{"id":1956,"date":"2007-11-07T00:00:00","date_gmt":"2007-11-07T00:00:00","guid":{"rendered":"http:\/\/www.apador.org\/seamus\/raport-asupra-vizitei-in-arestul-seciei-12-de-poliie-bucureti\/"},"modified":"2007-11-07T00:00:00","modified_gmt":"2007-11-07T00:00:00","slug":"raport-asupra-vizitei-in-arestul-seciei-12-de-poliie-bucureti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/apador.org\/en\/raport-asupra-vizitei-in-arestul-seciei-12-de-poliie-bucureti\/","title":{"rendered":"Raport asupra vizitei \u00een arestul secţiei 12 de poliţie (Bucureşti)"},"content":{"rendered":"

Sorry, this entry is only available in Rom\u00e2n\u0103<\/a>. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.<\/p>

<\/p>\n

Pe data de 7 noiembrie 2007, două reprezentante ale APADOR-CH au
\nvizitat arestul secţiei 12 de poliţie din Bucureşti.<\/p>\n

 <\/p>\n

1. Specificul
\narestului<\/p>\n

Este unicul din Bucureşti şi judeţul Ilfov \u00een care sunt
\n aduse numai <\/i>persoane dependente de
\n droguri, indiferent de natura infracţiunii de care sunt bănuite. Doi
\n medici, prin rotaţie, examinează zilnic
\n toţi <\/i>arestaţii şi prescriu, \u00een principal, medicaţia
\n pentru eliminarea \u2013 sau diminuarea \u2013 efectelor sevrajului. Aici apare o mare
\n problemă: singurul medicament recunoscut ca eficient \u00een tratamentul
\n antidrog este metadona<\/i>, a cărei
\n folosire este interzisă at\u00e2t \u00een
\n aresturile poliţiei c\u00e2t şi \u00een penitenciare. <\/i>Prin urmare, medicii nu pot <\/i>administra dec\u00e2t calmante, care
\n au efect limitat. O explicaţie, discutabilă, este următoarea:
\n tratamentul cu metadonă ar dura trei luni, ceea ce ar duce la
\n supraaglomerare \u00een arestul care funcţionează deja la \u00eentreaga
\n capacitate (20 de paturi). Nici măcar tratamentul medicamentos de la
\n secţia 12 \u2013 fără metadonă \u2013 nu poate fi aplicat \u00een niciun
\nalt loc de deţinere. <\/p>\n

Durata medie a şederii \u00een acest arest este de 10 zile, perioadă
\n considerată suficientă pentru depăşirea sevrajului,
\n după care arestaţii sunt transferaţi la alte secţii de
\n poliţie. \u00censă potrivit şefului secţiei, nimeni nu
\n pleacă fără avizul
\n medicului. <\/i>O persoană\u00a0 care
\n suferise o operaţie complicată la un ochi era \u00eencă \u00een acest
\n arest la o lună după operaţie, la cererea expresă a
\nmedicului chirurg care făcuse intervenţia. <\/p>\n

 <\/p>\n

2. Problema
\n aplicării Legii 275\/2006\u00a0
\nprivind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de
\norganele judiciare \u00een cursul procesului penal<\/p>\n

