{"id":1929,"date":"2008-06-12T00:00:00","date_gmt":"2008-06-12T00:00:00","guid":{"rendered":"http:\/\/www.apador.org\/seamus\/raport-asupra-vizitei-la-penitenciarul-bucureti-jilava-2\/"},"modified":"2008-06-12T00:00:00","modified_gmt":"2008-06-12T00:00:00","slug":"raport-asupra-vizitei-la-penitenciarul-bucureti-jilava-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/apador.org\/en\/raport-asupra-vizitei-la-penitenciarul-bucureti-jilava-2\/","title":{"rendered":"Raport asupra vizitei la Penitenciarul Bucureşti Jilava"},"content":{"rendered":"

Sorry, this entry is only available in Rom\u00e2n\u0103<\/a>. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.<\/p>

<\/p>\n

Două reprezentante ale APADOR-CH au vizitat Penitenciarul
\nBucureşti Jilava pe data de 12 iunie 2008. <\/p>\n

1.     
\n Aspecte
\ngenerale<\/p>\n

1.1.
\n Partea mai \u201enouă\u201d a penitenciarului a fost construită \u00een 1973. \u00censă
\n aripile vechi nu au trecut prin reparaţii capitale nici atunci, nici mai
\n t\u00e2rziu.\u00a0 Consecinţa este că,
\n \u00een prezent, corpul cel mai vechi de clădire are subsolul complet inundat
\n şi plin de dejecţii. Singura soluţie este \u00eenlocuirea \u00eentregului sistem de canalizare, <\/i>numai că nu sunt bani \u00a0<\/i><\/b>pentru această
\n operaţiune complicată şi costisitoare. Din cauza acestui focar
\n de infecţie, această parte a spaţiilor de deţinere este
\n invadată de şobolani şi g\u00e2ndaci (unii deţinuţi au
\n adăugat şi ploşniţe), fără a mai pomeni de
\n mirosurile pestilenţiale. \u00cen opinia asociaţiei, această situaţie \u2013 care pune \u00een pericol grav starea de
\nsănătate a deţinuţilor \u2013 este\u00a0 intolerabilă şi echivalează cu tratament inuman şi degradant. <\/b><\/i><\/p>\n

\u00cen plus, \u00een cele mai multe dintre camerele de deţinere sunt şi
\n păduchi, aceasta dator\u00e2ndu-se \u00een principal stării avansate de degradare a saltelelor. <\/i>\u00cen mod evident,
\n nicio deparazitare nu poate fi eficientă at\u00e2ta timp c\u00e2t nu se \u00eenlocuiesc
\n saltelele, lucru mult mai puţin costisitor dec\u00e2t o reparaţie
\n capitală. Administraţia penitenciarului susţine că a avut
\n contracte cu mai multe firme de dezinsecţie\/deratizare dar că toate
\n au \u201edat bir cu fugiţii\u201d c\u00e2nd s-au confruntat cu realitatea din
\npenitenciar.<\/p>\n

1.2. O
\n altă problemă bine cunoscută este calitatea extrem de proastă
\n a apei de la robinete (tulbure şi plină de impurităţi),
\n imposibil de băut şi riscantă la spălat. Soluţia este
\n aceeaşi ca şi pentru sistemul de canalizare adică \u00eenlocuirea tuturor ţevilor subterane <\/i>\u00a0şi tot acelaşi este şi
\n răspunsul:administraţiei penitenciarului \u201enu sunt bani\u201d.S-a
\n făcut, totuşi, un efort şi s-a reuşit instalarea unor
\n aparate de filtrat apa \u00een toate secţiile deţinere (c\u00e2te unul pe
\n secţie) ceea ce a rezolvat \u2013 parţial şi temporar \u2013 problema apei
\n potabile. Deţinuţii au acces la aparat ori de c\u00e2te ori sunt
\n scoşi din camere, dar niciodată \u00eentre orele 22.00 (stingerea) şi
\n6.00 (deşteptarea). <\/p>\n

\t 1.3. \u00cen 2006, Ministerul Justiţiei \u2013 \u00een
\n subordinea căruia se află şi Administraţia
\n Naţională a Penitenciarelor \u2013 anunţa dezafectarea <\/i>Penitenciarului Jilava şi mutarea pe un teren
\n din\u00a0 vecinătatea
\n Bucureştiului, \u00een oraşul Pantelimon. APADOR-CH a reţinut atunci
\n că terenul, \u00eempreună cu o garnizoană militară dezafectată
\n ce urma să fie reparată şi reamenajată, ar fi fost preluate
\n de la MApN. Unii funcţionari publici de la Jilava cred că viitorul
\n penitenciar va fi o construcţie complet nouă şi nu o fostă
\n garnizoană. Alţii susţin că acolo a fost o garnizoană
\n care trebuie restructurată integral pentru a putea fi folosită ca loc
\n de deţinere. Oricum, toţi au spus că \u00een Pantelimon nu s-a lucrat şi nu se lucrează
\n deloc, de doi ani de zile. <\/i>Singura modificare faţă de anul
\n preluării este prezenţa a patru agenţi de penitenciar (dintre
\n angajaţii penitenciarului Bucureşti Jilava) care păzesco clădire goală,
\n nefinisată şi neracordată la\u00a0
\n electricitate şi termoficare. Se crează astfel un cerc vicios: nu se investesc bani pentru
\n reparaţii capitale absolut necesare la Jilava (canalizare, conducte de
\n apă potabilă) pentru că penitenciarul ar urma să se mute \u00een
\n Pantelimon, dar\u00a0 noua locaţie este,
\n deocamdată, inutilizabilă şi nici nu se \u00eentrevede finalizarea sa
\n\u00eentr-un viitor apropiat.<\/i><\/p>\n

APADOR-CH cere conducerii Administraţiei Naţionale a
\n Penitenciarelor să reanalizeze
\n situaţia şi să aloce de urgenţă sumele necesare fie
\n pentru reparaţii capitale la Jilava fie pentru urgentarea lucrărilor
\nde amenajare din Pantelimon.<\/i><\/p>\n

1.4. O problemă aparent măruntă dar
\n cu impact negativ asupra deţinuţilor din \u00eentreg sistemul penitenciar
\n se referă la un ordin al ministrului de justiţie (nr.3042\/2007) care
\n le interzice să ţină \u00een camere animale de companie şi plante<\/i>, indifente dacă sunt
\n periculoase sau nu! <\/i>Este aproape
\n imposibil de \u00eenţeles motivul <\/i>care
\n a dus la această interdicţie generală. APADOR-CH a \u00eent\u00e2lnit
\n destule cazuri de deţinuţi \u201erăi\u201d care \u00eengrijeau cu dragoste
\n şi devotament pisici sau plante. Este un gen de terapie <\/i>eficientă şi deloc costisitoare pentru
\n administraţia penitenciară. Asociaţia solicită revocarea acelor \u00a0prevederi din\u00a0 ordin care
\n interzic deţinuţilor să ţină \u00een camere animale şi
\n plante<\/i>, at\u00e2t timp căt nu pun \u00een pericol deţinuţii sau
\ncadrele din penitenciar (de exemplu: peşti, plante de apartament).\u00a0 <\/i><\/p>\n

