{"id":1945,"date":"2006-07-20T00:00:00","date_gmt":"2006-07-20T00:00:00","guid":{"rendered":"http:\/\/www.apador.org\/seamus\/raport-asupra-vizitei-in-arestul-seciei-9-poliie-din-bucureti-sector-2\/"},"modified":"2006-07-20T00:00:00","modified_gmt":"2006-07-20T00:00:00","slug":"raport-asupra-vizitei-in-arestul-seciei-9-poliie-din-bucureti-sector-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/apador.org\/en\/raport-asupra-vizitei-in-arestul-seciei-9-poliie-din-bucureti-sector-2\/","title":{"rendered":"Raport asupra vizitei \u00een arestul secţiei 9 Poliţie din Bucureşti, sector 2"},"content":{"rendered":"

Sorry, this entry is only available in Rom\u00e2n\u0103<\/a>. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.<\/p>

<\/p>\n

Două reprezentante ale APADOR-CH au vizitat arestul secţiei 9
\n Poliţie din Bucureşti pe data de 20 iulie 2006. In sectorul 2 mai
\n există alte două aresturi la secţiile 6 şi 7, ultimul fiind
\ndestinat exclusiv femeilor. <\/p>\n

1. Probleme
\n privind \u201einvitarea\u201d sau \u201econducerea\u201d unei persoane la sediul
\n poliţiei, pentru a da declaraţii<\/i>,
\n anterior unei eventuale reţineri
\n poliţieneşti<\/i> de 24 de
\n ore<\/i><\/p>\n

O persoană care a primit o invitaţie la sediul poliţiei
\n poate refuza să se prezinte dacă nu s-a precizat clar \u00een ce calitate<\/i> este invitată
\n şi \u00een ce cauză<\/i> (mai
\n există şi practica invitaţiei prin telefon<\/i> care trebuie, pur şi simplu, ignorată). Sunt
\n \u00eensă destule situaţii \u00een care o persoană, invitată ca
\n martoră, se transformă, \u00een sediul poliţiei, \u00een \u00eenvinuit. <\/i>Dar chiar cu acest risc,
\n persoana respectivă decide dacă se prezintă sau nu, singură
\nsau \u00eensoţită, la poliţie.<\/p>\n

In cazul conducerii la sediul
\n poliţiei<\/i>, lucrurile sunt diferite. Persoana \u00eempotriva căreia există
\n bănuiala că ar fi comis o infracţiune este interogată
\n şi i se iau declaraţii scrise, <\/i>numite
\n declaraţii olografe<\/i> ce se
\n păstrează la dosar. Abia
\n după aceea, anchetatorul decide dacă este cazul sau nu să se
\n emită ordonanţa de
\n reţinere de 24 de ore şi aduce la cunoştinţa suspectului
\n că are dreptul de a fi asistat de un apărător şi dreptul de
\n a nu da declaraţii care ar putea fi folosite \u00eempotriva sa! <\/i>In opinia
\n APADOR-CH, dreptul la asistenţă juridică şi dreptul de a tăcea<\/i> trebuie să
\n funcţioneze din momentul primei
\n declaraţii, scrise sau orale, <\/i>deci inclusiv \u00een faza premergătoare
\n unei eventuale reţineri. <\/b>Aceste drepturi, esenţiale pentru
\n desfăşurarea unui proces corect şi echitabil, sunt aplicate, \u00een
\n prezent, numai \u00een cazul minorilor \u00eentre 14 şi 16 ani. Generalizarea lor ar
\n implica, desigur, modificări ale
\n Codului de procedură penală <\/i>\u00eensă p\u00e2nă atunci, se pot
\n lua măsuri pentru \u00eembunătăţirea situaţiei. Astfel, \u00a0<\/i>declaraţiile olografe<\/i>, luate \u00eenaintea
\n reţinerii, sunt scrise pe foi de h\u00e2rtie obişnuite, ne\u00eenseriate şi netipizate. <\/i>Prin
\n urmare, nu există nicio garanţie că toate <\/i>acele declaraţii scrise sunt anexate la dosarul
\n persoanei. Propunerea asociaţiei are \u00een vedere folosirea unor formulare tipizate şi \u00eenseriate pentru
\n orice declaraţie anterioară reţinerii. <\/i>Alternativ, APADOR-CH
\n cere ca nicio declaraţie
\n anterioară reţinerii, dată pe h\u00e2rtie obişnuită,
\n ne\u00eenseriată şi netipizată, să nu mai fie anexată la dosarul ce se prezintă procurorului
\nşi apoi instanţei. <\/b><\/i><\/p>\n

