{"id":825,"date":"2006-01-30T13:21:08","date_gmt":"2006-01-30T13:21:08","guid":{"rendered":"http:\/\/www.apador.org\/seamus\/?p=825"},"modified":"2014-03-07T13:37:46","modified_gmt":"2014-03-07T13:37:46","slug":"raportul-de-activitate-al-asociatiei-pentru-apararea-drepturilor-omului-in-romania-comitetul-helsinki-2006","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/apador.org\/en\/raportul-de-activitate-al-asociatiei-pentru-apararea-drepturilor-omului-in-romania-comitetul-helsinki-2006\/","title":{"rendered":"Raportul de activitate al APADOR-CH \u2013 2006"},"content":{"rendered":"

Sorry, this entry is only available in Rom\u00e2n\u0103<\/a>. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.<\/p>

Introducere<\/p>\n

Anul 2006 a stat sub semnul ader\u0103rii Rom\u00e2niei la Uniunea European\u0103, fiind crucial pentru adoptarea de noi reforme la nivel legislativ \u015fi pentru implementarea legisla\u0163iei \u00een conformitate cu cerin\u0163ele Comisiei Europene. Situa\u0163ia drepturilor omului nu a cunoscut schimb\u0103ri majore, cu c\u00e2teva excep\u0163ii la nivel de reglementare.<\/p>\n

De exemplu, \u00een privin\u0163a libert\u0103\u0163ii de exprimare, anul 2006 a adus mult dorita dezincriminare a insultei, calomniei \u015fi def\u0103m\u0103rii \u0163\u0103rii \u015fi a na\u0163iunii[1]. Primele dou\u0103 infrac\u0163iuni men\u0163ionate au fost folosite de nenum\u0103rate ori pentru a reduce la t\u0103cere ziari\u015fti incomozi sau a le crea dificult\u0103\u0163i, prin declan\u015farea unor procese penale \u00eempotriva lor, care s-au finalizat \u00een multe cazuri cu condamn\u0103ri \u015fi obligarea la plata de daune morale, uneori \u00een cuantumuri exagerate.<\/p>\n

De asemenea, \u00een anul 2006 s-a adoptat o nou\u0103 lege de executare a pedepselor privative de libertate, care a intrat \u00een vigoare \u00een luna octombrie. La nivel de reglementare, aceasta aduce progrese evidente \u00een privin\u0163a sistemului de executare a pedepselor, apte s\u0103 duc\u0103 la \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea condi\u0163iilor de deten\u0163ie din Rom\u00e2nia. Din acest punct de vedere anul 2007 va fi foarte important pentru a evalua efectele practice ale adopt\u0103rii noilor reglement\u0103ri.<\/p>\n

\u00cen privin\u0163a Codului penal, situa\u0163ia din 2005 a r\u0103mas neschimbat\u0103: Codul penal din 1968, \u00een vigoare, a fost din nou amedant (\u00een dou\u0103 r\u00e2nduri), \u00een timp ce intrarea \u00een vigoare a codul adoptat \u00een anul 2004 a fost \u00eenc\u0103 o dat\u0103 suspendat\u0103 (p\u00e2n\u0103 la 1 septembrie 2008). \u00cen acela\u015fi timp Ministerul Juti\u0163iei a lucrat la un alt nou cod penal, dublat de un nou cod de procedur\u0103 penal\u0103, dar proiectele nu au fost finalizate p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului.<\/p>\n

\u00cen 2006 au existat \u015fi ini\u0163iative legislative care pun \u00een pericol drepturile \u015fi libert\u0103\u0163ile civile. Un exemplu elocvent este proiectul legii cultelor, devenit lege \u00een decembrie 2006, care impune condi\u0163ii draconice pentru \u00eenfiin\u0163area de asocia\u0163ii religioase \u015fi mai ales pentru recunoa\u015fterea cultelor religioase \u015fi aduce atingere libert\u0103\u0163ii de expresie prin interzicerea ofensei la adresa simbolurilor religioase. \u00cen ciuda protestelor unor organiza\u0163ii neguvernamentale \u015fi a recomad\u0103rilor Comisiei de la Vene\u0163ia, proiectul a fost adoptat cu o larg\u0103 majoritate de Parlament \u015fi promulgat de Pre\u015fedintele Rom\u00e2niei la sf\u0103r\u015fitul lunii decembrie 2006.<\/p>\n

