{"id":6544,"date":"2019-01-26T09:10:32","date_gmt":"2019-01-26T07:10:32","guid":{"rendered":"http:\/\/www.apador.org\/?p=6544"},"modified":"2019-01-25T23:46:37","modified_gmt":"2019-01-25T21:46:37","slug":"5-raspunsuri-la-intrebarile-despre-contestatia-in-anulare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/apador.org\/en\/5-raspunsuri-la-intrebarile-despre-contestatia-in-anulare\/","title":{"rendered":"5 r\u0103spunsuri la \u00eentreb\u0103rile despre contesta\u021bia \u00een anulare"},"content":{"rendered":"

Sorry, this entry is only available in Rom\u00e2n\u0103<\/a>. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.<\/p>

Completele de 5 judec\u0103tori au fost constituite a\u0219a cum a decis conducerea ICCJ \u0219i nu cum spunea legea. Prezidarea completelor de c\u0103tre un \u0219ef din ICCJ era de natur\u0103 s\u0103-i influen\u021beze pe ceilal\u021bi judec\u0103tori,\u00a0spune CCR<\/em><\/p>\n

\u00centruc\u00e2t \u00een spa\u0163iul public se dezbat \u00een continuare problemele privind constituirea nelegal\u0103 a completelor de 5 judec\u0103tori de la \u00cenalta Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie (ICCJ) \u015fi corectitudinea\u00a0 deciziilor Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale (CCR), asocia\u0163ia face urm\u0103toarele observa\u0163ii suplimentare, fa\u021b\u0103 de opinia precedent\u0103<\/a>:<\/p>\n

    \n
  1. \n

    \u00centr-adev\u0103r, se poate afirma c\u0103 \u00een perioada 2014-2018, completele de 5 judec\u0103tori de la ICCJ au fost constituite nelegal, deoarece prin decizia nr. 685\/2018 a CCR s-a constatat \u00eenc\u0103lcarea legii la compunerea acestor complete. Deciziile CCR sunt obligatorii pentru toat\u0103 lumea, chiar \u015fi pentru cei care le critic\u0103 public.<\/p><\/blockquote>\n<\/li>\n<\/ol>\n

    Poate c\u0103 actualul sistem al func\u0163ion\u0103rii CCR nu este cel mai bun. Dar, dac\u0103 se dore\u015fte reducerea competen\u0163elor CCR, modificarea structurii CCR, introducerea unei c\u0103i de atac \u00eempotriva deciziilor CCR ori alte schimb\u0103ri privind organizarea \u015fi func\u0163ionarea CCR, acestea pot fi f\u0103cute numai prin modific\u0103ri ale Constitu\u0163iei \u015fi ale legii de organizare a CCR. Modific\u0103rile trebuie s\u0103 fie rezultatul\u00a0 unor dezbateri argumentate \u015fi ra\u0163ionale, f\u0103r\u0103 presiuni mediatice la adresa judec\u0103torilor CCR \u015fi a celor care au alte opinii dec\u00e2t cele trasate de diver\u015fi comentatori sau moderatori TV.<\/p>\n

    CCR a re\u0163inut c\u0103 de\u015fi legea stabilea c\u0103 to\u021bi judec\u0103torii care fac parte din complet trebuie tra\u0219i la sor\u021bi, colegiul de conducere a ICCJ a limitat sfera de aplicare a legii, timp de aproape 5 ani.<\/strong> \u00cen aceste condi\u021bii, pe calea regulamentului adoptat, colegiul de conducere a ICCJ a stabilit c\u0103 numai 4 din cei 5 judec\u0103tori trebuie tra\u0219i la sor\u021bi, cel de-al cincilea membru fiind considerat \u201ede drept\u201d un judec\u0103tor cu func\u021bie de conducere, respectiv pre\u0219edintele ICCJ, vicepre\u0219edin\u021bii sau \u0219efii de sec\u021bie, ceea ce a fost calificat de CCR drept o form\u0103 de control a activit\u0103\u021bii completului din partea conducerii. (par. 148 din decizie). <\/em>Cu alte cuvinte, CCR a stabilit c\u0103 prezen\u0163a permanent\u0103, ca membru de drept, a unui \u015fef \u00een fiecare dintre acele complete de judecat\u0103 a fost de natur\u0103 s\u0103-i inhibe pe ceilal\u0163i judec\u0103tori din complet, ceea ce a \u00eenc\u0103lcat cerin\u0163a ca instan\u0163a care judec\u0103 o cauz\u0103 s\u0103 fie independent\u0103 \u015fi impar\u0163ial\u0103.<\/strong><\/p>\n

