de circa 30 mp, de unde rezultă că deţinuţilor
\n le era asigurată mai puţin de 50% din suprafaţa recomandată
\n de minim 4 mp\/deţinut. Grupul sanitar era format din două cabine de
\n WC turcesc, un duş, un jgheab din beton (cu faianţă) şi 3
\n robinete. Deţinuţii lucrează \u00een construcţii (la \u201eAGIS
\n Construct\u201d) şi c\u00e2ştigă 150 RON pe lună; la ora vizitei, \u00een
\n cameră se aflau numai doi deţinuţi deoarece, colegii lor nu se
\n \u00eentorseseră \u00eencă de la lucru. O problemă serioasă
\n semnalată reprezentanţilor APADOR-CH era că masa de seară
\n le este servită deţinuţilor la circa 30 de minute după masa
\n de pr\u00e2nz. Lucrul acesta se \u00eent\u00e2mplă \u00eentruc\u00e2t, pe de o parte,
\n deţinuţii ajung de la muncă \u00een jurul orei 16:00 iar p\u00e2nă
\n reuşesc să se spele (19 persoane la 3 robineţi) se \u00eent\u00e2rzie
\n \u00eencă vreo oră iar masa de seară este servită prea devreme,
\n \u00een jurul orei 18:00. Reprezentanţii
\n APADOR-CH au sugerat ca ora de servire a mesei de seară să fie
\n fixată cu cel puţin o oră mai t\u00e2rziu<\/i>. Deţinuţii
\n prezenţi au sesizat calitatea proastă a m\u00e2ncării, \u00een special
\n că \u00een loc de carne este mai multă grăsime. De asemenea ei au
\n semnalat că produsele de la magazin nu au afişate preţurile,
\n precum şi că, din cauza modului \u00een care este amenajat, nu au acces \u00een
\n magazin atunci c\u00e2nd doresc să facă cumpărături. Pe
\n secţie era amenajată o sală cu 6 telefoane, separate \u00eentre ele
\nprin geamuri. <\/p>\n

\u00cen secţia regimului de maximă siguranţă (şi
\n pentru deţinuţii cu grad sporit de risc),<\/i> \u00een camera 51 se aflau 7
\n deţinuţi şi 9 paturi. Suprafaţa \u00eencăperii era de circa
\n 12 mp, de unde rezultă că şi \u00een acest caz deţinuţilor
\n nu le era asigurată nici 50% din suprafaţa de minim 4
\n mp\/deţinut. Grupul sanitar avea o cabină de WC cu scaun, un duş
\n şi o chiuvetă. \u00cen cameră era foarte cald, uşa nu este
\n lăsată niciodată deschisă ca să se aerisească iar
\n \u00een faţa geamului camerei era un zid care \u00eengreuna şi el aerisirea
\n şi pătrunderea luminii naturale. Ovidiu Andrieş s-a pl\u00e2ns
\n că \u00een data de 4 aprilie 2007 a fost bătut de agentul Gomboş
\n pentru că l-a jignit după ce se certase cu un alt deţinut. Din
\n cauza loviturilor primite a fost nevoie să meargă la cabinetul
\n medical şi apoi la spital. Deşi mai avea numai 25 de zile p\u00e2nă
\n la liberarea la termen, Andrieş era ţinut la maximă
\n siguranţă şi nu participa la niciun program\/activitate care
\n să-l pregătească pentru liberare. Deţinutul Mihail Vornicu
\n a sesizat că este arestat preventiv şi ar trebui să fie
\n ţinut la regim \u00eenchis, şi nu la maximă siguranţă.
\n Deţinuţii au reclamat că atunci c\u00e2nd sunt duşi la
\n instanţe li se pun lanţuri la mijloc şi cătuşe.
\n Personalul interzice deţinuţilor \u2013 ca sancţiune
\n disciplinară \u2013 să vadă emisiunile de televiziune şi
\n să-şi aducă televizoare de acasă (la data vizitei, \u00een
\n cameră nu exista televizor); aparatele penitenciarului prind numai 3 sau 4
\n posturi. Plimbarea
\n zilnică durează 30 de minute, \u00een restul timpului deţinuţii
\n stau \u00eenchişi \u00een cameră fără să desfăşoare
\n vreo activitate organizată de compartimentul socio-educativ.
\n Deţinuţii s-au pl\u00e2ns de asemenea că nu pot să
\n primească vizite s\u00e2mbăta şi duminica, zile \u00een care familiilor
\n lor le-ar fi cel mai uşor să-i viziteze. Restricţii au şi
\n cu privire la orele \u00eentre care pot să dea telefoane şi să
\n meargă la cabinetul medical, sau să primească vizite \u2013 \u00eentre
\n 08:00 şi 15:00. Reclamaţii au existat şi cu privire la calitatea
\n m\u00e2ncării şi a asistenţei medicale, precum şi la
\nexistenţa g\u00e2ndacilor. Baie se face de 3 ori pe săptăm\u00e2nă.<\/p>\n

