{"id":1930,"date":"2009-02-06T00:00:00","date_gmt":"2009-02-06T00:00:00","guid":{"rendered":"http:\/\/www.apador.org\/seamus\/raport-privind-vizita-in-penitenciarul-giurgiu-3\/"},"modified":"2009-02-06T00:00:00","modified_gmt":"2009-02-06T00:00:00","slug":"raport-privind-vizita-in-penitenciarul-giurgiu-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/apador.org\/en\/raport-privind-vizita-in-penitenciarul-giurgiu-3\/","title":{"rendered":"Raport privind vizita \u00een penitenciarul Giurgiu"},"content":{"rendered":"

Sorry, this entry is only available in Rom\u00e2n\u0103<\/a>. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.<\/p>

<\/p>\n

La data de 6
\n februarie 2009 două reprezentante ale APADOR-CH au vizitat penitenciarul
\n Giurgiu. Vizita anterioară avusese loc la data de 12 octombrie 2005.<\/p>\n

1.      Date generale<\/i><\/b><\/p>\n

Administraţia
\n Naţională a Penitenciarelor a declanşat operaţiunea de reorganizare a
\n penitenciarelor prin specializarea pe anumite tipuri de regim de executare a
\n pedepselor. \u00cen prezent, majoritatea penitenciarele au toate cele patru regimuri
\n de executare a pedepselor \u2013 maximă siguranţă, \u00eenchis, semideschis şi deschis \u2013
\n ceea ce crează probleme, pentru că regulile privind paza, scoaterea la muncă,
\n activităţile cultural-educative diferă \u00een funcţie de regim. \u00cen plus, spaţiile
\n de deţinere aşa cum au fost construite permit cu greu separarea pe regimuri.
\n Măsura este aşadar bine venită mai ales pentru deţinuţii \u00een regim semideschis
\n sau deschis care, \u00een condiţiile actuale, nu beneficiază dec\u00e2t parţial de
\n avantajele prevăzute de Legea nr. 275\/2006. De exemplu: penitenciarul Jilava \u2013
\n Bucureşti va avea numai deţinuţi \u00een regim semideschis şi deschis, iar Rahova \u2013
\n arestaţi preventiv şi deţinuţi \u00een regim \u00eenchis.\u00a0\u00a0 <\/b><\/p>\n

Penitenciarul
\n Giurgiu, penitenciar de maximă siguranţă, care primea p\u00e2nă de cur\u00e2nd deţinuţi
\n \u00eencadraţi \u00een toate tipurile de regimuri de detenţie, va caza \u00een viitorul
\n apropiat toţi deţinuţii \u00eencadraţi \u00een regimul de maximă siguranţă din Bucureşti,
\n Ilfov, Giurgiu şi Teleorman. La momentul vizitei \u00eencă se mai aflau \u00een
\n penitenciar deţinuţi din regimurile deschis şi semideschis \u00eensă aceştia urmează
\n a fi transferaţi la alte penitenciare (majoritatea la penitenciarul
\n Bucureşti-Jilava). <\/p>\n

O problemă cel
\n puţin discutabilă o constituie \u00eencadrarea unei părţi a deţinuţilor din regimul
\n de maximă siguranţă \u00eentr-o categorie distinctă şi anume \u201ecu grad sporit de risc\u201d
\n \u2013 deţinuţii din secţia de deţinere III C. APADOR-CH consideră un abuz\u00a0 această
\n clasificare precum şi aplicarea unor măsuri speciale faţă de deţinuţii astfel
\n clasificaţi deoarece\u00a0 Legea nr. 275\/2006 nu prevede dec\u00e2t \u00eencadrarea \u00een unul
\n din regimurile de detenţie. Este evident că nici regulamentul de aplicare, nici
\n alte eventuale reglementări\u00a0 (ale MJ, ANP) nu pot adăuga la lege.\u00a0 APADOR-CH
\n solicită Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor clarificări cu privire la
\n temeiul legal al \u00eempărţirii deţinuţilor de la maximă siguranţă de la Giurgiu \u00een
\n două categorii precum şi informaţii cu privire la aplicarea aceastei \u201ereguli\u201d
\n şi \u00een alte penitenciare.<\/p>\n

Penitenciarul
\n constă din patru corpuri de deţinere, o clădire administrativă, blocul
\n alimentar şi o clădire amenajată ca atelier de t\u00e2mplărie. Construcţia unui nou
\n corp destinat administraţiei\u00a0 a fost finalizată iar clădirea urmează să fie
\n dată \u00een folosinţă după dotarea cu mobilier.<\/p>\n

\u00cen privinţa personalului
\n penitenciarului, conform statisticii furnizate de directorul adjunct, \u00een
\n sectorul operativ lucrau la data vizitei 229 de persoane (sau 223 cum rezultă
\n din adunare) din care 123 la supraveghere, 21 la escortare, 63 la acces, pază
\n şi perimetru. Grupa de intervenţie este formată din 16 agenţi.\u00a0 La cabinetul
\n medical erau \u00eencadraţi cinci medici şi şase asistenţi medicali iar serviciul
\n educativ avea 13 angajaţi.\u00a0 Este evidentă disproporţia dintre numărul
\n angajaţilor de la operativ pe de o parte şi cel al personalului de la
\n serviciile medicale şi socio-educative, pe de alta. Este o problemă veche a
\n \u00eentregului sistem penitenciar cu repercusiuni negative directe asupra
\n reintegrării \u00een comunitate a deţinuţilor liberaţi.<\/p>\n