1.5.
\n Un alt aspect ce vizează toate penitenciarele este interzicerea primirii pachetelor cu m\u00e2ncare şi alte produse <\/i>(primul
\n pas\u00a0 – interdicţia de a primi
\n colete poştale \u2013 a fost deja făcut), ce ar urma să intre \u00een
\n vigoare din octombrie-noiembrie a.c.\u00a0
\n Deţinuţii \u00eeşi vor putea procura cele necesare numai <\/i>de la magazinele din incintele
\n penitenciarelor.\u00a0 APADOR-CH
\n consideră măsura prematură<\/i>,
\n deoarece sistemul penitenciar rom\u00e2nesc nu
\n poate, \u00eencă, asigura hrană de un nivel acceptabil<\/i>. Firesc ar fi
\n ca interdicţia \u2013 de altfel, de \u00eenţeles \u2013 să intre \u00een vigoare numai după
\n \u00eembunătăţirea substanţială a calităţii
\n hranei<\/b>, inclusiv prin externalizarea serviciilor de preparare şi
\n distribuire. <\/i>\u00a0\u00cen acelaşi timp,
\n asociaţia este \u00eengrijorată de propunerea \u2013 discutată la ANP \u2013 ca
\n penitenciarele să \u00eeşi deschidă propriile magazine şi
\n să renunţe complet la serviciile diverselor firme din afara
\n sistemului. Indiferent de formula la care s-ar ajunge (gestiune şi
\n servicii asigurate fie de angajaţi, fie de deţinuţi, fie de
\n ambii), APADOR-CH are convingerea că vor apărea multe suspiciuni
\n şi acuze din toate părţile, pe l\u00e2ngă eventuala
\n \u00eencărcare a personalului cu atribuţii pentru care nu este
\n pregătit. Asociaţia cere
\n păstrarea sistemului actual de externalizare
\n <\/b>a acestor servicii, cu clauze contractuale mai stricte <\/i>(cantitate
\n şi calitate a mărfurilor, preţuri similare cu cele de pe
\npiaţa liberă etc.).<\/p>\n

1.6. ANP a \u00eenceput
\n derularea unui proiect-pilot (la Penitenciarul Jilava din 2 iunie a.c. şi,
\n se pare, şi la Penitenciarul Rahova) pentru limitarea transmiterii de boli
\n infecţioase \u00eentre deţinuţii ce se declară dependenţi de droguri injectabile. <\/i>Pe
\n scurt, un deţinut din această categorie, care doreşte să fie inclus \u00een proiect <\/i>(coordonat la nivel
\n naţional de Biroul Naţiunilor Unite pentru Droguri şi
\n Criminalitate, UNODC Romania) primeşte la \u00eenceput, o seringă de
\n unică folosinţă şi un
\n număr de cod de consumator<\/i> de la cabinetul medical. Apoi, după
\n folosire, returnează seringa şi primeşte una nouă,
\n operaţiunea de schimb desfăşur\u00e2ndu-se prin intermediul unui
\n deţinut voluntar. Codul de consumator este trecut \u00eentr-un registru la care
\n nu are acces dec\u00e2t medicul. Principala problemă este, \u00een opinia
\n asociaţiei este faptul că deţinuţilor toxicomani li se
\n distribuie seringi \u00een lipsa unui tratament substitutiv (metadonă). Aceste
\n două tipuri de măsuri (distrbuiţia de seringi şi
\n tratamentul cu agonişti de opiacee) sunt prevăzute ca fiind componentele
\n aceluiaşi program de reducere a riscurilor asociate consumului de
\n droguri\u00a0 – PIT 4 – şi sunt
\n considerate a fi eficiente numai dacă sunt aplicate simultan. Cadrul legal
\n pentru implementarea \u00een penitenciare a unor astfel de programe a fost deja stabilit
\n prin Ordinul\u00a0\u00a0 Ministrului
\n justiţiei nr. 1216\/2006 privind modalitatea de
\n derulare a programelor integrate de asistenţă medicală,
\n psihologică şi socială pentru persoanele aflate \u00een stare
\n privativă de libertate, consumatoare de droguri. După cunoştinţa
\n APADOR-CH \u00een niciun penitenciar din ţară nu se distribuie
\nmetadonă sau alţi agonişti de opiacee.<\/p>\n

Ca urmare este foarte clar că deţinuţii care recurg la
\n schimbul de seringi le utilizează pentru a-şi injecta droguri iar drogurile
\n sunt cu desăv\u00e2rşire interzise \u00een sistemul penitenciar. Se
\n organizează frecvent percheziţii inopinate \u00een camere şi
\n percheziţii corporale (obligatorii după vizitele rudelor\/prietenilor
\n etc.), se controlează conţinutul pachetelor primite \u2013 inclusiv prin
\n scanare \u2013 se \u00a0recurge la informatori
\n dintre deţinuţi etc. Prin
\n urmare, teoretic cel puţin, deţinuţii nu au cum să \u00eeşi procure droguri \u2013 şi \u00eencă şi
\n injectabile. <\/b><\/i>Dacă se \u00eenscriu \u00een programul de schimb de seringi,
\n \u00eenseamnă că admit că \u00eeşi
\n procură droguri pe căi ilegale<\/b>,
\n ceea ce ar putea avea consecinţe juridice.<\/i> APADOR-CH \u00eeşi
\n exprimă temerea că, mai cur\u00e2nd sau mai t\u00e2rziu, informaţiile culese de medicii de penitenciar \u2013 singurii
\n presupuşi a cunoaşte identitatea deţinuţilor consumatori \u2013
\n vor ajunge şi la ceilalţi angajaţi, poate şi la poliţie
\n sau parchet. <\/i>Un proiect pornit, probabil, cu cele mai bune intenţii,
\n se poate uşor transforma \u00eentr-o capcană pentru deţinuţi.
\n Suspiciunea există şi printre aceştia de vreme ce, după
\n două săptăm\u00e2ni de la demararea proiectului-pilot, s-au
\n \u00eenregistrat doar cinci \u201einteresaţi\u201d. Atenţie: potrivit unor
\n statistici neoficiale, cam 80% din cei
\n peste 1400 de deţinuţi ar fi fost \u2013 sau \u00eencă sunt \u2013
\n dependenţi de droguri. <\/b>Sigur că nu toţi se injectează
\n dar cinci <\/i>\u00a0\u201eamatori\u201d este, totuşi, prea\u00a0
\n puţin. \u00cen plus, personalul are dificultăţi cu recrutarea
\n deţinuţilor voluntari (\u00eensărcinaţi cu schimbul efectiv de
\n seringi), care se tem că ar putea fi etichetaţi ca \u201esifoane\u201d
\n (informatori) de colegii de detenţie. \u00cen
\n opinia asociaţiei, schimbul de seringi uzate contra altora noi ar trebui
\n organizat \u00een aşa fel \u00eenc\u00e2t să asigure
\n anonimatul consumatorilor <\/i><\/b>(poate ceva de genul distribuirii
\n prezervativelor) şi să fie asociat cu un program de distribuire de
\nmetadonă.<\/p>\n

