{"id":1942,"date":"2009-01-20T00:00:00","date_gmt":"2009-01-20T00:00:00","guid":{"rendered":"http:\/\/www.apador.org\/seamus\/raport-asupra-vizitei-in-arestul-central-al-direciei-generale-de-poliie-a-municipiului-bucureti\/"},"modified":"2009-01-20T00:00:00","modified_gmt":"2009-01-20T00:00:00","slug":"raport-asupra-vizitei-in-arestul-central-al-direciei-generale-de-poliie-a-municipiului-bucureti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/apador.org\/en\/raport-asupra-vizitei-in-arestul-central-al-direciei-generale-de-poliie-a-municipiului-bucureti\/","title":{"rendered":"Raport asupra vizitei \u00een arestul central al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti"},"content":{"rendered":"

Sorry, this entry is only available in Rom\u00e2n\u0103<\/a>. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.<\/p>

<\/p>\n

Pe data de 20
\n ianuarie 2009, două reprezentante ale APADOR-CH au vizitat arestul\u00a0
\n Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti.<\/p>\n

Comentariu
\n preliminar<\/i><\/p>\n

O problemă
\n general valabilă pentru toate aresturile poliţiei se referă la
\n aplicarea Legii 275\/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor
\n dispuse de organele judiciare \u00een cursul procesului penal. Art.81 alin.4 din
\n Legea 275\/2006 prevede că aresturile (\u201ecentre de reţinere şi
\n arestare preventivă\u201d) trebuie să fie organizate şi să
\n funcţioneze \u201eprin regulament aprobat prin ordin comun al ministrului
\n administraţiei şi internelor şi al ministrului justiţiei\u201d.
\n La mai mult de 2 ani de la intrarea \u00een vigoare a legii, ordinul comun nu a fost emis. <\/i>Poliţiştii
\n susţin că aplică Legea 275\/2006, chiar şi \u00een absenţa
\n noului regulament. \u00cen practică, deocamdată ei respectă tot vechiul regulament<\/i>, revizuit \u00een 2005. Un
\n exemplu elocvent este \u00eencătuşarea <\/i>persoanelor
\n private de libertate la scoaterea din arest. Legea 275\/2006\u00a0 prevede la art.37
\n alin.2 că \u201e…. imobilizarea cu cătuşe, cămăşi de
\n forţă sau alte forme de imobilizare a corpului este permisă doar \u00een situaţii excepţionale.\u201d <\/i>(subl.n.).
\n Or, \u00een toate aresturile de poliţie, inclusiv \u00een arestul Direcţiei
\n Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, \u00a0\u00eencătuşarea
\n la scoaterea din arest este regula din
\n vechiul act normativ \u00eencă \u00een vigoare. <\/i><\/p>\n

Specificul arestului, efective, durata deţinerii<\/i><\/p>\n

Din punct de
\n vedere al categoriilor de persoane private de libertate, arestul prezintă
\n două particularităţi: aici sunt aduse toate femeile<\/b> din Bucureşti şi judeţul Ilfov
\n indiferent de natura infracţiunii pentru care sunt cercetate şi tot
\n aici sunt deţinute persoanele condamnate de o instanţă din afara
\n ţării şi extrădate<\/b> \u00een Rom\u00e2nia \u00een vederea executării pedepsei. \u00cen arestul Direcţiei
\n Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti \u00a0mai sunt
\n deţinuţi şi bărbaţi, mulţi dintre ei fac\u00e2nd parte
\n din \u201eloturile DNA\u201d.<\/p>\n

La data vizitei
\n \u00een arest se aflau 105 persoane private de libertate dintre care:<\/p>\n

\u00b7      29 de femei (una \u00een stare de reţinere, 22 \u00een stare de arest
\n preventiv şi 6 condamnate \u2013 5 extrădate şi una \u00een stare de
\n judecată la ICCJ \u00een alt dosar dec\u00e2t cel \u00een care a fost deja
\n condamnată;<\/p>\n