2.      Efective, spaţii de deţinere, curţile de plimbare<\/i><\/b><\/p>\n

Efectivul total
\n de deţinuţi la data vizitei era de 1202 persoane (1145 bărbaţi şi 57 femei) la
\n o capacitate legală de 1722 de paturi. După v\u00e2rstă, efectivele se prezentau
\n după cum urmează: patru deţinuţi minori, 75 de tineri şi 1123 de majori. <\/p>\n

Repartizarea pe
\n regimuri de detenţie:<\/p>\n

\u00b7        Regim de maximă siguranţă \u2013 309, din
\n care 29 condamnaţi la detenţiune pe viaţă<\/p>\n

\u00b7        Regim \u00eenchis \u2013 608<\/p>\n

\u00b7        Regim semideschis \u2013 120<\/p>\n

\u00b7        Regim deschis \u2013 38<\/p>\n

Restul de 127 de
\n deţinuţi erau fie arestaţi preventiv (103) fie la \u00a0carantină (24). <\/p>\n

Cele mai multe
\n locuri de deţinere (1500)\u00a0 sunt \u00een camere de şase paturi a căror suprafaţă este
\n de 15,13 m.p. la care se adaugă un hol (2,52 m.p.) şi baia (3,60 m.p.).
\n Raportat la criteriul celor 6 m cubi de aer\/deţinut situaţia ar fi \u00een standarde
\n \u00eensă dacă se raportează suprafaţa totală la recomandările Comitetului pentru
\n Prevenirea Torturii din cadrul Consiliului Europei de a asigura 4 m.p. \/deţinut
\n reiese faptul că la penitenciarul Giurgiu există supraaglomerare. Raport\u00e2nd
\n numai suprafaţa efectivă a camerelor de deţinere la numărul de persoane se
\n obţin numai 2,52 m.p. per deţinut. \u00cen penitenciar mai sunt şi camere de c\u00e2te
\n două paturi dotate cu chivetă şi WC turcesc, cu o suprafaţă de aproximativ şase
\n m.p.<\/p>\n

Deţinuţii de la
\n secţia de maximă siguranţă \u201ecu grad de risc sporit\u201d şi condamnaţii pe viaţă
\n folosesc pentru plimbare nişte cuşti metalice amenajate pe acoperişul secţiei.
\n Restul persoanelor private de libertate au la dispoziţie două curţi betonate
\n amenajate la nivelul solului. La momentul vizitei \u00een una dintre aceste curţi se
\n aflau cam 25 de deţinuţi din care c\u00e2ţiva se jucau cu o minge. Penitenciarul
\n dispune şi de o curte cu iarbă pe care deţinuţii ar vrea să o utilizeze (mai
\n ales pentru fotbal) \u00eensă conducerea penitenciarului a decis să nu le permită
\n accesul la aceasta justific\u00e2nd că deţinuţii primeau diverse obiecte interzise
\n aruncate peste gard. APADOR-CH consideră că această problemă ar putea fi foarte
\n simplu rezolvată prin supra\u00eenălţarea gardului. Programul de plimbare este de o
\n oră şi jumătate zilnic.<\/p>\n

\u00cen penitenciar
\n sunt amenajate mai multe cluburi, niciunul dintre ele utilizat \u00een momentul
\n vizitei. Cluburile sunt dotate cu televizor şi masă de ping-pong iar unele
\n dintre ele dispun şi de aparate de gimnastică.<\/p>\n

3.      Vizita \u00een penitenciar \u2013 discuţii cu deţinuţii<\/b><\/p>\n

3.1.            Secţia
\n III C \u2013 Regimul de maximă siguranţă, deţinuţi cu \u201egrad de risc sporit\u201d. <\/b>Toţi deţinuţii din secţia III C sunt cazaţi \u00een camere de două paturi,
\n c\u00e2te unul, maxim doi \u00een cameră. Camerele au aproximativ şase m.p. şi sunt
\n dotate cu chiuvetă şi WC turcesc. Duşurile sunt la comun \u00eentr-o sală insalubră cu
\n patru ţevi fără site şi grătare din lemn putrezit. Deţinuţii au dreptul la duş
\n de două ori săptăm\u00e2nal. Secţia are şi un club cu TV şi masă de ping-pong,
\n neutilizat la momentul vizitei, ca de altfel toate sălile amenajate drept
\n cluburi.<\/p>\n

\u00centr-o cameră destinată
\n izolării, reprezentantele APADOR-CH au discutat cu Cătălin Simionescu care a
\n afirmat că nu este pedepsit cu izolarea, ci a solicitat să fie singur \u00een
\n cameră. Deţinutul Simionescu, confuz şi cu dificultăţi \u00een a se exprima, a
\n prezentat acte din care reiese că are un handicat \u201eaccentuat\u201d lucru confirmat
\n şi de documentele din dosarul său medical \u00een care se consemnează că are
\n diagnosticul \u201etulburare de personalitate, instabil, impulsiv, refuză
\n tratamentul\u201d. APADOR-CH consideră că deţinutul este grav bolnav şi că locul lui
\n nu este \u00eentr-un penitenciar ci \u00eentr-o instituţie medicală unde să poată primi
\n tratament de specialitate, mai ales că penitenciarul nu dispune de un
\n psihiatru.<\/p>\n

\u00cen camera 327 C
\n se afla deţinutul Alexandru Rădulescu care a sesizat patru probleme:
\n restr\u00e2ngerea dreptului la corespondenţă (prin faptul că nu are posibilitatea de
\n a trimite scrisori cu confirmare de primire), insuficienta şi proasta calitate
\n a hranei reci, faptul că a fost prezentat unei instanţe \u00een condiţiile \u00een care
\n era suspect de TBC şi, mai ales, faptul că personalul
\n penitenciarului obişnuieşte să folosească abuziv forţa fizică faţă de
\n persoanele private de libertate.<\/b> \u00cen acest context, Alexandru
\n Rădulescu a relatat circumstanţele ultimului incident violent petrecut la
\n penitenciarul Giurgiu.<\/p>\n