Un alt exemplu \u00eel constituie pachetul de legi din domeniul securit\u0103\u0163ii na\u0163ionale promovat de Administra\u0163ia Preziden\u0163ial\u0103 \u00een aprilie 2006, f\u0103r\u0103 ca aceast\u0103 autoritate s\u0103 aib\u0103 drept de ini\u0163iativ\u0103 legislativ\u0103. \u00cen urma criticilor exprimate, cele patru legi din acest pachet au fost amendate de Guvernul Rom\u00e2niei, dar p\u00e2n\u0103 la sf\u0103r\u015fitul anului proiectele de legi respetive nu au fost trimise spre dezbatere \u00een Parlament.<\/p>\n

***<\/p>\n

Prezentul raport cuprinde activit\u0103\u0163ile desf\u0103\u015furate de APADOR-CH \u00een anul 2006 \u015fi comentarii generale cu privire la domeniile de interes ale asocia\u0163iei: cadrul legislativ cu impact asupra drepturilor omului, activitatea poli\u0163iei, monitorizarea condi\u0163iilor de deten\u0163ie, accesul la informa\u0163iile de interes public \u015fi transparen\u0163a decizional\u0103 \u00een administra\u0163ie, libertatea de con\u015ftiin\u0163\u0103. De asemenea, \u00een raport sunt prezentate o serie de cazuri starategice sus\u0163inute de APADOR-CH \u00een fa\u0163a Cur\u0163ii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg \u00een scopul de a determina modific\u0103ri ale legisla\u0163iei sau ale practicilor din Rom\u00e2nia \u00een domeniile de interes ale asocia\u0163iei.<\/p>\n

I. CADRUL LEGISLATIV<\/p>\n

Dintre cele 517 de legi, 136 de ordonan\u0163e de urgen\u0163\u0103 \u015fi 64 de ordonan\u0163e adoptate \u00een anul 2006, sunt de men\u0163ionat ca relevante pentru consolidarea statului de drept \u015fi problematica legat\u0103 de drepturile omului:<\/p>\n

– Legea nr. 103\/2006 pentru ratificarea Protocolului nr. 12 la Conven\u0163ia pentru ap\u0103rarea drepturilor omului \u015fi a libert\u0103\u0163ilor fundamentale semnat\u0103 la Roma la 4 noiembrie 1950, protocol adoptat la Roma la 4 noiembrie 2000, cu privire la interzicerea general\u0103 a discriminarii;<\/p>\n

– Legea nr. 275\/2006 privind executarea pedepselor \u015fi a m\u0103surilor dispuse de organele judiciare \u00een cursul procesului penal. Era o lege (de) mult asteptata, care a \u00eenlocuit o reglementare desuet\u0103, veche de 37 ani, respectiv Legea nr. 23\/1969 privind executarea pedepselor. \u00cenc\u0103 din 2005, APADOR-CH a contribuit \u00een mod substan\u0163ial la \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea \u015fi finalizarea proiectului de lege, \u00eenainte de introducerea \u015fi adoptarea sa \u00een Parlament \u00een 2006. O bun\u0103 parte din sugestiile concrete ale asocia\u0163iei se reg\u0103sesc \u00een noua lege intrat\u0103 \u00een vigoare \u00een noiembrie 2006. Prin acest act normativ, regimul de executare a pedepselor a devenit mai elastic, mai apropiat de cerin\u0163ele moderne \u00een materie; spre exemplu regimul de executare a m\u0103surilor privative de libertate a fost nuan\u0163at pe patru nivele: regim de maxim\u0103 siguran\u0163\u0103, regim \u00eenchis, regim semideschis, regim deschis. Dispozi\u0163ii similare privind regimul de executare au fost introduse \u00een Codul penal prin art. I pct. 18 din Legea nr. 278\/2006 pentru modificarea \u015fi completarea Codului penal, precum \u015fi pentru modificarea \u015fi completarea altor legi. Trebuie ad\u0103ugat\u0103 \u015fi contribu\u0163ia direct\u0103 a asocia\u0163iei la preg\u0103tirea \u015fi elaborare a dou\u0103 Ordine ale ministrului, unul cu privire la asisten\u0163a religioas\u0103 \u00een penitenciare (care se aplic\u0103 deja), cel\u0103lalt viz\u00e2nd asisten\u0163a medical\u0103 asigurat\u0103 persoanelor \u00een deten\u0163ie \u00een sistemul penitenciar (la sf\u00e2r\u015fitul anului 2006 documentul era \u00een curs de finalizare la Ministerul Justi\u0163iei).<\/p>\n