 <\/p>\n

2.     
\n Efective
\nşi cazare<\/p>\n

La data vizitei efectivul de deţinuţi se ridica la 1460, din care
\n 1323 bărbaţi adulţi şi 137 tineri \u00eentre 18 şi 21 de
\n ani. Pe regimuri de deţinere, repartizarea era următoarea: 37 la
\n regim de maximă siguranţă, 268 la regim \u00eenchis, 446 la regim
\n semideschis şi 41 la regim deschis. Patru deţinuţi
\n condamnaţi pe viaţă erau cazaţi \u00een 4 camere, \u00eempreună
\n cu deţinuţi cu pedepse peste 15 ani, \u00een secţia de maximă
\n siguranţă. Restul de 668 nu erau repartizaţi pe regimuri de
\ndetenţie doarece se aflau \u00een arest preventiv.<\/p>\n

\u00cen privinţa spaţiului de cazare, APADOR-CH susţine de
\n aproape 10 ani aplicarea
\n recomandării Comitetului European pentru Prevenirea Torturii (CPT) din
\n 1999 şi anume 4 mp şi 8 mc de
\n aer per deţinut. <\/b><\/i>Din păcate, Legea nr. 275\/2006
\n menţionează doar că\u00a0
\n spaţiul per deţinut se stabileşte prin ordin al
\n ministrului justiţiei, care \u2013 după ştiinţa asociaţiei
\n \u2013 nu există. Prin urmare, se aplică \u00een continuare vechea normă
\n de 6 mc de aer pentru fiecare persoană privată de libertate. Pentru a
\n \u00eenţelege diferenţa dintre norma recomandată şi cea
\n practicată, iată un exemplu concret: camera 305 are următoarele
\n dimensiuni: lungime \u2013 9,61 m, lăţime \u2013 4,7 m, \u00eenălţime \u2013 3
\n m. Suprafaţa camerei este de 45,17 mp iar volumul de 135,5 mc. La data
\n vizitei, \u00een această cameră erau cazaţi 18 deţinuţi.
\n Revine deci pentru fiecare dintre ei o suprafaţă de numai 2,5 mp din
\n cei minim 4 recomandaţi de CPT. După metoda de calcul practicată
\n de autorităţile rom\u00e2ne, deţinuţii de la camera 305\u00a0 au chiar spaţiu excedentar,
\nfiecăruia revenindu-i 7,5 mc de aer.<\/p>\n

La nivelul \u00eentregului
\n penitenciar situaţia se prezintă \u00een felul următor: suprafaţa totală a spaţiilor
\n de deţinere este de 3034,81 mp iar efectivul total de deţinuţi
\n este de 1460 adică doar 2,08 mp\/deţinut, jumătate din minimul
\nrecomadării CPT.\u00a0\u00a0 <\/b><\/i><\/p>\n

Referitor la personalul de penitenciar, cifrele furnizate de
\n administraţie arată că \u00een total sunt 555 de angajaţi
\n şi 151 de locuri libere. Filosofia schemei de personal a rămas
\n neschimbată: paza, tratamentul, escorta şi siguranţa locului de
\n deţinere domină \u00een proporţie cov\u00e2rşitoare (351 de
\n ofiţeri şi agenţi plus 29 la grupa de intervenţii) \u00een vreme
\n ce serviciul de educaţie şi asistenţă socială şi
\n respectiv cel medical au numai c\u00e2te 19 angajaţi, c\u00e2ţiva dintre
\n aceştia fiind detaşaţi şi nu salariaţi
\n permanenţi. Restul personalului se ocupă de contabilitate, evidenţă,
\n resurse umane etc. Prin urmare, accentul major cade \u00een continuare pe aspectul punitiv al privării de
\n libertate<\/i>, \u00een vreme ce educarea,
\n pregătirea pentru reinserţia socială după liberare \u2013 factori esenţiali pentru reducerea
\nriscului de recidivă <\/b>\u2013 sunt neglijate şi neglijabile.<\/i><\/p>\n

\u00a0<\/i><\/p>\n

3.     
\n Serviciul de
\neducaţie şi asistenţă socială<\/p>\n

\u00censăşi structura personalului de la serviciul de educaţie
\n şi asistenţă socială poate fi un argument \u00een sensul celor
\n afirmate mai sus: trei psihologi \u2013 din care două tinere debutante \u2013 trei
\n asistenţi sociali lipsiţi de experienţă, un agent de
\n penitenciar care este monitor sportiv, o agentă care se ocupă doar de
\n evidenţa documentelor, un agent tehnic, preotul ortodox şi nouă
\n educatori, inclusiv directoarea serviciului. Prin urmare, personalul
\n insuficient şi parţial nepregătit pentru munca extrem de grea cu
\n deţinuţii. La aceasta se adaugă şi faptul că Jilava
\n este, \u00een principal, un penitenciar de tranzit, ceea ce \u00eenseamnă o mare
\n fluctuaţie a populaţiei carcerale şi, deci, o dificultate \u00een
\n plus \u00een desfăşurarea programelor. Surprinzătoare este lipsa de interes manifestată de
\n \u00eenşişi deţinuţii (semi)analfabeţi<\/i> faţă
\n de orice presupune un minim efort intelectual, exemplul cel mai frapant fiind
\n cel al frecventării cursurilor şcolare elementare sau de
\n alfabetizare: din 80 de deţinuţi \u00eenscrişi iniţial, au
\n rămas doar şapte p\u00e2nă la
\n absolvire, <\/i>\u00een ciuda stimulentelor prevăzute de Legea nr. 275\/2006\u00a0 \u00a0<\/i>(c\u00e2ştig \u00een bani <\/i>– 30% din salariul minim pe economie şi zile-c\u00e2ştig<\/i>). \u00a0<\/i>\u00cen schimb, deţinuţii cu ceva
\n şcoală au solicitat cursuri de limbi străine (italiană
\n şi engleză) ce s-au şi ţinut, at\u00e2t cursanţii c\u00e2t
\n şi profesorii fiind deţinuţi. Sectorul educativ mai
\n organizează vizite \u00een afara penitenciarului şi, desigur,
\n activităţi sportive, de mare interes pentru deţinuţi. O
\n decizie bizară a conducerii \u2013 de care s-au pl\u00e2ns mulţi
\n deţinuţi \u2013 interzice jocul cu
\n mingea \u00een curţile de plimbare<\/i>, sub pretextul că ar fi fost
\n distruse … gardurile! Accesul cu mingi este permis numai pe terenul de sport <\/i>unde deţinuţii sunt scoşi
\n odată pe săptăm\u00e2nă, prin rotaţie. Curţile de
\n plimbare nu sunt dotate nici măcar cu bănci şi sunt expuse
\n razelor solare şi intemperiilor, nefiind acoperite dec\u00e2t cu plase de
\n s\u00e2rmă. Deţinuţii care ies la aer nu pot face altceva dec\u00e2t
\n să stea sau să se plimbe ore \u00eentregi. APADOR-CH cere administraţiei penitenciarului Jilava să renunţe la
\ninterdicţia folosirii mingilor \u00een curţile de plimbare.\u00a0 <\/i><\/p>\n