Incidentul violent din data de 27 ianuarie 2009 din secţia III
\n C \u2013 regim de maximă siguranţă \u201ecu grad sporit de risc\u201d\u00a0 <\/i><\/b><\/p>\n

Alexandru
\n Rădulescu a spus că pe 27 ianuarie a auzit zgomote violente şi ţipete pe holul
\n secţiei ceea ce l-a făcut să presupună că are loc o bătatie. A ciocănit
\n insistent \u00een uşa camerei de deţinere şi a strigat,\u00a0 moment \u00een care doi agenţi
\n au deschis uşa, l-au scos pe hol, l-au \u00eencătuşat, l-au tr\u00e2ntit la păm\u00e2nt şi
\n l-au lovit \u00een mod repetat cu pumnii, picioarele şi bastoanele din dotare.
\n Alexandru Rădulescu a afirmat că, \u00een acelaşi timp, cel puţin alţi trei deţinuţi
\n erau bătuţi de către agenţi (aproximativ şase agenţi din care cel puţin doi
\n mascaţi).\u00a0\u00a0\u00a0 <\/p>\n

Varianta
\n şefului secţiei de maximă siguranţă<\/b>: acesta a
\n confirmat producerea unui incident violent \u00een data de 27 februarie \u00eensă a
\n afirmat că nimeni nu l-a lovit pe Alexandru Rădulescu\u00a0 şi că nici măcar nu a
\n fost deschisă uşa camerei sale. Potrivit acestuia, conflictul s-a declanşat
\n spontan \u00een momentul \u00een care pe holul secţiei s-au \u00eent\u00e2lnit două grupuri a c\u00e2te
\n trei deţinuţi. O persoană din primul grup \u00a0a sărit să-i agreseze pe cei trei
\n din celălalt grup. Şeful secţiei a mai afirmat că grupa de intervenţie a
\n acţionat rapid pentru separarea celor patru care se băteau şi că violenţele
\n s-ar fi potolit \u00een c\u00e2teva minute, fără să fie folosită forţa excesivă. La
\n momentul \u00eencetării conflictului, a afirmat şeful secţiei, Alexandru Rădulescu
\n ar fi \u00eencercat să declanşeze o revoltă \u00een penitenciar instig\u00e2ndu-i pe ceilalţi
\n deţinuţi să bată \u00een uşile camerelor şi să strige. Mai mult, Alexandru Rădulescu
\n ar fi fost agresiv cu agentul care s-a dus la uşa camerei să \u00eel calmeze şi ar
\n fi \u00eencercat să-l lovească prin vizetă cu un obiect neidentificat. Conflictul
\n s-ar fi stins de la sine, agenţii de pază neintervenind \u00een niciun fel \u00eempotriva
\n lui Rădulescu.<\/p>\n

Din
\n relatările altor persoane private de libertate reiese faptul că incidentul a
\n pornit \u00eentr-adevăr de la \u00eencercarea unuia dintre deţinuţi de a agresa alţi trei
\n deţinuţi \u00eensă pentru calmarea spiritelor a fost folosită forţa<\/b>. Deşi \u00een registrul de consultaţii de la cabinetul medical se
\n consemnează (referitor la cei patru \u201eactori principali\u201d), \u201efără urme de
\n violenţă\u201d, se pare că doi dintre ei au obţinut certificate medico-legale care
\n atestă faptul că au fost loviţi. Al treilea agresor se află \u00een prezent la un
\n spital penitenciar deoarece ar fi luat 40 de pastile diazepam \u00een \u00eencercarea de
\n a evita pedeapsa cu izolarea.<\/p>\n

Chiar şi
\n conducerea penitenciarului, prin directorul
\n adjunct, a confirmat o parte dintre acuzaţiile lui Alexandru Rădulescu
\n (contrazic\u00e2nd astfel declaraţiile şefului de secţie) recunosc\u00e2nd că agenţii de
\n pază au deschis uşa camerei deţinutului şi au utilizat cătuşele pentru a-l
\n imobilza.<\/b>\u00a0 Directorul a insistat \u00eensă asupra faptului că intervenţia
\n ar fi fost regulamentară şi că folosirea forţei şi a cătuşelor ar fi fost
\n necesare \u00een raport cu gravitatea situaţiei.<\/p>\n

APADOR-CH are
\n convingerea că \u00een incidentul din 27 ianuarie 2009 a existat o intervenţie \u00een
\n forţă a personalului penitenciarului cel puţin excesivă dacă nu abuzivă. Iar
\n prelungirea represaliilor şi după <\/i>separarea
\n agresorilor \u00eentruneşte condiţiile unui tratament
\n inuman şi degradant.<\/i> Declaraţiile contradictorii ale responsabililor
\n penitenciarelor nu fac dec\u00e2t să confirme acest lucru. Date fiind şi alte
\n reclamaţii privind intervenţii anterioare, de acelaşi gen, ale agenţilor,\u00a0 APADOR-CH cere ANP să investigheze cu imparţialitate
\n şi promptitudine comportamentul agenţilor şi ofiţerilor de la secţia de maximă
\n siguranţă şi să \u00eei sancţioneze pe cei care se fac vinovaţi de reacţii excesive
\n şi de tratament inuman şi degradant. <\/i><\/p>\n

De asemenea,
\n APADOR-CH solicită judecătorului delegat cu
\n executarea pedepselor să urmărească \u00een mod special şi permanent modul \u00een care
\n sunt trataţi deţinuţii de la maximă siguranţă.<\/i> <\/p>\n

