{"id":4540,"date":"2015-10-09T12:41:41","date_gmt":"2015-10-09T12:41:41","guid":{"rendered":"http:\/\/www.apador.org\/?p=4540"},"modified":"2015-10-09T12:42:17","modified_gmt":"2015-10-09T12:42:17","slug":"proiectul-legii-dragnea-o-lipsa-cronica-de-intelegere-a-fenomenului-discriminarii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/apador.org\/en\/proiectul-legii-dragnea-o-lipsa-cronica-de-intelegere-a-fenomenului-discriminarii\/","title":{"rendered":"Proiectul Legii Dragnea – o lips\u0103 cronic\u0103 de \u00een\u021belegere a fenomenului discrimin\u0103rii"},"content":{"rendered":"

Sorry, this entry is only available in Rom\u00e2n\u0103<\/a>. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.<\/p>

<\/p>\n

\u00a0<\/b><\/p>\n

Organiza\u021biile semnatare solicit\u0103 Camerei Deputa\u021bilor s\u0103 resping\u0103 proiectul de lege privind def\u0103imarea social\u0103, ini\u021biat de liderul PSD, Liviu Dragnea \u0219i adoptat cu o suprinz\u0103toare rapiditate de Senat. Conform declara\u021biilor deputatului Liviu Dragnea, a\u0219a cum au fost relatate de Mediafax \u00een data de 09.10.2015,[1]<\/a> acesta \u00ee\u0219i asum\u0103 c\u0103 va elimina criteriul def\u0103im\u0103rii din cauza apartenen\u021bei politice din lege, respectiv c\u0103 va diminua cuantumul amenzilor. Presupun\u00e2nd c\u0103 a\u0219a se va \u00eent\u00e2mpla, aceste amendamente la proiect nu se adreseaz\u0103 \u0219i nu remediaza \u00een niciun fel problemele fundamentale puse de aceast\u0103 lege care distruge ideea de protec\u021bie efectiv\u0103 \u00eempotriva discrimin\u0103rii \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\u00cen data de 7 octombrie 2015, Senatul Rom\u00e2niei a adoptat Proiectul de Lege privind promovarea demnit\u0103\u021bii umane \u0219i toleran\u021bei fa\u021b\u0103 de diferen\u021bele de grup (L 534\/2015).[2]<\/a> Consider\u0103m acest proiect de lege un atac brutal la adresa ideii de nediscriminare \u00een Rom\u00e2nia, care instituie responsabilitatea colectiv\u0103, permite sanc\u021bionarea solicit\u0103rilor pentru autonomie ale comunit\u0103\u021bilor minoritare, un proiect de lege ce dubleaz\u0103 \u00eenr\u0103ut\u0103\u021bind prevederi din actuala legisla\u021bie antidiscriminare \u0219i \u00eenc\u0103lc\u0103 directivele europene \u00een materia nediscrimin\u0103rii[3]<\/a>. Acest proiect con\u021bine defini\u021bii vagi permi\u021b\u00e2nd abuzuri, inclusiv limitarea libert\u0103\u021bii de exprimare. Este de asemenea un proiect care instituie \u00een interiorrul CNCD-ului un alt organism de sanc\u021biune inadecvat pentru domeniul discrimin\u0103rii, \u0219i care nu respect\u0103 standarde de independen\u021b\u0103, transparen\u021b\u0103 \u0219i minime garan\u021bii procesuale. Analiz\u0103m pe larg mai jos proiectul adoptat de Senat \u00eentr-o form\u0103 foarte pu\u021bin diferit\u0103 de cea a ini\u021biatorului:<\/p>\n\n\n\n\n\n\n
Propunerea legislativ\u0103 adoptat\u0103 de Senat<\/td>\nComentarii<\/td>\n<\/tr>\n
Art. 1 \u00cen \u00een\u021belesul prezentei legi, termenii \u0219i expresiile de mai jos se definesc astfel:<\/p>\n

a)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Demnitate uman\u0103 \u2013 valoarea intrinsec\u0103 a oric\u0103rei fiin\u021be umane ce decurge din integritatea sa fizic\u0103 \u0219i psihic\u0103 \u0219i din capacitatea sa de a judeca \u0219i de a ac\u021biona \u00een cadrul societ\u0103\u021bii, dup\u0103 propriile alegeri, indiferent de diferen\u021bele individuale sau de apartenen\u021ba la un grup social;<\/p>\n