– Legea nr. 278\/2006 pentru modificarea \u015fi completarea Codului penal, precum \u015fi pentru modificarea \u015fi completarea altor legi. Prin art.I pct. 56 din lege au fost abrogate mai multe articole din Codul penal: art. 205 (insulta), art. 206 (calomnia), art. 207 (proba verit\u0103\u0163ii), art. 2361 (def\u0103imarea \u0163\u0103rii sau a na\u0163iunii). Abrogarea acestor infrac\u0163iuni a fost cerut\u0103 \u00een mod repetat, timp de mai mul\u0163i ani, de pres\u0103 \u015fi de organiza\u0163iile neguvernamentale \u015fi a constituit o preocupare constant\u0103 a APADOR-CH. Cu toate acestea, modificarea repetat\u0103 a vechiului Cod penal nu este o solu\u0163ie de durat\u0103. Nici. Varianta sus\u0163inut\u0103 de APADOR-CH este adoptarea unui nou Cod penal, \u00eempreun\u0103 cu un nou Cod de procedur\u0103 penal\u0103.<\/p>\n

– Legea nr. 356\/2006 pentru modificarea \u015fi completarea Codului de procedur\u0103 penal\u0103, precum \u015fi pentru modificarea altor legi. Asocia\u0163ia a formulat unele obiec\u0163iuni \u00eenainte de adoptarea legii, care, din p\u0103cate, \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 actualitatea. Ele privesc, printre altele men\u0163inerea posibilit\u0103\u0163ii de supraveghere a persoanelor chiar \u015fi \u00een situa\u0163ia \u00een care acestea nu au s\u0103v\u00e2r\u015fit o fapt\u0103 penal\u0103, ci doar \u201cpreg\u0103tesc\u201d s\u0103v\u00e2r\u015firea ei. Termenul de \u201cpreg\u0103tire\u201d este vag, ambiguu \u015fi permite \u00eenc\u0103lc\u0103ri substan\u0163iale ale dreptului la via\u0163\u0103 privat\u0103. Mai mult, legea a dublat, de la 24 la 48 de ore, durata pentru care o persoan\u0103 poate fi suprvegheat\u0103 f\u0103r\u0103 autoriza\u0163ie de la judec\u0103tor. De asemenea, nu s-a prev\u0103zut nici o limitare a acestei m\u0103suri, care poate fi repetat\u0103, practic, la nesf\u00e2r\u015fit. Obiec\u0163iunile s-au referit \u015fi la introducerea articolului care prevede posibilitatea folosirii ca prob\u0103 \u00een proces a \u00eenregistr\u0103rii convorbirilor dintre avocat \u015fi client; prin aceasta a fost \u00eenc\u0103lcat\u0103 \u00een mod v\u0103dit Legea nr. 51\/1995, cu modific\u0103rile ulterioare, privind organizarea \u015fi exercitarea profesiei de avocat \u015fi Statutul profesiei de avocat, publicat \u00een Monitorul Oficial nr. 45\/2005. De asemenea, obiec\u0163iile au privit \u015fi restr\u00e2ngerea dreptului c\u00e2\u015ftigat de avocat \u015fi consacrat de varianta precedent\u0103 a Codului de procedur\u0103 penal\u0103 de a asista, \u00een cursul urm\u0103ririi penale, la efectuarea oric\u0103rui act de urm\u0103rire penal\u0103; \u00een actuala varianta, dup\u0103 modificarea Codului de procedura penal\u0103, avocatul nu mai poate asista la efectuarea oric\u0103rui act de urm\u0103rire penal\u0103, ci numai la cele care implica audierea sau prezen\u0163a \u00eenvinuitului sau inculpatului.<\/p>\n