 <\/i><\/p>\n

4.     
\n Asistenţa
\n medicală<\/p>\n

Asistenţa medicală pentru deţinuţi este complet
\n separată de cabinetul medical al angajaţilor. Trei medici
\n generalişti, care lucrează c\u00e2te 7 ore zilnic plus gărzile
\n şi şase asistenţi pe tură (c\u00e2te unul pentru fiecare din
\n cele 6 secţii de deţinere, inclusiv noaptea) se ocupă de
\n sănătatea celor peste 1400 de deţinuţi. Pentru că
\n asociaţia a auzit destul de des că numărul de deţinuţi ce revine unui medic de penitenciar
\n este egal cu sau mai mic <\/b>dec\u00e2t
\n numărul pacienţilor liberi \u00eenscrişi pe listele medicilor de
\n familie, <\/i>este nevoie de următoarea precizare: persoanele aflate \u00een
\n libertate pot apela oric\u00e2nd la alte
\n servicii medicale \u2013 spitale de\u00a0
\n urgenţă, salvarea, cabinete cu plată etc. \u2013 <\/i>\u00een timp
\n ce deţinuţii depind integral
\n şi exclusiv de medicii de penitenciar. <\/i>\u00cen plus, stress-ul inerent
\n privării de libertate dar şi condiţiile de deţinere
\n \u00eencă precare sporesc riscul de \u00eembolnăvire \u00een r\u00e2ndurile
\ndeţinuţilor.<\/p>\n

Penitenciarul Jilava nu a reuşit să angajeze permanent un medic
\n stomatolog aşa \u00eenc\u00e2t trebuie să recurgă la delegaţi. <\/i>Din păcate, aceştia renunţă
\n destul de repede ceea ce duce la perioade mai lungi sau mai scurte \u00een care\u00a0 deţinuţii sunt privaţi de
\n astfel de servicii medicale. Conducerea penitenciarului a declarat că un
\n medic stomatolog de la Penitenciarul Rahova vine la Jilava pentru a trata
\ndeţinuţii o dată la două săptăm\u00e2ni.<\/p>\n

Reprezentantele asociaţiei au constatat că prezervativele ce ar trebui distribuite gratuit şi sub protecţia anonimatului <\/b><\/i>\u00a0<\/b>nu
\n erau la vedere şi deci nici la \u00eendem\u00e2na deţinuţilor
\n interesaţi. APADOR-CH aminteşte că măsura distribuirii
\n prezervativelor \u00een penitenciare \u2013 pe toată durata executării pedepsei
\n şi nu doar la liberare, cum se proceda p\u00e2nă la apariţia Legii nr.
\n 275\/2006 \u2013 este cea mai simplă
\n şi mai puţin costisitoare metodă de prevenire a bolilor cu
\n transmisiune sexuală.. <\/i>Asistenţii de la cabinetul medical (unul
\n pentru două secţii de deţinere) au declarat că \u201edoamna
\n doctor le distribuie personal\u201d şi că prezervativele ar fi ţinute
\n la \u201ed\u00e2nsa \u00een birou\u201d. Din discuţia ulterioară cu doctoriţa a
\n rezultat că, \u00eentr-adevăr, ea \u00eensăşi le dă prezervative
\n celor care vin la cabinet, ceea ce, practic, anulează beneficiul
\n anonimatului. Reprezentantele asociaţiei au sugerat aplicarea modelului de
\n la Penitenciarul Gherla : cutii de lemn fixate \u00een perete at\u00e2t \u00een sălile de
\n aşteptare de la cabinetele medicale c\u00e2t şi \u00een sălile de
\n forţă, umplute \u00een mod regulat cu prezervative. Deţinuţii le
\n pot lua oric\u00e2nd, fără nicio evidenţă sau supraveghere. Administraţia penitenciarului a
\n părut să fie de acord cu propunerea asociaţiei. <\/i>Numai
\n că stocul de prezervative este epuizat din luna martie a.c. iar de atunci
\n şi p\u00e2nă \u00een prezent, administraţia penitenciară a primit
\n doar sporadic, mici donaţii \u00een cantităţi insuficiente. APADOR-CH cere ANP să
\n găsească rapid soluţii pentru aprovizionarea cu prezervative, \u00een
\n mod regulat şi \u00een cantităţi suficiente a tuturor
\n penitenciarelor. O simplă comparaţie \u00eentre costurile tratamentelor
\n aplicate \u00een cazul bolilor cu transmisiune sexuală şi eventualul
\npreţ al prezervativelor este mai mult dec\u00e2t convingătoare. <\/i><\/p>\n

O altă nedumerire a reprezentantelor asociaţiei,
\n lămurită \u00een cele din urmă cu doamna doctor, s-a datorat
\n afirmaţiei unuia dintre asistenţii medicali care ar fi primit şi
\n schimbat seringi \u00eentrebuinţate contra seringi noi, \u00een cadrul
\n proiectului-pilot descris mai sus. Doctoriţa a susţinut categoric
\n că singura ocazie \u00een care ea \u2013 şi numai ea <\/b>\u2013 ia contact cu
\n deţinuţii care se declară dependenţi de droguri injectabile
\n este la \u00eenm\u00e2narea primei seringi şi
\na codului de consumator. <\/b><\/i><\/p>\n

 <\/i><\/b><\/p>\n

5.     
\n Scoaterea
\ndeţinuţilor la muncă<\/p>\n

Media lunară din 2008 a numărului de deţinuţi care ies
\n la muncă este de 347, adică mai puţin de un sfert din efective.
\n La data vizitei APADOR-CH, 136 de deţinuţi lucrau \u00een exterior (la
\n sere şi la Palatul Justiţiei) şi 157 \u00een interior, din care 14 la
\n gospodăria agro-zootehnică
\n a penitenciarului. Un contract cu o companie (ECOSUD) era \u00een curs de
\nfinalizare. <\/p>\n