3.2.            Secţia II
\n C – regim de maximă siguranţă, fară \u201egrad sporit de risc\u201d. <\/b>Deţinuţii din secţie sunt cazaţi \u00een marea lor majoritate \u00een camere de
\n c\u00e2te şase paturi \u00eensă există şi deţinuţi care, la solicitarea lor sunt singuri
\n \u00een camere de două paturi. Persoanele private de libertate de pe această secţie
\n au posibilitatea de a munci confecţion\u00e2nd \u00eencălţăminte şi beneficiază de
\n reducerea duratei pedepsei precum şi de un venit propriu. De semnalat ca
\n iniţiativă lăudabilă faptul că la penitenciarul Giurgiu deţinuţii sunt
\n informaţi cu privire la sumele de bani disponibile \u00een conturile personale. Cu
\n toate acestea există \u00eencă nelămuriri cu privire la sumele cuvenite. De exemplu,
\n deţinuţii de la camera 223C nu ştiau \u00een ce temei legal li se reţine 16% din
\n suma ce le revine, consider\u00e2nd că at\u00e2ta vreme c\u00e2t nu au carte de muncă, venitul
\n lor nu ar trebui impozitat precum un salariu. APADOR-CH a primit asigurări din
\n partea directorului adjunct că se va
\n identifica baza legală pentru reţinerea de 16% şi că deţinuţii vor fi informaţi
\n asupra acestei probleme.<\/i><\/p>\n

Deţinuţii din
\n camera 229C (condamnaţi la detenţiune pe viaţă), transferaţi de cur\u00e2nd de la
\n penitenciarul Rahova, erau mulţumiţi de faptul că la penitenciarul Giurgiu au
\n posibilitatea să muncească. Ei au reclamat faptul că nu au avut acest drept
\n p\u00e2nă la transfer,\u00a0 consider\u00e2nd că imposibilitatea de a munci şi inexistenţa
\n unor programe \u00een care să se poată implica le-au redus semnificativ şansele
\n pentru eventuala liberare condiţionată, după executarea a 20 de ani din
\n pedeapsă. Ei s-au mai pl\u00e2ns şi de faptul că sunt trataţi diferit faţă de alţi
\n deţinuţi din regimul de maximă siguranţă (deşi Legea nr. 275\/2006 nu prevede
\n aşa ceva)\u00a0 \u00een sensul că , spre exemplu, ies la plimbare separat \u00een cuştile
\n amenajate pe clădire şi nu \u00een curţile de la nivelul solului.<\/b> Un alt motiv de nemulţumire este şi acela
\n că nu <\/i>sunt chemaţi la comisiile
\n de individualizare a regimului şi că repartizarea se bazează doar pe criterii
\n generale fără a se analiza comportamentul fiecărui deţinut. Unul dintre
\n deţinuţii din această cameră şi-a exprimat nemulţumirea faţă de faptul că a
\n fost mutat la Giurgiu (el fiind din Bucureşti) lucru ce i-ar \u00eempiedica soţia să
\n \u00eel viziteze la fel de des ca la Bucureşti.<\/p>\n

3.3.            Secţia
\n pentru femei <\/b><\/p>\n

APADOR-CH a
\n constatat că la secţia pentru femei deţinutele care sunt \u00eencadrate \u00een regimul
\n semideschis sunt \u00een permanenţă \u00eencuiate \u00een camere fapt care contravine
\n specificului regimului. Faptul că persoanele private de libertate care \u00eeşi
\n execută pedeapsa \u00een regimul semideschis au, conform legii, dreptul de a circula
\n liber prin secţia de deţinere nu pare a conta pentru responsabilii
\n penitenciarului. Aceştia afirmă că, deoarece toate camerele pentru femei sunt
\n pe acelaşi hol este imposibil să lase camerele deţinutelor din regim
\n semideschis descuiate pentru că acestea ar avea posibilitatea de a interacţiona
\n cu deţinutele de la regimurile \u00eenchis şi maximă siguranţă. \u00cen opinia APADOR-CH
\n este vorba de comoditatea responsabililor penitenciarului care, prin simpla
\n instalare a unui grilaj metalic, ar putea organiza un spaţiu separat pentru
\n regimul semideschis realiz\u00e2nd astfel respectarea drepturilor conferite de lege.<\/p>\n

Reprezentantele
\n APADOR-CH au vizitat camera 315D unde au discutat cu şase deţinute. Acestea
\n s-au declarat \u00een general mulţumite de regimul de detenţie semnal\u00e2nd numai
\n următoarele aspecte: distribuţia apei calde se face doar de două ori pe
\n săptăm\u00e2nă timp de două ore iar programele cultural-educative sunt prea puţine.<\/p>\n

3.4.            Minorii<\/b><\/p>\n

La data vizitei
\n \u00een penitenciarul Giurgiu erau \u00eencarceraţi patru minori, toţi băieţi, \u00eempărţind
\n o cameră de şase paturi. Camera era neaerisită, umedă şi mirosind greu din
\n cauza mizeriei din grupul sanitar. De altfel şi minorii şi hainele lor şi
\n lenjeria de pe paturi erau murdare. Nu s-au pl\u00e2ns de nimic \u00eensă este foarte
\n clar că nu beneficiază de niciun fel de program dedicat categoriei lor
\n speciale, singurele activităţi pe care le desfăşoară fiind plimbarea zilnică (o
\n oră şi jumătate) şi ieşirea săptăm\u00e2nală la club. Niciunul dintre ei nu urma
\n cursurile şcolare. APADOR-CH reaminteşte faptul că minorii sunt o categorie
\n vulnerabilă care necesită atenţie sporită şi trebuie implicaţi \u00een activităţi
\n educative şi culturale diverse, chiar dacă stau relativ puţin timp \u00een
\n penitenciar. <\/p>\n