– Legea nr. 371\/2006 pentru modificarea Legii nr. 544\/2001 privind liberul acces la informa\u0163iile de interes public. Legea de modificare a extins sfera autorit\u0103\u0163ilor\/institu\u0163iilor publice care intr\u0103 sub inciden\u0163a Legeii nr. 544\/2001 \u015fi la anumite categorii de societ\u0103\u0163i comerciale. Pe de alt\u0103 parte, a fost ad\u0103ugat\u0103 o nou\u0103 excep\u0163ie de la liberul acces la informa\u0163ii, const\u00e2nd \u00een protejarea dreptului de prorprietate intelectual\u0103 sau industrial\u0103. \u00cen iunie 2004, APADOR-CH a avut o \u00eent\u00e2lnire cu ini\u0163iatorul propunerii legislative de modificare (un deputat), c\u0103ruia i-a prezentat lista de amendamente proprii la Legea nr.544\/2001, printre care se afla \u015fi exitenderea sferei de aplicarea legii.<\/p>\n

-Legea nr. 380\/2006 pentru modificarea \u015fi completarea Legii nr. 544\/2001 privind liberul acces la informa\u0163iile de interes public. Legea de modificare a inclus \u00een mod explicit contractele de achizi\u0163ii publice \u00een categoria informa\u0163iilor de interes public care se comnic\u0103 din oficiu.<\/p>\n

Ambele modific\u0103ri ale Legii 544\/2001 au fost cerute \u015fi sus\u0163inute de APADOR-CH \u00eenc\u0103 din 2005. Trebuie precizat c\u0103 asocia\u0163ia mai are \u00een vedere \u015fi alte modific\u0103ri ale acestei legi, pe care le va promova \u00een func\u0163ie de circumstan\u0163e, prin intermediul diver\u015filor factori de decizie.<\/p>\n

-Legea nr. 489\/2006 privind libertatea religioas\u0103 \u015fi regimul general al cultelor. Aceast\u0103 lege \u00eenlocuie\u015fte o reglementare veche de 58 ani (!), Decretul nr. 177\/1948 privind regimul general al cultelor religioase. Legea reprezint\u0103 un progres evident fa\u0163\u0103 de reglementarea anterioar\u0103, dar cuprinde \u015fi multe dispozi\u0163ii criticabile. Raportul dintre stat (Ministerul Culturii \u015fi Cultelor) \u015fi cultele religioase este dominat de prea mult formalism, cu tendin\u0163e accentuate de natur\u0103 adminstrativ\u0103. Condi\u0163iile impuse pentru recunoa\u015fterea cultelor \u015fi asocia\u0163iilor religioase sunt extrem de restictive (de exemplu, pentru ca o asocia\u0163ie religioas\u0103 s\u0103 fie recunoscut drept cult, trebuie s\u0103 aib\u0103 adeziunea a cel pu\u0163in 0,1% din popula\u0163ia Rom\u00e2niei \u2013 \u00een prezent aproximativ 22.000 de persoane \u2013 \u015fi s\u0103 fi activat ca asocia\u0163ie religioasa pentru cel pu\u0163in 12 ani \u00een Rom\u00e2nia; asocia\u0163iile religioase trebuie s\u0103 aib\u0103 cel pu\u0163in 300 de membri, fa\u0163\u0103 de 3 membri c\u00e2t sunt necesari pentru \u00eenfiin\u0163area unei asocia\u0163ii, potrivit dreptului comun). De asemenea, art. 13 alin. 2 din lege (\u201c\u00cen Rom\u00e2nia sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau ac\u0163iuni de def\u0103imare \u015fi \u00eenvr\u0103jbire religioas\u0103, precum \u015fi ofensa public\u0103 adus\u0103 simbolurilor religioase\u201d) are o redactare cel pu\u0163in nefericit\u0103, prin larghe\u0163e, fiind adoptat \u00een ciuda protestului exprimat la nivelul societ\u0103\u0163ii civile, la care s-a raliat \u015fi APADOR-CH, protest generat de temerea justificat\u0103 c\u0103 un astfel de articol va \u00eengr\u0103di \u00een mod serios libertatea de exprimare.<\/p>\n