Art.81 alin.4 prevede că aresturile (\u201ecentre de reţinere şi
\n arestare preventivă\u201d) trebuie să fie organizate şi să funcţioneze
\n \u201eprin regulament aprobat prin ordin comun al ministrului administraţiei
\n şi internelor (n.n. \u2013 noua titulatură este ministrul internelor şi al reformei administrative<\/i>) şi al
\n ministrului justiţiei.\u201d La un an de la intrarea \u00een vigoare a legii, nu există un astfel de regulament. <\/i>Poliţiştii
\n susţin că aplică Legea 275, chiar şi \u00een absenţa noului
\n regulament. \u00cen practică, deocamdată ei respectă tot vechiul regulament<\/i>, emis \u00eencă de pe
\n vremea regimului comunist dar, este drept, oarecum \u201e\u00eendulcit\u201d. Un exemplu
\n elocvent este \u00eencătuşarea <\/i>persoanelor
\n private de libertate la scoaterea din arest. Legea 275\u00a0 prevede la art.37 alin.2 că \u201e….
\n imobilizarea cu cătuşe, cămăşi de forţă sau
\n alte forme de imobilizare a corpului este permisă doar \u00een situaţii excepţionale.\u201d <\/i>(subl.n.). Or, \u00een toate
\n aresturile de poliţie, \u00eencătuşarea la scoaterea din arest este regula din vechiul act normativ
\n \u00eencă \u00een vigoare. <\/i>Ea se aplicăşi \u00een arestul secţiei 12, cu toate că mulţi
\n arestaţi abia se ţin pe picioare şi deci este cu totul improbabil
\n că ar \u00eencerca să evadeze.\u00a0
\n Aceasta este teama majoră a poliţiştilor, \u00een principal
\n din cauza sancţiunilor drastice pe care le suportă dacă un
\n astfel de eveniment ar avea loc. Oricum, noul regulament \u2013 aşteptat de
\n toată lumea \u2013 nu <\/i>va putea
\nmodifica legea ci, cel mult, să o nuanţeze.<\/p>\n

 <\/p>\n

3. Condiţii
\nde detenţie<\/p>\n

a)     
\n Camerele de deţinere <\/i>sunt mici (cam 9 m.pătraţi)
\n şi fiecare este dotată cu 4 paturi şi grup sanitar. Comitetul European
\n pentru Prevenirea Torturii a recomandat Rom\u00e2niei \u00eencă din 1999 ca, \u00een
\n penitenciare, spaţiul de deţinere să fie de minimum 4 metri pătraţi pentru fiecare
\n deţinut. <\/i>\u00cen privinţa aresturilor poliţiei, cu toate că
\n nu există o recomandare pentru Rom\u00e2nia, \u00een standardele CPT, revizuite \u00een
\n 2006, se menţionează următorul criteriu: dimensiunile unei
\n camere din arestul poliţiei, pentru
\n o singură persoană, dacă este privată de libertate mai mult de c\u00e2teva ore<\/b>, ar trebuie
\n să fie \u00een jurul a 7 metri pătraţi.<\/i> CPT precizează
\n că acesta ar fi spaţiul de
\n dorit<\/i> mai degrabă dec\u00e2t un standard minim. Dacă 7 m.p. pe
\n persoană nu reprezintă un criteriu obligatoriu, \u00een schimb cei 4 m.p.
\n \u00eenseamnă o recomandare expresă, acceptată deja \u00een sistemul
\n penitenciar. Este foarte clar \u00een arestul secţiei 12 nu revin dec\u00e2t cam 2
\n m.p. pe arestat, deci există supraaglomerare.
\n <\/i>\u00cen plus, din cauza deficitului de lumină naturală (camerele sunt
\n \u00een subsol iar ferestrele, plasate la nivelul curţii exterioare, sunt
\n practic obturate cu zăbrele şi plase metalice), becurile răm\u00e2n
\naprinse pe toată durata zilei.<\/p>\n

Nu se aflau minori printre arestaţi, iar
\n femeile, reţinute pentru infracţiuni, chiar şi cele dependente
\nde droguri, sunt duse \u00een arestul secţiei 15.<\/p>\n

Arestul este dotat cu sistem de alarmare
\n sonoră (sonerii \u00een fiecare cameră) dar şi cu aparate video de
\n supraveghere, instalate \u00een curtea de plimbare şi pe coridoare.\u00a0 Supravegherea video se limitează la spaţii comune <\/i>şi deci nu
\nreprezintă o intruziune \u00een intimitatea persoanelor private de libertate.<\/p>\n

b)     
\n Curtea de plimbare <\/i>este un fel de \u201ecuşcă\u201d de circa 6 m.p.
\n \u00een care arestaţii nu pot dec\u00e2t să stea \u00een picioare sau să
\n facă doi-trei paşi. \u00cen plus, accesul spre curte se face pe nişte
\n trepte \u00eenalte, periculoase şi pentru o persoană fără
\n probleme de sănătate şi, cu at\u00e2t mai mult, pentru arestaţii
\n\u00een stare de sevraj.<\/p>\n