4.      Corespondenţă, contacte cu exteriorul <\/b><\/p>\n

\u00cen penitenciar există\u00a0
\n trei cutii poştale fixe şi una mobilă folosită de deţinuţii \u201ecu grad sporit de
\n risc\u201d \u2013 secţia III C. Persoanele private de libertate care nu dispun de bani
\n primesc din partea penitenciarului h\u00e2rtie, plicuri şi timbre. Deţinutul
\n Alexandru Rădulescu şi-a exprimat nemulţumirea că nu are posibilitatea de a
\n efectua expediţii poştale cu confirmare de primire, acestea fiindu-i necesare
\n pentru a putea face dovada petiţionării \u00een faţa instanţelor de judecată. <\/p>\n

La sectorul
\n vizite sunt amenajate cabine speciale din plexiglas. Cele utilizate pentru
\n deţinuţii de la regimul de maximă siguranţă sunt dotate cu sistem de comunicare
\n prin interfon, pentru ceilalţi deţinuţi separarea se realizează printr-un
\n grilaj de s\u00e2rmă care permite comunicarea verbală directă \u00eensă \u00eempiedică
\n schimbul de obiecte. \u00cent\u00e2lnirile minorilor cu familia au loc la mese.
\n Penitenciarul Giurgiu a amenajat şi o cameră pentru vizita conjugală.<\/p>\n

Referitor la
\n primirea de pachete de la aparţinători, se aplică prevederile Ordinului MJ nr.
\n 2714\/2008 care limitează conţinutul unui pachet la 10 kg de alimente, 6 kg de
\n fructe şi legume proaspete şi 20 l de apă minerală şi\/sau sucuri.<\/p>\n

Grefa se
\n desfăşoară \u00eentr-o cameră special amenajată a cărei uşă este transparentă fapt
\n care permite supravegherea exclusiv vizuală a \u00eent\u00e2lnirii \u00eentre persoana privată
\n de libertate şi avocat. <\/p>\n

Judecătorul
\n delegat nu era prezent la penitenciar \u00een ziua vizitei.<\/p>\n

4.
\n Hrana deţinuţilor<\/b> <\/p>\n

Blocul alimentar
\n se prezintă \u00eentr-o stare \u00een general satisfăcătoare sub aspect igienico-sanitar.
\n Singurele deficienţe de semnalat sunt proasta funcţionare a sistemului de
\n ventilaţie (a apărut deja condens pe tavan) şi starea spălătoarelor pentru
\n veselă şi pentru legume (vechi, din ciment ros, nu tocmai curate). La bucătărie
\n lucrează 18 deţinuţi cărora li se efectuează analize medicale o dată la 6 luni.<\/p>\n

La momentul
\n vizitei \u00een blocul alimentar se pregătea pr\u00e2nzul (trei meniuri pentru trei
\n regimuri: comun, musulmani şi diabetici). Pentru regimul comun se folosiseră
\n 188 de kg de carne de porc, slănină şi subproduse de porc pentru 968 de
\n deţinuţi ceea ce \u00eenseamnă mai puţin de 200 gr per deţinut din care numai 50 gr
\n carne. Alimentele de bază folosite pentru hrana deţinuţilor sunt fasolea şi
\n cartofii pregătite şi sub formă de ciorbă şi sub formă de felul doi (greu de
\n deosebit \u00eentre ele). Diabeticii şi distroficii primesc patru suplimente
\n alimentare zilnic. Reprezentantele asociaţiei au \u00eentrebat despre destinatarii a
\n două tăvi cu pulpe de pui la cuptor. Primul răspuns a fost \u201epopota\u201d iar al
\n doilea, \u201edeţinuţii bolnavi de diabet\u201d (nu a fost clar dacă era vorba de ambele
\n tăvi şi nici cine erau de fapt beneficiarii). Pentru evitarea oricăror
\n suspiciuni, APADOR-CH continuă să susţină ideea externalizării pregătirii\u00a0 hranei pentru deţinuţi.<\/i><\/p>\n

\u00cen afara hranei
\n furnizate de penitenciar şi de pachetele primite de la aparţinători, persoanele
\n private de libertate au posibilitatea de a achiziţiona hrană de la magazinul
\n din incintă \u00een măsura \u00een care dispun de bani. Magazinul era aprovizionat la
\n data vizitei cu toate produsele care se pot achiziţiona \u00een mod obişnuit de la o
\n băcănie de cartier (mezeluri, br\u00e2nzeturi, conserve, legume şi fructe, sucuri,
\n cafea, ţigări) şi afişa preţuri sensibil egale cu o băcănie, dar puţin mai mari
\n dec\u00e2t \u00eentr-un hypermarket.<\/p>\n

Unii deţinuţi au
\n semnalat că atunci c\u00eend sunt prezentaţi \u00een faţa instanţelor primesc hrană rece
\n insuficientă şi de proastă calitate care \u00eenseamnă\u00a0 o bucăţică de br\u00e2nză, o
\n bucăţică de slănină afumată şi patru biscuiţi.<\/p>\n

