Un viitor proces la CEDO \u00eempotriva Rom\u00e2niei ar putea fi cur\u00e2nd cazul Marinescu contra Rom\u00e2niei<\/a><\/strong>,\u00a0care pare, dup\u0103 mai mul\u021bi ani de procese na\u021bionale, c\u0103 se \u00eencadreaz\u0103 perfect \u00een tipicul celor enumerate mai sus.<\/p>\n[box type=”info”]\n Curtea european\u0103 a precizat, \u00een multiple ocazii, c\u0103 atunci c\u00e2nd o persoan\u0103 intr\u0103 \u00een stare bun\u0103 de s\u0103n\u0103tate sub autoritatea statului, trebuie ca statul s\u0103 ofere o explica\u0163ie plauzibil\u0103 cu privire la originea \u015fi natura eventualelor urme de violen\u0163\u0103 cu care cet\u0103\u021beanul iese din \u201einterac\u021biunea cu oamenii legii\u201d. Curtea european\u0103 a mai precizat c\u0103 se afl\u0103 \u00een sarcina statelor nu doar obliga\u0163ia negativ\u0103 de a nu supune persoanele aflate sub jurisdic\u0163ia lor la rele tratamente, ci \u015fi o serie de obliga\u0163ii pozitive de a lua m\u0103suri concrete \u015fi eficiente de protejare a integrit\u0103\u0163ii fizice \u015fi corporale. O astfel de obliga\u0163ie pozitiv\u0103 este aceea de a lua toate m\u0103surile necesare apte s\u0103 \u00eempiedice supunerea unei persoane la rele tratamente, de exemplu prin adoptarea unei legisla\u0163ii penale eficiente care s\u0103 incrimineze atingerile aduse integrit\u0103\u0163ii fizice sau corporale. Autorit\u0103\u0163ile statului vor fi \u0163inute responsabile \u015fi atunci c\u00e2nd nu au luat m\u0103suri eficiente pentru a \u00eempiedica producerea unu risc de rele tratamente, risc pe care poten\u0163ialele victime l-au adus la cuno\u015ftin\u0163a autorit\u0103\u0163ilor (prin formularea unei\u00a0pl\u00e2ngeri penale, de exemplu).<\/p>\n[\/box]\n Este de ajuns s\u0103 citi\u021bi ce i-a dus pe respectivii oameni \u00een fa\u021ba Cur\u021bii europene, ca s\u0103 \u00een\u021belege\u021bi c\u0103 astfel de abuzuri se pot \u00eent\u00e2mpla oricui, oric\u00e2nd, \u00een Rom\u00e2nia:<\/p>\n[toggle title_open=”Close Me” title_closed=”Cite\u0219te mai mult despre cazurile CEDO” hide=”yes” border=”yes” style=”default” excerpt_length=”0″ read_more_text=”Read More” read_less_text=”Read Less” include_excerpt_html=”no”]\n –\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nicu Olteanu<\/strong>, s-a pl\u00e2ns \u00een fa\u0163a Cur\u0163ii Europene c\u0103, \u00een mai 1997, a fost agresat de c\u0103tre doi poli\u0163i\u015fti \u015fi c\u0103 \u00een urma agresiunii a suferit un traumatism cranian \u00eenso\u0163it de numeroase echimoze. Mai grav, cei doi poli\u0163i\u015fti au folosit \u00eempotriva sa armamentul din dotare provoc\u00e2ndu-i o ran\u0103 \u00een talpa st\u00e2ng\u0103, de\u015fi incidentul \u00een care a fost implicat reclamantul a fost unul minor (era suspectat de furtul a \u015fase sticle de ap\u0103 mineral\u0103). Pl\u00e2ngerea sa penal\u0103 \u00eempotriva agresorilor s-a finalizat cu o solu\u0163ie de ne\u00eencepere a urm\u0103ririi penale. CEDO i-a dat dreptate \u00een 2009<\/strong><\/p>\n –\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Damian-Buruean\u0103 \u015fi Dam<\/strong>ian<\/strong> s-au pl\u00e2ns \u00een fa\u0163a Cur\u0163ii Europene c\u0103, pe 29 ianuarie 1995, au fost lua\u0163i \u015fi du\u015fi cu for\u0163a la sediul poli\u0163iei \u015fi c\u0103 au fost agresa\u0163i de mai mul\u0163i poli\u0163i\u015fti. Ancheta penal\u0103 pentru purtare abuziv\u0103 \u00eempotriva poli\u0163i\u015ftilor a fost finalizat\u0103 cu o solu\u0163ie de ne\u00eencepere a urm\u0103ririi penale. \u00cen noaptea de 29 spre 30 ianuarie 1995, poli\u0163ia a efectuat o perchezi\u0163ie la domiciliul celui de-al doilea reclamant \u00een absen\u0163a unui mandat al procurorului. Reclaman\u0163ii au mai ar\u0103tat c\u0103 au fost aresta\u0163i preventiv f\u0103r\u0103 ca dispozi\u0163iile legale \u00een materie s\u0103 fie respectate \u015fi c\u0103 ac\u0163iunea celui de-al doilea reclamant \u00eempotriva arest\u0103rii nelegale nu a fost finalizat\u0103 \u00eentr-un termen rezonabil. CEDO le-a dat dreptate \u00een 2006<\/strong><\/p>\n –\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen ianuarie 2000, Ro\u0219ioru<\/strong> a fost victima agresiunii din parte unor poli\u0163i\u015fti din subunitatea de interven\u0163ie rapid\u0103, \u00een timp ce se afla \u00eentr- un bar. La vederea unui grup de 6-7 poli\u0163i\u015fti \u201cmasca\u0163i\u201d acesta a \u00eentrebat \u00een glum\u0103: \u201ece-i cu terori\u015ftii \u0103\u015ftia aici?