{"id":1937,"date":"2009-06-24T00:00:00","date_gmt":"2009-06-24T00:00:00","guid":{"rendered":"http:\/\/www.apador.org\/seamus\/raport-asupra-vizitei-la-penitenciarul-pentru-minori-i-tineri-din-comuna-tichileti-judeul-brila\/"},"modified":"2009-06-24T00:00:00","modified_gmt":"2009-06-24T00:00:00","slug":"raport-asupra-vizitei-la-penitenciarul-pentru-minori-i-tineri-din-comuna-tichileti-judeul-brila","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/apador.org\/en\/raport-asupra-vizitei-la-penitenciarul-pentru-minori-i-tineri-din-comuna-tichileti-judeul-brila\/","title":{"rendered":"Raport asupra vizitei la Penitenciarul pentru Minori şi Tineri din comuna Tichileşti, judeţul Brăila"},"content":{"rendered":"

Sorry, this entry is only available in Rom\u00e2n\u0103<\/a>. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.<\/p>

<\/p>\n

Pe data de 24
\n iunie 2009, două reprezentante ale APADOR-CH au vizitat Penitenciarul pentru
\n Minori şi Tineri (PMT) din Tichileşti. \u00cen afară de acest penitenciar mai există
\n PMT la Craiova şi, \u00een curs de finalizare, \u00eencă unul la T\u00e2rgu Mureş.<\/p>\n

Date
\n generale<\/p>\n

PMT Tichileşti
\n este situat la circa 8 km de municipiul Brăila. Ca spaţiu de deţinere,
\n penitenciarul dispune de două corpuri de clădire: unul vechi, cu camere fără
\n grup sanitar (secţia I-a) cel de al doilea mai recent construit, cu condiţii de
\n detenţie relativ mai bune (secţia a II-a). \u00cen secţia I-a se află carantina
\n (program obligatoriu de 21 de zile prin care trec toate persoanele nou-venite
\n pentru a \u00eenvăţa regulamentul de ordine interioară şi a face examene medicale),
\n cabinetul medical, infirmeria, o cameră pentru cei opt deţinuţi care lucrează
\n la blocul alimentar (toţi \u00een regim semi-deschis), fosta cameră de izolare
\n rebotezată \u201egsr\u201d (grad sporit de risc) şi cele două săli de mese. Oarecum
\n paradoxal, numai minorii şi tinerii din
\n secţia a II-a consideraţi, generic, \u201esănătoşi\u201d <\/i>sunt aduşi \u00een aceste
\n săli să servească cele trei mese zilnice \u00een vreme ce toţi deţinuţii din secţia
\n I-a\u00a0\u00a0 măn\u00e2ncă \u00een camere. APADOR-CH sugerează
\n reorganizarea programului de servire a meselor \u00een aşa fel \u00eenc\u00e2t şi deţinuţii
\n din secţia a I-a să poată m\u00e2nca \u00een cele două săli.<\/i><\/p>\n

Un alt treilea
\n corp de clădire pentru cazarea deţinuţilor este \u00een construcţie. Termenul
\n iniţial de finalizare era decembrie 2008 dar la jumătatea lunii iunie a.c. mai
\n rămăsese mult de lucru aşa \u00eenc\u00e2t pavilionul ar putea fi dat \u00een folosinţă \u2013
\n \u00eentr-o viziune optimistă \u2013 la sf\u00e2rşitul acestui an. Ar urma dezafectarea şi \u00een
\n mare parte demolarea clădirii vechi ce adăposteşte \u00een prezent secţia a I-a.
\n APADOR-CH nu cunoaşte condiţiile contractului \u00eencheiat cu firma particulară
\n constructoare dar\u00a0 cere Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor să
\n folosească toate căile legale pentru urgentarea\u00a0 finalizării lucrărilor.<\/p>\n

\u00cen penitenciar
\n sunt practic două regimuri de executare a pedepselor: semi-deschis şi \u00eenchis
\n (deţinuţii \u00een regim deschis sunt toţi la gospodăria agro-zootehnică de pe
\n Insula Mare a Brăilei iar regimul de maximă siguranţă nu <\/i>se aplică la minori şi tineri). \u00censă regimul
\n semi-deschis este practic \u00eenchis <\/i>\u00a0pentru
\n că uşile camerelor sunt permanent \u00eencuiate (se deschid doar \u00eentre 30 de minute şi o oră o singură dată pe
\n săptăm\u00e2nă<\/i>) şi prin urmare deţinuţii nu
\n pot circula liber nici \u00een interiorul secţiei şi nici la curtea de plimbare<\/i> de la deşteptare p\u00e2nă la stingere aşa cum
\n prevede Legea 275\/2006<\/b>. Ei sunt scoşi la aer c\u00e2te două-trei ore pe
\n zi, pe baza programului zilnic stabilit de
\n administraţie şi nu c\u00e2nd vor ei şi nici nu li se permite revenirea \u00een camere
\n dec\u00e2t la terminarea programului<\/i>. Directorul penitenciarului a
\n declarat că este de preferat să nu respecte
\n \u00eentocmai legea dec\u00e2t să rişte evenimente neplăcute ce s-ar putea \u00eent\u00e2mpla dacă
\n uşile camerelor ar răm\u00e2ne deschise <\/i>(conflicte \u00eentre deţinuţi,
\n furturi etc.). Reprezentantele APADOR-CH au argumentat \u00een zadar că temeri de
\n acest gen au existat şi \u00een penitenciarele pentru adulţi dar regimul
\n semi-deschis s-a aplicat \u2013 unde era cazul \u2013 conform legii şi nu <\/i>s-au semnalat astfel de evenimente.\u00a0 <\/p>\n

