{"id":1948,"date":"2007-04-27T00:00:00","date_gmt":"2007-04-27T00:00:00","guid":{"rendered":"http:\/\/www.apador.org\/seamus\/raport-cu-privire-la-vizita-apador-ch-in-arestul-poliiei-din-targovite\/"},"modified":"2007-04-27T00:00:00","modified_gmt":"2007-04-27T00:00:00","slug":"raport-cu-privire-la-vizita-apador-ch-in-arestul-poliiei-din-targovite","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/apador.org\/en\/raport-cu-privire-la-vizita-apador-ch-in-arestul-poliiei-din-targovite\/","title":{"rendered":"Raport cu privire la vizita APADOR-CH \u00een arestul poliţiei din T\u00e2rgovişte"},"content":{"rendered":"

Sorry, this entry is only available in Rom\u00e2n\u0103<\/a>. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.<\/p>

<\/p>\n

Pe data de 27 aprilie 2007, doi reprezentanţi ai APADOR-CH au vizitat
\n singurul arest din judeţul D\u00e2mboviţa, situat \u00een municipiul
\nT\u00e2rgovişte.<\/p>\n

In afara condiţiilor de detenţie ce vor fi prezentate mai jos,
\n APADOR-CH reia două dintre problemele prezentate şi \u00een raportul
\n asupra vizitei \u00een arestul din Piteşti, ce a avut loc \u00een aceeaşi zi[1]:
\n prima, valabilă pentru mai multe aresturi \u2013 poate chiar toate \u2013 se
\n referă la ezitările \u00een aplicarea Legii nr. 275\/2006, \u00een vigoare din
\n octombrie 2006, care reglementează regimul aplicat persoanelor private de
\n libertate, inclusiv celor aflate \u00een
\n arestul poliţiei<\/i>. In cazul acestora din urmă, Ministerul Internelor
\n şi Reformei Administrative (MIRA) şi Ministerul Justiţiei (MJ) ar
\n fi trebuit să elaboreze un
\n regulament de aplicare <\/i>a legii separat de cel ce vizează executarea pedepselor \u00een penitenciare<\/i>,
\n aşa cum prevede chiar Legea nr. 275\/2006. Reprezentanţii
\n asociaţiei au \u00eenţeles că un astfel de regulament referitor la
\n aresturi nu există \u00eencă. <\/i>Drept
\n urmare, poliţiştii aplică noua lege parţial, \u201edupă
\n ureche\u201d. De exemplu: arestul din Piteşti nu este supravegheat de un
\n judecător delegat, \u00een vreme ce arestul din T\u00e2rgovişte apelează
\n la judecătorul delegat de la Penitenciarul Mărgineni, situat \u00een
\n apropiere. Diferenţa de interpretare decurge tocmai din lipsa
\n regulamentului comun al MIRA şi MJ care ar trebui să precizeze clar
\n dacă judecătorul delegat se ocupă doar <\/i>de regimul executării pedepselor sau şi <\/i>de condiţiile de deţinere a persoanelor necondamnate
\n \u00eencă. Un alt exemplu (care nu mai ţine de interpretarea <\/i>Legii nr. 275\/2006) este folosirea \u00een continuare a
\n cătuşelor la scoaterea din arest a deţinuţilor, indiferent de destinaţie <\/i>(spital,
\n instanţă de judecată, parchet etc.) cu toate că noua lege
\n stipulează că se poate recurge la \u00eencătuşare <\/i>\u00a0numai \u00een anume situaţii; astfel
\n se tranformă această formă de imobilizare din regulă <\/i>\u00een excepţie. <\/i>Chiar dacă nu au spus-o direct, este limpede
\n că poliţiştii au mari reţineri faţă de
\n renunţarea la cătuşe şi nu o vor face dec\u00e2t dacă \u201evine
\n ordin de sus\u201d. Aplicarea \u00een practică a noilor prevederi legale \u00een materia
\n executării arestului preventiv implică şi actualizarea tuturor
\n reglementări interne \u00een această materie; printre obligaţiile arestaţilor,
\n afişate \u00een \u00eencăperile arestului, figurau \u2013 contrar noilor prevederi \u2013
\n \u201eobligaţia de a munci\u201d, aceea de a \u201eacorda sprijin pentru restabilirea
\nordinii \u00een arest, la cererea poliţiştilor\u201d etc.<\/p>\n