c)     
\n Considerat
\n ca infirmerie, <\/i>arestul nu <\/i>este dotat nici măcar cu
\n difuzoare. Arestaţii nu au aparate de radio, iar despre televizoare nici
\n nu poate fi vorba. Se pare că există un sistem radio dar nu este pus
\n \u00een funcţiune din motive pur tehnice. Iar pentru faptul că
\n arestaţii nu au nici măcar aparate de radio portabile,
\n poliţiştii au oferit următoarea explicaţie: dată fiind
\n durata scurtă a şederii \u00een arest, ei pot primi practic doar o
\n vizită cu familia (regula este o vizită pe săptăm\u00e2nă)
\n \u00een timpul căreia ar putea cere să i se aducă un radio. \u00censă
\n p\u00e2nă la a doua vizită, ar fi deja transferaţi \u00een alt arest.
\n Pentru reprezentantele asociaţie nu este clar de ce nu ar putea solicita familiilor să le aducă aparatele
\n\u00eenainte de prima vizită, prin telefon. <\/i><\/p>\n

 <\/p>\n

4. Cazuri
\nindividuale<\/p>\n

\u00cen camera 1 erau 4 arestaţi \u00een 4 paturi dar, pentru c\u00e2teva ore, a mai
\n fost şi un 5-lea. Doi din cei 4 deţinuţi s-au pl\u00e2ns de
\n brutalităţile poliţiştilor de la DIICOT din momentul \u00een
\n care au pătruns \u00een domicilii p\u00e2nă la aducerea \u00een arest. Romeo Ion
\n Vărzaru prezenta urme clare de lovituri (echimoze), \u00een special pe picioare
\n dar \u2013 spunea el \u2013 şi pe părţile \u201eruşinoase\u201d ale corpului.
\n Ninel Viorel Onţică avea o plagă escoriată destul de mare
\n la \u00eencheietura m\u00e2inii st\u00e2ngi, precum şi semne de agresiune pe picioare. \u00cen
\n ambele cazuri, percheziţiile la domiciliu şi \u201econducerea\u201d la
\n poliţie au fost făcute de grupuri mari de poliţişti (cam
\n 10-12 \u00een fiecare caz), cu suspecţii imediat \u00eencătuşaţi.
\n Onţică mai avea şi c\u00e2ţiva dinţi lipsă, pentru
\n care dădea vina tot pe poliţiştii DIICOT. Un al treilea
\n deţinut \u2013 Relu Tomas Tudor Petrescu \u2013 a reclamat acelşi gen de
\ntratament brutal dar din partea \u201esecţiei a 8-a volante\u201d de poliţie.<\/p>\n

Interesant este faptul că, deşi sunt văzuţi zilnic de
\n un medic, niciunul nu a cerut ca urmele loviturilor să fie consemnate \u00een
\n fişa medicală şi nici să fie examinaţi de un medic
\n legist (sau de alt medic din afara sistemului) cu toate că Legea 275\/2006
\n le-ar da acest drept. Cel mai probabil, arestaţii nu au habar de
\naceastă posibilitate. <\/p>\n

Revenind la Ninel Viorel Onţică, asociaţia face
\n următoarele precizări: el a mai reclamat abuzurile fizice suportate
\n din partea poliţiştilor de la aceeaşi instituţie (DIICOT)
\n \u00een septembrie 2006. Atunci, instanţa nu
\n <\/i>a dat mandat de arestare iar Onţică a fost pus imediat \u00een
\n libertate. El a sesizat toate instituţiile cu atribuţii şi
\n APADOR-CH care l-a susţinut \u00een demersurile sale. Pl\u00e2ngerea lui a ajuns \u00een
\n instanţă unde s-a judecat pe 30 octombrie a.c., judecătorul
\n am\u00e2n\u00e2nd pronunţarea. \u00cen aceeaşi
\n zi<\/i>, poliţiştii de la DIICOT au năvălit la el
\n acasă, unde l-au supus tratamentului amintit mai sus. Coincidenţa
\n merită semnalată şi mai apare şi \u00eentrebarea ce s-ar fi \u00eent\u00e2mplat dacă
\n judecătorul ar fi respins pe loc pl\u00e2ngerea lui Onţică: mai aveau
\n \u2013 sau nu \u2013 loc perchezitia şi reţinerea<\/i>? Cele două
\n acţiuni din 30 octombrie, precum şi modul brutal de
\n desfăşurare pot fi interpretate şi \u00een cheia intimidării şi
\nsau \u201epedepsirii\u201d <\/i><\/b>lui Onţică pentru\u201enecazurile\u201d provocate prin pl\u00e2ngerea de anul trecut.<\/p>\n