2. Secţia
\n9 de poliţie<\/p>\n

In perioada premergătoare reţinerii, persoanele sunt interogate
\n \u00een birourile anchetatorilor. Dacă, după consultări cu
\n procurorul, se ia măsura reţinerii, ordonanţa se emite \u00eencep\u00e2nd
\n cu ora la care persoana a ajuns la sediul
\n poliţiei. <\/i>Prima declaraţie \u00een calitate de \u00eenvinuit <\/i>\u00a0este dată \u00een
\n prezenţa avocatului (ales sau din oficiu). Potrivit legii, \u00eenvinuitul
\n trebuie prezentat \u00een faţa procurorului, \u00eempreună cu materialul de la
\n dosar şi propunerea de arestare, \u00een termen de 10 ore. Insă termenul
\n nu poate fi \u2013 şi nici nu este\u00a0 –
\n respectat dacă măsura reţinerii se ia seara iar procurorul de
\n caz este disponibil numai \u00een dimineaţa următoare. APADOR-CH solicită ca procurorii, ca
\n şi judecătorii, să asigure permanenţe, sau, dacă
\n permanenţa este deja asigurată, ca procurorii de serviciu să
\n preia şi această atribuţie, astfel \u00eenc\u00e2t situaţia juridică<\/b> a persoanelor conduse\/reţinute
\n să fie clarificată \u00een termenul prevăzut de reglementările
\n\u00een vigoare. <\/i><\/p>\n

2.1. 
\n Examenul
\nmedical<\/p>\n

Persoana reţinută trebuie să fie examinată de un doctor
\n \u00een maximum 24 de ore. Pentru toate aresturile din Bucureşti (18)
\n există un singur medic generalist, <\/i>cu
\n cabinetul la Direcţia Generală a Poliţiei Municipiului
\n Bucureşti. Prin urmare, toate persoanele reţinute trebuie
\n transportate de la secţiile de poliţie la DGPMB şi \u00eenapoi \u00een
\n aresturi. Apare astfel riscul examinării cu \u00eent\u00e2rziere şi\/sau \u00een mod
\n superficial. La acestea se adaugă şi practica de a consemna pe
\n fişa persoanei numai cele constatate
\n de medic. APADOR-CH sugerează adăugarea unei rubrici noi<\/i> care să cuprindă şi cele declarate de \u00eenvinuit pe propria-i
\n răspundere <\/b><\/i>(\u00een principal, dacă a fost agresat anterior, chiar
\n dacă nu are urme vizibile<\/i>).
\n Asociaţia consideră necesară o astfel de rubrică pentru
\n următoarele motive: a) fişa medicală va prezenta o imagine
\n completă asupra stării de sănătate; b) asistenţa
\n medicală \u00een detenţie va fi uşurată şi va deveni mai
\n eficace; c) este o modalitate de a\u00a0 preveni <\/i>rele tratamente din partea
\n poliţiştilor; d) va micşora numărul celor care susţin
\n că au fost agresaţi de organele de cercetare \u00een faza
\npremergătoare \u00een vederea recunoaşterii uneia sau mai multor fapte.<\/p>\n

Mai trebuie precizat că persoanele reţinute care sunt
\n consumatoare de droguri sunt trimise de medicul de la DGPMB la spitalul Obregia
\n iar de acolo, cu tratamentul prescris, la secţia 12 Poliţie.
\n Tratamentul se bazează exclusiv pe calmante.
\n Nu <\/b><\/i>li se administrează, ca
\n \u00een majoritatea ţărilor democratice metadonă, <\/i>un substitut de drog care uşurează
\nsuferinţa celor aflaţi \u00een sevraj. <\/p>\n

