{"id":6114,"date":"2018-02-07T12:56:50","date_gmt":"2018-02-07T10:56:50","guid":{"rendered":"http:\/\/www.apador.org\/?p=6114"},"modified":"2018-02-08T00:15:45","modified_gmt":"2018-02-07T22:15:45","slug":"raportul-de-activitate-al-apador-ch-2017","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/apador.org\/en\/raportul-de-activitate-al-apador-ch-2017\/","title":{"rendered":"Raportul de activitate al APADOR-CH 2017"},"content":{"rendered":"

Sorry, this entry is only available in Rom\u00e2n\u0103<\/a>. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.<\/p>

Drepturile omului \u00een Rom\u00e2nia anului 2017<\/strong><\/h2>\n

Anul 2017 poate fi caracterizat prin accentuarea radicaliz\u0103rii, at\u00e2t la nivel de\u00a0 discurs, c\u00e2t \u015fi de atitudine. \u00cen majoritatea chestiunilor de real interes pentru opinia public\u0103, taberele pro \u015fi contra s-au aflat pe pozi\u0163ii ireductibile, iar dialogul rezonabil, bazat pe argumente, a fost l\u0103sat \u00een plan secund. Practic, fiecare parte a considerat c\u0103 \u201eceilal\u0163i\u201d sunt de partea r\u0103ului absolut, care trebuie comb\u0103tut cu orice pre\u0163.<\/p>\n

Din p\u0103cate, la fenomenul radicaliz\u0103rii au contribuit at\u00e2t partidele politice parlamentare, care nu au g\u0103sit mijloacele necesare pentru a purta un dialog calm \u015fi argumentat, precum \u015fi o mare parte a mass-media, care a \u00eenlocuit dezbaterile obiective \u015fi echilibrate \u00een leg\u0103tur\u0103 cu chestiunile de interes public major, cu sus\u0163inerea v\u0103dit debalansat\u0103, chiar necondi\u0163ionat\u0103, a unor teze.<\/p>\n

Debutul anului 2017 a fost marcat prin ample manifesta\u0163ii, \u00een fa\u0163a sediului Guvernului, \u00eempotriva Ordonan\u0163ei de urgen\u0163\u0103 nr. 13\/2017<\/strong> (cunoscut\u0103 \u015fi ca \u201eOrdonan\u0163a 13\u201d), despre care participan\u0163ii la proteste au sus\u0163inut c\u0103 ar fi fost \u201edat\u0103 cu dedica\u0163ie\u201d, \u00een favoarea pre\u015fedintelui partidului care c\u00e2\u015ftigase alegerile parlamentare de la finele anului 2016.<\/p>\n

Ordonan\u0163a 13, care prevedea, printre altele, introducerea unui prag valoric pentru infrac\u0163iunea de abuz \u00een serviciu \u015fi limitarea la 6 luni de la comiterea faptei a termenului \u00een care trebuie f\u0103cut un denun\u0163\/autodenun\u0163 pentru ca (auto)denun\u0163\u0103torul s\u0103 \u201escape\u201d de r\u0103spunderea penal\u0103, a f\u0103cut obiectul unei epopei de natur\u0103 juridic\u0103, care s-a aflat \u00een aten\u0163ia opiniei publice. Astfel:<\/p>\n

–\u00a0 \u00eenainte de a fi abrogat\u0103, Ordonan\u0163a 13 a fost atacat\u0103 de Avocatul Poporului la Curtea Constitu\u0163ional\u0103,<\/p>\n

– pe fondul protestelor stradale de amploare, Ordonan\u0163a 13 a fost abrogat\u0103, prin Ordonan\u0163a 14 (Ordonan\u0163a de urgen\u0163\u0103 nr. 14\/2017). Ordonan\u0163ele 13 \u015fi 14 au fost emise, la interval de 6 zile,\u00a0 de c\u0103tre acela\u015fi Guvern,<\/p>\n

– Curtea Constitu\u0163ional\u0103, care fusese sesizat\u0103 de Avocatul Poporului privind Ordonan\u0163a 13, a respins sesizarea, pe motiv c\u0103 Ordonan\u0163a 13 a fost abrogat\u0103 prin Ordonan\u0163a 14 \u015fi nu mai era \u00een vigoare (decizia nr. 64\/2017),<\/p>\n

– parchetul a deschis o anchet\u0103 penal\u0103 \u00eempotriva Guvernului pentru adoptarea Ordonan\u0163ei 13,<\/p>\n