Efective
\n deţinuţi, personal de penitenciar, suprafeţe de deţinere<\/p>\n

La data vizitei,
\n \u00een penitenciar se aflau 244 de deţinuţi, exclusiv de sex masculin, \u00een
\n majoritate minori \u00eempărţiţi pe următoarele categorii:\u00a0 58 \u2013 \u00een arest preventiv,
\n 8 \u2013 la carantină, 32 \u2013 \u00een regim deschis (toţi cazaţi la gospodăria
\n agro-zootehnică), 117 \u2013 \u00een regim semi-deschis şi 29 \u2013 \u00een regim \u00eenchis. <\/p>\n

Personalul de
\n penitenciar care vine \u00een contact direct cu deţinuţii şi arestaţii preventiv
\n (except\u00e2nd cadrele didactice) era format din 106 ofiţeri şi agenţi de pază, opt
\n cadre medicale şi 32 de angajaţi la serviciul socio-educativ. Proporţia dintre
\n numărul angajaţilor şi cel al deţinuţilor este foarte bună (sub doi deţinuţi
\n la\u00a0 un angajat) ceea ce se reflectă \u00een destul de numeroasele activităţi at\u00e2t \u00een
\n interiorul c\u00e2t mai ales \u00een afara
\n penitenciarului <\/i>Vezi mai jos detalii.). <\/p>\n

Spaţiul de
\n deţinere este de 1735 mp (cele două corpuri de clădire) cărora li se adaugă 294
\n mp la gospodăria agro-zootehnică. Teoretic, fiecărui deţinut i-ar reveni peste
\n 4 mp ceea ce ar corespunde standardelor minime de cazare recomandate de
\n Comitetul pentru Prevenirea Torturii (CPT) din cadrul Consiliului Europei \u00een
\n mod special pentru sistemul penitenciar din Rom\u00e2nia. Practic \u00eensă mai sunt
\n camere foarte mici \u00een clădirea veche (de exemplu fosta cameră de izolare,
\n actualmente \u201egsr\u201d, măsoară mai puţin de 6 mp) iar \u00een secţia a II-a\u00a0 sunt camere
\n \u00een care au fost cazaţi 26-28 de deţinuţi, cam de două ori mai mulţi dec\u00e2t ar fi
\n fost normal prin raportare la dimensiunea suprafeţei totale de deţinere. Se
\n speră \u00eensă că problemele se vor rezolva \u00een mare măsură o dată cu finalizarea
\n noului corp de clădire.<\/p>\n

Şcoala<\/p>\n

Şcoala,
\n independentă faţă de administraţia penitenciarului, cuprinde ciclurile primar,
\n gimnazial, liceu tehnologic (clasa a IX-a) şi şcoala de arte şi meserii
\n (clasele X-XII). Clasa a XII-a a funcţionat pentru prima oară \u00een anul şcolar
\n 2008-2009 dar din cei nouă deţinuţi \u00eenscrişi \u00een toamnă numai unul a obţinut
\n diploma.<\/p>\n

Teoretic, toţi
\n minorii şi tinerii cu condamnări frecventează fie şcoala (cam 160 de locuri),
\n fie\u00a0 cursuri de calificare organizate de AJOFM Brăila şi administraţia
\n penitenciarului (la data vizitei erau \u00een desfăşurare 3 astfel de cursuri:
\n frizerie, t\u00e2mplărie pvc şi izolaţii). Practic, sunt destul de multe cazuri de
\n \u00eentrerupere a studiilor\u00a0 sau de abandonare a cursurilor de calificare\u00a0 (din
\n motive de transfer, punere \u00een libertate etc.). Trebuie menţionat faptul că
\n minorii şi tinerii aflaţi \u00een arest preventiv <\/i>(aproape un sfert din efective) nu
\n sunt cuprinşi \u00een nicio formă de pregătire şcolară. <\/i>APADOR-CH
\n solicită ca şi acestora să li se ofere posibilitatea de a urma cursuri şcolare,
\n cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t ei pot sta luni de zile sau chiar ani p\u00e2nă la
\n pronunţarea hotăr\u00eerilor definitive şi irevocabile \u00een procesele penale.
\n Asociaţia revine şi asupra unei alte probleme pe care a mai semnalat-o \u00een
\n rapoarte anterioare: deţinuţii aduşi \u00een penitenciare (nu numai la Tichileşti) după <\/i>\u00eenceperea anului şcolar nu <\/i>mai pot fi \u00eenscrişi la cursuri. \u00cen
\n opinia asociaţiei, măcar ciclul primar ar trebui exceptat de la această regulă. <\/p>\n

