{"id":1935,"date":"2009-05-15T00:00:00","date_gmt":"2009-05-15T00:00:00","guid":{"rendered":"http:\/\/www.apador.org\/seamus\/raport-asupra-vizitei-la-penitenciarul-spital-bucureti-jilava\/"},"modified":"2009-05-15T00:00:00","modified_gmt":"2009-05-15T00:00:00","slug":"raport-asupra-vizitei-la-penitenciarul-spital-bucureti-jilava","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/apador.org\/en\/raport-asupra-vizitei-la-penitenciarul-spital-bucureti-jilava\/","title":{"rendered":"Raport asupra vizitei la Penitenciarul-Spital Bucureşti-Jilava"},"content":{"rendered":"

Sorry, this entry is only available in Rom\u00e2n\u0103<\/a>. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.<\/p>

<\/p>\n

La data de 15 mai
\n 2009 două reprezentante ale APADOR-CH au vizitat \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Penitenciarul-Spital
\n Bucureşti-Jilava.<\/p>\n

1. Date generale<\/i><\/p>\n

Spitalul este
\n situat \u00een imediata vecinătate a Penitenciarului Bucureşti-Jilava, \u00a0dar
\n \u00een afară de sistemul de furnizare a apei curente nu au nimic \u00een comun. Spitalul
\n are centrală proprie, bloc alimentar propriu cu surse de aprovizionare proprii
\n (carnea degresată<\/i> şi br\u00e2nza sunt
\n aduse de la penitenciarul Pelendava, iar restul alimentelor sunt cumpărate de pe piaţa liberă). Problema calităţii
\n apei la Penitenciarul Bucureşti-Jilava \u2013 plină de nitraţi şi impurităţi şi deci
\n imposibil de băut \u2013 a fost mai puţin stringentă la spital care şi-a instalat
\n sisteme proprii de filtrare. \u00censă lucrările de \u00eenlocuire a conductelor de apă
\n deja finalizate la penitenciar vor continua şi la spital, ceea ce va \u00eembunătăţi
\n calitatea apei potabile şi menajere.<\/p>\n

Un aspect pozitiv
\n este repartizarea deţinuţilor pe secţii după criterii exclusiv medicale (cu
\n respectarea separării femei-bărbaţi şi minori-adulţi) fără a se ţine cont de
\n regimurile de executare a pedepselor \u00een care sunt \u00eencadraţi.<\/p>\n

\u00cen situaţia
\n transferului la spitale \u201ecivile\u201d, deţinuţii bolnavi nu <\/i>sunt \u00eencătuşaţi nici pe durata transportului şi nici a
\n spitalizării cu excepţia rarelor cazuri \u00een care medicul \u201ecivil\u201d cere acest
\n lucru. \u00cen schimb, doi agenţi de escortă sunt permanent prezenţi. APADOR-CH propune din nou ca, \u00een spitalele \u201ecivile\u201d care
\n primesc deţinuţi să existe c\u00e2teva camere cu gratii ceea ce ar face inutilă \u00a0\u00eencătuşarea
\n şi ar reduce escorta de la doi agenţi la unu. <\/i>Dacă bolnavul devine
\n prea agitat şi trebuie imobilizat se pot
\n folosi, de pildă, \u00a0materiale textile elastice, dar \u00a0\u00een niciun caz\u00a0 cătuşe metalice <\/b><\/i>cum
\n se procedează \u00een prezent.<\/p>\n