5.      Munca deţinuţilor<\/b><\/p>\n

Datorită
\n transferării deţinuţilor \u00eencadraţi \u00een regim deschis şi semideschis către alte
\n penitenciare şi lipsei de personal, responsabilii penitenciarului Giurgiu au
\n \u00eenchis (sau urmează să \u00eenchidă) punctele de lucru din exterior. Astfel, p\u00e2nă de
\n cur\u00e2nd un număr de deţinuţi din regimurile aminitite lucrau la Avicola
\n Mihăileşti iar alţii la grădina de zarzavat a penitenciarului. Urmează ca
\n persoanele private de libertate care \u00eeşi execută pedeapsa la Giurgiu să lucreze
\n fie \u00een camere (cos\u00e2nd pantofi, activitate ce se desfăşoară deja) fie la
\n atelierul de t\u00e2mplărie (\u00een măsura \u00een care deţinuţii vor absolvi cursurile de
\n calificare). Scoaterea la muncă a deţinuţilor la grădina de zarzavat se va
\n realiza numai dacă va exista personal suficient care să asigure paza şi
\n supravegherea.\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen toate secţiile de deţinere o parte dintre persoanele
\n private de libertate lucrează la \u00eentreţinerea spaţiilor (curăţenie) şi
\n gospodărire (de ex. distribuirea p\u00e2inii).<\/p>\n

6.      Intervenţie psihosocială<\/b><\/p>\n

Programe, educaţie,
\n cluburi, ieşiri \u00een comunitate<\/p>\n

Serviciul
\n cultural\/educativ avea 13 angajaţi după cum
\n urmează: cinci educatori (ofiţeri şi agenţi), un psiholog, un asistent social,
\n un preot ortodox, un agent tehnic (care se ocupă cu verificarea aparatelor TV
\n şi \u00eentreţinerea unor echipamente), şeful serviciului şi trei agenţi de
\n \u00eensoţire.\u00a0 Personalul specializat care se ocupă cu desfăşurarea activităţilor
\n se reduce la opt oameni: educatorii, psihologul, asistentul social şi preotul
\n ortodox. Ieşirile \u00een comunitate ale persoanelor private de libertate se
\n organizează mai ales cu ocazia unor evenimente – de exemplu pe data de 24
\n ianuarie un grup de deţinuţi\u00a0 a mers la muzeu. <\/p>\n

Este evident că
\n personalul serviciului este insuficient pentru a deservi un efectiv de 1202 de
\n persoane (aflaţi la acest moment \u00een penitenciar) şi cu at\u00e2t mai mult \u00een
\n situaţia \u00een care penitenciarul ar fi ocupat \u00een \u00eentregime \u2013 capacitatea
\n planificată a penitenciarului Giurgiu este de 1772 de locuri.<\/p>\n

Şcolarizarea \u00een
\n penitenciarul Giurgiu se realizează numai p\u00e2nă la nivelul clasei a patra, ceea
\n ce nu este suficient pentru a accesa anumite cursuri de calificare (croitorie,
\n t\u00e2mplărie) pentru care persoanele private de libertate trebuie să fi absolvit
\n \u00eenvăţăm\u00e2ntul gimnazial. De fapt, pentru cei care nu au opt clase absolvite nu
\n există dec\u00e2t varianta de calificare \u00een domeniul construcţiilor. \u00cen plus, \u00een
\n cursul vizitei \u00een penitenciar reprezentantele asociaţiei au \u00eent\u00e2lnit un deţinut
\n recent transferat de la Rahova care s-a pl\u00e2ns de faptul că la Giurgiu nu are posibilitatea
\n de a-şi continua studiile liceale \u00eencepute\u00a0 la Rahova.<\/p>\n

\u00cen afara
\n programelor clasice desfăşurate de Administraţia Naţională a Penitenciarelor
\n (EDUCOLEX, EDUCOSPORT, PROLIB etc.), şeful serviciului cultural\/educativ a
\n enumerat o multitudine de programe proprii penitenciarul care s-ar afla \u00een
\n desfăşurare. Aceste programe se referă la: televiziunea cu circuit \u00eenchis,
\n revista penitenciarului, programul \u201eHobby\u201d (pictură),\u00a0 iniţierea \u00een limba
\n engleză, montarea de piese de teatru cu actori-deţinuţi. Şeful serviciului a
\n menţionat şi două programe speciale pentru femei (\u201eAzi e ziua ta\u201d şi \u201eCum să
\n fim frumoase\u201d) precum şi faptul că un educator lucrează \u00een special cu minorii.
\n Reprezentantele APADOR-CH au serioase \u00eendoieli cu privire la implementarea
\n reală a acestor programe din următoarele motive:\u00a0 cei patru minori aflaţi \u00een
\n penitenciar au declarat că singurele lor activităţi sunt plimbarea şi mersul la
\n club; de cur\u00e2nd fusese ziua de naştere a uneia dintre femei şi nu se organizase
\n vreun eveniment iar programul \u201eCum să fim frumoase\u201d \u00eenseamnă de fapt
\n posibilitatea ca deţinutele să fie tunse şi coafate de o altă deţinută.\u00a0\u00a0 De
\n altfel este greu de crezut că numai opt specialişti (care la momentul vizitei
\n se aflau \u00een birou \u00een faţa calculatorului) să poată desfăşura efectiv toate
\n aceste activităţi.<\/p>\n

\u00cen afara
\n asistenţei religioase din partea preotului ortodox, persoanele private de
\n libertate \u00een penitenciarul Giurgiu pot beneficia la cerere de \u00eent\u00e2lniri cu
\n reprezentanţii altor culte. Vitează periodic penitenciarul pentru a avea
\n \u00eent\u00e2lniri cu deţinuţii reprezentanţii Bisericii Adventiste de ziua a 7 a, ai
\n cultului religios Martorii lui Iehova, ai Bisericii Penticostale şi ai
\n Bisericii creştine Bethania. <\/p>\n