De notat că la
\n şcoală nu <\/i>se aplică separarea
\n deţinuţilor \u00een funcţie de regimul de executare\u00a0\u00a0 a pedepselor aşa \u00eenc\u00e2t cei de
\n la \u201e\u00eenchis\u201d şi \u201esemi-deschis\u201d frecventează cursurile \u00eempreună. \u00censă deţinuţii
\n din prima categorie nu sunt – dec\u00e2t \u00een mod
\n excepţional – eligibili pentru cursurile de calificare organizate de AJOFM (La
\n momentul vizitei se desfăşurau cursuri de calificare \u00een specializările:frizer,
\n t\u00e2mplărie PVC şi izolaţii) <\/i>. Unul din motive este acea greu de
\n \u00eenţeles condiţie impusă de AJOFM: deţinuţii sunt acceptaţi la cursurile de
\n calificare numai dacă mai au de executat opt
\n luni din pedeapsă p\u00e2nă la prezentarea la comisia de liberare. <\/i>Al
\n doilea motiv \u2013 niciodată recunoscut pe faţă \u2013 este reţinerea sau chiar teama de
\n a lucra cu \u201ebăieţii răi\u201d (Motivul este valabil şi \u00een cazul programelor socio-educative
\n organizate de penitenciare \u00een care se preferă activităţi cu deţinuţi \u201ecuminţi\u201d,
\n \u00een principal de la regimurile deschis şi semi-deschis.). APADOR-CH\u00a0 atrage din
\n nou atenţia că tocmai deţinuţii cu pedepse mari sau\u00a0 cu comportament
\n recalcitrant trebuie să fie atraşi \u00een c\u00e2t mai multe programe. Pe de o parte,
\n pentru că reeducarea şi pregătirea lor pentru reintegrare\u00a0 presupune de la bun
\n \u00eenceput eforturi mai mari din partea sistemului penitenciar iar pe de altă
\n parte, pentru că lipsa de activităţi <\/i>nu
\n face dec\u00e2t să sporească tensiunile ce există\u00a0 \u00eentre aceşti deţinuţi şi
\n personalul de penitenciar şi\/sau pedagogic\u00a0 dar şi \u00eentre ei şi colegii de
\n detenţie.<\/p>\n

Activităţi
\n socio-educative<\/p>\n

Serviciul are 32
\n de angajaţi din care 25 \u201ecivili\u201d (23 educatori, un psiholog, un preot, niciun
\n asistent social) şi şapte agenţi supraveghetori.\u00a0 \u00cen afara cursurilor de
\n calificare organizate cu AJOFM, serviciul mai desfăşoară şi \u201eclasicele\u201d
\n programe \u201eInstad\u201d (carantina), \u201eAlfaz\u201d (alfabetizare) \u201eEducosan\u201d (educaţie
\n sanitară) şi \u201eEducosport\u201d (activităţi sportive). \u00cen chiar ziua vizitei avea loc
\n finala campionatului zonal de fotbal cu participarea echipelor de deţinuţi de
\n la Brăila, Galaţi şi desigur Tichileşti. \u00censă aspectul cel mai important se
\n referă la contactele dintre deţinuţi şi
\n comunitate, \u00een special prin frecventele ieşiri din penitenciar. <\/i>Grupuri
\n de c\u00e2te 10-12 deţinuţi (numai de la regimurile deschis şi semi-deschis) sunt
\n duşi la Brăila la biserică, la muzee sau expoziţii (acces liber), la teatrul
\n \u201eMaria Filotti\u201d unde au un locuri rezervate şi gratuite, la şcoli \u201ecivile\u201d etc.
\n Important este şi faptul că –\u00a0 potrivit celor spuse de preotul penitenciarului
\n care participă la astfel de programe \u2013 minorii şi tinerii nu pot fi identificaţi
\n de trecători ca deţinuţi<\/i> pentru
\n că nu se deplasează \u201edoi c\u00e2te doi\u201d şi poartă haine obişnuite. Nici
\n supraveghetorii care \u00eensoţesc grupul nu poartă semne distinctive. Programul
\n organizat de preot cuprinde, de regulă, pe l\u00e2ngă o scurtă slujbă la biserica şi
\n vizitarea unui alt obiectiv (un muzeu, grădina zoologică etc.). Personalul
\n serviciului a afirmat că astfel de ieşiri sunt cel puţin lunare dar au fost
\n destule luni \u00een care s-au \u00eenregistrat chiar şi 4-6 activităţi de genul acesta.<\/p>\n