\u00b7      76 de bărbaţi (65 \u00een stare de arest preventiv şi 11
\n condamnaţi definitiv).<\/p>\n

Referitor la perioada
\n de şedere \u00een arestul Direcţiei Generale de Poliţie a
\n Municipiului Bucureşti APADOR-CH aminteşte că răspunsul
\n trimis de Guvern \u00een septembrie 2008 la raportul \u00eentocmit de Comitetul pentru
\n Prevenirea Torturii asupra vizitei sale din 2006 \u00een aresturi de poliţie,
\n penitenciare şi alte locuri privative de libertate din Rom\u00e2nia
\n conţine şi afirmaţia că ar
\n exista deja un protocol MIRA-MJ prin care persoanele care au primit mandat de
\n arestare de la judecători sunt transferate de \u00eendată \u00een centrele de
\n arestare preventivă din sistemul penitenciar. <\/i>Cu alte cuvinte,
\n persoanele private de libertate ar trebui să stea \u00een aresturile
\n poliţiei maximum 24 de ore c\u00e2t
\n durează reţinerea<\/b> şi, eventual, alte c\u00e2teva ore
\n pentru efectuarea formalităţilor legate de transfer dacă
\n judecătorul a emis mandat de arestare. Persoanele
\n aflate \u00een arest preventiv cu care reprezentantele APADOR-CH au discutat au
\n afirmat că sunt \u00een această situaţie pe perioade variind de la o
\n lună la un an.<\/p>\n

Situaţia
\n referitoare la persoanele extrădate este incertă. Potrivit
\n şefului serviciului acestea ar trebui să petreacă \u00een acest arest
\n doar o perioadă scurtă de timp, cea necesară organizării
\n transportării lor \u00een judeţele \u00een care ar urma să-şi execute
\n pedeapsa \u00eensă o mare parte dintre ele sosesc fără actele de
\n identitate necesare transferării iar procedura obţinerii acestor acte
\n este greoaie, put\u00e2ndu-se prelungi p\u00e2nă la patru-cinci luni. Este aproape
\n imposibil de acceptat că \u00een era comunicaţiilor electronice simpla
\n identificare a unei persoane poate dura at\u00e2t de mult. Cel mai probabil, este
\n vorba despre delăsarea sau nepăsarea unor funcţionari din
\n Inspectoratele judeţene de poliţie. APADOR-CH cere măsuri
\n urgente pentru reducerea substanţială a duratei procedurilor. <\/p>\n

\u00cen urma
\n discuţiilor reprezentantelor asociaţiei cu o parte dintre
\n deţinuţi a reieşit faptul că \u00een arest se află şi
\n persoane condamnate definitiv la executarea pedepsei privative de libertate
\n care nu aveau nicio legătură cu
\n extrădarea<\/i>. Spre exemplu, \u00een una dintre camere se aflau patru
\n bărbaţi, condamnaţi definitiv, toţi fiind implicaţi \u00een
\n activităţi privind administrarea arestului (curăţenie)
\n dintre care unul se afla \u00een arestul Direcţiei Generale de Poliţie a
\n Municipiului Bucureşti \u00a0de nu mai puţin de trei ani şi
\n jumătate.\u00a0 <\/p>\n

Spaţiile de detenţie, condiţii igienico-sanitare<\/i><\/p>\n

Arestul are 30 de
\n camere de deţinere, \u00een total 148 de locuri. Camerele de deţinere sunt
\n situate pe două niveluri, demisol şi parter. Reprezentantele
\n APADOR-CH au vizitat cinci dintre camerele arestului, clubul, cabinetul medical
\n şi curţile de plimbare.<\/p>\n

Camerele de
\n deţinere sunt de două
\n tipuri: de patru sau şase paturi. Cele de patru paturi au aproximativ 12
\n mp. iar cele de şase paturi aproximativ 14 mp. suprafaţă. <\/p>\n