\u00cen incinta
\n spitalului s-a amenajat o cameră \u201eintimă\u201d \u00een care un deţinut bolnav poate primi
\n vizita soţiei\/concubinei timp de două ore. Există un registru special<\/i> \u00een care se notează datele deţinutului,
\n ziua \u00een care a avut loc vizita, dar şi numele şi semnătura vizitatoarei. <\/i>\u00a0Nu
\n se \u00eenţelege rostul acestui registru de vreme ce deţinutul interesat trebuie oricum
\n să facă cerere scrisă \u2013 \u00een care se menţionează numele partenerei – către
\n administraţie pentru aprobarea vizitei. Dar cererea răm\u00e2ne la dosarul
\n individual la care nu au acces dec\u00e2t persoanele autorizate prin Legea 275\/2006.
\n \u00cen cazul registrului, datele respective devin accesibile unui număr mai mare de
\n persoane, inclusiv deţinuţii şi
\n vizitatoarele lor \u00eenregistraţi pe aceeaşi pagină ceea ce \u00eenseamnă o imixtiune \u2013
\n chiar şi involuntară \u2013 \u00een viaţa intimă. <\/i>Conducerea spitalului a
\n susţinut că numele şi semnătura vizitatoarei <\/i>sunt o garanţie că aceasta nu <\/i>va
\n reclama ulterior o eventuală contaminare \u00een timpul vizitei intime. Argumentul
\n este discutabil de vreme ce vizitatoarea ştie exact unde vine şi\u00a0 de ce suferă
\n partenerul ceea ce \u00eenseamnă că \u00eeşi asumă riscul. APADOR-CH cere renunţarea la registru sau cel puţin la rubricile
\n \u201enumele\u201d şi \u201esemnătura\u201dvizitatoarei.<\/i><\/p>\n

Un lucru bun este
\n darea \u00een folosinţă a unei săli de mese unde toţi deţinuţii prin rotaţie pot
\n servi pr\u00e2nzul. \u00cen lipsa unui club, aceeaşi sală este folosită şi pentru cele
\n c\u00e2teva activităţi socio-educative organizate de serviciul educaţie şi asistenţă
\n psihosocială format dintr-un psiholog, un educator, un absolvent de filologie
\n şi un agent tehnic, cărora li se adaugă şi un preot. APADOR-CH apreciază eforturile
\n de a oferi deţinuţilor bolnavi posibilitatea de a face şi altceva <\/i>(concursuri pe anume teme,
\n discuţii cu membrii serviciului special) dec\u00e2t să stea \u00een camere sau să plimbe
\n \u00een curţile lipsite de dotări şi \u00eencurajează administraţia
\n penitenciarului-spital să diversifice activităţile socio-educative. Trebuie
\n menţionat şi faptul pozitiv că administraţia a primit\/achiziţionat \u00een ultimii
\n 2-3 ani circa 25 de televizoare pentru uzul deţinuţilor bolnavi.<\/p>\n

Un aspect negativ <\/i>\u00a0se referă la furnizarea apei
\n calde care, p\u00e2nă la sf\u00e2rşitul anului 2008, se făcea după un program zilnic,
\n redus \u00een 2009 la doar de două ori pe săptăm\u00e2nă din
\n motive de economie. <\/i>Asociaţia subliniază că apa caldă nu este un lux, ci o necesitate pentru toţi
\n bolnavii\u00a0 şi cere administraţiei penitenciarului-spital să reducă cheltuielile
\n bugetare numai \u00een domenii care să nu
\n afecteze <\/i>\u00a0starea deţinuţilor
\n internaţi. <\/i><\/p>\n

Penitenciarul-Spital
\n Bucureşti-Jilava este dotat cu camere de supraveghere video instalate numai pe coridoare <\/i>– ceea ce este corect –
\n \u00een schimb nu există sistem de alarmare audio sau video aşa \u00eenc\u00e2t persoanele
\n internate care au nevoie de ajutorul supraveghetorilor trebuie să recurgă la
\n metoda \u201eclasică\u201d a bătutului \u00een uşă. \u00cen mod surprinzător, conducerea
\n penitenciarului-spital nu vede utilitatea unui astfel de sistem de vreme ce
\n supraveghetorii stau permanent pe coridoare şi răspund prompt oricărei
\n solicitări. Asociaţia consideră, \u00eensă că instalarea sistemului de
\n alarmare audio sau vizuală este necesară<\/i> \u00a0pentru că este posibil ca supraveghetorii să nu audă bătăile \u00een uşă
\n sau să nu poată răspunde imediat. Dacă ar exista sistemul, şi ceilalţi supraveghetori de pe secţie ar şti că undeva este o urgenţă şi ar
\n putea interveni \u00een absenţa colegului.<\/i><\/p>\n