La fel de bine venite
\n sunt şi acţiunile de tipul expoziţie de desene, picturi sau obiecte făcute de
\n deţinuţi \u00een cabinetul de terapie ocupaţională organizate de penitenciar \u00een
\n municipiul Brăila \u00een colaborare cu autorităţile locale. Pe durata vizitei,
\n reprezentantele asociaţiei au fost informate că a doua zi urma inaugurarea unei
\n expoziţii de desene \u00een sediul Bibliotecii Judeţene Brăila. Pe 25 iunie
\n dimineaţa ele au mers la sediul respectiv şi au constatat că informaţia era
\n corectă: o sală mare din bibliotecă avea pereţii acoperiţi cu desene ale
\n deţinuţilor iar cei patru autori (toţi \u00een regim semi-deschis) erau prezenţi. Nu
\n a fost clar \u00eensă c\u00e2t timp va răm\u00e2ne deschisă expoziţia (se pare că două
\n săptăm\u00e2ni) şi nici dacă cei patru autori vor mai fi prezenţi \u00een sală \u00een zilele următoare.\u00a0\u00a0 <\/p>\n

APADOR-CH
\n apreciază \u00een mod deosebit scoaterea
\n minorilor şi tinerilor din spaţiul de deţinere. Ar fi \u00eensă de dorit ca şi minorii şi tinerii din regim \u00eenchis să fie incluşi
\n \u00een astfel de activităţi.<\/b><\/i><\/p>\n

Mai trebuie
\n amintită şi prezenţa regulată (o dată pe săptăm\u00e2nă) a două organizaţii
\n neguvernamentale (\u201eSt\u00e2nca veacurilor\u201d şi Serviciul Umanitar pentru
\n Penitenciare) ambele av\u00e2nd ca obiect de activitate educaţia moral-religioasă a
\n deţinuţilor.\u00a0 <\/p>\n

La toate acestea
\n se adaugă plimbarea zilnică de minimum o oră şi maximum trei ore. \u00cen secţia a
\n II \u2013 a, curtea cea mare este destinată \u00een principal celor de la regim
\n semi-deschis \u00een vreme ce arestaţii preventiv şi deţinuţii \u00een regim \u00eenchis ies
\n la aer \u00eentr-un spaţiu mult mai redus. Cei din secţia a I-a (clădirea veche) ies
\n la aer doar pe aleea de acces.<\/p>\n

Dat fiind
\n specificul PMT sub aspectul efectivelor de deţinuţi (minori şi tineri provenind
\n \u00een majoritate din familii sărace cu grad redus de confort), educaţia sanitară <\/i>capătă o importanţă
\n deosebită. De aceea APADOR-CH sugerează serviciului socio-educativ ca, \u00een
\n cadrul programului \u201eEducosan\u201d, să găsească, \u00eempreună cu cabinetul medical,
\n formule mai atractive dec\u00e2t \u00eenşiruirea regulilor elementare pentru menţinerea igienei corporale individuale <\/i>(de pildă:
\n prezentarea unor filmuleţe cu consecinţele nerespectării acestor reguli urmate
\n de discuţii). Ar trebui ca şi cadrele didactice de la şcoală să se ocupe mai concret<\/i> de această problemă. Este clar că
\n destui deţinuţi nu cunosc \u2013 sau nu respectă \u2013 normele sanitare elementare
\n (mulţi minori şi tineri degajă mirosuri neplăcute ceea ce face ca aerul din
\n camere să fie greu de respirat). Mai sunt şi alte deficienţe menţionate mai jos
\n ce nu pot fi rezolvate dec\u00e2t de administraţia penitenciarului. <\/p>\n

Asistenţa
\n medicală<\/p>\n

Asistenţa medicală
\n este asigurată de o doamnă doctor medic de familie şi şapte asistenţi (un
\n angajat civil care lucrează zilnic, cinci asistenţi medicali care lucrează \u00een
\n ture şi un asistent la farmacie). Doamna doctor a declarat că nu s-au
\n \u00eenregistrat boli cronice (cu excepţia unui caz de epilepsie). Nu s-au semnalat
\n nici hepatite (din nou cu o excepţie: un deţinut transferat recent la
\n Tichileşti cu diagnosticul de hepatită B şi C) şi nici cazuri de TBC. <\/p>\n

Una din
\n dificultăţile cu care se confruntă \u00een prezent este rezultatul deciziei ANP de
\n anulare a afilierii penitenciarului la farmacia zonală Poarta Albă pe linia
\n bugetară a procurării de medicamente. Cu alte cuvinte penitenciarul poate
\n cumpăra medicamente numai <\/i>din
\n bugetul propriu,\u00a0 prea mic pentru necesităţile deţinuţilor \u00een materie de
\n medicamente eficiente<\/i>. \u00centre
\n altele, doamna doctor a menţionat lipsa
\n unguentelor cu antibiotice,<\/i> prea scumpe pentru penitenciar. Cu
\n această ocazie, d\u00e2nsa a pomenit de circa patru <\/i>deţinuţi bolnavi de prurigo (conform definiţiei din DEX, \u201eboală
\n cronică de piele caracterizată prin apariţia unor leziuni superficiale
\n persistente \u00een formă de băşicuţe, \u00eensoţită de m\u00e2ncărime intensă\u201d). \u00censă \u00een
\n vizita \u00een camere reprezentantele APADOR-CH\u00a0 au descoperit un număr \u00a0mai mare\u00a0 de minori şi tineri plini de băşici pe tot
\n corpul. <\/i>Dacă soluţia medicală este
\n procurarea unguentelor cu antibiotice atunci administraţia penitenciarului are obligaţia de a le achiziţiona <\/i>indiferent
\n de costuri. Asociaţia reaminteşte că
\n administraţia penitenciară este direct răspunzătoare de starea de sănătate a
\n deţinuţilor. <\/i><\/b>\u00a0Tot \u00een legătură cu numeroasele cazuri de
\n prurigo,\u00a0 reprezentantele APADOR-CH semnalează şi starea avansată de degradare
\n a saltelelor, sursă sigură de microbi. Este
\n absolut necesară \u00eenlocuirea tuturor saltelelor vechi, murdare cu c\u00e2lţii ieşiţi ceea ce este tot obligaţia administraţiei
\n penitenciarului. <\/b><\/i>Este posibil ca şi nerespectarea de
\n către deţinuţi a normelor elementare de igienă personală să contribuie la
\n apariţia şi răsp\u00e2ndirea bolii de piele amintite. APADOR-CH a făcut unele
\n sugestii \u00een acest sens la punctul 4 din raport.<\/p>\n