Pe l\u00e2ng\u0103 comentarii la unele legi adoptate \u00een cursul anului 2006, APADOR-CH a examinat \u015fi alte proiecte de legi \u2013 neadoptate \u00een anul 2006 \u2013 care puneau \u00een discu\u0163ie respectarea drepturilor omului.<\/p>\n

Spre exemplu, \u00een luna martie 2006, APADOR-CH a formulat observa\u0163ii \u015fi comentarii cu privire la Proiectul legii privind organizarea \u015fi desf\u0103\u015furarea activit\u0103\u0163ilor de control al averilor \u015fi de verificare a conflictelor de interese \u015fi a incompatibilit\u0103\u0163ilor (devenit ulterior proiectul legii privind Agen\u0163ia Na\u0163ionala de Integritate, cunoscut opiniei publice drept proeictul \u201eLegii ANI\u201d).<\/p>\n

APADOR-CH \u015fi-a exprimat dezacordul fa\u0163\u0103 de prezen\u0163a \u00een proiectul de lege a unor reglement\u0103ri care \u00eencalcau, \u00een mod v\u0103dit, drepturile omului. Exemple: introducerea perchezi\u0163iei domiciliare \u00een materie civil\u0103, dar cu o alt\u0103 denumire: cercetare local\u0103; \u00eengr\u0103direa accesului la justi\u0163ie (decizia prin care se constata conflictul de interese \u015fi decizia prin care se constata cazul de incompatibilitate puteau duce nemijlocit la sanc\u0163ionarea, destituirea sau eliberarea din demnitate sau func\u0163ie, f\u0103r\u0103 a putea fi atacate \u00een justi\u0163ie); lipsa de garan\u0163ii procedurale suficiente pentru a \u00eempiedica h\u0103r\u0163uirea unei persoane sub pretextul desf\u0103\u015fur\u0103rii activit\u0103\u0163ii de control (durata cercet\u0103rii nu avea o limit\u0103 clar\u0103, put\u00e2ndu-se prelungi pe o durat\u0103 nedefinit\u0103; reluarea cercet\u0103rii se putea face oric\u00e2nd, de\u015fi, chiar c\u00e2nd este vorba de infrac\u0163iuni \u2013 cele mai grave fapte ilicite \u2013 legea penal\u0103 prevede un termen de prescrip\u0163ie a r\u0103spunderii, cu consecin\u0163a de a nu permite h\u0103r\u0163uirea).<\/p>\n

Marea majoritate a obiec\u0163iunilor au fost avute \u00een vedere de ini\u0163iator la redactarea unei noi versiuni a proiectului. APADOR-CH a participat la \u00eent\u00e2lniri organizate at\u00e2t de ONG-uri, c\u00e2t \u015fi de Ministerul Justi\u0163iei pentru a dezbate acest proiect de lege, \u00een diferitele sale variante, ocazii cu care au fost acceptate \u015fi obiec\u0163iile pe care le-a formulat cu privire la constitu\u0163ionalitatea m\u0103surii confisc\u0103rii averii, \u00een m\u0103sura \u00een care nu se dovede\u015fte clar caracterul ilicit al dob\u00e2ndirii sale.<\/p>\n

\u00cen luna aprilie 2006, APADOR-CH a avut o prim\u0103 reac\u0163ie cu privire la Proiectul Legii privind reutilizarea informa\u0163iilor din institu\u0163iile publice (transpunerea \u00een legisla\u0163ia intern\u0103 a Directivei nr. 98\/2003\/EC privind reutilizarea informa\u0163iilor din sectorul public, publicat\u0103 \u00een Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L345\/31.12.2003).<\/p>\n

APADOR-CH a atras aten\u0163ia Guvernului c\u0103 Directiva amintit\u0103 a fost preluat\u0103 mecanic \u00een cuprinsul proiectului de lege privind reutilizarea informa\u0163iilor din institu\u0163iile publice \u015fi nu a fost corelat\u0103 cu dispozi\u0163iile din dreptul intern privind liberul acces la informa\u0163iile de interes public (Legea nr. 544\/2001), cu consecin\u0163a inducerii \u00een opinia public\u0103 a ideii c\u0103 informa\u0163iile de interes public nu vor mai putea fi ob\u0163inute dec\u00e2t dup\u0103 plata unei taxe.<\/p>\n