2.2. 
\n Discuţiile
\ncu avocaţii<\/p>\n

Persoana reţinută discută cu apărătorul \u00een camera
\n anchetatorului, \u00een prezenţa acestuia <\/i>(sau a unui alt supraveghetor), ignor\u00e2ndu-se astfel principiul confidenţialităţii. <\/i>Arestatul
\n care doreşte să-şi consulte avocatul, are următoarele
\n posibilităţi: a) convorbirea telefonică. Poliţiştii de
\n la secţia 9 au afirmat că arestaţii pot telefona
\n apărătorilor ori de c\u00e2te ori o
\n cer. <\/i>Insă telefonul se află \u00een camera\u00a0 de dimensiuni foarte mici a poliţistului supraveghetor. Este imposibil ca acesta, prezent pe
\n toată durata conversaţiei, să nu audă ce spune arestatul<\/b><\/i>; b) \u00eent\u00e2lnirea avocatului cu
\n clientul \u00een una din camerele de anchetă. Din nou, discuţiile au loc \u00een prezenţa supraveghetorului care,
\n desigur, aude şi vede tot. Asociaţia insistă asupra <\/i>confidenţialităţii
\n discuţiilor cu avocatul, condiţie esenţială pentru respectarea
\n reală a dreptului la apărare. <\/b>Nici măcar supravegherea
\n vizuală, chiar dacă este considerată acceptabilă, nu se
\n justifică pentru simplu motiv că arestatul este percheziţionat \u00eenainte de reintroducerea \u00een arest. <\/i>Prin
\n urmare, se pot depista cu uşurinţă eventualele obiecte interzise
\n pe care i le-ar putea da avocatul \u00een lipsa supravegherii directe. APADOR-CH reaminteşte că rolul
\n avocatului este de a-şi apăra clientul şi nu <\/b>de a \u201econtribui la aflarea adevărului\u201d, cum greşit mai
\n cred \u00eencă poliţiştii. <\/i>Mai trebuie menţionat faptul
\n că, pe toată durata \u00eent\u00e2lnirii cu avocatul, arestatul răm\u00e2ne
\n \u00eencătuşat; c) convorbire \u00een camera de primit pachete şi vizite.
\n Incăperea este foarte mică iar discuţiile au loc printr-un geam
\n dublu, prevăzut cu placă perforată. Nu poate fi vorba de schimb
\n de documente sau de semnarea unor acte \u00eentre avocat şi arestat, totul
\n desfăşur\u00e2ndu-se numai verbal şi, desigur, \u00een prezenţa
\n supraveghetorului. O diferenţă minoră faţă de grefa \u00een
\n camerele de anchetă este că arestatului i se pot<\/i> scoate cătuşele. APADOR-CH
\n cere insistent respectarea caracterului
\n confidenţial <\/b>al discuţiilor dintre apărător şi
\n clientul său, indiferent de moment (conducere, reţinere, arestare)
\nşi de locul \u00een care se desfăşoară. <\/i><\/p>\n

2.3. 
\n Corespondenţa
\nşi convorbirile telefonice<\/p>\n

Corespondenţa scrisă este nelimitată şi, teoretic,
\n necenzurată. Arestaţii depun plicurile \u00eenchise \u00eentr-o cutie
\n obişnuită de lemn (nu cutie
\n poştală)<\/i> de unde sunt luate de poliţişti şi duse
\n la poştă. La primire, plicurile se deschid \u00een faţa
\n deţinuţilor numai pentru a verifica dacă nu conţin obiecte
\n interzise. In mare, s-ar respecta Ordonanţa nr. 56\/2003 privind drepturile
\n persoanelor private de libertate. Numai că se \u00eenregistrează <\/i>\u00eentreaga corespondenţă at\u00e2t la
\n expediere c\u00e2t şi la primire (destinatar, adresă, expeditor, dată
\n etc.), informaţii ce se transmit şi procurorului de caz!<\/i>\u00a0Dacă ar exista cutie poştală, cum prevede
\n ordonanţa, arestaţii \u00eenşişi ar putea introduce plicurile,
\n fără control şi \u00eenregistrare (cel puţin la expediere),
\n respect\u00e2ndu-se astfel confidenţialitatea
\n corespondenţei. <\/i>Metoda folosită la secţia 9 pune sub semnul
\n \u00eentrebării acest drept.\u00a0Pentru reprezentantele APADOR-CH a rămas
\n neclar de ce <\/i>trebuie să
\n ştie procurorul de caz cu cine şi
\n c\u00e2nd corespondează arestatul <\/i>şi, mai ales, dacă se cenzurează\u00a0 <\/b>corespondenţa. Supravegherea
\n corespondenţei se poate face numai
\n pe baza autorizării emise de judecător pe o perioadă de maximum
\n 4 luni (iniţial o lună, urmată de cel mult 3 prelungiri de c\u00e2te
\n o lună fiecare). <\/b>Asociaţia solicită ca procurorul de caz
\n să fie informat cu privire la corespondenţa arestatului numai <\/b>dacă există autorizarea
\njudecătorească. <\/i><\/p>\n