Doamna doctor a
\n menţionat că, după estimările sale, cam 70% dintre deţinuţi au făcut testul
\n Elise pentru depistarea HIV\/SIDA, toate rezultatele fiind negative. \u00censă \u00een
\n materie de\u00a0 prevenire \u2013 nu numai HIV\/SIDA\u00a0
\n ci şi a bolilor cu transmisiune sexuală sau prin folosirea unor ace
\n nesterilizate (de pildă pentru tatuaje) \u2013 <\/i>activităţile sunt doar \u00een
\n plan teoretic<\/i> (discuţii, broşuri,
\n pliante). \u00cen plan concret, există prezervative dar sunt depozitate la cabinetul
\n medical şi distribuite numai la cerere. Nu
\n este clar dacă au existat solicitări de acest gen din partea deţinuţilor. Dar,
\n judec\u00e2nd după reacţiile iritate ale conducerii penitenciarului faţă de acest
\n subiect (\u201ecamerele de deţinere \u00eenseamnă
\n spaţiu public<\/i> iar sexul \u00een public
\n este sancţionat de lege\u201d sau \u201ecum se poate imagina ca \u00eentr-o cameră cu 27 de
\n deţinuţi, doi să \u00eentreţină relaţii sexuale sub ochii celorlalţi\u201d) este limpede
\n că \u00a0<\/i>\u00a0această simplă \u2013 şi puţin costisitoare \u2013 metodă de prevenire <\/b>a răsp\u00e2ndirii infecţiilor
\n amintite nu este deloc agreată.<\/i> Un alt \u201emotiv\u201d invocat de conducerea
\n penitenciarului a fost acela că de distribuirea
\n prezervativelor \u00een sistemul penitenciar se ocupă doar organizaţii
\n neguvernamentale <\/i>(la Tichileşti nu au venit astfel de organizaţii),
\n nefiind deci o obligaţie a sistemului
\n penitenciar. APADOR-CH reia o propunere avansată \u00eentr-un raport anterior al
\n asociaţiei: Administraţia Naţională a Penitenciarelor să dispună includerea
\n obligatorie \u00een bugetul fiecărui penitenciar a\u00a0 sumelor \u2013 minore mai ales prin
\n comparaţia cu costurile tratamentelor celor deja contaminaţi \u2013 necesare pentru
\n achiziţionarea prezervativelor. Totodată, ANP ar trebui să dea dispoziţii cu
\n privire la accesul ne\u00eengrădit şi nesupravegheat al deţinuţilor la aceste
\n mijloace elementare de prevenire a \u00eembolnăvirii şi răsp\u00e2ndirii infecţiilor şi
\n bolilor.<\/i><\/p>\n

Nu există niciun
\n program de schimb de seringi sau de tratament cu substitute pentru persoanele
\n care consumă (sau au consumat) la droguri injectabile. \u00a0<\/i>Doamna doctor a declarat că nu a avut
\n niciodată un astfel de caz. Nu s-au semnalat nici cazuri de infecţii rezultate
\n din folosirea unor ace nesterilizate pentru tatuarea mai multor deţinuţi. <\/p>\n

Doamna doctor
\n şi-a exprimat suprinderea faţă de creşterea considerabilă a numărului de
\n deţinuţi care se prezintă zilnic la cabinet (cam 60-70 de persoane) cu toate că
\n nu s-a depistat vreo situaţie specială din punct de vedere medical (\u00cen opinia
\n asociaţiei, prurigo ar trebui să reprezinte o astfel de situaţie.). Ar rezulta
\n că pe l\u00e2ngă camerele programate \u00een fiecare zi din săptăm\u00e2nă, la cabinetul
\n medical se prezintă şi alţi deţinuţi chiar dacă nu sunt urgenţe. Cu toate
\n acestea, deţinuţii din camera 3 (preventivi) au susţinut că dacă ratează vizita
\n din ziua programării nu mai au acces la cabinet dec\u00e2t săptăm\u00e2na următoare.<\/p>\n