7.      Asistenţă
\n medicală<\/b> \u2013 servicii prevenire STI şi acces la
\n tratament pentru consumatorii de droguri<\/p>\n

La cabinetul
\n medical erau \u00eencadraţi cinci medici (patru generalişti, dintre care unul \u00een
\n concediu de \u00eengrijire a copilului, şi un stomatolog) şi şase asistenţi medicali
\n (cinci generalişti şi unul la stomatologie). Aşadar numai patru cadre medicale
\n cu studii superioare\u00a0 se ocupă de starea de sănătate a deţinuţilor din
\n penitenciarul Giurgiu. Există şapte cabinete medicale (exclusiv pentru
\n deţinuţi), 56 de paturi \u00een patru camere de infirmerie şi două camere cu un pat pentru
\n recoltare spută. Pentru consultaţii medicale de specialitate deţinuţii sunt
\n transportaţi la spitalul judeţean Giurgiu sau la penitenciarele-spital din
\n Bucureşti (Rahova şi Jilava). <\/p>\n

\u00cen penitenciarul
\n Giurgiu se implementează programul \u201eIniţiativa 38 \u2013 proiect de prevenire HIV \u00een
\n penitenciare\u201d. Programul, desfăşurat de cinci organizaţii neguvenamentale
\n coordonate de RHRN (Romanian Harm Reduction Network) constă \u00een sesiuni
\n de informare a deţinuţilor despre modalităţile de prevenire a răsp\u00e2ndirii
\n HIV\/SIDA. Deţinuţii au posibilitatea să efectueze testul
\n rapid de depistare a virusului HIV\/SIDA după o consiliere prealabilă.
\n Din declaraţiile personalului cabinetului medical se pare că \u00een urma acestor
\n sesiuni de informare au ales să efectueze testul rapid 40 de deţinuţi şi mai
\n sunt disponibile \u00eencă 320 de truse pentru testare. <\/p>\n

O problemă
\n privind\u00a0 asigurarea \u00a0unor servicii de prevenire a răsp\u00e2ndirii HIV\/SIDA dar şi a
\n altor infecţii cu transmitere sexuală o reprezintă accesul dificil al
\n deţinuţilor la prezervative gratuite. Penitenciarul dispune de
\n prezervative (şi de lubrifianţi) \u00eensă acestea sunt ţinute numai \u00een cabinetele
\n medicale astfel că deţinuţii se pot aproviziona numai dacă solicită un consult medical. APADOR-CH consideră că accesul la prezenvative ar
\n trebui să fie mult mai facil dacă se doreşte cu adevărat diminuarea
\n transmiterii pe cale sexuală a infecţiilor \u00een mediul penitenciar şi reaminteşte
\n că la \u00a0penitenciarul Gherla\u00a0 au fost montate cutii cu prezervative \u00een sălile de
\n forţă şi cele de aşteptare ale cabinetelor medicale. Este o măsură simplă care
\n asigură at\u00e2t accesul la prezervative c\u00e2t şi confidenţialitatea. <\/p>\n

O altă cale de
\n transmitere a infecţiilor \u00een mediul penitenciar (mai ales a hepatitelor dar şi
\n a virusului HIV) este practicarea tatuajelor cu instrumentar rudimentar şi
\n utilizat pentru mai multe persoane fără a fi sterilizat \u00een niciun fel. Se pare
\n că personalul medical al penitenciarului Giurgiu a conştientizat această
\n problemă \u00eensă ideea de a da deţinuţilor posibilitatea de a se tatua cu
\n instrumente sterile şi \u00eentr-un cadru igienico-sanitar nepericulos a rămas \u00een
\n stadiul de proiect motivul fiind lipsa unui spaţiu adecvat dar şi a fondurilor.
\n APADOR-CH consideră că impedimentul privind spaţiul este minor şi poate fi
\n depăşit prin mai buna organizare a utilizării spaţiilor deja existente (de
\n exemplu camerele unde sunt amenajate cluburile aferente fiecărei secţii şi care
\n nu sunt folosite dec\u00e2t \u00een mică măsură). \u00cen privinţa fondurilor, cheltuielile
\n pentru ace, dezinfectante şi culori sunt cu siguranţă infinit mai mici dec\u00e2t
\n costurile unor eventuale tratamente pentru infecţii dob\u00e2ndite prin tatuare cu
\n instrumente nesterilizate. <\/p>\n

Consumatorii de
\n droguri injectabile din penitenciarul Giurgiu nu au acces nici la tratament
\n nici la servicii de prevenire a riscurilor asociate consumului şi asta \u00een
\n condiţiile \u00een care responsabilii recunosc faptul că, \u00een urma percheziţiilor, au
\n fost găsite \u00een camerele de deţinere at\u00e2t droguri c\u00e2t şi instrumentarul necesar
\n administrării lor. Unul dintre medici a afirmat că \u00een penitenciar ar fi trebuit
\n să demareze un program de schimb de seringi \u00eensă a fost am\u00e2nat din motive
\n necunoscute. Pe de altă parte, personalul cabinetului şi-a exprimat
\n scepticismul cu privire la eficienţa unui astfel de program afirm\u00e2nd că
\n adevăraţii consumatori nu vor participa ci vor trimite, eventual, alţi deţinuţi
\n să efectueze schimbul. Asociaţia nu vede \u00een acest lucru o problemă at\u00e2ta vreme
\n c\u00e2t consumatorii de droguri din detenţie vor avea la dispoziţie seringi sterile
\n şi astfel se va diminua răsp\u00e2ndirea bolilor pe cale injectabilă. <\/p>\n