A doua problemă este şi una ce preocupă APADOR-CH de ani
\n buni şi anume conducerea unei
\n persoane, care nu are acte de identitate asupra sa şi care este
\n suspectă de comiterea unei infracţiuni, la sediul poliţiei. <\/i>Este
\n vorba despre o formă de privare de
\n libertate ce poate dura p\u00e2nă la 24 de ore, <\/i>chiar dacă este
\n prezentată de autorităţi ca \u201emăsură
\n administrativă\u201d. Asociaţia a insistat asupra
\n vulnerabilităţii persoanelor \u201econduse\u201d care sunt, practic, lipsite de
\n orice drepturi (nu au contact cu familia şi cu un avocat, nu au acces la
\n medic, depind integral de bunăvoinţa poliţiştilor pentru a
\n merge la toaletă sau pentru un pahar cu apă etc.) Singurul lucru \u00een
\n favoarea persoanei conduse este că, printr-o modificare a Codului de
\n procedură penală din 2003, durata
\n \u201econducerii\u201d(p\u00e2nă la 24 de ore) se scade din perioada<\/i> reţinerii poliţieneşti (de 24
\n de ore).<\/i> Unul din multele aspecte discutabile ale privării de
\n libertate sub forma \u201econducerii\u201d este şi locul<\/i> unde este ţinută persoana respectivă. Cu ani
\n \u00een urmă, unele secţii de poliţie aveau o cameră \u201ede
\n triere\u201d, \u00een fapt un fel de cuşcă cu gratii unde stăteau
\n persoanele \u201econduse\u201d. Din ce au \u00eenţeles reprezentanţii
\n asociaţiei a rezultat că s-a renunţat la aceste spaţii
\n total improprii. Atunci unde <\/i>sunt
\n ţinute aceste persoane, mai ales dacă sunt duse iniţial la un
\n post de poliţie dintr-o comună sau un orăşel?
\n Reprezentanţii APADOR-CH au găsit \u00een arestul din Piteşti un
\n t\u00e2năr care a fost mai \u00eent\u00e2i \u201econdus\u201d la postul de poliţie din Ungheni,
\n unde a stat o zi \u00eentreagă \u00eentr-o…. toaletă, ceea ce
\n echivalează cu tratament degradant. Cu siguranţă că au
\nexistat cazuri similare şi \u00een judeţul D\u00e2mboviţa.<\/p>\n

In opinia asociaţiei, \u201econducerea\u201d la sediul poliţiei ar trebui
\n desfiinţată pentru că este o formă de privare de libertate
\n ce nu asigură niciun drept persoanei \u00een cauză. Dacă o
\n persoană este suspectă de săv\u00e2rşirea unei infracţiuni,
\n ar trebui să se recurgă direct la reţinere, ceea ce presupune
\n prezenţa unui apărător, indicii temeinice etc. Toţi poliţiştii, inclusiv cei
\n din mediul rural trebuie să aibă pregătirea profesională
\n necesară pentru a şti exact \u00een ce situaţii pot reţine o
\n persoană suspectă de comiterea unei infracţiuni. Si,
\n bine\u00eenţeles, fiecare poliţist va fi direct răspunzător
\npentru luarea acestei măsuri.<\/i><\/p>\n