APADOR-CH a cerut Guvernului s\u0103 respecte \u015fi s\u0103 reafirme \u00een proiectul de lege privind reutilizarea informa\u0163iilor din institu\u0163iile publice principiile prev\u0103zute \u00een Legea nr. 544\/2001, privind liberul acces la informa\u0163iile de interes public, potrivit c\u0103rora ob\u0163inerea informa\u0163iior de interes public este liber\u0103, ceea ce presupune, printre altele, accesul gratuit \u015fi necondi\u0163ionat de vreojustificare la informa\u0163iile de interes public. \u00cen acest sens, era absolut necesar s\u0103 se delimiteze clar \u00een proiectul de lege faza ob\u0163inerii informa\u0163iilor de interes public, care este supus\u0103 \u00een continuare Legii nr. 544\/2001 de faza reutiliz\u0103riiinforma\u0163iilor din institu\u0163iile publice, care este ulterioar\u0103 \u015fi distinct\u0103 de ob\u0163inerea informa\u0163iilor. De\u015fi proiectul a fost criticat de numeroase organiza\u0163ii neguvernamentale, a fost totu\u015fi adoptat de c\u0103tre Parlament \u00een procedur\u0103 de urgen\u0163\u0103, \u00een septembrie 2006. Pre\u015fedintele Rom\u00e2niei a cerut reexaminarea sa, iar ini\u0163iatorul proiectului de lege (Ministerul Comunica\u0163iilor \u015fi Tehnologiei Informa\u0163iilor) a organizat o serie de consult\u0103ri pe aceast\u0103 tem\u0103. APADOR-CH a participat la toate \u00eent\u00e2lnirile organizate, formul\u00e2nd observa\u0163ii \u015fi propuneri; la finele lunii octombrie 2006, asocia\u0163ia a prezentat in\u0163iatorului propuneri scrise de modificare a proiectului, care detaliau principiile expuse \u00een aprilie 2006 \u015fi discutate ulterior. P\u00e2na la finele lui 2006, proiectul de lege nu intrase \u00een procedul de dezbatere parlamentar\u0103.<\/p>\n

Pachetul de legi privind siguran\u0163a na\u0163ional\u0103 \u015fi serviciile secrete<\/p>\n

Legea siguran\u0163ei na\u0163ionale nr.51\/1991, \u00een vigoare \u015fi \u00een prezent, a fost adoptat\u0103 cu c\u00e2teva luni \u00eenaintea primei Constitu\u0163ii de dup\u0103 decembrie 1989 \u015fi con\u0163ine unele prevederi care intr\u0103 \u00een contradic\u0163ie cu garan\u0163iile constitu\u0163ionale \u015fi, \u00eencep\u00e2nd din 1993, \u015fi cu Conven\u0163ia European\u0103 privind drepturile omului \u015fi libert\u0103\u0163ile fundamentale. Cu toate acestea, interesul puterilor legislativ\u0103 \u015fi executiv\u0103 fa\u0163\u0103 de modificarea Legii siguran\u0163ei na\u0163ionale a fost extrem de sc\u0103zut. Pe baza acestei legi nedemocratice, s-au emis, \u00eentre 1992 \u015fi 1998, legile ce reglementeaz\u0103 \u00eenc\u0103 organizarea \u015fi func\u0163ionarea serviciilor \u201csecrete\u201d (Serviciul Rom\u00e2n de Informa\u0163ii, Serviciul de Informa\u0163ii Externe, Serviciul de Protec\u0163ie \u015fi Paz\u0103 \u015fi Serviciul de Transmisiuni Speciale) precum \u015fi ordinele privind structurile informative din Ministerul Ap\u0103r\u0103rii Na\u0163ionale, Ministerul Administra\u0163iei \u015fi Internelor \u015fi Ministerul Justi\u0163iei.<\/p>\n