Problema numărului relativ redus de deţinuţi care ies la
\n muncă nu se datorează lipsei ofertelor \u2013 ele există, mai ales \u00een
\n domeniul alimentar (ambalare, manevrare) \u2013 ci faptului că, \u00een urma
\n testelor medicale solicitate de potenţialii angajatori, mulţi
\n deţinuţi au fost depistaţi cu hepatită tip B sau C. <\/i>Cum testele se efectuează la
\n Penitenciarul-spital Jilava (aflat \u00een imediata vecinătate a
\n penitenciarului), care nu străluceşte prin dotări cu echipamente
\n de ultimă oră, ele ar trebui repetate la un laborator bine dotat.
\n Numai că acest lucru ar presupune cheltuială, iar angajatorii nu sunt
\n dispuşi să rişte sume care ar fi pierdute dacă s-ar
\n confirma diagnosticul. Aceasta este alegerea lor şi nu poate fi
\n discutată. \u00cen schimb, APADOR-CH consideră
\n că testarea corectă a deţinuţilor, urmată de tratament
\n adecvat \u2013 dacă este cazul \u2013 este de
\n datoria administraţiei penitenciare<\/b>, răspunzătoare
\n directă pentru starea de sănătatea deţinuţilor din
\n custodia sa. Prima soluţie ar fi verificarea şi eventuala \u00eenlocuire a
\n echipamentelor de laborator de la spital. A doua soluţie este alocarea
\n unor fonduri speciale tuturor
\n penitenciarelor <\/b>cu care să acopere efectuarea unor teste cu rezultate
\n indubitabile. <\/i>Aceste soluţii trebuie aplicate \u00een paralel cu programul
\n de distribuire anonimă de prezervative, hepatita tip B sau C fiind
\ntransmisibilă sexual.<\/p>\n

Trebuie menţionată ca pozitivă negocierea de către
\n administraţia penitenciară a unor salarii pentru deţinuţi
\n mai mari dec\u00e2t salariul minim pe economie (la sere). Potrivit legii, 30% din
\n salariu intră \u00een contul deţinutului care munceşte (plus
\n zile-c\u00e2ştig, respectiv o zi la 4 zile lucrate) restul de 70% revenind
\n penitenciarului. O problemă pe care \u00a0APADOR-CH a constatat-o şi \u00een alte penitenciare se
\n referă la faptul că un deţinut află cu c\u00e2t a fost
\n plătit pentru munca sa doar c\u00e2nd
\n merge la magazinele din penitenciar pentru cumpărături sau dacă
\n solicită \u00een mod expres această informaţie. <\/i>\u00a0Asociaţia consideră că normal
\n ar fi ca toţi deţinuţii care muncesc cu plată să fie
\n informaţi lunar asupra sumelor
\n vărsate \u00een conturile individuale <\/i>(de exemplu, prin fluturaşi).
\n Este firesc ca fiecare\u00a0 să \u00eeşi
\n poată planifica cheltuielile şi, \u00een acelaşi timp, să
\n poată verifica dacă salariul primit corespunde cu numărul de
\nore\/zile lucrate.\u00a0 <\/p>\n

 <\/p>\n

6.     
\n Blocul
\nalimentar<\/p>\n

Blocul alimentar este total
\n neigienic. Pereţii şi tavanul sunt pline de igrasie<\/i>, nu există sistem de ventilaţie, bazinele
\n de ciment pentru\u00a0 spălat legume
\n sunt roase, iar apa bălteşte pe jos. <\/i>Starea jalnică a
\n blocului alimentar este \u00eencă un
\n motiv pentru care APADOR-CH solicită ANP să decidă urgent
\n dacă alocă fonduri pentru reparaţii capitale la Jilava sau
\n pentru finalizarea noului loc de deţinere din Pantelimon. <\/b>Dacă,
\n după darea \u00een folosinţă a penitenciarului Pantelimon, Jilava răm\u00e2ne <\/i>ca secţie (secţii)
\nde deţinere, va fi oricum nevoie de reparaţii capitale.<\/p>\n

M\u00e2ncarea este de calitate proastă (ciorbă şi mazăre cu
\n \u201ecarne\u201d \u00een ziua vizitei), cu eterna problemă a cărnii de porc \u201e\u00een
\n carcasă\u201d (adică un strat subţire de carne şi unul foarte
\n gros de grăsime). Conform scriptelor, \u00een ziua vizitei se folosiseră
\n pentru masa de pr\u00e2nz cam 140 kg. \u201ecarne\u201d de porc, 73 kg. de slănină
\n şi 17,5 kg.carne de vită (pentru 20 de deţinuţi musulmani
\n şi 50 de deţinuţi bolnavi de diabet). \u00cen camera de
\n curăţat legume erau cel puţin doi saci cu cartofi stricaţi
\n care ar fi trebuit aruncaţi şi nicidecum folosiţi pentru pr\u00e2nzul
\n deţinuţilor din ziua următoare. Aproape toţi
\n deţinuţii cu care au discutat reprezentantele asociaţiei au
\n opinii negative despre calitatea hranei oferite de penitenciar. Soluţia pe care o susţine
\n APADOR-CH este externalizarea <\/b>serviciului
\n de preparare a hranei pentru deţinuţi. Sunt cel puţin două
\n penitenciare (sau secţii penitenciare exterioare) unde se
\n experimentează acest gen de servicii. \u00cen opinia asociaţiei, procedeul
\n trebuie \u00eencurajat şi extins la toate
\n<\/b>penitenciarele. <\/i><\/p>\n

 <\/p>\n

7.     
\n Discuţia
\ncu doamna judecător delegat<\/p>\n

Doamna judecător se ocupă dePpenitenciarul Jilava, dar şi de
\n penitenciarul-spital \u00eenvecinat. \u00cen principiu, potrivit Legii nr. 275\/2006, ar
\n trebui să supravegheze legalitatea regimului de detenţie şi \u00een aresturile poliţiei din
\n Bucureşti <\/b>(aproximativ 15) sau măcar \u00een unele dintre acestea,
\n restul revenind \u2013 tot \u00een principiu \u2013 judecătorului delegat de la
\n penitenciarul Rahova. Evident, acest lucru este aproape imposibil at\u00e2t din
\n cauza volumului foarte mare de muncă c\u00e2t şi a neconcordanţelor
\n ce persistă \u00eentre prevederile legii şi cele din Regulamentul
\npoliţiei cu privire la aresturi, ce datează din 2005.<\/p>\n

Doamna judecător primeşte cereri de audienţă sau
\n pl\u00e2ngeri de la deţinuţi fie prin formulare-tip
\n furnizate de penitenciar ce \u00eei sunt remise de un agent de penitenciar, <\/i>fie prin poştă. <\/i>Reprezentantele
\n asociaţiei au informat-o că un deţinut i s-ar fi adresat \u00een
\n scris \u00een urmă cu mai mult de o lună, dar nu primise niciun
\n răspuns. Doamna judecător a declarat că trimite răspunsuri tuturor <\/i>celor care i se adresează,
\n chiar dacă obiectul cererii\/pl\u00e2ngerii nu este de competenţa sa. Ar
\n rezulta că petiţia\/cererea nu <\/i>\u00a0a ajuns la destinatar (neglijenţă a
\n agentului? cenzură?). \u00cen opinia asociaţiei, toate cererile\/petiţiile\/pl\u00e2ngerile deţinuţilor ar
\n trebui remise judecătorului delegat \u00een
\n plicuri \u00eenchise <\/b>\u00a0şi tot
\n aşa ar trebui să se procedeze şi cu răspunsurile <\/i>(administraţiei
\n penitenciare ar trebui să i se comunice numai <\/i>acele părţi din răspuns care presupun luarea
\nunor măsuri pentru remedierea situaţiilor respective).<\/p>\n