2. Spaţii, efective, personal<\/i><\/p>\n

Principiul \u00eencă
\n aplicat \u00een sistemul penitenciar este de a asigura 6 mc\/aer per deţinut<\/i> cu toate că există o recomandare a
\n Comitetului pentru Prevenirea Torturii din cadrul Consiliului Europei elaborată \u00een mod<\/i> expres pentru Rom\u00e2nia <\/i>\u00een 1999 privind norma minimă de cazare de 4 mp şi 8 mc\/aer per deţinut. <\/i>Suprafaţa
\n totală a camerelor din Penitenciarul-Spital este de 2285,23 mp la o capacitate
\n maximă de cazare de 391 de paturi revenind o suprafaţă de 5,85 mp\/deţinut.<\/p>\n

Numărul total al
\n bolnavilor se ridica, \u00een ziua vizitei reprezentantelor asociaţiei, la 222, din
\n care 199 de bărbaţi şi 23 de femei. Li se adăugau cei 40 de deţinuţi sănătoşi
\n care prestează servicii şi cele trei deţinute sănătoase aflate \u00een tranzit
\n pentru diverse cauze aflate pe rolul justiţiei din Bucureşti (Penitenciarul
\n Jilava nu are secţie de femei<\/i>. De
\n aceea deţinutele \u00een tranzit sunt cazate \u00eentr-o cameră separată din secţia de
\n femei a penitenciarului-spital). Repartizarea pe secţii medicale era
\n următoarea: boli interne \u2013 47 de bărbaţi şi cinci femei; psihiatrie \u2013 47 de
\n bărbaţi, inclusiv doi minori internaţi pentru expertiză psihiatrică şi opt
\n femei; boli infecţioase \u2013 37 de bărbaţi (din care 26 cu HIV\/SIDA<\/i>) şi şase femei (din care trei cu HIV\/SIDA<\/i>) (vezi detalii la punctul
\n 4 din raport); dermato-venerice \u2013 trei bărbaţi, nici unul cu lues (de la
\n \u00eenceputul anului, au fost \u00eenregistrate circa 15 cazuri de lues); TBC \u2013 trei secţii <\/i>cu 75 de bărbaţi, inclusiv un
\n minor, şi patru femei. 51 de bărbaţi de la TBC erau \u00een faza activă <\/i>a bolii.<\/p>\n

25 de medici şi
\n 60 de asistenţi se ocupă de deţinuţii bolnavi. 108 agenţi şi 5 ofiţeri răspund
\n de pază, siguranţă şi escortă ceea ce \u00eenseamnă cam două persoane private de
\n libertate (inclusiv deţinuţii sănătoşi şi persoanele \u00een tranzit) la un angajat
\n adică o proporţie foarte bună. <\/i>Nu
\n acelaşi lucru se poate afirma despre membrii serviciului \u00a0\u00a0socio-cultural
\n cărora le revin cam 50 de deţinuţi\/deţinute
\n pe persoană. <\/i>Dar chiar şi aşa situaţia este \u00eencă bună \u00een comparaţie
\n cu disproporţia mult mai mare dintre personalul socio-cultural şi numărul
\n deţinuţilor din penitenciare. Mai răm\u00e2ne ca serviciul de la Penitenciarul-Spital
\n să \u00eencerce diversificarea activităţilor (de exemplu: cursuri intensive de limbi
\n străine sau de operare calculatoare pentru \u00eencepători şi\/sau avansaţi;
\n concursuri de jocuri inteligente tip \u201ecuvinte \u00eencrucişate\u201d sau \u201esudoku\u201d etc.).<\/p>\n