\u00cen secţia de regim \u00eenchis<\/i>,
\n la camera 73, se aflau 10 deţinuţi \u00een 9 paturi (anterior vizitei,
\n timp de circa 2 săptăm\u00e2ni, au dormit şi 12 deţinuţi \u00een
\n cele 9 paturi). Suprafaţa camerei era de circa 20 de mp,
\n deţinuţii av\u00eend la dispoziţie numai 50% din suprafaţa
\n recomandată. Ca şi \u00een camera 51, deţinuţilor nu le era
\n permis să aibă televizor din cauză că unii dintre ei
\n fuseseră sancţionaţi disciplinar. Această măsură
\n excesivă aminteşte de regimul <\/i>restrictiv,
\n sancţiune eliminată de Legea 275. In plus, este inacceptabil ca
\n sancţionarea unor <\/i>deţinuţi
\n să \u00eei afecteze şi pe ceilalţi. Şi \u00een această
\n cameră, nemulţumirea deţinuţilor era generalizată.
\n Deţinutul Atilla Vasile Ţ\u00e2rlea se afla \u00een refuz de hrană\u00a0 de 5 zile din cauză că nu primea
\n \u00eengrijirile medicale de care avea nevoie. El este surdo-mut (condamnat 11 ani
\n pentru t\u00e2lhărie), are laba piciorului st\u00e2ng tăiată pe
\n jumătate iar cea de la piciorul drept este afectată de o atrofiere
\n severă. Din relatarea colegilor lui Ţ\u00e2rlea, a rezultat că refuzul
\n de hrană al acestuia este practic ignorat at\u00e2t de conducerea
\n penitenciarului, de personalul medical dar şi de judecătorul delegat.
\n Nu sunt organizate niciun fel de activităţi socio-educative sau
\n recreative cu deţinuţii. \u00cen perioadele \u00een care \u00een cameră
\n există televizor, programul este \u00eentre orele 12:00 \u2013 24:00. Grupul sanitar
\n avea o cabină de WC cu scaun, o chiuvetă cu oglindă şi un
\n duş (baie se face de 3 ori pe săptăm\u00e2nă). \u00cen cameră
\nmai apar uneori g\u00e2ndaci.<\/p>\n