Comitetul
\n European pentru Prevenirea Torturii a recomandat Rom\u00e2niei \u00eencă din 1999
\n ca, \u00een penitenciare, spaţiul de deţinere să fie de minimum 4 metri pătraţi pentru fiecare
\n deţinut. <\/i>Cu ocazia vizitei CPT din 2006 a unor locuri de
\n privare de libertate din Rom\u00e2nia recomandarea a fost extinsă şi la
\n aresturile poliţiei.\u00a0 Pentru a aplica această cerinţă, \u00een
\n fiecare cameră din arestul Direcţiei Generale de Poliţie a
\n Municipiului Bucureşti ar trebui să fie cazate maximum trei persoane, \u00een trei paturi<\/i> (nu patru şi,
\n cu at\u00e2t mai puţin, şase). <\/p>\n

Fiecare
\n cameră are propriul grup sanitar sub forma unei cabine (1 mp) dotate cu
\n chiuvetă şi duş, cu apă rece şi caldă \u00een
\n permenenţă. Asociaţia semnalează faptul că grupurile
\n sanitare nu sunt dotate de către responsabilii arestului cu perdele. Este
\n adevărat faptul că deţinuţii nu sunt \u00eempiedicaţi
\n să improvizeze o modalitate de a-şi proteja intimitatea cum de altfel
\n au şi făcut \u00een trei dintre cele cinci \u00a0camere vizitate at\u00e2rn\u00e2nd
\n cearceafuri sau chiar perdele din material plastic. \u00cen una din camere \u00eensă,
\n \u00een care erau deţinute trei femei, spaţiul destinat grupului sanitar
\n nu era \u00een niciun fel protejat vizual cu toate că se afla exact \u00een raza
\n vizetei. Astfel, persoana care utilizează grupul sanitar \u00een camera
\n respectivă nu este expusă doar faţă de celelalte persoane
\n din cameră dar şi faţă de personalul de supraveghere. APADOR-CH consideră că este obligaţia
\n responsabililor arestului să instaleze perdele de protecţie la
\n grupurile sanitare din toate camerele şi reaminteşte faptul că folosirea
\n grupului sanitar \u00een prezenţa altor persoane este o situaţie
\n \u00eenjositoare care poate fi considerată ca tratament degradant.<\/b><\/p>\n

Iluminatul\u00a0 natural
\n şi aerisirea camerelor pot fi considerate satisfăcătoare. Cu
\n toate acestea becurile din interiorul camerelor răm\u00e2n aprinse pe
\n toată durata zilei şi a nopţii, ceea ce sporeşte
\n discomfortul unor persoane aflate oricum \u00een stare de stress din cauza
\n privării de libertate.<\/p>\n

Arestul este
\n dotat cu sistem de alarmare vizuală (\u00een fiecare cameră există un
\n comutator care aprinde un bec aflat \u00een exteriorul camerei) dar şi cu
\n aparate video de supraveghere, instalate pe coridoare.\u00a0 Supravegherea video se
\n limitează la spaţii comune <\/i>şi
\n deci nu reprezintă o intruziune \u00een intimitatea persoanelor private de
\n libertate.<\/p>\n

Persoanele din
\n arestul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti au
\n acces la frigidere \u00een care pot depozita alimente. Raţia de hrană
\n asigurată de arest este adusă de la Penitenciarul Rahova. Din cauza
\n calităţii proaste a hranei practic nimeni nu o consumă.
\n Deţinuţii se hrănesc cu alimentele primite de la
\n aparţinători – un pachet pe lună de maximum 10 kg. de alimente
\n greu alterabile, la care se adaugă sucuri şi fructe \u2013 şi cu
\n alimente achiziţionate contra cost prin intermediul personalului arestului
\n at\u00e2ta vreme c\u00e2t deţin bani \u00een conturile personale aflate \u00een gestiunea
\n serviciului evidenţă. APADOR-CH reaminteşte faptul că
\n externalizarea serviciilor de hrănire a deţinuţilor poate
\n reprezenta o soluţie eficientă pentru asigurarea calităţii
\n acceptabile a hranei deţinuţilor. \u00cen acest sens asociaţia
\n semnalează responsabililor situaţia Inspectoratului Judeţean de
\n Poliţie Teleorman care a aplicat cu succes această soluţie.<\/p>\n