3. Hrana deţinuţilor<\/i><\/p>\n

După cum s-a
\n menţionat mai sus, Penitenciarul-Spital Bucureşti-Jilava are propriul bloc
\n alimentar şi propriile surse de aprovozionare. Carnea de porc este \u00eentr-adevăr degresată<\/i> iar porţiile sunt mai mari dec\u00e2t
\n \u00een penitenciare (200 gr carne\/persoană bolnavă de diabet şi 100 gr\/persoană
\n pentru celelalte regimuri faţă de 50-70 gr\/deţinut \u00een penitenciare). Sunt numai
\n doi bolnavi de religie musulmană pentru care se găteşte separat cu carne de
\n pui. Nimeni nu s-a pl\u00e2ns de calitatea sau cantitatea de hrană asigurată de
\n administraţie. Cu toate acestea, cei mai mulţi dintre bolnavi \u00eeşi completează
\n hrana cu alimentele fie primite \u00een pachete la vizite (rare \u00een cazul bolnavilor
\n transferaţi de la penitenciare aflate la mare distanţă de Jilava) fie cumpărate
\n de la magazinul din perimetrul spitalului.<\/p>\n

Magazinul este
\n deschis \u00eentre orele 7.00 şi 15.00 iar deţinuţii \u00eeşi fac cumpărăturile prin
\n rotaţie, odată pe săptăm\u00e2nă. Produsele sunt cam aceleaşi ca \u00een mai toate
\n magazinele din sistemul penitenciar: legume şi fructe aduse zilnic, conserve,
\n sucuri, ţigări, dulciuri, cafea, salamuri (care se v\u00e2nd numai \u00eentregi) etc.
\n Magazinul vinde la comandă şi alte produse (salate, pui la rotisor, prăjituri
\n etc.) Orice deţinut poate cumpăra \u00een limita a 300 lei pe săptăm\u00e2nă şi, desigur,
\n cu aprobarea medicului dacă boala de care suferă presupune o anume dietă.\u00a0
\n Magazinul este proprietatea unei firme particulare. Administraţia spitalului nu
\n poate impune preţurile, dar există
\n o comisie care le compară periodic cu cele practicate pe piaţa liberă din zonă
\n şi face recomandări dacă este cazul.<\/p>\n

4. Deţinuţi şi deţinute cu HIV\/SIDA<\/i><\/p>\n

Printr-o decizie
\n a ANP toate persoanele private de libertate
\n din \u00eentreg sistemul penitenciar depistate cu HIV\/SIDA au fost transferate la Penitenciarul-Spital
\n din Jilava \u00een secţia de boli infecţioase \u00een care vor răm\u00e2ne p\u00e2nă la eliberare.
\n Măsura se aplică chiar şi celor depistaţi HIV pozitiv, dar care nu necesită tratamentul specific (antiretrovirale) pentru că sistemul
\n imunitar nu este \u00eencă afectat. APADOR-CH
\n consideră că această măsură este discriminatorie şi neconformă cu standardele
\n europene care se pronunţă \u00eempotriva separării persoanelor private de libertate
\n cu HIV\/SIDA de ceilalţi deţinuţi. <\/i>\u00cen plus unii dintre ei, care au
\n acceptat voluntar să facă testul Elisa, au aflat că sunt HIV pozitiv după <\/i>ce au fost transferaţi la Jilava <\/b>(de
\n exemplu deţinutul T.L.). Argumentul
\n că numai la Jilava ar primi \u00eengrijiri de specialitate nu poate fi acceptat nici
\n chiar \u00een cazuri \u00een care s-a declanşat SIDA şi cu at\u00e2t mai puţin \u00een cele \u00een care
\n este vorba doar de seropozitivi fără manifestări clinice. Asociaţia cere ANP să renunţe la această măsură
\n discriminatorie \u00a0şi să instituie regula comunicării
\n imediate şi nemijlocite a rezultatelor testelor HIV\/SIDA cu respectarea strictă
\n a confidenţialităţii.<\/b><\/i><\/p>\n