Poliţiştii de la T\u00e2rgovişte au \u00een vedere instalarea unor
\n cabine cu telefoane \u00een camera destinată vizitelor \u00een locul meselor existente
\n \u00een prezent. Asociaţia \u00eeşi exprimă dezacordul faţă de o
\n astfel de măsură, dat fiind că \u00een sistemul penitenciar, cabinele
\n sunt folosite numai <\/i>\u00een cazul
\n deţinuţilor foarte periculoşi, \u00een vreme ce vorbitorul la
\n masă se poate acorda oricărui alt deţinut. Aşadar,
\n vorbitorul la cabină este excepţia <\/i>\u00a0şi nu regula. Spre
\n diferenţă de deţinuţii cu condamnări definitive din
\n penitenciare, toate persoanele din arest beneficiază de prezumţia de nevinovăţie <\/i>pe\u00a0 durata procesului penal şi deci
\n criteriul \u2013 discutabil \u2013 al gravităţii faptei comise, pentru
\n stabilirea gradului de periculozitate, nu li se poate aplica. Pe de altă
\n parte, aceste persoane răm\u00e2n prea puţin timp \u00een aresturi pentru ca
\n poliţiştii să-i poată clasifica \u00een funcţie de comportamentul lor \u00een detenţie, <\/i>factor
\n esenţial \u00een repartizarea pe categorii a tuturor persoanelor private de
\nlibertate. <\/p>\n

 <\/p>\n

Condiţii de
\ndetenţie<\/i> <\/i><\/p>\n

Arestul din T\u00e2rgovişte este plasat \u00een subsolul clădirii, cu
\n consecinţa deficitului de lumină naturală şi a folosirii
\n celei artificiale pe toată durata zilei. In astfel de situaţii,
\n singura soluţie este mutarea <\/i>arestului.
\n O altă problemă gravă la T\u00e2rgovişte rezidă \u00een faptul
\n că nicio cameră de
\n deţinere nu are grup sanitar propriu. <\/i>Există două săli
\n de baie (una cu trei duşuri şi două WC-uri, cealaltă cu
\n patru duşuri şi două WC-uri), aparent suficiente pentru cele
\n zece persoane (nouă bărbaţi şi o femeie) aflate \u00een arest la
\n data vizitei reprezentanţilor asociaţiei. Insă, de fiecare
\n dată c\u00e2nd vor să meargă la toaletă ei trebuie să
\n \u201ealarmeze\u201d supraveghetorii (camerele sunt dotate cu dispozitive de alarmare
\n vizuală şi sonoră) care descuie uşile, \u00eei conduc la baie
\n şi \u00eei readuc \u00een camere. Dar ce se \u00eent\u00e2mplă dacă mai multe
\n persoane, din camere diferite, vor să iasă la toaletă \u00een
\n acelaşi timp? Chiar dacă deţinuţii au susţinut la
\n unison că supraveghetorii vin \u201eimediat\u201d să \u00eei scoată din camere,
\n \u00een opinia asociaţiei este vorba de tratament degradant, de vreme ce primii
\n depind integral de bunăvoinţa poliţiştilor pentru
\n satisfacerea nevoilor fiziologice. Mai grav, după ora 22.00, procedura
\n scoaterii din camere se complică pentru că este un singur
\n supraveghetor pe tură şi, din motive de siguranţă, trebuie
\n să cheme un poliţist care face de serviciu \u00een sediul poliţiei,
\n dar \u00een afara arestului. Reprezentanţii asociaţiei cred că
\n deţinuţii nu <\/i>mai sunt
\n scoşi din camere după ora 22.00, ceea ce explică existenţa
\n \u00een camere a \u201etinetelor\u201d (găleţi de plastic complet neigienice)
\n folosite cel puţin pe timp de noapte. Poliţiştii din arest au
\n susţinut că, deşi au dorit să instaleze grupuri sanitare \u00een
\n toate camerele, acest lucru ar fi fost imposibil din cauza pericolului de
\n inundaţii ce s-ar datora structurii terenului de sub clădire. Motivul
\n pare destul de \u00eendoielnic de vreme ce există deja două săli de
\n baie şi nu s-a pomenit nimic de vreo inundaţie. P\u00e2nă la mutarea
\n arestului \u00een altă clădire sau p\u00e2nă la montarea unor grupuri
\n sanitare \u00een fiecare cameră de deţinere, APADOR-CH cere ca turele de serviciu ale poliţiştilor să
\n fie organizate \u00een aşa fel \u00eenc\u00e2t persoanele din arest să poată
\n merge la toaletă şi \u00een cursul nopţi, fără \u00eent\u00e2rziere
\nşi complicaţii inutile. <\/i><\/p>\n