Conform
\n reglementărilor deţinuţii pot păstra asupra lor obiectele
\n de igienă proprii cu excepţia lamelor de ras, spray-uri sau alte
\n instrumentelor tăioase, inclusiv ambalaje din sticlă.<\/p>\n

Arestul
\n furnizează deţinuţilor h\u00e2rtie igienică şi săpun
\n numai \u00een situaţia \u00een care aceştia nu au bani, nu sunt vizitaţi
\n de aparţinători şi solicită \u00een mod explicit acest lucru. \u00censă
\n deţinuţii nu sunt informaţi că au dreptul la aceste
\n materiale igienico-sanitare fapt care i-ar putea pune pe unii dintre ei \u00een
\n situaţii umilitoare.\u00a0 <\/i><\/p>\n

3.      Activităţi, corespondenţă,
\n contacte cu exteriorul, alte drepturi<\/i><\/p>\n

APADOR-CH
\n reaminteşte faptul că \u00een arestul Direcţiei Generale de
\n Poliţie a Municipiului Bucureşti durata deţinerii se poate
\n \u00eentinde pe perioade mari, ceea ce impune o atenţie deosebită acelor
\n aspecte care ţin de starea psihică a persoanelor private de libertate
\n şi anume: activităţi culturale, educative, recreative, contactul
\n cu familia etc.<\/p>\n

Curţile
\n de\u00a0 plimbare<\/i>, \u00een număr de patru (două
\n pe fiecare nivel), impropriu denumite astfel, sunt un fel de \u201ecuşti\u201d \u00een
\n care arestaţii nu pot dec\u00e2t să stea \u00een picioare sau să facă
\n doi-trei paşi. Cele de la demisol au o suprafaţă de aproximativ
\n 10 mp iar cele de la parter de aproximativ 15 mp. La momentul vizitei niciuna
\n dintre curţi nu era utilizată. Teoretic, arestaţii au dreptul la
\n o plimbare zilnică de jumătate de oră \u2013 cu toate că Legea 275\/2006
\n prevede \u00eentre una şi trei ore \u00een aer liber. \u00cen practică, o parte
\n dintre arestaţi refuză să iasă la plimbare justific\u00e2nd
\n că nu au ce face \u00eentr-o \u201ecameră fără acoperiş\u201d. Pentru
\n a le stimula, c\u00e2t de c\u00e2t, interesul, reprezentantele APADOR-CH au sugerat
\n montarea \u00een curţi a unor aparate simple de gimnastică (de exemplu, o
\n bară fixă) fapt realizabil cu cheltuieli minime. <\/p>\n

Clubul<\/i> este o \u00eencăpere de aproximativ 40 de mp. dotată cu scaune, o
\n canapea şi televizor. Este utilizată prin rotaţie \u00een baza unei
\n programări realizate de personalul arestului \u00een urma căreia
\n deţinuţii din fiecare cameră au dreptul de a merge la club
\n şi viziona programe TV odată pe săptăm\u00e2nă timp de
\n două ore. Cu toată această programare se pare că deţinuţii
\n care se ocupă de activităţile administrative au un regim mai bun
\n dec\u00e2t restul arestaţilor aceştia afirm\u00e2nd că merg la club
\n odată la două-trei zile. La momentul vizitei reprezentantelor
\n APADOR-CH nu se afla nimeni la club. Mai multe persoane din arest \u00a0şi-au
\n exprimat nemulţumirea faţă de faptul că nu pot merge mai
\n des la club, aceasta fiind, \u00een opinia lor singura posibilitate reală de
\n relaxare.<\/p>\n