\u201d. Drept r\u0103spuns, masca\u021bii l-au tr\u00e2ntit pe jos, i-au pus c\u0103tu\u015fele \u015fi l-au lovit \u00een mod s\u0103lbatic cu bastoanele \u015fi picioarele, apoi l-au urcat \u00een dub\u0103 \u015fi l-au dus la poli\u0163ie, fiind lovit \u00een continuare pe tot traseul. Din cauza acestui tratament reclamantul a fost internat cu diagnosticul \u201etraumatism toraco-abdominal; echimoze \u00eentinse fesa \u015fi coapsa st\u00e2ng\u0103; traumatism cranio-facial; contuzii m\u00e2ini bilateral\u201d, iar ulterior a fost diagnosticat cu \u201ctulburare depresiv\u0103 ca urmare a unei agresiuni fizice\u201d. CEDO i-a dat dreptate \u00een 2012<\/strong><\/p>\n –\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Sorin Creang\u0103<\/strong>, a fost ofi\u0163er de poli\u0163ie \u015fi a f\u0103cut obiectul unei proceduri \u00een fa\u0163a Parchetului National Anti-Corup\u0163ie, fiind suspectat de fapte de corup\u0163ie. Mai precis, \u00een data de 16 iulie 2003 la ora 9 diminea\u0163a, reclamantul a fost chemat la sediul PNA, unde i-au fost luate declara\u0163ii, ini\u0163ial f\u0103r\u0103 a i se indica \u00een ce calitate d\u0103 aceste declara\u0163ii. \u00cen jurul orei 12.00 i-ar fi fost comunicat verbal c\u0103 este cercetat penal \u015fi i-au fost luate alte declara\u0163ii, \u00een lipsa unui ap\u0103r\u0103tor. Mandatul de arestare preventiv\u0103 a fost emis abia la orele 22.00. Procedura penal\u0103 a continuat, reclamantul fiind \u00een final condamnat la trei ani de \u00eenchisoare cu suspendare pentru fapte de corup\u0163ie. CEDO i-a dat dreptate \u00een 2012<\/strong><\/p>\n <\/p>\n[\/toggle]\n <\/p>\n Pentru prevenirea unor abuzuri similare, APADOR-CH a ini\u021biat proiectul \u201eScoate\u021bi legea din dub\u0103<\/strong>\u201d, pentru modificarea legilor poli\u021biei \u0219i jandarmeriei, \u00een sensul complet\u0103rii acestora cu prevederi exprese privind drepturile persoanelor conduse la sec\u021bie pentru identificare. Citi\u021bi mai multe despre demersul APADOR-CH<\/a>.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Dup\u0103 ce iau b\u0103taie de la poli\u021bie, iar justi\u021bia rom\u00e2n\u0103 le refuz\u0103 dreptatea, cet\u0103\u021benii rom\u00e2ni \u00ee\u0219i rec\u00e2\u0219tig\u0103 demnitatea la CEDO. Rom\u00e2nia este al patrulea stat european, ca num\u0103r de cauze pe rolul instan\u021bei europene, dup\u0103 Rusia, Turcia \u0219i Italia<\/p>\n","protected":false},"author":5,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1026,1022],"tags":[38,656,77,103],"class_list":["post-703","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-articole-reportaje","tag-abuz","tag-bataie","tag-batut-de-politie","tag-cedo"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/703","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/5"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=703"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/703\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=703"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=703"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=703"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}![\"\"](\"http:\/\/www.apador.org\/blog\/wp-content\/uploads\/2012\/03\/top-tari-condamnate-CEDO-300x186.jpg\" "\\"Top")
<\/a>Potrivit datelor statistice publicate de CEDO la 31 decembrie 2011, Rom\u00e2nia se afl\u0103 pe locul patru \u00eentre statele cu cele mai multe cauze aflate pe rolul Cur\u0163ii de la Strasbourg, cu 12.300 de procese (sursa<\/a>). Pe primul loc se afl\u0103 Rusia, cu 40.250 de cauze<\/strong>, pe locul doi Turcia, cu 15.950 de cauze<\/strong>, \u0219i pe locul 3 Italia, cu 13.750 de cauze<\/strong>. Aceste cifre arat\u0103 c\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 lacunele legislative care permit abuzuri ale organelor de ordine, nici justi\u021bia rom\u00e2n\u0103 nu func\u021bioneaz\u0103 suficient de bine ca s\u0103 compenseze aceste lacune \u0219i s\u0103 ofere compensa\u021bii morale \u0219i materiale persoanelor care au suferit de pe urma nei arest\u0103ri abuzive, a unei re\u021bineri f\u0103r\u0103 temei sau pur \u0219i simplu a unei b\u0103t\u0103i \u00een sec\u021bia de poli\u021bie.<\/p>\n