Ninel Viorel Onţică este consumator de droguri şi este, de
\n mai mulţi ani, inclus \u00eentr-un program anti-drog recunoscut oficial. El are dreptul legal <\/i>de a deţine
\n şi utiliza metadonă dar, ca şi la reţinerea din 2006,
\n medicamentul i-a fost confiscat. După cum s-a menţionat mai sus,
\n metadona este interzisă \u00een aresturile poliţiei şi \u00een
\n penitenciare. Prin urmare, Onţică \u2013 şi alţii \u00een
\n situaţii similare \u2013 sunt
\n privaţi de tratamentul prescris de medicii specialişti, ceea ce, \u00een
\n opinia asociaţiei, \u00eenseamnă tratament
\ninuman. <\/b><\/i><\/p>\n

Onţică mai susţine că tot ce s-a \u00eent\u00e2mplat pe 30
\n octombrie a.c. este o \u00eenscenare <\/i>a
\n DIICOT. La percheziţie i s-au confiscat, pe l\u00e2ngă metadonă, 17 bile de heroină <\/i>(arestatul
\n afirmă că ar fi avut numai una, pentru uz propriu) şi circa 4 milioane de lei vechi<\/i>, printre
\n care cineva ar fi strecurat două bancnote marcate de poliţie. \u00cen
\n plus, o persoană apropiată lui Onţică, prezentă la
\n percheziţie şi reţinere, a auzit un poliţist vorbind la
\n telefonul mobil şi spun\u00e2nd ceva de genul \u201egata şefu, l-am luat\u201d, ceea
\nce ar putea \u00eentări suspiciunile de \u00eenscenare.<\/p>\n

 <\/p>\n

APADOR-CH\u00a0 cere Ministerului
\n Internelor şi Reformei Administrative:<\/p>\n

1.     
\n Să
\n declanşeze imediat o anchetă cu privire la modul \u00een care
\n procedează poliţiştii de la DIICOT la percheziţii şi
\n reţineri \u00een general<\/i> şi, \u00een particular<\/i>, \u00een cazurile
\n Onţică şi Vărzaru. O anchetă similară este necesară
\n şi \u00een cazul Petrescu, \u00een care a fost implicată \u201esecţia a 8-a
\nvolantă\u201d;<\/p>\n

2.      <\/i>Asociaţia cere rezolvarea de
\n urgenţă a problemei folosirii metadonei \u00een arest \u00een primul r\u00e2nd pentru cei care urmează acest tratament dinainte de
\nreţinere\/arestare.<\/i><\/p>\n

Asociaţia cere din nou urgentarea
\n redactării regulamentului de aplicare a Legii 275\/2006 \u00een aresturile
\n poliţiei şi a emiterii ordinului comun MIRA-MJ, <\/i>\u00een vederea
\n eliminării tuturor regulilor actuale ce au intrat \u00een conflict cu noul act
\nnormativ.<\/p>\n

 <\/p>\n

Manuela Stefănescu\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Maria Andreescu<\/p>\n

Raspunsul IGPR in acest caz <\/p>\n

\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pe data de 7 noiembrie 2007, două reprezentante ale APADOR-CH au vizitat arestul secţiei 12 de poliţie din Bucureşti.<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[28],"tags":[],"class_list":["post-1956","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-monitorizarea-conditiilor-de-detentie-aresturi"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1956","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1956"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1956\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1956"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1956"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1956"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}