Mai trebuie amintit că plicurile, h\u00e2rtia şi timbrele sunt pe
\n cheltuiala deţinuţilor, mai exact a familiilor lor. Nu a fost clar
\n cum se procedează \u00een cazul unor plicuri mai voluminoase sau pe care
\n arestaţii doresc să le expedieze altfel dec\u00e2t prin poşta
\n obişnuită (cu confirmare de primire, priori post etc.). Din explicaţiile
\n confuze ar rezulta că, deoarece arestaţii nu au dreptul să
\n deţină sume de bani şi nici conturi, familiile ar achita la
\n poliţiecontravaloarea expediţiei poştale, iar
\npoliţiştii s-ar ocupa apoi de trimiterea corespondenţei. <\/p>\n

In afara convorbirilor telefonice cu avocatul, arestaţii mai pot
\n telefona o dată pe săptăm\u00e2nă (joia) familiilor, \u00een
\n condiţiile deja descrise. Arestaţii fac, de fiecare dată, cerere
\n scrisă \u00een care precizează cu cine vor să vorbească precum
\n şi numerele de telefon pe care urmează să le apeleze. O
\n convorbire telefonică poate dura 10 minute, sub stricta supraveghere a
\n unui poliţist. APADOR-CH precizează că regimul convorbirilor
\n telefonice este identic cu cel al
\n corespondenţei scrise şi, prin urmare, acestea ar trebui să fie<\/i> nelimitate
\n şi necenzurate. <\/i><\/b>Temerea poliţiştilor că un arestat
\n ar putea contacta complici din afară pentru influenţarea mersului
\n anchetei este lipsită de logică, de vreme ce exact acelaşi lucru
\n poate fi făcut prin scrisori. In
\n opinia asociaţiei este vorba doar de mentalitatea depăşită
\n a controlului total al anchetatorului asupra arestatului.<\/i> APADOR-CH cere IGPR să aplice
\n acelaşi regim pentru convorbirile telefonice ca şi pentru
\n corespondenţa scrisă. <\/i>Singurele limitări acceptabile se
\n referă la numărul de posturi telefonice şi la numărul
\nsolicitărilor din partea persoanelor private de libertate. <\/p>\n

2.4. 
\n Camerele de
\ndetenţie şi programul zilnic<\/p>\n

Arestul secţiei 9 este format din 3 camere de detenţie şi
\n anexe. La data vizitei, aici se aflau 20 de persoane din care 3 erau deja
\n condamnate \u00een alte dosare şi deci trebuiau ţinute separat, cu
\n consecinţa supraaglomerării celorlalte două camere (camera 2 \u2013 9
\n arestaţi la 6 paturi şi camera 3 \u2013 8 arestaţi tot la 6 paturi). Se
\n \u00eencalcă astfel una din regulile europene cu privire la locurile de
\n detenţie care prevede obligaţia autorităţilor de a asigura un pat pentru fiecare persoană
\n privată de libertate. <\/i>\u00a0In
\n opinia asociaţiei, nu se justifică aducerea unor condamnaţi
\n definitiv din penitenciar \u00een arestul poliţiei pentru cercetări \u00een
\n alte cauze. Anchetele \u00een astfel de cazuri ar trebui desfăşurate \u00een
\n penitenciar. Ar fi mai puţin \u201ecomod\u201d pentru poliţişti, dar s-ar
\ndiminua considerabil riscul supraaglomerării.<\/p>\n

La secţia 9 nu era niciun minor \u00een detenţie. De altfel, IGPR a
\n avut iniţiativa lăudabilă a constituirii unui \u201edispecerat\u201d prin
\n intermediul căruia minorii reţinuţi\/arestaţi sunt
\nrepartizaţi \u00een aresturile unde există camere separate pentru ei.<\/p>\n

Arestul este situat la subsol, iar ferestrele sunt mici, la nivelul solului
\n şi prevăzute cu gratii şi plase dese de metal. Consecinţele
\n sunt lipsa luminii naturale (becurile
\n răm\u00e2n aprinse 24 de ore din 24) şi aerisirea defectuoasă,<\/i> ceea ce \u00eenseamnă nerespectarea
\n standardelor minime europene cu privire la condiţiile de detenţie,
\n şi deci supunerea la rele tratemente a persoanelor arestate. <\/i>Singura
\n soluţie posibilă este mutarea <\/i>arestului
\n\u00eentr-o clădire adecvată.<\/p>\n