b)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Toleran\u021b\u0103 \u2013 manifestarea unui tratament egal fa\u021b\u0103 de orice persoan\u0103, indiferent de grupul social din care face parte, precum \u0219i respectarea oric\u0103rei forme de exprimare a identit\u0103\u021bii de grup, \u00een condi\u021biile \u00een care nu afecteaz\u0103 siguran\u021ba na\u021bional\u0103, ordinea public\u0103 \u0219i bunele moravuri sau alte grupuri sociale;<\/p>\n

c)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Grup social \u2013 categorie de persoane care se disting din punct de vedere social prin una sau mai multe tr\u0103s\u0103turi de gen, v\u00e2rst\u0103, ras\u0103, religie, origine etnic\u0103, limb\u0103 matern\u0103, tradi\u021bii culturale, apartenen\u021b\u0103 politic\u0103, boal\u0103 cronic\u0103 necontagioas\u0103, sau infec\u021bie HIV\/SIDA;<\/p>\n

d)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Def\u0103imare social\u0103 \u2013 fapta sau afirma\u021bia prin care o persoan\u0103 este pus\u0103 \u00een situa\u021bie de inferioritate pe temeiul apartenen\u021bei sale la un anumit grup social;<\/p>\n

e)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Incitarea la ur\u0103 \u0219i discriminare social\u0103 \u2013 incitarea publicului prin orice mijloace, la ur\u0103 sau discriminare social\u0103 \u00eempotriva unui grup social<\/td>\n

Demnitatea uman\u0103 este un atribut esen\u021bial al condi\u021biei umane \u0219i indisolubil legat\u0103 de ideea de protec\u021bie a drepturilor omului. Demnitatea uman\u0103 nu are \u00eens\u0103 nic\u0103ieri \u00een lume o defini\u021bie juridic\u0103 pentru simplul motiv c\u0103 \u00eencapsularea acestui concept \u00eentr-o defini\u021bie, cu at\u00e2t mai mult una juridic\u0103, va avea ca efect limitarea demnit\u0103\u021bii umane, nefiind posibil s\u0103 define\u0219ti exhaustiv demnitatea uman\u0103 la fel cum nu poate fi definit\u0103 exhaustiv condi\u021bia uman\u0103. Lu\u00e2nd ca exemplu defini\u021bia de fa\u021b\u0103, doar la o prim\u0103 vedere, ea omite de o manier\u0103 discriminatorie persoanele cu dizabilit\u0103\u021bi, neincluz\u00e2ndu-le printre cele care se bucur\u0103 de demnitate uman\u0103.<\/p>\n

Este destul de evident c\u0103 \u00a0ca a fost inventat un nou sens al termenului \u201etoleranta\u201d. O simpl\u0103 consultare a DEX-ului ar fi indicat atitudinea de superioritate pe care o denot\u0103 termenul, acesta suger\u00e2nd suportarea diferen\u021belor de\u0219i ne deranjeaz\u0103<\/b>, \u0219i \u00een niciun caz evaluarea acelor lucruri care ne diferen\u021beaz\u0103 ca fiind la fel de bune sau valoroase ca \u0219i ale celui care, \u00een aceast\u0103 ipotez\u0103, manifest\u0103 toleran\u021b\u0103. (Cf. DEX \u201809: a tolera = A \u00eeng\u0103dui, a permite o situa\u021bie, un fapt (nepermis); a trece cu vederea. \u2666 A admite, a suporta.)<\/p>\n

Defini\u021bia dat\u0103 toleran\u021bei nu are nicio leg\u0103tur\u0103 cu bunul sim\u021b democratic. Este greu s\u0103 ne imagin\u0103m manifest\u0103ri ale identit\u0103\u021bii de grup \u00een contextul nediscrimin\u0103rii \u0219i egalit\u0103\u021bii care s\u0103 aduc\u0103 atingere siguran\u021bei na\u021bionale, ordinii publice \u0219i bunelor moravuri, dec\u00e2t eventual \u00een mentalitatea dictaturii na\u021bional-comuniste omogenizatoare de minorit\u0103\u021bi, cu prec\u0103dere cele na\u021bionale.<\/p>\n