APADOR-CH
\n recomandă organizarea mai eficientă a accesului persoanelor private
\n de libertate la spaţiile destinate recreerii (mai ales la club) cu at\u00e2t
\n mai mult cu c\u00e2t\u00a0 arestul nu <\/i>este
\n dotat nici măcar cu difuzoare, arestaţii nu au aparate de radio sau
\n televizoare \u00een camere. Există numai posibilitatea achiziţionării
\n de ziare sau reviste contra cost şi \u00een urma \u00eentocmirii unei cereri \u00een
\n condiţiile \u00een care o parte dintre deţinuţi petrec \u00een acest arest
\n perioade \u00eendelungate de timp.<\/p>\n

Cutia
\n poştală este amplasată pe hol, deţinuţii av\u00e2nd
\n posibilitatea să \u00eeşi depună personal corespondenţa.
\n Plicurile primite se \u00eenm\u00e2nează deţinuţilor după ce sunt
\n deschise de supraveghetor \u00een prezenţa lor fără a fi \u00eenregistrate,
\n cu excepţia plicurilor primite de la instituţii sau organizaţii,
\n pentru acestea din urmă ţin\u00e2ndu-se evidenţa la registratura
\n instituţiei.<\/p>\n

Deţinuţii
\n pot telefona familiei săptăm\u00e2nal iar avocatului ori de c\u00e2te ori
\n doresc. Vizitele familiei respectiv grefa sunt permise \u00een aceleaşi
\n condiţii. <\/p>\n

Din discuţia
\n cu şeful serviciului arest a reieşit faptul că judecătorul
\n delegat se prezintă la arestul Direcţiei Generale de Poliţie a
\n Municipiului Bucureşti \u00a0numai \u00een cazuri de refuz de hrană \u00een urma
\n solicitării scrise a responsabililor arestului şi că
\n deţinuţii nu prea ştiu ce este un judecător delegat şi
\n ce atribuţii are. APADOR-CH solicită ca resposabilii aresturilor
\n să informeze persoanele private de libertate despre existenţa şi
\n atribuţiile instituţiei judecătorului delegat pentru executarea
\n pedepselor privative de libertate.<\/p>\n

Asistenţa medicală<\/i><\/p>\n

La momentul
\n vizitei personalul cabinetului medical era compus din trei medici şi
\n şase asistenţi medicali care asigură permanenţa lucr\u00e2nd \u00een
\n sistem ture 24\/72, \u00een fiecare tură fiind
\n repartizaţi un medic şi doi asistenţi. Doi dintre medici se
\n ocupă exclusiv de deţinuţi iar cel de-al treilea este şi
\n medicul de familie a 600 de asiguraţi, majoritatea poliţişti. <\/p>\n

Reprezentantele
\n APADOR-CH au discutat cu personalul cabinetului medical pe mai multe teme: procedurile medicale la introducerea \u00een arest<\/i>, modalităţile de acordare a
\n asistenţei medicale<\/i> pe perioada deţinerii şi posibilităţile de accesare a unor servicii
\n de prevenire a transmiterii HIV<\/i>\/SIDA
\n şi a infecţiilor cu transmitere sexuală dar şi de tratament
\n eficient pentru consumatorii de droguri injectabile.<\/i><\/p>\n

Medicul aflat \u00een
\n tură la data vizitei a afirmat că numărul introducerilor \u00een
\n arest variază \u00een general \u00eentre 5 şi 35\u00a0 \u00een 24 de ore. Procedura este
\n următoarea: se efectuează un consult medical general iar dacă
\n este nevoie de consult de specialitate deţinutul este condus sub
\n escortă la policlinica Ministerului Administraţiei şi Internelor
\n pe timpul zilei sau la spitale de urgenţă pe durata nopţii.
\n Deţinutul ajunge \u00een spaţiile de deţinere numai după
\n efectuarea tuturor investigaţiilor necesare şi stabilirea unei scheme
\n de tratament.<\/p>\n