\u00cen secţia cu regim semideschis, <\/i>\u00een
\n camera 36, se aflau 43 de deţinuţi şi 45 de paturi; \u00een urmă
\n cu vreo 3 luni \u00een cele 45 de paturi fuseseră cazaţi \u00een jur de 50 de
\n deţinuţi. Supraaglomerarea era extremă, suprafaţa de circa
\n 50 mp a camerei nu asigura nici 30% din suprafaţa care ar fi trebuit
\n să fie de peste 170 de mp (43 de deţinuţi X 4 mp\/deţinut).
\n Grupul sanitar avea două cabine de WC dintre care una nu avea
\n uşă, un jgeab din beton cu faianţă şi un duş cu
\n instalaţia ruginită. Starea de nemulţumire a
\n deţinuţilor era generală şi foarte pronunţată. Ei
\n s-au pl\u00e2ns \u00een special de supraaglomerarea din cameră, de condiţiile
\n practic insuportabile \u00een care erau cazaţi, de lipsa totală de
\n activitate precum şi de faptul că uşa nu răm\u00e2ne
\n deschisă \u00een timpul zilei, aşa cum ar fi normal pentru categoria lor
\n de regim. Ei au reclamat că \u00een cameră există uneori g\u00e2ndaci iar
\n \u00een grupul sanitar, şobolani. Aerul era practic irespirabil iar uşa
\n era ţinută \u00een permanenţă \u00eencuiată, deşi din
\n toamna anului trecut, de la intrarea \u00een vigoare a Legii nr 275\/2006, aceasta ar
\n fi trebuit ţinută deschisă pe timpul zilei iar
\n deţinuţii să fi putut să se deplaseze ne\u00eensoţiţi
\n \u00een interiorul penitenciarului. Plimbarea zilnică durează 2 ore,
\n inclusiv s\u00e2mbăta şi duminica; \u00een penitenciar sunt amenajate 4
\n curţi de plimbare. \u00cen rest, deţinuţii nu desfăşoară
\n nicio activitate. Niciunul nu era scos la muncă şi doar 7 dintre ei
\n participau la un curs de calificare pentru zidari şi t\u00e2mplari.
\n Deţinuţii pot să dea 8 telefoane pe lună (fiecare a c\u00e2te 5
\n minute) iar vizite pot să primească de 4 ori pe lună, cu o durată
\n de circa o jumătate de oră fiecare. \u00cen cameră existau 2
\n televizoare care funcţionau \u00eentre 12:00 şi 24:00 (deţinuţii
\n au solicitat prelungirea programului de televizor). Baie se face de 3 ori pe
\n săptăm\u00e2nă, c\u00e2te 2 ore, \u00eensă \u00een condiţii foarte grele
\n \u00eentruc\u00e2t există un singur duş la care nu curge dec\u00e2t apă\u00a0 fierbinte nu şi rece. Pe timp de
\n vară, apa rece devine caldă din cauză că ţevile sunt
\n supraterane. Datorită suprapopulării şi utilizării
\n excesive, dar şi a defecţiunilor de la instalaţiile sanitare,
\n grupul sanitar era plin de condens şi igrasie (\u00een cameră, peretele
\n comun cu grupul sanitar se prezenta\u00a0 \u00een
\n aceleaşi condiţii). Deţinuţii nu primeau detergenţii
\n necesari curăţeniei \u00een cameră şi grupul sanitar. Aceste
\n condiţii au fost aduse la cunoştinţa Administraţiei
\n Naţionale a Penitenciarelor (ANP). Unul din deţinuţi, P.R, a
\n relatat reprezenţanilor asociaţiei că scrisoarea sa trimisă
\n ANP-ului, scrisoare \u00een care relata condiţiile de detenţie a fost
\n trimisă Penitenciarului Timişoara. Supraveghetorul l-a chemat pe
\n deţinut şi l-a \u00eentrebat \u201eDe ce ai scris?\u201d APADOR-CH consideră că nu aceasta este modalitatea de
\n soluţionare a cererilor primite de ANP din partea deţinuţilor. <\/i>O
\n sugestie ar fi ca ANP să ia \u00een evidenţă fiecare pl\u00e2ngere şi
\n să o verifice pe teren, \u00een timpul controalelor de rutină. Sau,
\n dacă se adună mai multe din acelaşi penitenciar, să
\n organizeze un control special. In cel mai rău caz, pl\u00e2ngerile ar trebui
\n trimise judecătorului delegat <\/i>\u00a0şi nu administraţiei
\npenitenciarului.<\/p>\n

2.5. Sectorul vizite <\/i><\/p>\n

Erau amenajate \u00eencăperi pentru toate cele 3 tipuri de vizită:
\n \u00eentr-o sală se puteau\u00a0 primi
\n simultan circa 8 \u2013 10 vizite la masă (nu era nicio vizită \u00een curs);
\n \u00een spaţiul cu dispozitive de separare puteau fi primite cam 7 \u2013 8 vizite
\n simultan; exista de asemenea şi o cabină pentru vizitarea
\n deţinuţilor cu grad sporit de risc. \u00cen sala de aşteptare era o
\n foarte mare aglomeraţie, mulţi vizitatori astept\u00eend de peste o
\n oră să le vină r\u00e2ndul. Reprezentanţii
\n APADOR-CH au recomandat o mai bună planificare a activităţii de
\n vizitare şi reamenajarea\/reorganizarea spaţiilor de vizite \u00een
\n aşa fel \u00eenc\u00e2t \u00een aceeaşi unitate de timp să poată fi
\n primite mai multe vizite, dar şi să fie evitate situaţiile \u00een
\n care vizitatorii să aştepte prea mult \u00eenainte de a se \u00eent\u00e2lni cu
\ndeţinuţii.\u00a0 <\/i><\/p>\n