Aceasta este o defini\u021bie care creaz\u0103 o nou\u0103 confuzie de termeni. Grupul social are mai multe \u00een\u021belesuri, \u00een cea mai larg\u0103 interpretare put\u00e2nd implica afilieri \u00eentre indivizi pe orice criteriu. In niciun caz \u00eens\u0103 \u201cgrupul social\u201d nu este caracterizat exclusiv de criterii care definesc \u00een general apartenen\u021ba la un grup vulnerabil la discriminare.<\/p>\n

Aceast\u0103 defini\u021bie, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu cea de mai sus, creaz\u0103\u00a0 o nou\u0103 confuzie de termeni, d\u00e2nd alt sens termenilor dec\u00e2t cei obi\u0219nui\u021bi. De asemenea, situa\u021bia ce se vrea a fi definit\u0103 este deja amplu \u0219i \u00een mod corect acoperit\u0103 – prelu\u00e2nd defini\u021bii din directivele europene relevante – \u00een Art. 2 al. 1 al OG 137\/2000 care define\u0219te discriminarea, aceea\u0219i lege con\u021bin\u00e2nd \u0219i prevederi pentru protec\u021bia libert\u0103\u021bii de exprimare (Art. 2, al. 8).<\/p>\n

Al\u0103turarea termenului de \u201csocial\u201d creaz\u0103 o confuzie nepermis\u0103 pentru un concept esen\u021bial \u00een protec\u021bia drepturilor omului. Con\u021binutul ce se vrea a fi reglementat este de asemenea deja acoperit prin Art. 15 al OG 137\/2000 pentru sfera civil\/contraven\u021bional\u0103, \u0219i de Art. 369 Cod penal. Mai mult, prin lipsa men\u021biunii \u201cdac\u0103 nu intr\u0103 \u00een sfera penal\u0103\u201d \u00een aceast\u0103 propunere, Incitarea la ur\u0103 \u0219i discriminare din Codul penal (un articol care e deja mai mult sau mai pu\u021bin liter\u0103 moart\u0103 av\u00e2nd \u00een vedere lipsa de dosare trimise de parchete \u00een instan\u021b\u0103),[4]<\/a> are toate sansele s\u0103 devin\u0103 complet inoperabil,\u00a0 orice astfel de incitare av\u00e2nd toate sansele s\u0103 fie inclus\u0103 doar sub defini\u021bia din acest deocamdat\u0103 proiect legislativ.<\/td>\n<\/tr>\n

Art. 3 (1) Toleran\u021ba este garantat\u0103 pentru orice grup social, \u00een condi\u021biile \u00een care nu se aduce atingere drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor fundamentale prev\u0103zute \u00een Constitu\u021bia Rom\u00e2niei.<\/p>\n

(2) Alineatul (1) nu e aplicabil \u00een cazul ac\u021biunilor care:<\/p>\n

c) submineaz\u0103 siguran\u021ba na\u021bional\u0103<\/p>\n

d) urm\u0103resc sau \u00eencurajeaz\u0103 segregarea social\u0103<\/p>\n

g) \u00eencalc\u0103 drepturile \u0219i libert\u0103\u021bile celorlalte persoane care nu apar\u021bin grupului social<\/td>\n

\u00cen primul r\u00e2nd, din formularea articolului, afl\u0103m c\u0103 vor fi tolerate (\u00een \u00een\u021belegerea actualului proiect) grupuri sociale \u00een bloc, \u0219i nu indivizi care apar\u021bin diferitor grupuri sociale. Mai mult, afl\u0103m \u00eens\u0103 c\u0103 nu sunt tolerate ac\u021biunile unor grupuri, care ac\u021biuni submineaz\u0103 siguran\u021ba na\u021bional\u0103 (sic!). Introducerea conceptului de responsabilitate colectiv\u0103 pentru \u00eenc\u0103lcarea legii este imposibila juridic in democratie. Mai mult, responsabilitatea colectiv\u0103 pentru \u00eenc\u0103lcarea legii este un element caracteristic regimurilor totalitare.<\/b><\/p>\n