Referitor la
\n acordarea asistenţei medicale pe perioada deţinerii responsabilii
\n arestului au afirmat că medicul acordă zilnic consultaţii
\n arestaţilor,\u00a0 pe baza \u00eenscrierii acestora pe o listă de
\n programări şi că distribuirea tratamentului se face
\n dimineaţa, la pr\u00e2nz şi seara de către asistenţii medicali.
\n Mai multe persoane deţinute cu care au discutat reprezentantele APADOR-CH
\n s-au pl\u00e2ns de calitatea serviciilor medicale mai ales \u00een ceea ce priveşte
\n \u00eent\u00e2rzierea nejustificată a efectuării unor consulturi medicale de
\n specialitate şi distribuirea cu \u00eent\u00e2rziere sau deloc a medicamentelor
\n prescrise de către personalul cabinetului medical. Persoanele \u00een
\n cauză au afirmat că de multe ori nu sunt distribuite dec\u00e2t dozele de
\n tratament prescrise pentru seară deşi tratamentul ar implica trei
\n doze zilnice. Una dintre persoanele deţinute nu primise tratament de la
\n medic timp de zece zile deşi acuza dureri digestive. Unul dintre \u00a0supraveghetori
\n \u00eei daduse Colebil.\u00a0 Deşi bunele intenţii ale supraveghetorilor\u00a0 sunt
\n apreciabile, APADOR-CH consideră că această situaţie nu
\n este normală, deţinuţii trebuie să primească
\n medicamente numai din partea personalului medical, responsabil şi
\n calificat pentru a se \u00eengriji de starea de sănătate a acestora. <\/p>\n

\u00cen arestul Direcţiei
\n Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti \u00a0se afla şi o
\n persoană de sex feminin dependentă de droguri injectabile \u2013
\n heroină (toţi consumatorii de droguri bărbaţi din
\n Bucureşti şi Ilfov sunt duşi la secţia 12 poliţie
\n indiferent de natura infracţiunii de care sunt suspectaţi). Aceasta
\n sosise la arest cu o seară \u00eenainte după ce\u00a0 fusese condusă la
\n Spitalul Al. Obregia unde medicul de gardă de la clinica de psihiatrie
\n adulţi \u00eei \u00eentocmise o schemă de tratament const\u00e2nd \u00een calmante
\n şi analgezice. Părea confuză şi se aştepta ca
\n următoarele zile să se simtă foarte rău. <\/p>\n

\u00cen arestul
\n Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti \u00a0nu
\n există niciun fel de posibilitate de
\n accesare a unor servicii de prevenire a transmiterii HIV<\/b>\/SIDA <\/b>şi asta \u00een ciuda faptului că
\n personalul cabinetului medical participase \u00een urmă cu c\u00eeteva luni la un
\n curs de instruire pe această temă. Mai mult, \u00een gestiunea cabinetului
\n medical există prezervative destinate distribuirii deţinuţilor
\n \u00een scopul prevenirii infecţiilor cu transmitere sexuală \u00eensă
\n distribuirea nu se face din varii motive care de care mai hilare. Astfel, unul
\n dintre doctori a afirmat că nu se pot distribui prezervativele pentru ca
\n există riscul ca deţinuţii să se sp\u00e2nzure cu ele iar alt
\n medic a opinat că sunt inutile deorece \u201edeţinuţilor nu le este
\n permis să \u00eentreţină relaţii sexuale pentru că ar fi o
\n infracţiune\u201d camera de deţinere fiind \u00een opinia medicului \u201eloc
\n public\u201d. Lăs\u00e2nd la o parte ciudăţenia \u00eencadrării camerelor
\n de deţinere \u00een categoria \u201elocurilor publice\u201d, opiniile medicilor dovedesc
\n o totală necunoaştere a realităţilor sistemului şi o
\n mentalitate retrogradă, inexplicabilă din partea unor persoane care
\n ar trebui să ştie c\u00e2t de utilă este,\u00a0 pentru \u00eentreaga
\n societate,\u00a0 prevenirea răsp\u00e2ndirii bolilor. <\/p>\n