Blocul
\n alimentar<\/p>\n

Este situat tot
\n \u00een secţia a I-a (clădirea veche) ca şi cabinetul medical. Meniul de la pr\u00e2nz
\n cuprindea ciorbă de fasole boabe fără carne şi varză cu carne (21,300 kg de
\n carne\u00a0 inclusiv oase, grăsime şi zg\u00e2rciuri, ceea ce \u00eenseamnă mai puţin de 100 gr per deţinut<\/i>). Pe una
\n din mese, era o farfurie cu c\u00e2teva ouă fierte. \u00centrebaţi pentru cine <\/i>erau ouăle, cei de la blocul
\n alimentar au venit cu explicaţii confuze din care reieşea că ar fi vorba de un
\n \u201esupliment\u201d\u00a0 pentru deţinuţii care lucrează acolo sau pentru cei care ies la
\n muncă (?). A urmat \u00eentrebarea cu privire la meniul de seară, la care răspunsul
\n a fost \u201eomletă\u201d din 200 de ouă (mai puţin de un
\n ou <\/i>pentru fiecare deţinut). Reprezentantele asociaţiei au rămas cu
\n impresia că a fost vorba de o modificare de moment pentru că \u201eomletă\u201d sună mai
\n bine dec\u00e2t m\u00e2ncare de cartofi fără carne(\u00cen frigider era un container cu
\n cartofi curăţaţi şi tăiaţi ca şi cum ar fi urmat să fie gătiţi pentru cină.). <\/p>\n

Mulţi deţinuţi
\n s-au pl\u00e2ns de calitatea şi cantitatea hranei, \u00een principal de p\u00e2ine<\/i> pentru că primesc doar o bucată
\n mică, de multe ori veche şi chiar mucegăită. Este
\n pentru prima oară c\u00e2nd reprezentantele asociaţiei aud o astfel de reclamaţie.
\n Nicăieri \u00een alt penitenciar vizitat anul acesta nu <\/b>au existat pl\u00e2ngeri privind cantitatea şi calitatea p\u00e2inii.<\/i><\/p>\n

APADOR-CH atrage
\n atenţia administraţiei penitenciarului Tichileşti dar şi Administraţiei
\n Naţionale a Penitenciarelor asupra răspunderii
\n ce le revine pentru starea de sănătate dar şi pentru dezvoltarea fizică <\/b><\/i>\u00a0<\/b>normală a minorilor. <\/i>Asociaţia
\n cere \u00eembunătăţirea şi diversificarea hranei ce ar trebui să cuprindă şi legume şi fructe proaspete <\/i>şi, desigur, p\u00e2ine<\/i> \u00een cantităţi şi de calitate
\n satisfăcătoare.<\/p>\n

Mai trebuie semnalat
\n şi faptul că magazinul din incinta penitenciarului de unde deţinuţii ar putea
\n cumpăra măcar p\u00e2ine nu le este accesibil dec\u00e2t
\n o zi pe săptăm\u00e2nă respectiv lunea <\/i>şi uneori, dacă sunt prea mulţi
\n solicitanţi, şi marţea. Aceasta cu toate că magazinul este deschis pentru angajaţii penitencuiarului de luni
\n p\u00e2nă vineri inclusiv. <\/i><\/p>\n

Vizita \u00een
\n camere<\/p>\n

\u00cen afară de
\n cabinetul medical şi blocul alimentar, reprezentantele asociaţiei au mai
\n vizitat \u00een clădirea veche cele două săli de mese, camera 17 (infirmerie \u2013 patru
\n persoane la 6 paturi), unica sală de baie a pavilionului (18 duşuri şi un miros
\n insuportabil de hazna) şi fosta cameră de izolare (GSR). Aceasta din urmă
\n măsoară maximum 6 mp şi are 4 paturi suprapuse. Trei deţinuţi \u2013 toţi tineri \u00een
\n regim \u00eenchis \u2013 fuseseră catalogaţi şi ca prezent\u00e2nd grad sporit de risc <\/i>şi fuseseră mutaţi \u00een acest spaţiu
\n minuscul. Cei trei deţinuţi nu erau pedepsiţi cu izolarea\u00a0 dar se aflau acolo\u00a0
\n pentru că ceilalţi deţinuţi tineri \u00een regim \u00eenchis (o singură cameră \u00een
\n clădirea nouă) se pl\u00e2nseseră \u00een mod repetat de comportamentul lor agresiv. Ne
\n av\u00e2nd\u00a0 unde <\/i>să-i mute
\n administraţia penitenciarului a ajuns la soluţia atribuirii gradului sporit de risc<\/i> care \u00een acest caz
\n este tot izolare dar fără procedura
\n obligatorie. <\/i><\/p>\n

APADOR-CH insistă asupra faptului că Legea 275\/2006 nu <\/b>include gradul sporit de risc ca regim separat de executare a pedepsei şi nici nu
\n prevede separarea deţinuţilor cu această caracterizare de ceilalţi. <\/b><\/i>Lăs\u00e2nd
\n la o parte criteriile cel puţin discutabile\u00a0 \u00een stabilirea gradului sporit de
\n risc, această \u201eetichetă\u201d ar trebui să fie doar
\n o atenţionare a cadrelor de penitenciar \u00een sensul unei supravegheri mai stricte
\n a deţinuţilor respectivi <\/i>şi \u00een niciun caz izolarea <\/i>acestora de colectiv. <\/p>\n