Doamna judecător crede că instituţia judecătorului
\n delegat nu poate funcţiona eficient
\n dacă nu i se asigură şi p\u00e2rghiile necesare <\/i>(de exemplu:
\n să se poată autosesiza<\/i> \u2013
\n ceea ce nu ar fi posibil \u00een prezent şi prin \u00eencheieri, să poată obliga <\/i>administraţia
\n penitenciară să acţioneze \u00eentr-un anume fel).\u00a0 \u00cen mod evident, aceste p\u00e2rghii trebuie date prin lege, ceea ce ar presupune modificarea
\nLegii nr. 275\/2006. <\/i><\/p>\n

 <\/i><\/p>\n

8.     
\n Camerele de
\ndeţinere, grupurile sanitare<\/p>\n

Reprezentantele asociaţiei au vizitat două camere de la regimul
\n de maximă siguranţă, o cameră \u00een regim \u00eenchis, una \u00een regim
\nsemideschis şi secţia cu regim deschis. <\/p>\n

\u00cen secţia a IV-a de maximă siguranţă, la camera nr. 402
\n erau patru deţinuţi \u2013 unul condamnat pe viaţă, transferat
\n pentru un proces abia \u00eencheiat şi care aştepta cu nerăbdare
\n \u00eentoarcerea la Penitenciarul Arad (unde este \u201eincomparabil mai bine\u201d, a spus
\n el), şi trei cu pedepse peste 15 ani. Camera este dotată cu 9 paturi
\n pe trei niveluri, un WC turcesc \u00een stare de degradare avansată şi o
\nchiuvetă \u00een cameră. <\/p>\n

La camera 421 \u00een acelaşi regim erau 13 persoane şi 24 de paturi
\n pe trei niveluri. Grupul sanitar conţinea două WC-uri turceşti
\n şi două jgheaburi de ciment, cu apa curg\u00e2nd permanent şi
\n debord\u00e2nd pe duşumea. Deţinuţii au explicat că o fac intenţionat, <\/i>pentru a avea mai
\n puţine probleme cu calitatea proastă a apei. De altminteri este
\n şi camera cea mai curată din cele vizitate şi singurul loc \u00een
\n care nu au existat pl\u00e2ngeri cu privire la şobolani şi g\u00e2ndaci.
\n Deţinuţii ies la aer 3 ore pe zi şi odată pe
\n săptăm\u00e2nă, timp de o oră, la sala de sport. Ar dori ca,
\n măcar din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, să fie duşi pe terenul de sport \u00een aer
\n liber, pentru că \u00een sală este foarte cald şi, evident, nu li se
\n permite să joace fotbal. Nu prea ştiu mare lucru despre rolul judecătorului
\n delegat dar, spun ei, nici nu ar avea motive să i se adreseze. Sunt
\n mulţumiţi că li se reexaminează clasificarea pe regim de
\n executare a pedepsei odată la 6 luni, potrivit legii. Doi dintre
\n deţinuţi fuseseră \u00eenştiinţaţi că urmează
\n să treacă de la maximă siguranţă la regim \u00eenchis,
\n pentru bună purtare. Liniştea şi disciplina din această
\n cameră \u2013 lăudate şi de agenţii de penitenciar \u2013
\n contrastează cu starea generală de nemulţumire, manifestată
\nzgomotos de mulţi alţi deţinuţi.<\/p>\n

Sala de baie a secţiei (toţi deţinuţii fac duş de
\n două ori pe săptăm\u00e2nă) are 18 duşuri, cu site şi
\nrobinete ruginite.<\/p>\n

APADOR-CH a constatat
\n că \u00een ambele camere sunt multe paturi neocupate şi recomandă
\n demontarea lor pentru a mări spaţiul de mişcare. <\/i>Faptul că paturile sunt din fier, cu
\n picioarele fixate \u00een podeaua de ciment ceea ce le-ar face greu de demontat nu poate fi un argument pentru
\n menţinerea stării actuale. <\/i>Cu un efort minim, administraţia
\n penitenciară ar putea \u00eembunătăţi viaţa
\ndeţinuţilor măcar sub acest aspect.<\/p>\n

\u00cen secţia a III – a cu regim \u00eenchis, la camera 305 erau 18
\n deţinuţi la 18 paturi. Toţi lucrează la sere, după
\n programul 7.00 \u2013 15.00 iar duminicile sunt rezervate sportului. Pentru că
\n munca este foarte obositoare dar şi, cum s-a menţionat deja, ceva mai
\n bine plătită, toate celelalte activităţi se reduc la urmărirea
\n programelor TV şi la treburi gospodăreşti. Sala de baie a
\n secţiei este dotată la fel ca şi cea de la maximă
\n siguranţă şi la fel de degradată. Unul dintre
\n deţinuţi şi-a exprimat nemulţumirea că nu ştie
\nc\u00e2ţi bani c\u00e2ştigă \u00een urma muncii depuse.<\/p>\n

La secţia I \u2013 a cu regim semideschis, \u00een camera 105 erau 13
\n deţinuţi şi 21 de paturi deci din nou ocupare inutilă a
\n spaţiului liber. Ca şi \u00een restul penitenciarului, saltelele erau
\n vechi şi degradate, făc\u00e2nd, practic, ineficientă orice
\n dezinsecţie.\u00a0 Deţinuţii
\n din această cameră nu ies la muncă (nu au unde) şi atunci
\n stau 5-6 ore zilnic \u00een curtea de plimbare (unde nu pot desfăşura
\n nicio activitate sportivă). Uşile camerelor de pe secţie sunt
\n deschise de la deşteptare (ora 6.00) p\u00e2nă la stingere (ora 22.00), cu
\n excepţia momentelor c\u00e2nd se servesc mesele, şi deţinuţii
\n pot circula liber \u00een interiorul secţiei. Dacă toţi\u00a0 deţinuţii dintr-o cameră ies
\n la muncă, uşa se \u00eencuie p\u00e2nă la revenirea lor. Deţinuţii
\n din camera vizitată s-au pl\u00e2ns de şobolani şi g\u00e2ndaci şi de
\n faptul că nu au niciun spaţiu unde să-şi depoziteze
\n alimentele fiind nevoiţi să le păstreze sub paturi, \u00een cutii de
\n carton, uşor accesibile insectelor şi şobolanilor. Unul dintre
\n deţinuţi a reclamat faptul că de mai bine de un an solicită
\n să fie scos la raport şi primit \u00een audienţă de
\n judecătorul delegat şi niciunul dintre aceste lucruri nu s-a
\nrealizat. \u00a0<\/p>\n

\u00cen curţile de plimbare, reprezentantele asociaţiei au stat de
\n vorbă cu deţinuţi de la camerele 504 şi 515 care au
\n reclamat că, pe l\u00e2ngă şobolani, g\u00e2ndaci şi păduchi, ar
\n avea şi ploşniţe şi că au trecut mai mult de două
\nluni de la ultima dezinsecţie.<\/p>\n