    Tot \u00een acest sens, CCR a re\u0163inut c\u0103 maniera \u00een care sunt desemna\u021bi membrii completelor de 5 judec\u0103tori, \u0219i anume printr-un mecanism care eludeaz\u0103 legea, cu stabilirea unor \u201emembri de drept\u201d – inexisten\u021bi \u00een cuprinsul legii – demonstreaz\u0103 c\u0103 instan\u021ba nu este compus\u0103 potrivit legii<\/strong> \u0219i pune \u00een discu\u021bie independen\u021ba \u0219i impar\u021bialitatea obiectiv\u0103 a acestor complete (par. 192 din decizie).<\/p>\n

    CCR a concluzionat c\u0103 astfel a fost \u00eenc\u0103lcat dreptul la un proces echitabil<\/strong>, garantat \u00een art. 21 al. 3 din Constitu\u0163ie, nefiind \u00eendeplinite exigen\u0163ele de independen\u021b\u0103 \u0219i impar\u021bialitate obiectiv\u0103 care trebuie s\u0103 caracterizeze orice instan\u021b\u0103 judec\u0103toreasc\u0103. Totodat\u0103, Curtea a re\u021binut c\u0103 instan\u021ba judec\u0103toreasc\u0103 nu poate fi considerat\u0103 ca fiind prev\u0103zut\u0103 de lege, dac\u0103 are compunerea realizat\u0103 pe baza unei hot\u0103r\u00e2ri a conducerii ICCJ \u0219i nu pe baza legii. Din acest motiv, CCR a considerat c\u0103 se \u00eencalc\u0103 \u0219i aceast\u0103 garan\u021bie a dreptului la un proces echitabil, care const\u0103 \u00een existen\u0163a unei instan\u021be prev\u0103zute de lege (par. 193 din decizie).<\/p>\n

    \u00cen fine, CCR a re\u0163inut c\u0103 sanc\u021biunea<\/u><\/strong> compunerii NELEGALE a completului de judecat\u0103 este nulitatea absolut\u0103 a actelor \u00eendeplinite de un astfel de complet <\/u><\/strong>(par. 177, 198 din decizie)<\/p>\n

      \n
    1. \n

      \u00cen accep\u0163iune juridic\u0103, compunerea nelegal\u0103\/ilegal\u0103 a unui complet de judecat\u0103 \u00eenseamn\u0103 alc\u0103tuirea acestui complet cu \u00eenc\u0103lcarea oric\u0103rei prevederi legale care stabile\u015fte modul de formare a completului. De exemplu, dac\u0103 legea prevede c\u0103 to\u0163i judec\u0103torii din complet se trag la sor\u0163i, dar unul dintre ei nu este tras la sor\u0163i, ci numit, compunerea completului este ilegal\u0103. De asemenea, dac\u0103 tragerea la sor\u0163i a judec\u0103torilor nu se face dintre to\u0163i, a\u015fa cum prevede legea, ci numai dintre unii, compunerea completului este ilegal\u0103\/nelegal\u0103, fiind altfel dec\u00e2t a\u015fa cum prevede legea. Aceste no\u0163iuni privind \u201elegala compunere a completului\u201d sunt cunoscute de c\u0103tre orice student la drept sau absolvent de drept. Ele nu sunt \u00eens\u0103 cunoscute de marea majoritate a opiniei publice \u015fi este incorect ca unii comentatori s\u0103 speculeze, \u00een interven\u0163iile publice, aceast\u0103 nefamiliarizare a opiniei publice cu no\u0163iuni juridice de natur\u0103 tehnic\u0103.<\/p><\/blockquote>\n<\/li>\n<\/ol>\n