Referitor la
\n posibilitatea de a administra consumatorilor de droguri autodeclaraţi tratament
\n de specialitate, inclusiv tratament de substituţie cu metadonă, personalul
\n medical al penitenciarului a afirmat că acest lucru este imposibil deoarece la
\n nivelul judeţului Giurgiu nu sunt funcţionale structurile competente \u00een
\n domeniu. Mai exact, Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog al
\n judeţului\u00a0 Giurgiu (structură din cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog cu
\n atribuţii \u00een domeniu) nu dispune de personal specializat pentru a acorda
\n tratament medical, singurii angajaţi ai centrului fiind un ofiţer \u00een prevenire
\n şi un specialist \u00een educaţie-\u00eenvăţăm\u00e2nt. <\/p>\n

APADOR-CH
\n reaminteşte faptul că se află \u00een vigoare (din data de 31 mai 2006) Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 1216\/2006<\/b> privind modalitatea de derulare a programelor integrate de asistenţă medicală,
\n psihologică şi socială pentru persoanele aflate \u00een stare privativă de
\n libertate, consumatoare de droguri. Acest act normativ, aplicabil conform Art.
\n 2, litera a) \u00een aresturi şi penitenciare, stabileşte clar procedurile de
\n implementare a programelor integrate de asistenţă, inclusiv programul (PIT 4)
\n de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri, cu cele două forme:
\n (1) program substitutiv cu agonişti de opiacee şi (2) program de schimb de
\n seringi şi\/sau alte măsuri adresate reducerii
\n riscurilor. Aplicarea acestor prevederi legale este cu at\u00e2t mai\u00a0 necesară cu
\n c\u00e2t penitencarul Giurgiu va primi \u00een cur\u00e2nd majoritatea deţinuţilor \u00eencadraţi
\n \u00een regimul de maximă siguranţă din judeţul Ilfov şi Municipiul Bucureşti,
\n regiuni unde se realizează cea mai mare prevalenţă la nivel naţional a
\n consumului de droguri injectabile. <\/p>\n

Concluzii:<\/p>\n

1.      Apariţia categoriei de deţinuţi \u00een
\n regim de maximă siguranţă \u201ecu grad sporit de
\n risc\u201d <\/i>este, \u00een opinia asociaţie, arbitrară şi \u00eenseamnă, practic, o modificare a prevederilor Legii nr. 275\/2006, ceea
\n ce este inacceptabil;<\/i><\/p>\n

2.      Acţiunea \u00een forţă din 27 ianuarie a
\n grupei de intervenţii \u00een secţia III C a fost, poate, justificată iniţial (patru
\n deţinuţi care se băteau) dar prelungirea
\n acesteia după separarea agresorilor prin \u00eencătuşare şi loviri \u2013 inclusiv \u00een
\n cazul deţinutului Alexandru Rădulescu, neimplicat \u00een scandalul iniţial \u2013 se
\n \u00eencadrează la tratament inuman şi degradant şi trebuie cercetat şi sancţionat
\n ca atare<\/i>;<\/p>\n

3.      La secţia de femei, deţinutele \u00een
\n regim semideschis nu <\/i>beneficiază
\n de principalul avantaj prevăzut de lege şi anume uşi deschise şi posibilitatea de a circula libere \u00een secţie (şi curtea
\n de plimbare) de la deşteptare p\u00eenă la stingere. <\/i>Ele au exact acelaşi
\n regim ca şi deţinutele de la maximă siguranţă şi de la regim \u00eenchis, toate
\n femeile afl\u00e2ndu-se \u00een aceeaşi secţie. APADOR-CH a cerut rezolvarea problemei\u00a0
\n prin instalarea unui grilaj suplimentar sau măcar prin punerea la punct a unui
\n orar ce ar permite deschiderea uşilor fără riscul unor contacte neautorizate
\n \u00eentre deţinutele de la semideschis şi celelalte; <\/p>\n

4.      Activităţi pentru deţinuţii minori,
\n altele dec\u00e2t plimbarea zilnică şi ieşitul la club\u00a0 odată pe săptăm\u00e2nă nu par să
\n existe, cu toate că ar exista o persoană de la socio-educativ care s-ar ocupa
\n \u00een mod special <\/i>de ei. Motivul cel
\n mai des invocat pentru justificarea lipsei de activităţi \u2013 nu numai la Giurgiu
\n \u2013 este perioada relativ scurtă de timp \u00een care minorii stau \u00een penitenciare.
\n APADOR-CH consideră că, indiferent c\u00e2t durează şederea \u00een tranzit, fiecare minor ar trebui să continue toate
\n activităţile \u00een care era implicat la centrul de reeducare sau penitenciarul
\n pentru minori şi tineri de la care provine şi \u00een care se va \u00eentoarce;<\/i><\/p>\n

5.      \u00a0APADOR-CH\u00a0 recomandă aplicarea
\n \u00eentocmai a Ordinului Ministrului Justiţiei
\n nr. 1216\/2006<\/b> şi atrage atenţia asupra faptului că neacordarea de
\n tratament medical adecvat persoanelor private de libertate consumatoare de
\n droguri reprezintă o \u00eencălcare flagrantă a drepturilor acestora.<\/p>\n

Celelalte
\n concluzii şi recomandări sunt incluse \u00een raport.<\/p>\n

Manuela
\n Ştefănescu\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Maria-Nicoleta Andreescu\u00a0 <\/p>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La data de 6 februarie 2009 două reprezentante ale APADOR-CH au vizitat penitenciarul Giurgiu. Vizita anterioară avusese loc la data de 12 octombrie 2005.<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[15],"tags":[],"class_list":["post-1930","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-monitorizarea-conditiilor-de-detentie-penitenciare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1930","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1930"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1930\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1930"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1930"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1930"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}