Asociaţia
\n constată cu regret că de mai bine de 10 ani de c\u00e2nd au \u00eenceput campaniile de
\n informare at\u00e2t a personalului de penitenciar c\u00e2t şi a persoanelor private de
\n libertate cu privire la prevenirea, testarea şi tratarea cazurilor de infecţii
\n HIV\/SIDA nu s-au obţinut rezultatele
\n sperate. <\/i>Oprobriul şi spaima iraţională de contaminare sunt \u00eencă la baza
\n reacţiei de respingere a celor infectaţi de către cei sănătoşi – cadre şi
\n deţinuţi laolaltă. Se pare aşadar că prelegerile privind cum <\/i>se transmite infecţia şi care sunt măsurile de prevenire <\/i>s-au
\n dovedit a fi ineficiente. De altminteri, un deţinut seropozitiv a relatat că
\n astfel de prelegeri, expediate de vorbitori c\u00e2t se poate de rapid şi de sumar \u2013
\n practic doar pentru bifarea unor activităţi obligatorii -, se ţin, de regulă,
\n cu grupuri mari de deţinuţi (chiar şi 50) din care doar patru-cinci sunt
\n interesaţi de problemă, dar nici măcar
\n aceştia nu au posibilitatea să pună \u00eentrebări.<\/p>\n

Pe de altă parte,
\n asociaţia constată că metoda cea mai simplă şi mai puţin costisitoare de prevenire a răsp\u00e2ndirii infecţiei cu HIV\/SIDA şi a bolilor
\n cu transmisiune sexuală <\/i>şi anume distribuirea
\n gratuită şi nesupravegheată a prezervativelor pentru deţinuţi<\/b>,
\n acceptată cu greu de personalul de penitenciar şi chiar şi de unii medici din
\n sistem, nu <\/i>se aplică uniform şi
\n \u00een unele locuri chiar deloc. Cu excepţia penitenciarului Gherla vizitat \u00een
\n 2008, unde prezervativele aşezate \u00een cutii deschise amplasate \u00een cele două săli
\n de forţă, pe coridoare, \u00een sala de aşteptare la cabinetul medical, chiar erau
\n la dispoziţia deţinuţilor, \u00een toate penitenciarele vizitate de APADOR-CH \u00een
\n ultimii doi-trei ani, prezervativele erau depozitate \u00een cabinetele medicale şi se furnizau numai
\n la cerere. <\/b><\/i>Este lesne de \u00eenţeles reţinerea\u00a0 deţinuţilor
\n de a\u00a0 admite că \u00eentreţin relaţii homosexuale, cu toate că fapta a fost
\n dezincriminată \u00eencă din 2002. Aspectul cel mai grav se referă la aprovizionarea sistemului penitenciar cu
\n prezervative. <\/i>De pildă, la penitenciarul Poarta Albă nu mai există prezervative de la \u00eenceputul anului
\n 2009, <\/i>pentru că donatorii externi şi-au \u00eencheiat programele de
\n sponsorizare. APADOR-CH cere Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor să includă \u00een
\n buget cheltuielile \u2013 minore \u2013 de procurare şi distribuire gratuită a
\n prezervativelor. <\/b>\u00cen afara eficienţei prevenirii răsp\u00e2ndirii HIV\/SIDA
\n şi bolilor cu transmisiune sexuală, asociaţia solicită compararea sumelor
\n cheltuite pentru tratarea <\/b>acestor
\n afecţiuni cu costul prezervativelor. \u00cen plus,
\n este vorba despre obligaţia sistemului penitenciar de a se asigura că starea de
\n sănătate a persoanelor aflate \u00een custodia sa este satisfăcătoare. <\/b><\/i><\/p>\n