Expunerea de motive arat\u0103 ce \u00eenseamn\u0103 de fapt \u201csegregarea social\u0103\u201d, devoal\u00e2nd pe deplin sorgintea legii \u00een filozofia totalitar\u0103 national-comunist\u0103 din epoca Ceau\u0219escu: \u201cSegregarea social\u0103 \u0219i na\u021bional\u0103 reprezint\u0103 un concept opus fa\u021b\u0103 de \u00een\u021belesul pe care \u00eel are \u2018<\/i>toleran\u021ba<\/i>\u2019 \u00een cadrul prezentei propuneri legislative. \u00cen fapt, segregarea \u0219i tendin\u021bele separatiste exprim\u0103 o form\u0103 de intoleran\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de celelalte grupuri sociale \u00een cadrul aceleia\u0219i na\u021biuni<\/i>\u201d. \u201cSegregarea \u0219i tendin\u021bele separatiste\u201d a\u0219a cum sunt explicate \u00een acest paragraf citat al expunerii de motive reprezint\u0103 \u00een fapt o form\u0103 de a interpreta \u00eentr-o cheie negativ\u0103, semnific\u00e2nd chiar o ilegalitate \u00een conjunc\u021bie cu actuala formulare din proiectul legislativ, solicit\u0103ri de autonomie ale unei comunit\u0103\u021bi, cum ar fi cea maghiara spre exemplu.<\/p>\n

Solicit\u0103ri de autonomie ale comunit\u0103\u021bilor minoritare sunt perfect legitime \u00eentr-o Europ\u0103 a na\u021biunilor \u00een care exist\u0103 nenum\u0103rate forme de auto-guvernare, intr-o Europ\u0103 care-\u0219i respect\u0103 \u0219i valoreaz\u0103 minorit\u0103\u021bile, \u0219i refuz\u0103 s\u0103 se mai \u00eencr\u00e2nceneze \u00een na\u021bionalismul etnic ce a stat la baza r\u0103zboaielor \u0219i crimei \u00een mas\u0103. Sigur, Rom\u00e2nia refuz\u0103 \u0219i prin acest proiect de lege s\u0103 fac\u0103 parte din aceast\u0103 Europ\u0103, a contemporaneit\u0103\u021bii democratice, \u0219i care \u00eentr-adev\u0103r \u00een\u021belege \u0219i respect\u0103 demnitatea uman\u0103 \u0219i identit\u0103\u021bile diverse.<\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te interdic\u021bia ac\u021biunilor \u201cgrupurilor sociale\u201d care \u00eencalc\u0103 drepturile \u0219i libert\u0103\u021bile altor persoane, formularea este at\u00e2t de vag\u0103, \u00eenc\u00e2t permite oric\u00e2nd interpret\u0103ri abuzive, \u00een detrimentul libert\u0103\u021bilor grupurilor minoritare\/discriminate. Lu\u00e2nd ca exemplu libertatea de exprimare la modul general (cu at\u00e2t mai mult ar trebui protejat\u0103 c\u00e2nd e vorba de grupuri minoritare), care ar putea u\u0219or fi limitat\u0103 sub aceast\u0103 prevedere, CEDO stabile\u0219te \u00eenc\u0103 din 1976 standardul de interpretare \u00een cazul \u00een care se poate ajunge la un a\u0219a-zis \u201cconflict de drepturi\u201d:<\/p>\n

\u201cLibertatea de exprimare constituie unul dintre fundamentele esen\u021biale ale unei societ\u0103\u021bi [democratice], una dintre condi\u021biile de baz\u0103 pentru progresul acesteia, \u0219i pentru dezvoltarea fiec\u0103rei persoane. Sub limitele paragrafului 2 al Articolului 10 [al Conven\u021biei Europene a Drepturilor Omului], este aplicabil\u0103 nu doar \u2018informa\u021biilor\u2019 sau \u2018ideilor\u2019 exprimate \u00een mod favorabil, sau considerate inofensive sau privite cu indiferen\u021b\u0103, ci \u0219i acelora care ofenseaz\u0103, \u0219ocheaz\u0103 sau deranjeaz\u0103 Statul sau orice sector al popula\u021biei.\u201d (Handyside v. Regatul Unit, Decizie din 7 decembrie 1976, \u00a7 49)<\/td>\n<\/tr>\n

Reglementarea func\u021bion\u0103rii \u0219i atribu\u021biilor Departamentului pentru Promovarea Demnit\u0103\u021bii Umane \u0219i Toleran\u021bei<\/td>\nAcest departament, creat \u00een interiorul CNCD, este de fapt un organism aparent nesubordonat CNCD, ci doar unui membru al Colegiului Director al CNCD, membrii Colegiului Director fiind numiti \u00een fapt pe criterii politice, dintre membrii diferitelor partide.<\/p>\n