2.6.
\nCompartimentul socio-educativ<\/i><\/p>\n

Compartimentul era \u00eencadrat cu 3 psihologi (unul era şefa
\n compartimentului), 2 asistenţi sociali, 3 educatori (spre deosebire de
\n vizita precedentă, c\u00e2nd nu era ocupat niciun post de educator), un preot
\n şi 3 agenţi (doi erau folosiţi ca supraveghetori la
\n activităţile organizate de compartiment, iar unul scotea
\n deţinuţii la \u00eent\u00e2lnirile pe care diferite culte le organizează
\n cu adepţii lor). \u00cen desfăşurare se aflau programe precum: INSTAD
\n (cu deţinuţii nou intraţi \u00een penitenciar, \u00een principal pentru
\n depăşirea perioadei de criză generată de impactul cu mediul
\n penitenciar, \u00een interiorul perioadei de 21 de zile de carantină); SUM
\n (consilierea şi sprijinirea morală a deţinuţilor depresivi),
\n PROLIB (pentru pregătirea deţinuţilor care au mai puţin de
\n 6 luni p\u00e2nă la liberare); DIFICIL (\u00eentreţinerea şi dezvoltarea
\n legăturilor cu comunitatea, \u00een special pentru minori; lunar cam 20 de
\n minori sunt cuprinşi \u00een acest program); VADD (program de consiliere de grup
\n şi individuală pentru diminuarea agresivităţii
\n deţinuţilor) etc. Reprezentanţii APADOR-CH au sugerat ca
\n deţinuţii să fie consultaţi \u00eentr-o măsură mult
\n mai mare \u00een legătură cu programele şi activităţile care
\n prezintă un interes real pentru ei. Din ceea ce reprezentanţii
\n asociaţiei constataseră deja pe timpul discuţiilor cu
\n deţinuţii a reieşit că o asemenea consultare nu există
\n şi că chiar dacă uneori deţinuţii mai participă
\n la unele activităţi organizate de compartimentul socio-educativ
\n aceştia nu-şi mai amintesc de ele \u00een primul r\u00e2nd din cauza
\n formalismului lor şi a faptului că au răspuns \u00eentr-o
\n măsură prea mică interesului şi aşteptărilor lor.
\n Fişele de evaluare psihologică pe care compartimentul le-a \u00eentocmit
\n au contat numai parţial \u00een deciziile de repartizare a
\n deţinuţilor pe regimuri de detenţie. Consilierii serviciului
\n teritorial de probaţiune colaborează cu compartimentul socio-educativ
\n \u00een special \u00een pregătirea deţinuţilor pentru liberare şi \u00een
\n activităţile legate de repartizarea acestora pe regimuri de
\n detenţie (unul dintre consilierii de probaţiune are o colaborare
\n permanentă cu Comisia de individualizare). Personalul compartimentului a
\n semnalat ca pe o problemă serioasă faptul că numai doi psihologi
\n trebuie să se ocupe de aproape 1200 de deţinuţi \u00een timp ce
\n \u201enorma\u201d este de trei ori mai mică \u2013 un psiholog la 200 de
\ndeţinuţi.<\/p>\n