Cei trei deţinuţi
\n de la \u201egsr\u201d nu \u00eenţelegeau motivul transferării lor \u00een camera respectivă şi
\n susţineau că nu avuseseră conflicte serioase cu foştii colegi de cameră. Cu
\n permisiunea unuia dintre ei (R.N.), reprezentantele asociaţiei au consultat
\n dosarul de penitenciar şi au constatat acesta avea 14 rapoarte de incident<\/i>, toate \u00eentr-un an, cele mai multe
\n pentru fapte mărunte. Chiar dacă \u00een unele cazuri nu se dictaseră sancţiuni,
\n numărul mare al rapoartelor de incident arată că mai degrabă cadrele ar fi avut probleme cu acest deţinut dec\u00e2t colegii
\n lui de detenţie. <\/i>\u00cen plus, asociaţia are convingerea că \u00eentocmirea
\n repetată a rapoartelor de incident\u00a0 \u00een cazul unor deţinuţi mai recalcitranţi nu poate avea efecte pozitive asupra lor ci dimpotrivă<\/b><\/i>. <\/p>\n

\u00a0<\/i>\u00cen cazul celor trei de la \u201egsr\u201d, APADOR-CH cere implicarea directă a
\n serviciului socio-educativ, \u00een primul r\u00e2nd a psihologului, pentru aplanarea
\n stării conflictuale \u2013 dacă a existat cu adevărat \u2013 \u00eentre ei şi ceilalţi
\n deţinuţi tineri \u00een regim \u00eenchis. <\/b>Ar fi necesară şi
\n clarificarea atitudinii cadrelor
\n de penitenciar şi pedagogice\u00a0 faţă de aceşti deţinuţi.<\/p>\n

\u00cen pavilionul
\n relativ nou, reprezentantele asociaţiei au vizitat camerele 3 (preventivi), 7
\n (tineri \u00een regim semi-deschis) şi 9 (tineri \u00een regim \u00eenchis).<\/p>\n

Cele mai multe
\n pl\u00e2ngeri au venit de arestaţii preventiv. Sunt 28 \u00een cameră din care cel puţin
\n cinci suferă de prurigo<\/i>. Au
\n probleme cu igiena personală pentru că grupul sanitar este format din doar două
\n WC-uri şi 4 chiuvete. Duşul se face de două ori pe săptăm\u00e2nă, miercurea şi
\n s\u00e2mbăta, \u00een sala de baie comună.\u00a0 Pentru că nu au nici mături nici mopuri sunt
\n nevoiţi să spele pe jos\u00a0 – şi \u00een cameră şi \u00een baie \u2013 doar cu c\u00e2rpe (Directorul
\n penitenciarului a \u00eencercat să justifice lipsa măturilor prin faptul că
\n deţinuţii le-ar\u00a0 toca şi …. fuma!).\u00a0 Au solicitat să cumpere h\u00e2rtie
\n lipicioasă \u00eempotriva muştelor care roiesc \u00een cameră dar nu li s-a aprobat
\n (Directorul penitenciarului a negat că ar fi primit o astfel de cerere.). Alte
\n nemulţumiri au vizat calitatea proastă a hranei şi faptul că sunt scoşi la aer
\n cam o oră pe zi dar nu \u00een curtea mare ci \u00eentr-un mic spaţiu adiacent \u00een care
\n există\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00eentr-adevăr c\u00e2teva aparate de forţă dar fiind foarte vechi şi
\n ruginite nu pot fi folosite. <\/p>\n

Arestaţii
\n preventiv mai au şi alte probleme care nu se referă la sistemul penitenciar:
\n lipsa de \u00eencredere \u00een justiţie, inactivitatea avocaţilor din oficiu, bătăile
\n administrate de poliţişti pe durata anchetelor (au fost nominalizate poliţiile
\n din Brăila şi Galaţi). <\/p>\n

\u00cen camera 9 erau
\n 12 persoane la 16 paturi\u00a0 avea două WC-uri 3 chiuvete ceea ce, prin comparaţie
\n cu camera 3, pare acceptabil. Dar nici aici nu aveau mături sau mopuri.
\n Saltelele erau \u00eentr-o stare de degradare avansată (murdare, rupte, cu c\u00e2lţii
\n scoşi). Unul din deţinuţi suferea de prurigo pentru a patra oară de c\u00e2nd venise la Tichileşti.<\/i> <\/p>\n