      Deci, pretinsul argument folosit \u00een unele dezbateri publice, \u00een sensul c\u0103 nu conteaz\u0103 dac\u0103 sunt tra\u015fi sau nu la sor\u0163i membrii completului de judecat\u0103, pentru c\u0103 to\u0163i sunt judec\u0103tori, este fals \u015fi manipulator, deoarece legea prevede mai multe condi\u0163ii pentru compunerea corect\u0103\u00a0 a unui complet de judecat\u0103. Desigur, una dintre condi\u0163ii este ca din complet s\u0103 fac\u0103 parte doar judec\u0103tori, nu \u015fi sculeri-matri\u0163eri. Dar, ea nu este singura condi\u0163ie prev\u0103zut\u0103 de lege. Astfel, exist\u0103 \u00een lege \u015fi condi\u0163ia ca to\u0163i judec\u0103torii care formeaz\u0103 completul s\u0103 fie desemna\u0163i prin tragere la sor\u0163i. Dac\u0103 nu este \u00eendeplinit\u0103 condi\u0163ia tragerii la sor\u0163i a tuturor judec\u0103torilor din complet, este \u00eenc\u0103lcat\u0103 legea care prevede aceast\u0103 condi\u0163ie, iar rezultatul este c\u0103 acel complet este nelegal alc\u0103tuit. Consecin\u0163a nelegalei constituiri a completului de judecat\u0103 este nulitatea absolut\u0103 a tuturor actelor efectuate de acel complet, de la procesele-verbale de audiere, p\u00e2n\u0103 la hot\u0103r\u00e2rea de solu\u0163ionare a cazului.<\/strong><\/p>\n

        \n
      1. \n

        De asemenea, decizia CCR, a stabilit c\u0103 prin modul de constituire a completelor de 5 judec\u0103tori a fost \u00eenc\u0103lcat dreptul la un proces echitabil, drept fundamental garantat prin art. 6 par. 1 din Conven\u0163ie Europene a Drepturilor Omului, \u015fi sub aspectul nerespect\u0103rii cerin\u0163ei ca procesul s\u0103 fie judecat de c\u0103tre o instan\u0163\u0103 independent\u0103 \u015fi impar\u0163ial\u0103.<\/p><\/blockquote>\n<\/li>\n<\/ol>\n

        Cu alte cuvinte, constituirea completului prin \u00eenc\u0103lcarea caracterului aleatoriu al desemn\u0103rii judec\u0103torilor \u015fi prin prezen\u0163a obligatorie \u00een compunerea sa, ca membru de drept (care \u015fi prezideaz\u0103 completul), a unui judec\u0103tor cu func\u0163ie de conducere \u00een cadrul ICCJ este \u00een contradic\u0163ie cu art. 6 par. 1 din Conven\u0163ie.<\/p>\n

        CCR a stabilit c\u0103 printre garan\u021biile aferente impar\u021bialit\u0103\u021bii obiective a instan\u021bei, parte a dreptului la un proces echitabil, se \u00eenscrie caracterul aleatoriu at\u00e2t al distribuirii cauzelor \u00een sistem informatic, c\u00e2t \u0219i al compunerii completului de judecat\u0103 instituit prin lege. (par. 188\u00a0 din decizia amintit\u0103)<\/p>\n

        \u00cen acest sens, CCR a stabilit c\u0103, prin impunerea unor membri de drept \u00een componen\u021ba completelor de 5 judec\u0103tori, pe calea hot\u0103r\u00e2rii conducerii ICCJ, se pot crea presiuni latente asupra membrilor completului, const\u00e2nd \u00een supunerea judec\u0103torilor superiorilor lor judiciari<\/u><\/strong> sau, cel pu\u021bin, const\u00e2nd \u00eentr-o ezitare\/lips\u0103 de dorin\u021b\u0103 a judec\u0103torilor de a-i contrazice pe ace\u0219tia (par. 189 din decizie).<\/p>\n

          \n
        1. \n

          Este un mit sus\u0163inerea c\u0103 prin contesta\u0163ia \u00een anulare se realizeaz\u0103 o amnistie mascat\u0103. Ideea de a alege \u00eentre contesta\u0163ie \u00een anulare \u015fi amnistie este un \u00eendemn de a analiza \u00een mod ra\u0163ional, \u015fi nu emo\u0163ional, modul \u00een care poate fi remediat\u0103 \u00eenc\u0103lcarea dreptului la un proces echitabil, situa\u0163ie creat\u0103 prin nelegala compunere a unor complete de judecat\u0103 de la ICCJ, pe o durat\u0103 apreciabil\u0103 de timp (2014-2018). O m\u0103sur\u0103 de remediere a \u00eenc\u0103lc\u0103rii dreptului la un proces echitabil trebuie s\u0103 existe, \u00een mod rezonabil. \u00cenc\u0103lc\u0103rile sunt prea vizibile, prea numeroase \u015fi prea de durat\u0103, ca s\u0103 mai poat\u0103 trece neobservate \u015fi neremediate.<\/p><\/blockquote>\n<\/li>\n<\/ol>\n