Planurile individuale de evaluare şi
\n intervenţie educativă se aflau \u00een curs de \u00eentocmire (potrivit Legii nr
\n 275\/2006 şi Regulamentului de aplicare a acesteia, planul se
\n \u00eentocmeşte \u201epentru fiecare persoană
\n privată de libertate\u201d şi \u201eeste adus la cunoştinţa acesteia,
\n sub semnătură\u201d). Reprezentanţii serviciului au apreciat că
\n această evaluare şi intervenţia educativă presupusă
\n ulterior ar putea să fie mult mai utile dacă s-ar putea asigura un
\n educator la maxim 300 de deţinuţi. Şefa serviciului a precizat
\n că deţinuţii ştiu că pot să-şi procure
\n prezervativele de la bibliotecă iar reprezentanţii asociaţiei au
\n reiterat recomandarea ca deţinuţii să-şi poată procura
\n prezervativele inclusiv de la cabinetul medical. Preotul ortodox nu asistă
\n la \u00eent\u00e2lnirile reprezentanţilor celorlalte culte cu deţinuţii
\n aparţin\u00e2nd acestora. Reprezentanţii APADOR-CH au \u00eenţeles că
\n lucrul acesta s-ar \u00eent\u00e2mpla numai dacă preotul ar fi invitat de reprezentanţii
\n celorlalte culte. Cursurile de şcolarizare, clasele I \u2013 VIII, sunt urmate
\n de un număr de 83 de deţinuţi; doi deţinuţi \u00eeşi
\n continuă liceul iar unu urmează cursurile unei facultăţi.
\n Se aflau \u00een desfăşurare 4 cursuri de calificare profesională: de
\n instalatori sanitari, termici şi de gaze (30 de deţinuţi); de
\n t\u00e2mplari universali (40 de deţinuţi); de finisori \u00een construcţii
\n (20 de deţinuţi); frizer\/coafor şi manichiurist\/pedichiurist (20
\n de deţinuţi \u2013 16 bărbaţi şi 4 femei). Este \u00een curs de
\n organizare, \u00eempreună cu Şcoala de afaceri şi meserii, care
\n asigură profesorii şi două calculatoare, un curs de
\ninformatică de bază ce va fi urmat de 40 de deţinuţi.<\/p>\n

 <\/p>\n

3. Concluzii <\/b><\/p>\n

3.1. Comparativ cu cele constatate la vizita
\n precedentă, sub unele aspecte situaţia din penitenciarul
\n Timişoara a cunoscut o oarecare \u00eembunătăţire. La aceasta a
\n contribuit inclusiv adoptarea noilor reglementări \u00een domeniul
\n executării pedepselor privative de libertate \u2013 Legea nr 275\/2006 şi
\nRegulamentul de aplicare a acesteia. <\/p>\n

3.2. Cu toate acestea, APADOR-CH constată un
\n număr de deficienţe \u00een legătură cu care apreciază
\n că se impun măsuri ne\u00eent\u00e2rziate. Situaţia \u00eent\u00e2lnită \u00een
\n camerele vizitate la secţiile de maximă siguranţă, \u00eenchis
\n şi semideschis reprezintă un motiv de preocupare serioasă pentru
\n APADOR-CH. Folosirea lanţurilor, lovirea deţinuţilor,
\n condiţiile insuportabile din unele camere sunt inacceptabile şi impun
\n o analiză serioasă şi măsuri \u00een consecinţă. Ele
\n contravin \u00een modul cel mai evident at\u00e2t reglementărilor interne c\u00e2t
\n şi celor internaţionale \u00een materie. APADOR-CH consideră că
\n situaţia extrem de gravă \u00een care se afla deţinutul Atilla Vasile Ţ\u00e2rlea şi
\n ignorarea acesteia de către personalul penitenciarului \u00eenseamnă tratament inuman<\/i> de care se fac direct
\n răspunzători toţi angajaţii Penitenciarului Timişoara.
\n Deşi \u00een comparaţie cu vizita trecută \u00eencadrarea cu medici este
\n sensibil mai bună, nemulţumirea deţinuţilor privind
\n asistenţa medicală este practic generalizată. Sub acest aspect
\n asociaţia subliniază că la nivelul serviciului medical se
\n consideră că asigurarea unui regim alimentar corespunzător
\n deţinuţilor bolnavi este o responsabilitate care aparţine oricui
\n altcuiva numai acestui serviciu nu. Condiţiile de detenţie greu
\n suportabile din unele camere, datorate inclusiv unei foarte proaste stări
\n igenico-sanitare, ar fi trebuit să fie o preocupare şi pentru
\nserviciul medical.<\/p>\n