– anchetarea Guvernului de c\u0103tre parchet a fost atacat\u0103 de pre\u015fedintele Senatului la Curtea Constitu\u0163ional\u0103, care a decis c\u0103 Guvernul nu poate fi anchetat penal pentru legalitatea \u015fi oportunitatea adopt\u0103rii Ordonan\u0163ei 13, \u00eentruc\u00e2t adoptarea de ordonan\u0163e de urgen\u0163\u0103 intr\u0103 \u00een competen\u0163a constitu\u0163ional\u0103 a unui guvern (decizia nr. 68\/2017).<\/p>\n

Pe durata epopeii juridice a Ordonan\u0163ei 13, nivelul ridicat de radicalizare la nivelul societ\u0103\u0163ii a \u00eengreunat foarte mult comunicarea dintre taberele pro \u015fi contra precum \u015fi o dezbatere substan\u0163ial\u0103 \u015fi lipsit\u0103 de patim\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu problemele de fond ce \u0163in de modificarea unor texte din Codul penal \u015fi Codul de procedur\u0103 penal\u0103 (spre exemplu: l\u0103murirea opiniei publice cu privire la diferen\u0163a dintre infrac\u0163iunea de abuz \u00een serviciu \u015fi infrac\u0163iunea de furt, raportul dintre deciziile Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale \u015fi necesitatea stabilirii unui prag valoric pentru abuzul \u00een serviciu, stabilirea unui cuantum rezonabil pentru pragul valoric al abuzului \u00een serviciu, stabilirea unor sanc\u0163iuni nepenale adecvate pentru faptele situate sub pragul valoric al abuzului \u00een serviciu).<\/p>\n

La mijlocul anului 2017 a avut loc un incident de natur\u0103 politic\u0103, care poate fi considerat ca un simptom de instabilitate politic\u0103: primului-ministru i-a fost retras sprijinul politic de c\u0103tre coali\u0163ia majoritar\u0103, acesta a refuzat s\u0103 demisioneze, astfel c\u0103 guvernul pe care-l conducea a fost demis printr-o mo\u0163iune de cenzur\u0103 introdus\u0103 chiar de partidul de guvern\u0103m\u00e2nt. Un incident oarecum similar a avut loc \u015fi la \u00eenceputul anului urm\u0103tor, 2018, c\u00e2nd, dup\u0103 6 luni de la incidentul precedent, partidul de guvern\u0103m\u00e2nt a retras sprijinul politic pentru prim-ministrul \u00een func\u0163ie, care de data aceasta a demisionat, astfel c\u0103 nu s-a mai ajuns la introducerea unei noi mo\u0163iuni de cenzur\u0103. Schimbarea guvernului la interval de 6 luni \u00een condi\u021biile \u00een care coali\u021bia de guvernare de\u021bine o majoritate confortabil\u0103 \u00een Parlament a creat o stare de confuzie \u00een societate.<\/p>\n

\u00cen a doua parte a anului 2017, protestele de strad\u0103 au vizat o alt\u0103 m\u0103sura legislativ\u0103, ini\u0163ial asumat\u0103 de Guvern, prin Ministerul Justi\u0163iei, iar ulterior preluat\u0103 de un grup de parlamentari. Este vorba despre ceea ce s-a numit \u201emodificarea legilor justi\u0163iei\u201d<\/strong> (modificarea a 3 legi din domeniul organiz\u0103rii \u015fi func\u0163ionarii justi\u0163iei, legi cu totul diferite de Codul penal sau Codul de procedur\u0103 penal\u0103).<\/p>\n

Este posibil ca radicalizarea existent\u0103 \u00een societate, pozi\u0163iile ireductibile ale taberelor pro \u015fi contra, s\u0103 fie motivul pentru care tab\u0103r\u0103 \u201econtra\u201d a respins, ini\u0163ial, orice dialog privind modific\u0103rile la aceste legi \u201eale justi\u0163iei\u201d \u015fi chiar ideea \u00een sine de modificare a legilor (a se vedea, spre exemplu, avizul integral negativ, dat de CSM).<\/p>\n

Este discutabil\u0103 respingerea ab initio<\/em> a ideii modific\u0103rii reglement\u0103rilor care privesc, printre altele, r\u0103spunderea magistra\u0163ilor, organizarea inspec\u0163iei judiciare, anchetarea magistra\u0163ilor, at\u00e2ta vreme c\u00e2t actualele reglement\u0103ri legale sunt ineficiente.<\/p>\n

Astfel, sub imperiul actualelor \u201elegi ale justi\u021biei\u201d, \u00een vigoare de circa 14 ani, se poate observa c\u0103<\/strong>:<\/p>\n