          Constesta\u021bia \u00een anulare pare o solu\u0163ie moderat\u0103, iar alternativa previzibil\u0103 la aceasta (care a \u015fi fost anun\u0163at\u0103 public de c\u0103tre deciden\u0163ii politici) este amnistia. Contesta\u0163ia \u00een anulare nu are alt efect dec\u00e2t c\u0103 permite rejudecarea c\u0103ii de atac (apelul) \u00een fa\u0163a ICCJ, de data asta de c\u0103tre un complet de judecat\u0103 compus \u00een mod legal. Rejudecarea nu duce automat la achitare, ci poate duce la orice solu\u0163ie permis\u0103 de lege, inclusiv achitarea sau condamnarea persoanei vizate, \u00een func\u0163ie de probele existente. Amnistia elimin\u0103 total r\u0103spunderea penal\u0103, persoana nu mai este judecat\u0103 sau rejudecat\u0103, procesul se opre\u015fte, iar cel amnistiat scap\u0103 de r\u0103spundere.<\/p>\n

          \u00cen termeni sportivi, mai pe \u00een\u0163elesul unor editoriali\u015fti, contesta\u0163ia \u00een anulare ofer\u0103 doar \u015fansa rejuc\u0103rii meciului (f\u0103r\u0103 stabilirea unui c\u00e2\u015ftig\u0103tor mai \u00eenainte de rejucare), \u00een timp ce amnistia stabile\u015fte de la \u00eenceput c\u00e2\u015ftig\u0103torul, f\u0103r\u0103 s\u0103 mai fie nevoie s\u0103 se mai joace \u015fi meciul. Este o diferen\u0163\u0103 mare \u015fi u\u015for vizibil\u0103 \u00eentre contesta\u0163ia \u00een anulare \u015fi amnistie. Pentru aceste motive, rezult\u0103 \u00een mod evident c\u0103 este un mit sus\u0163inerea c\u0103 prin contesta\u0163ia \u00een anulare se realizeaz\u0103 o amnistie, cu sau f\u0103r\u0103 masc\u0103.<\/p>\n

            \n
          1. \n

            Una dintre problemele discutate \u00een spa\u0163iul public este de ce justi\u0163iabilii nu au atacat \u00een contencios administrativ hot\u0103r\u00e2rea din 2014 a colegiului de conducere a ICCJ, prin care a fost stabilit\u0103 o componen\u0163a nelegal\u0103 a completelor de 5 judec\u0103tori. R\u0103spunsul la aceast\u0103 \u00eentrebare este dat \u00een par. 135 al deciziei nr. 685\/2018 a CCR.<\/p><\/blockquote>\n<\/li>\n<\/ol>\n

            \u00cen esen\u0163\u0103, pentru justi\u0163iabili atacarea \u00een instan\u0163\u0103 a hot\u0103r\u00e2rii colegiului director al ICCJ nu avea un caracter efectiv, eficient, deoarece ei ar fi ajuns, la final, tot \u201e\u00een gura lupului<\/em>\u201d, adic\u0103 tot la ICCJ. Mai, precis hot\u0103r\u00e2rea conducerii ICCJ ar fi urmat s\u0103 fie atacat\u0103 \u00een prima faz\u0103 la Curtea de apel \u015fi, \u00een final, \u00een calea de atac, cauza ar fi ajuns tot la ICCJ. Deci, ICCj ar fi fost judec\u0103tor \u00een propria cauz\u0103.<\/strong><\/p>\n