Arestul are două \u00eencăperi separate ce se folosesc pentru anchete
\n şi respectiv grefă. In prima, se \u00eent\u00e2lnesc anchetatorul, persoana
\n privată de libertate şi avocatul acesteia. Supraveghetorul stă
\n pe coridor iar uşa camerei este \u00eenchisă, asigur\u00e2ndu-se astfel
\n confidenţialitatea discuţiilor. La grefă, vin doar avocaţii
\n şi clienţii lor din arest. Supraveghetorul stă tot pe coridor dar uşa camerei răm\u00e2ne
\n deschisă. <\/i>Din cauza spaţiului redus este greu de crezut că
\n poliţistul nu aude<\/i> ce se
\n vorbeşte, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t el trebuie să stea chiar \u00een dreptul
\n uşii deschise pentru a putea supraveghea vizual <\/i>camera de grefă. Or confidenţialitatea
\n discuţiilor cu apărătorul este o condiţie
\n esenţială pentru garantarea unui proces corect.<\/i> Reprezentanţii
\n asociaţiei sugerează montarea unei uşi cu geam, <\/i>ceea ce ar permite supravegherea vizuală
\nşi, totodată, ar micşora substanţial riscul de ascultare. <\/p>\n

Arestul are şi un izolator care, potrivit poliţiştilor, nu a
\n mai fost folosit \u00een ultimii 5 ani. Dar, spre nedumerirea reprezentanţilor
\n asociaţiei, patul din izolator era făcut, cu cearceafuri
\n proaspăt schimbate, cele vechi fiind depozitate \u00een două pungi de
\n plastic, uitate chiar \u00een cameră. De ce s-ar schimba aşternuturile de
\n pe un pat nefolosit de multă vreme? Si \u00een izolatorul medical (camera \u00een
\n care sunt ţinuţi arestaţii suspecţi de boli contagioase,
\n p\u00e2nă la finalizarea analizelor) paturile erau făcute dar, evident,
\n probabilitatea de a fi ocupate oric\u00e2nd este mult mai mare dec\u00e2t \u00een cazul
\n izolatorului de pedeapsă. Reprezentanţii asociaţiei au
\n rămas cu impresia că, cel puţin \u00een aceste două camere, s-a
\n \u00eencercat o \u201ecosmetizare\u201d de ultim moment. Dacă aşa este,
\n operaţiunea a fost inutilă pentru că problemele serioase din
\nacest arest sunt de altă natură.<\/p>\n

Un lucru bun este amenajarea unui mic club cu televizor la care persoanele
\n din arest au acces după un program foarte strict. Tot aici se află
\n şi telefonul public, ceea ce \u00eenseamnă un progres faţă de
\n celelalte aresturile vizitate p\u00e2nă \u00een prezent, \u00een care aparatele sunt
\n instalate, invariabil, \u00een biroul supraveghetorului. Reprezentanţii
\n asociaţia au fost \u00eensă surprinşi de vehemenţa cu care
\n poliţiştii susţineau că persoanele din arest trebuie să telefoneze numai <\/b>familiei <\/i>(şi,
\n bine\u00eenţeles, avocaţilor) dar nu <\/b>unor prieteni, cunoştinţe,
\n rude \u00eendepărtate etc. <\/i>Argumente de genul \u201eaşa e normal\u201d sau \u201eeste
\n interesul arestatului să spună familiei ce să-i aducă la
\n vizită\u201d \u00eenseamnă impunerea unor restricţii ce nu se
\n justifică \u00een contextul \u00een care corespondenţa scrisă <\/i>este nelimitată şi necenzurată, cel
\n puţin teoretic. Temerea mai veche a poliţiştilor că
\n arestaţii şi-ar putea contacta eventualii complici, \u00eengreun\u00e2nd astfel
\n ancheta ar trebui să dispară pentru că acest lucru se poate face
\n la fel de bine şi prin scrisori sau chiar prin telefoanele date familiei.
\n Iar pe de altă parte, dacă o persoană are mandat de arestare
\n aceasta \u00eenseamnă că există
\n deja probe serioase şi suficiente \u00eempotriva sa. <\/i>Mai trebuie semnalat
\n şi faptul că arestaţii nu pot depune ei \u00eenşişi
\n scrisorile \u00een cutia poştală pentru că aceasta este montată \u00a0\u00een
\n afara arestului. <\/i>Asociaţia propune mutarea cutiei \u00een interior şi,
\n desigur, permiterea accesului poştaşului care să ridice direct
\ncorespondenţa, sub supravegherea poliţiştilor. <\/p>\n