Trebuie remarcat că, spre diferenţă de unele aresturi din
\n ţară, fiecare cameră are propriul grup sanitar (un WC, un
\n duş şi o chiuvetă) şi sistem de alarmare sonoră.
\n Arestaţii sunt astfel scutiţi de umilinţa dependenţei de
\n supraveghetori pentru satisfacerea nevoilor fiziologice şi
\n \u00eentreţinerea igienei corporale. S-a montat chiar o instalaţie de
\n ventilaţie dar, din motive necunoscute, aceasta \u00a0nu funcţiona. <\/i>\u00a0APADOR-CH
\n cere remedierea urgentă a instalaţiei. Altfel ar \u00eensemna că s-au
\ncheltuit inutil bani publici. <\/i><\/p>\n

Arestaţilor le este interzis să deţină \u00een camere
\n obiecte ascuţite sau tăioase (ceea ce se poate accepta din motive de
\n siguranţă) dar şi spray-uri de orice fel, detergenţi
\n şi chiar aparate de ras tip \u201eBic\u201d. APADOR-CH
\n solicită IGPR să revizuiască lunga listă de \u201eobiecte
\ninterzise\u201d dintre care unele nu pot fi considerate \u201epotenţiale arme\u201d.<\/i><\/p>\n

M\u00e2ncarea pentru arestaţi este adusă de la Penitenciarul Rahova
\nşi este, evident, de calitate cel puţin discutabilă.<\/p>\n

Exerciţiul zilnic constă \u00een plimbarea de 30-60 de minute \u00eentr-o
\n curte goală ce aminteşte de o cuşcă. Arestaţii mai pot
\n citi (ziare, cărţi), asculta radioul şi juca table. In rest
\n nimic, \u00een afară de anchete şi eventual vizite. Cu toate acestea,
\n deşteptarea este la ora 6.00 dimineaţa, un fel de \u201e\u00eei trezim ca
\n să stea\u201d! Aşa-zisul \u201eprogram zilnic\u201d, emis de IGPR şi valabil \u00een
\n toate aresturile, reglementează pe ore şi zile chiar şi cele mai
\n banale activităţi de genul \u201ebărbierit\u201d sau \u201ecurăţenie\u201d.
\n In opinia asociaţiei, un orar strict s-ar impune doar pentru
\nsituaţiile \u00een care persoanele sunt scoase din arest.<\/p>\n

Scoaterea din perimetrul de deţinere \u00eenseamnă, obligatoriu, \u00eencătuşarea arestaţilo <\/i>\u00a0(cătuşele se scot la prezentarea \u00een
\n faţa instanţei). Secţia 9 dispune de 4 perechi de
\n cătuşe de tip vechi, grele şi incomode. Or, scopul
\n \u00eencătuşării este de \u00eempiedica o persoană să
\n reacţioneze violent sau să evadeze \u00a0şi nu să provoace
\n suferinţă fizică. Asociaţia cere \u00eenlocuirea de
\n urgenţă cu cătuşe mai uşoare şi mai flexibile. De
\n asemenea, APADOR-CH solicită ca \u00eencătuşarea să se aplice selectiv<\/b><\/i>, <\/b>ţin\u00e2nd cont numai de
\ngradul de periculozitate al fiecărui arestat \u00een parte. <\/i><\/p>\n

Ar mai fi de semnalat un anacronism: ca şi \u00een sistemul penitenciar,
\n verificarea gratiilor de la ferestrele din arest se face cu un ciocan de lemn<\/i>, instrument cel
\n puţin bizar pentru secolul XXI, care alimentează suspiciuni cu
\n privire la modul real de utilizare. APADOR-CH
\ncere renunţarea la acest obiect primitiv.<\/i><\/p>\n

Concluziile şi recomandările sunt incluse \u00een raport.<\/p>\n

Manuela Stefănescu\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nicoleta
\nPopescu<\/p>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Două reprezentante ale APADOR-CH au vizitat arestul secţiei 9 Poliţie din Bucureşti pe data de 20 iulie 2006. In sectorul 2 mai există alte două aresturi la secţiile 6 şi 7, ultimul fiind destinat exclusiv femeilor. <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[28],"tags":[],"class_list":["post-1945","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-monitorizarea-conditiilor-de-detentie-aresturi"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1945","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1945"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1945\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1945"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1945"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1945"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}