Departamentul dubleaza atribu\u021biile CNCD \u00een materia nediscrimin\u0103rii (pe care proiectul de lege o nume\u0219te def\u0103imare social\u0103 \u0219i-i d\u0103 o defini\u021bie profund precar\u0103, cum am explicat mai sus), si aplic\u0103 sanc\u021biuni aparent prin constatare (nu este clar cine sunt agen\u021bii constatatori prev\u0103zu\u021bi la Art 19, al. 3 al proiectului, dar e clar c\u0103 departamentul aplica sanc\u021biunile), ca \u0219i c\u00e2nd discriminarea ar fi o fapt\u0103 obi\u0219nuit\u0103 pentru o contraven\u021bie de care poti fi \u201ccontrolat\u201d conform proiectului actual, \u0219i nu o procedur\u0103 adversarial\u0103, \u00een care fiecare parte trebuie s\u0103 aib\u0103 dreptul s\u0103-\u0219i expun\u0103 punctul de vedere, cum altminteri este cazul acum \u00een procedura \u00een fa\u021ba CNCD.<\/p>\n

Departamentul are atribu\u021bii de constatare a discrimin\u0103rii, f\u0103r\u0103 minime garan\u021bii procesuale prev\u0103zute, e un organism de sanc\u021bionare a discrimin\u0103rii f\u0103r\u0103 garan\u021bii de independen\u021b\u0103 sau expertiz\u0103, un CNCD \u00een interiorul CNCD-ului.<\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te instan\u021bele, acestea se vor vedea silite s\u0103 aplice dou\u0103 legi cu aparent acela\u0219i obiect, al discrimin\u0103rii: una definit\u0103 corect \u0219i alta \u00een b\u0103taie de joc. \u00cen proiectul de lege actual, spre deosebire de OG 137\/2000, \u00een probarea faptelor nu opereaza inversarea sarcinii probei (Vezi Art 20, al. 4 al proiectului \u0219i Art. 27, al. 4 din O.G. 137\/2000), condi\u021bie procedural\u0103 obligatorie \u00een cazurile de discriminare conform Directivelor europene \u00een materie.<\/p>\n

\u00cenc\u0103lcarea directivelor poate aduce proceduri de infringement \u00eempotriva Rom\u00e2niei din partea Comisiei Europene. <\/b><\/p>\n

\u00a0<\/b><\/p>\n

Din perspectiva atribu\u021biilor \u00een ceea ce prive\u0219te educa\u021bia \u0219i administra\u021bia pe care le are Departamentul, acestea nu sunt doar excesive pentru 10 oameni, \u00eens\u0103 m\u0103surile pentru \u201cpromovarea demnit\u0103\u021bii umane \u0219i toleran\u021bei\u201d, trebuie de fapt asumate \u0219i implementate, inclusiv prin crearea de expertiz\u0103 proprie, de c\u0103tre Ministerul Educa\u021biei \u0219i de fiecare institu\u021bie din cadrul administra\u021biei \u00een general.<\/p>\n

De asemenea, aceste m\u0103suri \u021bin mai degrab\u0103 de reglement\u0103ri de politic\u0103 public\u0103, CNCD fiind altminteri \u00een curs de implementare a unui proiect ce ar avea ca scop \u0219i crearea noii strategii privind nediscriminarea \u00een Rom\u00e2nia.[5]<\/a> Mai mult, o astfel de Strategie trebuie asumat\u0103 de Guvern, nediscriminarea neput\u00e2nd r\u0103m\u00e2ne doar sarcina unui singur organism, cum este CNCD-ul, cu sau fara alte organisme in interiorul s\u0103u, ca \u0219i c\u00e2nd discriminarea ar fi doar treaba unora, \u00een loc sa fie a tuturor.<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n

Solicit\u0103m, astfel, retragerea imediat\u0103 a proiectului. \u00cen cazul \u00een care proiectul nu este retras, solicit\u0103m respingerea acestuia de Camera Deputatilor.<\/p>\n