Hrana deţinuţilor este asigurată din resurse proprii. Din
\n informaţiile asociaţiei rezultă că suma alocată pentru
\n hrană este foarte mică (doar 4 lei\/deţinut\/zi). Este imposibil
\n de imaginat cum se pot furniza trei mese pe zi cu bani at\u00e2t de puţini.
\n \u201eNorocul\u201d este că mulţi deţinuţi primesc pachete cu
\n alimente de la familie sau bani, cu care pot face cumpărături, prin
\n intermediul poliţiştilor. Insă există şi
\n deţinuţi necăutaţi sau care provin din familii foarte
\n sărace. Măcar pentru aceştia, ar trebui sporită
\nalocaţia pentru hrană.<\/p>\n

Situaţia este asemănătoare şi pentru materialele
\n igienico-sanitare. Singura obligaţie a arestului este să furnizeze
\n detergenţi. Restul de obiecte şi produse absolut necesare pentru
\n igiena corporală (de la periuţă şi pastă de dinţi
\n la aparate de ras sau h\u00e2rtie igienică) se procură de fiecare
\n persoană privată de libertate, după posibilităţi. APADOR-CH cere Inspectoratului General al
\n Poliţiei şi Ministerului Internelor şi Reformei Administrative
\n să instituie obligaţia pentru fiecare arest de a furniza obiectele
\n şi produsele igienice de strictă necesitate, <\/i>cel puţin
\n pentru persoanele necăutate sau lipsite de mijloace financiare.
\n Această cerinţă este impusă inclusiv prin \u201eRegulile
\n europene pentru penitenciare\u201d (Recomandarea nr R (87) 3 a Comitetului de
\n Minişti al Consiliului Europei) \u2013 Regula nr 20: \u201eDeţinuţii vor
\n beneficia de toate articolele de toaletă care sunt necesare
\nsănătăţii şi curăţeniei\u201d.<\/p>\n

Ca şi la Piteşti, curtea de plimbare este complet goală
\n aşa \u00eenc\u00e2t \u201eexerciţiul\u201d zilnic se limitează la a merge sau a sta
\n \u00een picioare cam o oră \u2013 o oră şi jumătate zilnic.
\n Asociaţia sugerează instalarea unor aparate de gimnastică simple
\nşi sigure sau chiar a unei biciclete fixe. <\/p>\n

***<\/p>\n

Concluziile şi recomandările asociaţiei sunt incluse \u00een
\n raport. APADOR-CH insistă asupra
\n urgentării emiterii ordinului comun al MIRA şi MJ pentru aplicarea
\nLegii nr. 275\/2006 şi \u00een aresturile poliţiei<\/b>. <\/p>\n

 <\/p>\n

Manuela Stefănescu\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Valerian
\nStan<\/p>\n

 <\/p>\n[1] Publicat şi pe site-ul asociaţiei,
\n www.apador.org<\/p>\n

Raspunsul IGPR in acest caz <\/p>\n

\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pe data de 27 aprilie 2007, doi reprezentanţi ai APADOR-CH au vizitat singurul arest din judeţul D\u00e2mboviţa, situat \u00een municipiul T\u00e2rgovişte.<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[28],"tags":[],"class_list":["post-1948","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-monitorizarea-conditiilor-de-detentie-aresturi"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1948","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1948"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1948\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1948"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1948"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1948"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}