\u00cen camera 7,
\n reprezentantele APADOR-CH s-au confruntat cu o situaţie mai specială:
\n majoritatea tinerilor au declarat că se tem
\n să vorbească din cauza represaliilor din partea cadrelor de penitenciar <\/i>(S-ar
\n fi \u00eent\u00e2mplat deja după o vizită a altei organizaţii neguvernamentale.). Cu
\n toate asigurările date de agenţii de supraveghere că nu au făcut şi nu vor face <\/i>nimic de acest gen, APADOR-CH
\n solicită ANP să verifice dacă după vizita
\n reprezentantelor asociaţiei au avut loc represalii sub orice formă (intervenţii
\n \u00een forţă,\u00a0 sancţiuni disciplinare sau \u00eentocmirea unor rapoarte de incident)
\n \u00eempotriva deţinuţilor şi arestaţilor preventiv din camerele vizitate.<\/i><\/p>\n

Doi deţinuţi din
\n această cameră au spus totuşi că au fost şi loviţi de cadre dar şi sancţionaţi
\n foarte des. Cu permisiunea celor doi, reprezentantele asociaţiei au văzut
\n dosarele de penitenciar şi au constatat că I.B. a avut 12 rapoarte de incident
\n iar G.S, 8 \u00een doar un an. Comentariul asociaţiei \u00een cazul deţinutului cu grad
\n sporit de risc este valabil şi pentru cei doi de la camera 7.<\/p>\n

Deţinuţii din
\n această cameră au confirmat ceea ce reprezentantele asociaţiei aflaseră deja\u00a0
\n şi anume că regim semi-deschis <\/i>\u00eenseamnă
\n deschiderea uşilor camerelor doar odată pe
\n săptăm\u00e2nă (s\u00e2mbăta sau duminica) şi numai 30 de minute.\u00a0 <\/i><\/p>\n

Corespondenţa,
\n vizite, alte aspecte<\/p>\n

Cutia poştală
\n pentru expedierea corespondenţei este plasată \u00eentr-un loc la care au acces toate <\/i>persoanele private de libertate.
\n Nici accesul la telefonul public nu pune probleme deosebite (două convorbiri a
\n c\u00e2te 10 minute pe săptăm\u00e2nă pe deţinut şi nelimitate cu apărătorii).<\/p>\n

Sala destinată
\n vizitelor este supravegheată video şi conţine două cabine (discuţiile se poartă
\n prin telefon de uz intern) şi 6 locuri pentru vizite la masă. Fiecare deţinut
\n poate fi vizitat concomitent de doi adulţi şi doi minori. \u00cent\u00e2lnirile cu
\n avocaţii au loc tot \u00een această sală.<\/p>\n

Deţinuţii au
\n posibilitatea de a se abona la ziare şi\/sau reviste (doi deţinuţi aveau
\n abonamente) şi primesc \u00een camere \u00een cursul serii ziarele la care penitenciarul
\n are abonament. \u00cen camerele care sunt dotate cu televizor (majoritatea),
\n programele TV pot fi urmărite p\u00e2nă la 22:30.\u00a0 <\/p>\n

Concluzii<\/i><\/p>\n

Urgentarea
\n finalizării celui de al treilea corp de clădire este prioritatea numărul1. <\/i>Multe din
\n problemele actuale (condiţiile proaste de detenţie din secţia a I-a,
\n supraaglomerarea şi grupurile sanitare insuficient dotate din unele camere
\n din secţia a II-a, funcţionarea \u201egrs\u201d \u00een camera de izolare şi \u2013 de sperat
\n \u2013 respectarea legii cu privire la
\n regimul semi-deschis<\/i>) ar putea fi rezolvate \u00een mare parte prin
\n darea \u00een folosinţă a noului spaţiu de deţinere;
\n Achiziţionarea
\n de medicamente eficiente, <\/i>care
\n să rezolve problemele de sănătate ale minorilor şi tinerilor (\u00een special
\n prurigo) este obligaţia <\/i>administraţiei
\n penitenciare, indiferent de mărimea bugetului. Tot din perspectiva stării
\n de sănătate a deţinuţilor se impune ca administraţia penitenciarului să ia
\n măsuri pentru \u00eembunătăţirea condiţiilor igienico-sanitare şi să dezvolte
\n programe de prevenire a răsp\u00e2ndirii bolilor.
\n Este necesar
\n să se \u00eembunătăţească şi diversifice
\n regimul alimentar <\/i>pentru dezvoltarea normală a minorilor.
\n Problema p\u00e2inii <\/i>\u2013 sub aspect
\n cantitativ şi calitativ – distribuite persoanelor private de libertate
\n trebuie rezolvată de urgenţă;<\/p>\n

Alte concluzii şi
\n recomandări sunt incluse \u00een raport. <\/p>\n

Manuela
\n Stefănescu\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/i>Maria Nicoleta Andreescu<\/p>\n

Raspunsul ANP in acest caz <\/p>\n

\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pe data de 24 iunie 2009, două reprezentante ale APADOR-CH au vizitat Penitenciarul pentru Minori şi Tineri (PMT) din Tichileşti. \u00cen afară de acest penitenciar mai există PMT la Craiova şi, \u00een curs de finalizare, \u00eencă unul la T\u00e2rgu Mureş.<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[15],"tags":[],"class_list":["post-1937","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-monitorizarea-conditiilor-de-detentie-penitenciare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1937","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1937"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1937\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1937"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1937"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1937"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}