Solicit\u0103m, de asemenea, partidelor politice, pentru a-\u0219i dovedi realul interes fa\u021b\u0103 de domeniul nediscrimin\u0103rii, s\u0103-\u0219i sanctioneze primarii care evacueaz\u0103 for\u021bat romi \u0219i f\u0103r\u0103 alternative decente de locuire, \u0219i orice alt membru care se exprim\u0103 discriminatoriu sau se face vinovat de discriminare de orice fel.<\/p>\n

Solicit\u0103m membrilor Comisiei pentru drepturile omului, culte \u0219i minorit\u0103\u021bi care a votat raport de admitere pe acest proiect, s\u0103-\u0219i aminteasc\u0103 c\u0103 au la dispozi\u021bie diferite instrumente pentru tragerea la r\u0103spundere a Guvernului pe teme ce \u021bin de drepturile omului.<\/p>\n

Temele care ar ar\u0103ta o preocupare real\u0103 pentru datoria de parlamentar, membru al Comisiei pentru drepturile omului, culte \u0219i minorit\u0103\u021bi sunt: abuzurile poli\u021biei \u00eempotriva romilor, lipsa de implementare a Ordinului pentru desegregare de c\u0103tre Ministrul educa\u021biei, lipsa accesibiliz\u0103rii pentru persoanele cu dizabilit\u0103\u021bi \u00een \u00eentreaga Rom\u00e2nie, abuzurile la adresa persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi institu\u021bionalizate, \u0219i \u00een general toate problemele semnalate \u00een mod constant de multiple organisme interna\u021bionale, de la ONU la Consiliul Europei \u0219i CEDO.<\/p>\n

Semnatari:<\/strong><\/p>\n

Centrul de Resurse Juridice<\/strong>, Delia Nita- Manager de program, 0729120383<\/p>\n

Romani CRISS<\/strong>, Marian Mandache- Director executiv<\/p>\n

Conven\u021bia Organiza\u021biilor de Media<\/strong><\/p>\n

ActiveWatch<\/strong>, Mircea Toma, Pre\u0219edinte<\/p>\n

Centrul pentru Jurnalism Independent<\/strong>, Ioana Av\u0103dani, Director executiv<\/p>\n

Asocia\u021bia pentru Ap\u0103rarea Drepturilor Omului \u00een Rom\u00e2nia \u2013 Comitetul Helsinki<\/strong>, Nicoleta Andreescu, Director executiv<\/p>\n

Centrul Rom\u00e2n pentru Jurnalism de Investiga\u021bie<\/strong>, \u0218tefan C\u00e2ndea<\/p>\n

Societatea Academic\u0103 din Rom\u00e2nia<\/strong>, Simona Popescu<\/p>\n

\n
\n
\n

[1]<\/a> Mediafax, Dragnea elimin\u0103 din Legea def\u0103im\u0103rii criteriul politic \u0219i cel al averii \u0219i reduce nivelul amenzilor<\/i><\/a>, 09.10.2015<\/p>\n<\/div>\n

\n

[2]<\/a> Fi\u0219a actului: http:\/\/senat.ro\/Legis\/Lista.aspx?cod=19265<\/a><\/p>\n<\/div>\n

\n

[3]<\/a> Directivele 2000\/43\/EC \u0219i 2000\/78\/EC.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[4]<\/a> Centrul de Resurse Juridice, Combaterea infrac\u021biunilor motivate de ur\u0103. Ghid pentru practicieni \u0219i deciden\u021bi<\/i>, 2015<\/a>, pp. 34-35<\/p>\n<\/div>\n

\n

[5]<\/a> Comunicat de pres\u0103 CNCD<\/a>, 13.02.2015<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Sorry, this entry is only available in Rom\u00e2n\u0103<\/a>. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.<\/p>\n

Solicit\u0103m Camerei Deputa\u021bilor s\u0103 resping\u0103 proiectul de lege privind def\u0103imarea social\u0103, ini\u021biat de liderul PSD, Liviu Dragnea \u0219i adoptat cu o suprinz\u0103toare rapiditate de Senat.<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":4545,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[29,81],"tags":[409,408,48,249,246,130,297],"class_list":["post-4540","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-comunicate","category-slider","tag-camera-deputatilor","tag-defaimaare","tag-discriminare","tag-lege","tag-liviu-dragnea","tag-parlament","tag-senat"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4540","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4540"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4540\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/4545"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4540"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4540"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4540"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}