Penitenciarul-Spital
\n Bucureşti-Jilava nu <\/i>distribuie
\n prezervative şi nu <\/i>s-a implicat
\n \u00een programul-pilot de schimb de seringi (pentru deţinuţii consumatori de
\n droguri injectabile); este, \u00eensă de cur\u00e2nd implicat \u00een
\n programul de tratament cu substitute (Două dintre unităţile vizitate recent de
\n asociaţie, Penitenciarul-Spital
\n şi Penitenciarul Rahova au obţinut oarece
\n rezultate \u00een tratamentul cu metadonă, \u00eensă schimbul de seringi iniţiat la Penitenciarul Rahova deşi, teoretic
\n funcţionează, practic este stopat din lipsa solicitărilor). \u00cen spitalul din
\n Jilava există o singură persoană care ia
\n metadonă şi care a fost transferată aici de la Rahova pentru că este
\n seropozitivă. <\/i>Lipsa de
\n interes faţă de metodele\u00a0 de\u00a0 prevenire a
\n răsp\u00e2ndirii infecţiilor HIV\/SIDA\u00a0 <\/i>şi de serviciile aferente este de
\n ne\u00eenţeles \u00eentr-o instituţie medicală \u00een care există
\n consumatori de droguri <\/i>sau cel puţin aşa rezultă din tabelele
\n nominale actualizate săptăm\u00e2nal\u00a0 şi afişate \u00een toate secţiile. Tabelele cuprind
\n numele persoanelor private de libertate şi menţiunea \u201econsumatoare de droguri\u201d sau \u201etraficantă şi
\n consumatoare sau droguri\u201d sau doar \u201etraficantă\u201d. <\/i>Iar dacă este vorba
\n despre persoane care au renunţat \u2013 voluntar sau involuntar \u2013 la droguri atunci de ce mai apar pe lista respectivă.?<\/i>\u00a0 \u00a0<\/i><\/p>\n

Unul din medicii Penitenciarului-Spital
\n s-a declarat partizan al metodei abstinenţei
\n totale <\/i>pe durata detenţiei, idee cu at\u00e2t mai surprinzătoare cu c\u00e2t
\n aparţine unui specialist \u00een medicină care ar trebui să promoveze toate mijloacele moderne de prevenire a
\n răsp\u00e2ndirii HIV\/SIDA şi bolilor cu transmisiune sexuală.<\/i><\/p>\n

Reprezentantele
\n asociaţiei au vizitat o cameră cu deţinuţi infectaţi cu HIV\/SIDA (cinci
\n persoane la 6 paturi) şi o cameră din secţia de femei \u00een care erau cazate cele
\n trei deţinute depistate cu această infecţie. Programul lor zilnic este acelaşi
\n ca şi pentru toţi ceilalţi deţinuţi bolnavi \u2013 o oră pe zi la curtea de plimbare,
\n o zi pe săptăm\u00e2nă la cumpărături la magazin, o zi pe săptăm\u00e2nă \u2013 şi ori de c\u00e2te
\n ori este nevoie \u2013 acces la telefonul public etc. Camera femeilor (nr.326) este
\n de dimensiuni reduse, aproape \u00eentreg spaţiulfiind ocupat de cele 3 paturi. Nu s-au pl\u00e2ns, \u00eensă de nimic. Mai mult, una dintre deţinute era chiar mulţumită că fusese
\n transferată la Jilava pentru că scăpase de intoleranţa, dispreţul şi spaima
\n manifestate de\u00a0 fostele colege de detenţie de la penitenciarul T\u00e2rgşor după ce
\n au aflat diagnosticul. <\/p>\n