3.3.
\n APADOR-CH constată că timp de aproape 8 luni, de la intrarea \u00een
\n vigoare a Legii nr 275\/2006, deţinuţilor de la regimul semideschis
\n le-a fost \u00eencălcat \u00een mod nepermis dreptul de a sta, pe timpul zilei, cu uşa
\n deschisă la cameră şi de a putea circula ne\u00eensoţiţi \u00een
\nincinta penitenciarului. <\/p>\n

3.4.
\n Interdicţia impusă deţinuţilor sancţionaţi
\n disciplinar de a urmări emisiunile de televizor, inclusiv de a-şi
\n aduce de acasă aparate TV, constituie de asemeni \u00eencălcarea unor
\n drepturi consacrate ca atare prin noile reglementări legale \u2013 art 41, alin
\n 4 din Legea nr 275\/2006, respectiv art 60 şi 185, alin 3 din Regulamentul
\n de aplicare a legii. Interdicţia amintită este ea \u00eensăşi o
\n sancţiune, neprevăzută ca atare \u00een lege şi, \u00een
\n consecinţă, nelegală. O asemenea interdicţie este
\n stabilită prin lege numai pentru deţinuţii sancţionaţi
\n disciplinar cu izolarea (ceea ce nu era cazul deţinuţilor \u00een
\n discuţie), respectiv tinde să reconstituie condiţile din fostul
\n \u201eregim restrictiv\u201d, desfiinţat prin noile reglementări legale \u2013 ceea
\nce este cu totul inacceptabil.<\/p>\n

3.5. O
\n situaţie de asemenea foarte criticabilă este şi aceea că
\n deţinuţii de la regimul de maximă siguranţă\u00a0 care pe timpul \u00eentregii zile nu
\n desfăşoară practic nicio activitate, sunt scoşi la
\n plimbare, zilnic, pentru numai 30 de minute. Prevederile legale referitoare la
\n regimul de maximă siguranţă stabilesc că
\n deţinuţii din această categorie care nu prestează
\n muncă sau nu desfăşoară activităţi de instruire
\n şcolară şi formare profesională \u201eau dreptul la o plimbare
\n zilnică de cel puţin două ore\u201d şi de asemenea \u201epot
\n desfăşura \u00een comun, \u00een limita a minimum 3 ore, activităţi
\n de plimbare, educaţie şi intervenţie psihosocială, sportive
\n şi religioase\u201d (art 97, respectiv 96 din Regulamentul de aplicare a Legii
\nnr 275\/2006). <\/p>\n

3.6. Reprezentanţii APADOR-CH au constatat că o parte a
\n deficienţelor semnalate cu ocazia vizitei sunt cauzate şi de lipsa de
\n personal cu care se confruntă penitenciarul \u2013 64 de posturi libere \u00een
\n total, din care 39 la operativ. Penitenciarul are un specific care reclamă
\n o mai bună \u00eencadrare cu ofiţeri şi subofiţeri, anume un
\n număr mai mare de instanţe la care trebuie să \u00eei prezinte pe
\n arestaţii preventiv, ceea ce presupune un număr sporit de cadre
\n folosite la escortarea acestor persoane. APADOR-CH solicită ANP să
\n analizeze această situaţie şi să susţină
\n conducerea penitenciarului \u00een ameliorarea ei. Se impune de asemenea ca
\n penitenciarul să fie susţinut \u00een soluţionarea problemelor
\n deosebite pe care le are şi cu starea tehnică a mijloacelor de
\ntransport.<\/p>\n

3.7. Alte concluzii
\n şi recomandări sunt cuprinse \u00een celelalte secţiuni ale
\nRaportului.<\/p>\n

 <\/p>\n

Nicoleta
\nPopescu\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Valerian Stan<\/p>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La data de 17 mai 2007, doi reprezentanţi ai Asociaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului \u00een Rom\u00e2nia \u2013 Comitetul Helsinki (APADOR-CH) au vizitat Penitenciarul Timişoara. Ultima vizită \u00een acest penitenciar a avut loc la data de 23 iulie 1998.<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[15],"tags":[],"class_list":["post-1927","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-monitorizarea-conditiilor-de-detentie-penitenciare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1927","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1927"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1927\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1927"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1927"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1927"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}