            Or, CCR a precizat c\u0103 procedura prin care justi\u0163iabilul trebuie s\u0103 formuleze ac\u0163iuni care ajung s\u0103 fie solu\u0163ionate de aceea\u015fi instan\u0163\u0103 care a generat conflictul (\u00een spe\u0163\u0103, ICCJ) este o procedur\u0103 de evitat, \u00eentruc\u00e2t trebuie evitate situa\u0163iile \u00een care o persoan\u0103 devine judec\u0103torul propriei cauze \u2013 Nemo debet esse iudex \u00een causa sua<\/em> (par. 135 din decizia CCR).<\/p>\n

            Mai mult, CCR a constatat c\u0103 fiecare complet de 5 judec\u0103tori trebuia s\u0103-\u015fi verifice legala compunere \u015fi s\u0103 ia din oficiu<\/strong> (din proprie ini\u0163iativ\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 mai a\u015ftepte s\u0103 cear\u0103 asta un justi\u0163iabil) m\u0103suri pentru restabilirea compunerii legale. Astfel, \u00een par. 168 din decizia CCR se men\u0163ioneaz\u0103: \u201eCompletul de 5 judec\u0103tori avea posibilitatea s\u0103 invoce \u00een orice stare a procesului din oficiu excep\u021bia nelegalei sale compuneri, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 \u00eenc\u0103lcarea dispozi\u021biilor privind compunerea completului de judecat\u0103 se sanc\u021bioneaz\u0103 \u00eentotdeauna cu nulitatea absolut\u0103<\/em>\u201d <\/strong>.<\/p>\n

            Deci, cel care trebuia s\u0103 fac\u0103 ceva, din proprie ini\u0163iativ\u0103, pentru a reintra \u00een legalitate era, \u00een primul r\u00e2nd, fiecare complet de judecat\u0103 compus nelegal, nu justi\u0163iabilul.<\/strong><\/p>\n

            Aici, adic\u0103 \u00een faptul c\u0103 ICCJ a fost judec\u0103tor \u00een propria cauz\u0103, s-ar putea afla \u015fi temeiul pentru repunerea \u00een termenul de formulare a contesta\u0163iilor \u00een anulare pentru cauzele solu\u0163ionate de completele de 5 judec\u0103tori \u00eencep\u00e2nd cu 1 februarie 2014: p\u00e2n\u0103 la decizia CCR nr. 685\/2018, era complet lipsit\u0103 de eficien\u0163\u0103 o contesta\u0163ie \u00een anulare pe motivul nelegalei constituiri a completului de 5 judec\u0103tori, \u00eentruc\u00e2t ea ar fi trebuit solu\u0163ionat\u0103 tot la nivelul ICCJ, a c\u0103rei conducere tocmai stabilise, prin hot\u0103r\u00e2re a colegiului de conducere, c\u0103 este OK compunerea nelegal\u0103 a completelor de 5 judec\u0103tori. Abia dup\u0103 decizia CCR nr. 685 din 7 noiembrie 2018, obligatorie erga omnes<\/em> (fa\u0163\u0103 de to\u0163i) \u00eencep\u00e2nd cu\u00a0 29 noiembrie 2018 se poate vorbi despre o \u015fans\u0103 real\u0103, efectiv\u0103 a unei contesta\u0163ii \u00een anulare \u00eentemeiat\u0103 pe nelegala compunere a completelor de 5 judec\u0103tori, \u00een perioada 2014-2018. De ce? Pentru c\u0103 numai \u00eencep\u00e2nd cu 29 noiembrie 2018, ICCJ nu va putea nega nelegalitatea completelor de 5, deoarece nelegalitatea a fost stabilit\u0103, cu caracter obligatoriu \u015fi pentru ICCJ prin decizia CCR din 2018.<\/strong><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

            Sorry, this entry is only available in Rom\u00e2n\u0103<\/a>. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.<\/p>\n

            Completele de 5 judec\u0103tori au fost constituite a\u0219a cum a decis conducerea ICCJ \u0219i nu cum spunea legea. Prezidarea completelor de c\u0103tre un \u0219ef din ICCJ era de natur\u0103 s\u0103-i influen\u021beze pe ceilal\u021bi judec\u0103tori, spune CCR<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":4718,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[29,81],"tags":[785,325,786,90,309],"class_list":["post-6544","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-comunicate","category-slider","tag-amnistie","tag-ccr","tag-contestatie-in-anulare","tag-curtea-constitutionala","tag-iccj"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6544","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6544"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6544\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/4718"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6544"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6544"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6544"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}