Toate persoanele
\n infectate cu HIV\/SIDA din Rom\u00e2nia primesc un ajutor financiar de la statul
\n rom\u00e2n de 375 de lei pe lună. Regula se aplică şi \u00een cazul persoanelor private
\n de libertate care au astfel posibilitatea de a-şi \u00eembunătăţi regimul alimentar,
\n factor esenţial \u00een menţinerea unei condiţii fizice acceptabile. Un caz aparte
\n este cel al deţinutului M.F. care execută o pedeapsă de 9 ani. El s-a pl\u00e2ns că timp
\n de trei săptăm\u00e2ni \u00een perioada aprilie-mai a.c. nu şi-a primit medicamentul
\n (Epivir, un antiretroviral) \u2013 lucru confirmat de asistenţii medicali – dar a
\n \u00eenţeles că vina nu aparţinuse Penitenciarului-Spital, ci furnizorilor de medicamente. Problema lui cea mare constă \u00een cele trei sancţiuni disciplinare succesive cu
\n ridicarea dreptului la cumpărături prima pentru o lună, cealalte pe două luni. <\/i>\u00a0\u00a0M.F.
\n a spus că ia, \u00een afară de antiretroviral, circa 10 pastile pe zi, majoritatea
\n somnifere. Prima abatere comisă de deţinut a fost refuzul de a se prezenta la
\n comisia pentru stabilirea regimului de executare a pedepsei \u00a0pe data de 5
\n martie a.c. pentru că luase deja somnifere şi nu se putea ţine pe picioare. Sancţiunea
\n a fost interdicţia de a face cumpărături timp de o lună. APADOR-CH admite că respectarea regulamentului de
\n ordine interioară este necesară \u00een detenţie, dar consideră că at\u00e2t agentul constatator c\u00e2t şi comisia de disciplină şi
\n direcţia spitalului ar fi trebuit să dea dovadă de toleranţă şi \u00eenţelegere \u00een
\n cazul unui om bolnav de SIDA care ia multe somnifere zilnic. <\/i>Asociaţia
\n subliniază şi faptul că \u00een spital regimul de executare a pedepsei este nerelevant. <\/i>Prin urmare, decizia comisiei
\n pentru stabilirea regimului respectiv nu ar fi influenţat cu nimic statutul
\n deţinutului, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t, potrivit deciziei ANP, el răm\u00e2ne \u00een Penitenciarul-Spital
\n Bucureşti-Jilava p\u00e2nă la eliberare.\u00a0 A urmat un nou incident provocat de M.F.
\n pe 3 aprilie, c\u00e2nd iritat de interdicţia cumpărării de alimente (i s-au permis
\n doar sucuri şi apă minerală) a spart vitrina magazinului şi a deteriorat casa
\n de marcat. Pentru această abatere violentă, M.F. a fost sancţionat cu \u00eencă două luni de interzicere a cumpărăturilor. <\/i>Pe
\n 14 aprilie a primit a treia pedeapsă cu suspendarea dreptului la cumpărături pe
\n \u00eencă două luni pentru injurii aduse
\n cadrelor. <\/i>APADOR-CH a atras mereu atenţia că acest tip de abatere
\n poate da naştere unor abuzuri pentru că orice deţinut mai dificil poate fi uşor
\n acuzat de comportament ireverenţios faţă de supraveghetori. Iar comisia de
\n disciplină este mai degrabă \u00eenclinată să creadă ce susţin membrii personalului
\n de penitenciar şi nu ce spune deţinutul \u00een apărarea sa. Asociaţia cere ANP să
\n interzică sancţiunea disciplinară a tăierii dreptului la cumpărături \u00een cazul
\n deţinuţilor infectaţi cu HIV\/SIDA <\/b>şi consideră că lipsirea de
\n posibilitatea procurării de alimente suplimentare echivalează cu tratament inuman. <\/b><\/i>Argumentul inacceptabil
\n al conducerii a fost că nicio altă sancţiune mai uşoară nu ar fi avut efecte
\n asupra acestui deţinut. \u00a0<\/p>\n

5. Alte camere şi spaţii vizitate; diverse<\/i><\/p>\n

\u00cen afara celor
\n două camere deja menţionate, reprezentantele asociaţiei au mai vizitat camera
\n de tranzit pentru femei (trei persoane la 10 paturi), un salon de psihiatrie de
\n la secţia de femei (nr.321 \u2013 cinci deţinute la 5 paturi) sala de duşuri din
\n această secţie (8 duşuri fără sită\u00a0 şi fără grătare pe duşumeaua de ciment), un
\n salon din secţia de \u00a0psihiatrie-bărbaţi (nr.219 \u2013 opt persoane la 8 paturi) şi
\n sala de mese unde bolnavii serveau pr\u00e2nzul.<\/p>\n