Nici
\n referitor la acordarea de tratament eficient pentru consumatorii de droguri
\n situaţia nu este mai bună.<\/b> Chiar
\n dacă ar fi adevărată afirmaţia răspicată a
\n personalului medical cum că \u00een aresturile poliţiei \u201enu se
\n consumă droguri\u201d,\u00a0 şi deci, un eventual program de schimb de seringi
\n ar fi inutil, \u00eengrijorătoare este atitudinea medicilor cu privire la
\n posibilitatea de administra dependenţilor de droguri tratament substitutiv
\n cu metadonă sau substanţe similare. Faptul că unii consumatori
\n de droguri care ajung \u00een aresturi sunt beneficiari ai tratamentului de
\n substituţie incluşi \u00een programul naţional de sănătate
\n mintală nu pare avea nicio importanţă. La nivelul personalului Ministerului
\n Administraţiei şi Internelor se consideră că
\n abstinenţa totală este cea mai bună soluţie pentru
\n consumatorii de droguri iar administrarea de calmante şi analgezice este un
\n tratament suficient. <\/p>\n

APADOR-CH
\n reaminteşte faptul că se află \u00een vigoare (din data de 31 mai
\n 2006) Ordinul Ministrului Justiţiei nr.
\n 1216\/2006<\/b> privind modalitatea de derulare a programelor integrate de
\n asistenţă medicală, psihologică şi socială pentru
\n persoanele aflate \u00een stare privativă de libertate, consumatoare de
\n droguri. Acest act normativ, aplicabil conform Art. 2, litera a) \u00een aresturi<\/i> <\/b>şi
\n penitenciare, stabileşte clar procedurile de implementare a programelor
\n integrate de asistenţă, inclusiv programul (PIT 4) de reducere a
\n riscurilor asociate consumului de droguri, cu cele două forme: (1) program
\n substitutiv cu agonişti de opiacee şi (2) program de schimb de
\n seringi şi\/sau alte măsuri adresate
\n reducerii riscurilor.<\/p>\n

Mai mult, prin Ordinul comun nr. 282\/2008<\/b> emis de
\n Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, Ministerul
\n Sănătăţii Publice şi Ministerul Muncii, Familiei
\n şi Egalităţii de Şanse, se defineşte ca \u201esituaţie
\n specială\u201d starea privativă de libertate a unui consumator de droguri
\n beneficiar de servicii şi se stabilesc responsabilităţi clare
\n referitoare la modalitatea de continuare a
\n tratamentului substitutiv<\/b>.<\/p>\n

APADOR-CH\u00a0
\n consideră că aceste prevederi legale trebuie aplicate \u00eentocmai \u00een
\n aresturile poliţiei şi atrage atenţia asupra faptului că
\n neacordarea de tratament medical adecvat personelor private de libertate
\n consumatoare de droguri reprezintă o \u00eencălcare flagrantă a
\n drepturilor acestora.<\/p>\n

Celelalte
\n conculzii şi recomandări ale\u00a0 asociaţiei sunt incluse \u00een raport.<\/p>\n

Manuela Ştefănescu\u00a0\u00a0\u00a0
\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Maria-Nicoleta Andreescu<\/p>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pe data de 20 ianuarie 2009, două reprezentante ale APADOR-CH au vizitat arestul\u00a0Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti.<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[28],"tags":[],"class_list":["post-1942","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-monitorizarea-conditiilor-de-detentie-aresturi"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1942","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1942"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1942\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1942"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1942"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1942"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}