Secţia a VII-a este destinată regimului deschis. \u00cen cele 3 camere
\n spaţioase sunt cazaţi 40 de deţinuţi care stau mai mult \u00een
\n curtea prevăzută cu umbrar, mese şi bănci din lemn. De
\n acest regim beneficiază persoanele cu pedepse definitive mai mici de un an <\/i>(la Jilava erau doar
\n doi sau trei \u00een această situaţie) şi deţinuţii cu
\n bună purtare care mai au un an p\u00e2nă la prezentarea \u00een faţa
\n comisiei de liberare condiţionată. Ei ar trebui să meargă
\n la muncă singuri, fără pază şi să primească
\n la ieşirea din penitenciar telefoanele mobile personale şi bani de
\n buzunar. Ar trebui să respecte \u00eentocmai programul de lucru, traseul de
\n deplasare stabilit şi să facă mici cumpărături doar \u00een
\n anume magazine de pe traseu. Din păcate, niciunul din aceste avantaje ale
\n regimului deschis nu<\/i> se aplică
\n la Jilava: deţinuţii ies la muncă numai <\/i>la gospodăria agro-zootehnică a penitenciarului
\n unde lucrează şi persoane de la regimul semideschis care nu au drept
\n nici la telefoane, nici la sume de bani. \u00cen consecinţă, nici celor de
\n la regimul deschis\u00a0 nu li permite
\n să \u00eeşi ia telefoanele mobile şi, desigur, nici bani (cu care oricum
\n nu ar avea ce face pentru că nu există magazine \u00een zonă). \u00cen
\n plus, ei muncesc cu pază <\/i>pentru
\ncă aşa prevede regulamentul pentru cei de la semideschis. <\/p>\n

Dacă aceşti deţinuţi doresc să plece din
\n penitenciar pentru motive personale, ei trebuie să urmeze exact
\n aceeaşi procedură greoaie ca şi ceilalţi pentru a
\n obţine \u00eenvoiri: recomandare scrisă de la şeful punctului de
\n lucru, avizată mai \u00eent\u00e2i de şeful secţiei de deţinere
\n şi apoi de o comisie care se \u00eentruneşte odată pe lună.
\n Administraţia penitenciarului nu are
\n obligaţia de a informa deţinuţii cu privire la decizia
\n luată (aprobare sau respingere). <\/i>Practic, un deţinut află
\n că i s-a aprobat \u00eenvoirea doar c\u00e2nd i se spune să se
\n pregătească de plecare!\u00a0 Iar
\n \u00een caz de respingere, deţinutului nu
\n <\/i>i se comunică motivul. Lucrurile nu au stat \u00eentotdeauna aşa la
\n Jilava: a existat o perioadă \u00een care deţinuţii care solicitau
\n \u00eenvoiri erau audiaţi de comisie şi, desigur, aflau imediat
\n rezultatul, inclusiv motivul unui eventual refuz. Mai mult, membrii comisiei se
\n interesau şi dacă familia ar fi de acord cu vizita.\u00a0 APADOR-CH
\n solicită revenirea la aceste bune practici, chiar cu riscul lungirii
\n duratei de lucru a comisiei sau măcar informarea imediată a celor
\n interesaţi cu privire la decizii, inclusiv motivul unei eventuale
\nrespingeri. <\/i><\/p>\n

\u00cen sprijinul celor de mai sus, asociaţia semnalează cazul special
\n (dar, cu siguranţă, nu singular)al deţinutului Ayesh Wajdi, născut \u00een 1985, de la secţia \u00een
\n regim deschis, care susţine că şeful punctului de lucru ar fi \u00eenaintat administraţiei
\n penitenciare şapte recomandări
\n pentru \u00eenvoirea sa dar că primit doar dreptul la pachete şi vizite
\n suplimentare. <\/i>Conducerea penitenciarului a precizat pentru reprezentantele
\n APADOR-CH că ultima recomandare a fost analizată de comisie \u00een
\n aprilie a.c. şi s-a decis, \u00een
\n unanimitate<\/i>, să i se acorde o
\n \u00eenvoire de 24 de ore. <\/b>Ulterior, directorul penitenciarului a cerut revizuirea aprobării, <\/i>deoarece s-ar
\n fi descoperit \u00een dosarul de penitenciar al deţinutului un document dat\u00e2nd
\n din 2006, prin care o judecătorie din Bucureşti cerea parchetului de
\n pe l\u00e2ngă Tribunalul Bucureşti să facă cercetări
\n \u00eentr-un caz de t\u00e2lhărie \u00een care ar fi fost implicat Wajdi (se pare că
\n ar fi vorba despre o altă faptă dec\u00e2t cea pentru care este condamnat
\n \u00een prezent). Acea adresă a
\n judecătoriei nu a fost urmată de nicio procedură, cum ar fi fost
\n normal: nu există citaţie,
\n audiere şi, evident, nici soluţie a parchetului. <\/b><\/i>Cu toate
\n acestea, simpla existenţă a documentului poate fi interpretată
\n \u00een sensul că deţinutul ar avea o \u201eafacere judiciară pe rol\u201d,
\n situaţie \u00een care, potrivit regulamentului nu <\/i>i se poate acorda \u00eenvoirea. APADOR-CH \u00eenţelege că
\n administraţia penitenciară nu
\n are p\u00e2rghii legale <\/i>pentru a interveni \u00een astfel de situaţii. Dar este
\n cert că dacă deţinutul ar fi fost
\n informat despre existenţa acelui document, el ar fi fost primul interesat să \u00eeşi clarifice
\nsituaţia juridică. <\/b><\/i><\/p>\n

Tot la regim deschis s-a mai semnalat un caz de factură cu totul
\n diferită: deţinutul Nicolae Adrian Dechiu a fost transferat de la Penitenciarul
\n Iaşi la Jilava, pentru o \u201eafacere judiciară\u201d. La Iaşi, a urmat
\n timp de două luni un curs de calificare \u00een meseria de t\u00e2mplar iar examenul
\n pentru obţinerea diplomei are loc exact \u00een această perioadă c\u00e2nd
\n el este la Jilava. A aflat că nu \u00eeşi poate susţine examenul
\n dec\u00e2t la Iaşi şi a solicitat retransferarea. Deţinutul era
\n \u00eengrijorat că nu primise \u00eencă răspuns şi că ar putea
\nrata diploma. <\/p>\n

Deţinuţii de la secţia de regim deschis s-au mai pl\u00e2ns de
\n faptul că durează foarte mult p\u00e2nă se efectuează un
\n transfer şi de faptul că nu au niciun fel de informaţii despre
\n acte administrative care \u00eei privesc. Spre exemplu, unul dintre
\n deţinuţi care fusese de cur\u00e2nd transferat de la alt penitenciar
\n primise din partea comisiei pentru acordarea recompenselor de la respectivul
\n penitenciar, \u00eenvoire pentru două zile pentru a putea participa la nunta
\n surorii sale. Deţinutul era \u00eengrijorat că se apropia data la care ar
\n fi urmat să beneficieze de \u00eenvoire şi nu ştia nici măcar
\ndacă recompensa primită \u00eenainte de transfer mai era valabilă. <\/p>\n