Deţinuţii primesc
\n de la administraţie strictul necesar \u00een materie de igienă (săpun, pastă de ras,
\n aparate de ras de unică folosinţă, h\u00e2rtie igienică, detergenţi etc.). Nu s-au
\n \u00eenregistrat pl\u00e2ngeri cu privire la tratamentul medical şi nici la
\n comportamentul personalului faţă de deţinuţii bolnavi. Deţinuţii din salonul de
\n psihiatrie au confirmat organizarea unor activităţi cultural-educative (concurs
\n de cultură generală şi chiar un concurs de şah deja \u00eencheiat la care ar fi
\n participat cam 10-15 deţinuţi bolnavi). <\/p>\n

Penitenciarul-Spital
\n nu are un spaţiu propriu pentru vizite obişnuite ale membrilor de familie.
\n Pentru astfel de \u00eent\u00e2lniri se foloseşte sectorul pentru vizite al Penitenciarului
\n Bucureşti-Jilava. Distanţa dintre poarta spitalului şi sectorul respectiv este
\n de circa \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0200-250 m şi nu poate fi parcursă dec\u00e2t pe jos, lucru\u00a0 dificil
\n pentru majoritatea bolnavilor. Av\u00e2nd \u00een vedere şi distanţele mari pe care unele
\n familii ar trebui să le parcurgă de la domiciliu p\u00e2nă la Jilava, dar şi natura şi gravitatea
\n bolilor de care suferă deţinuţii se deduce că aceste vizite \u2013 şi implicit
\n primirea de pachete cu alimente – sunt foarte rare. APADOR-CH cere Ministerului Justiţiei ca, p\u00e2nă la reglementarea prin
\n viitoarea lege a dreptului la pachete, să dea o derogare pentru deţinuţii din
\n penitenciarele-spital \u00een sensul permiterii primirii de pachete cu alimente prin
\n poştă.<\/i><\/p>\n

Concluzii<\/p>\n

Transferarea
\n tuturor deţinuţilor şi deţinutelor cu infecţie HIV\/SIDA şi separarea de
\n celelalte persoane private de libertate este o măsură discriminatorie<\/b> <\/i>la care APADOR-CH cere să se renunţe de\u00eendată;
\n Sancţionarea disciplinară a persoanelor cu HIV\/SIDA cu ridicarea
\n dreptului la cumpărături pe anume perioade echivalează cu tratament inuman<\/i><\/b>. <\/i>Asociaţia
\n cere ca nicio persoană din această
\n categorie să nu mai primească această pedeapsă, indiferent de natura
\n abaterii de la regulamentul de ordine interioară<\/i>;
\n APADOR-CH
\n cere ANP să includă \u00een buget cheltuielile
\n legate de măsurile de prevenire a infecţiilor cu HIV\/SIDA şi a bolilor cu
\n transmisiune sexuală (\u00een principal distribuirea gratuită a prezervativelor
\n pentru toţi deţinuţii) şi de continuarea şi extinderea la \u00eentreg sistemul
\n penitenciar a\u00a0 programului-pilot pentru reducerea riscurilor asociate
\n consumului de droguri (schimb de seringi şi tratament cu metadonă). <\/i>Asociaţia
\n atrage atenţia ANP că infecţiile se pot transmite şi prin tatuare <\/i>cu ace nesterilizate şi
\n solicită măsuri şi \u00een această privinţă (de exemplu, furnizarea de ace
\n sterile);<\/p>\n

Alte constatări şi
\n recomandări sunt incluse \u00een raport.<\/p>\n

Manuela
\n Stefănescu\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Maria-Nicoleta
\n Andreescu<\/p>\n

Raspunsul ANP in acest caz <\/p>\n

\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La data de 15 mai 2009 două reprezentante ale APADOR-CH au vizitat Penitenciarul-Spital Bucureşti-Jilava.<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[15],"tags":[],"class_list":["post-1935","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-monitorizarea-conditiilor-de-detentie-penitenciare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1935","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1935"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1935\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1935"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1935"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1935"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}