 <\/p>\n

9.     
\n Sectorul
\n\u201evizite\u201d, corespondenţă, telefoane<\/p>\n

La sectorul \u201evizite\u201d s-a amenajat o \u00eencăpere separată,
\n destinată exclusiv \u00eent\u00e2lnirilor dintre deţinuţi şi
\n avocaţi, pe sistemul de cabină cu separator de plexiglas şi
\n tăviţe mobile pentru acte. Sunt trei astfel de cabine cu şase
\n scaune. APADOR-CH apreciază efortul administraţiei dar
\n semnalează şi pericolul \u00eencălcării principiului confidenţialităţii<\/i> \u00een situaţia \u00een
\n care doi sau trei avocaţi ar discuta cu clienţii lor concomitent <\/i>(cabinele nu sunt \u00eenchise
\n şi este foarte posibil ca unii să audă ce discută
\n ceilalţi). Ofiţerii păreau foarte siguri că astfel
\n coincidenţe nu pot avea loc dar dacă este aşa, atunci de ce s-au
\n montat trei cabine \u00een loc de una
\nsingură<\/i>?<\/p>\n

Vizita \u00een camera cu mese fără
\n <\/i>separatoare este regula pentru deţinuţii de la regimurile
\n semideschis şi deschis, dar poate fi acordată \u2013 cu aprobarea
\n conducerii \u2013 şi altor categorii. Ofiţerul care asigură
\n supravegerea este prezent \u00een \u00eencăpere pe durata vizitei şi este
\n evident că poate auzi discuţiile \u00eentre deţinuţi şi
\nvizitatori. <\/p>\n

Pentru cei de la regimurile \u00eenchis,\u00a0
\n de maximă siguranţă şi pentru arestaţii
\n preventiv vizitele au loc\u00a0 la cabine cu
\n separatoare de plexiglas şi telefoane interioare (\u00een total 11). \u201ePerla
\n coroanei\u201d sunt cele două camere, frumos aranjate şi dotate cu
\n televizoare şi frigider, pentru vizitele intime. Fiecare vizită
\n intimă durează două ore (există un sistem electronic de
\n anunţare a beneficiarilor cu 10 minute \u00eenainte de expirarea timpului). Un
\n deţinut poate solicita o astfel de vizită o dată la trei luni,
\n dacă \u00eendeplineşte anumite criterii (să nu fi avut \u00eenvoire \u00een
\n ultimele trei luni, să nu aibă \u201eafaceri\u201d pe rol şi, desigur,
\n să nu fi fost sancţionat pentru abateri disciplinare). Vizitele de
\n acest gen \u2013 \u00eentre trei-şase pe săptăm\u00e2nă – au loc, de
\nregulă, s\u00e2mbăta şi duminica.<\/p>\n

Nu au existat pl\u00e2ngeri cu privire la corespondenţa prin poştă. <\/i>Deţinuţii
\n depun scrisorile \u00een plic \u00eenchis direct \u00een cutia poştală.
\n Conţinutul cutiei este preluat de poştaş, \u00een prezenţa
\n unui\u00a0 agent care are strict rolul de
\n\u00eensoţitor.<\/p>\n

\u00cen privinţa accesului deţinuţilor la telefoanele publice, Penitenciarul
\n Jilava a ajuns la o soluţie mai acceptabilă dec\u00e2t \u00een cele mai multe
\n penitenciare \u00een care nu <\/i>s-au instalat
\n cabine separate: toate telefoanele publice (opt) au fost mutate la intrarea \u00een
\n secţia a I-a, cu un singur agent de penitenciar ca supraveghetor. Este
\n evident că agentului \u00eei este practic imposibil să audă ce
\n vorbesc opt oameni deodată şi
\n deci se diminuează suspiciunea că ar putea transmite mai departe ce
\n anume discută deţinuţii. <\/i>Legea nr. 275\/2006 precizează
\n \u00een mod expres că supravegherea
\n convorbirilor telefonice, ale \u00eent\u00e2lnirilor cu avocaţii şi cu familia
\n trebuie să fie exclusiv
\n vizuală <\/b><\/i>\u00a0dar, din
\n păcate, nu se aplică dec\u00e2t \u00een puţine penitenciare. Oricum, la
\n Jilava situaţia este aproape acceptabilă, deşi intenţia
\n iniţiatorilor măsurii a fost de a degreva agenţii de pe
\n secţii de sarcina escortării şi supravegherii şi nicidecum
\n protejarea confidenţialităţii discuţiilor telefonice ale
\ndeţinuţilor.<\/p>\n

 <\/i><\/p>\n

CONCLUZII<\/p>\n

\u00b7       
\n Deşi la
\n Jilava\u00a0 s-au luat unele măsuri
\n pentru \u00eembunătăţirea condiţiilor de deţinere
\n (instalarea aparatelor de filtrat apa, spaţii de plimbare suficiente \u2013 dar
\n lipsite de dotări pentru exerciţii fizice \u2013 \u00eenceperea
\n proiectului-pilot de schimb de seringi – cu rezervele exprimate mai sus – etc.) problema cea mai gravă, care trebuie
\n urgent rezolvată, este cea a condiţiilor
\n igienico-sanitare (subsol inundat, invazia şobolanilor, g\u00e2ndacilor,
\n păduchilor, ploşniţelor). <\/b><\/i>APADOR-CH solicită ANP să dispună amenajarea \u00een regim de
\n urgenţă a noii\u00a0 locaţii
\n din Pantelimon, iar dacă Jilava va răm\u00e2ne secţie (secţii)
\nde deţinere, să aloce fonduri pentru reparaţii capitale<\/b><\/i> ;<\/p>\n

\u00b7       
\n Este
\n stringent necesară angajarea unei firme de dezinsecţie\/deratizare
\n care să acţioneze intensiv pentru st\u00e2rpirea şobolanilor şi
\ninsectelor;<\/p>\n

\u00b7       
\n APADOR-CH
\n cere administraţiei penitenciarului să se ocupe, cu prioritate, de
\n găsirea unor locuri de muncă \u00een
\n afara penitenciarului, pentru deţinuţii de la regimul deschis. Numai
\n \u00een acest fel se vor respecta, cu adevărat, prevederile legii cu privire la
\nacest tip de regim de executare a pedepsei.<\/i><\/p>\n

 <\/p>\n

Alte concluzii şi recomandări sunt incluse \u00een raport.<\/p>\n

 <\/p>\n

Manuela Stefănescu\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Maria Andreescu<\/p>\n

Raspunsul ANP in acest caz <\/p>\n

\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Două reprezentante ale APADOR-CH au vizitat Penitenciarul Bucureşti Jilava pe data de 12 iunie 2008. <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[15],"tags":[],"class_list":["post-1929","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-monitorizarea-conditiilor-de-detentie-penitenciare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1929","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1929"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1929\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1929"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1929"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1929"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}