A. Proiectele elaborate de Consiliul Suprem de Ap\u0103rare a \u0162\u0103rii (CSAT)<\/p>\n

La \u00eenceputul anului 2006, CSAT a recurs la o procedur\u0103 nu doar neuzual\u0103 ci \u015fi neconstitu\u0163ional\u0103 pentru a-\u015fi promova un pachet de patru legi privind securitatea na\u0163ional\u0103 \u015fi serviciile \u201csecrete\u201d. CSAT, care nu are drept de ini\u0163iativ\u0103 legislativ\u0103, a trimis Parlamentului cele 4 texte intitulate \u201cpropuneri de proiect\u201d \u015fi i-a cerut opinia. Niciuna din cele patru \u201cpropuneri\u201d nu fusese prezentat\u0103 public. In urma numeroaselor proteste din partea unor organiza\u0163ii neguvernamentale \u015fi a unei veritabile campanii de pres\u0103, Parlamentul a hot\u0103r\u00eet s\u0103 nu examineze \u201cpropunerile\u201d \u00eenaintate de CSAT. In aceast\u0103 situa\u0163ie, CSAT a solicitat Guvernului s\u0103 analizeze pachetul de legi, s\u0103 \u015fi-l asume \u015fi s\u0103-l retrimit\u0103 Parlamentului ca ini\u0163iativ\u0103 legislativ\u0103 proprie. Totodat\u0103, cele patru proiecte au fost f\u0103cute publice, la data de 18 aprilie 2006. Este vorba despre Legea informa\u0163iilor, contrainforma\u0163iilor \u015fi securit\u0103\u0163ii na\u0163ionale, Legea privind organizarea \u015fi func\u0163ionarea Serviciului Rom\u00e2n de Informa\u0163ii (SRI), Legea privind organizarea \u015fi func\u0163ionarea Serviciului de Informa\u0163ii Externe (SIE) \u015fi Statutul ofi\u0163erilor de informa\u0163ii.<\/p>\n

APADOR-CH \u015fi-a exprimat public opiniile asupra proiectelor, insist\u00e2nd asupra amenin\u0163\u0103rilor la adresa drepturilor civile \u015fi libert\u0103\u0163ilor fundamentale[2]. In rezumat, obiec\u0163iile asocia\u0163iei se refer\u0103 la urm\u0103toarele aspecte:<\/p>\n

1. Propunerea de proiect privind Legea informa\u0163iilor, contrainforma\u0163iilor \u015fi siguran\u0163ei na\u0163ionale<\/p>\n

Propunerea con\u0163ine defini\u0163ii super-cuprinz\u0103toare ale amenin\u0163\u0103rilor la adresa siguran\u0163ei na\u0163ionale, posibilit\u0103\u0163i multiple de activit\u0103\u0163i \u015fi personal \u201csub acoperire\u201d, secretizarea a absolut tot ce \u0163ine de informa\u0163ii, contrainforma\u0163ii \u015fi securitate \u015fi, \u00een plus, un pseudo-control at\u00e2t la nivelul legislativului c\u00e2t \u015fi al puterii judec\u0103tore\u015fti. Singura institu\u0163ie cu puteri depline asupra serviciilor \u201csecrete\u201d este Consiliul Suprem de Ap\u0103rare a \u0162\u0103rii c\u0103ruia i se subordoneaz\u0103 Comunitatea Na\u0163ional\u0103 de Informa\u0163ii \u015fi care, la r\u00e2ndul s\u0103u, cuprinde toate \u201cautorit\u0103\u0163ile informative\u201d (Serviciul Rom\u00e2n de Informa\u0163ii, Serviciul de Informa\u0163ii Externe, Serviciul de Protec\u0163ie \u015fi Paz\u0103, Serviciul de Transmisiuni Speciale, Direc\u0163ia General\u0103 de Informa\u0163ii a Ap\u0103r\u0103rii \u015fi Direc\u0163ia General\u0103 de Informa\u0163ii \u015fi Protec\u0163ie Intern\u0103).Un lucru grav este men\u0163inerea actualelor reglement\u0103ri \u00een materia autoriza\u0163iei de supraveghere a unei persoane pe o durat\u0103 ini\u0163ial\u0103 de 6 luni urmat\u0103 de prelungiri nelimitate a c\u00e2te 3 luni fiecare. Imbun\u0103t\u0103\u0163irea referitoare la emiterea autoriza\u0163iei de c\u0103tre un judec\u0103tor, dup\u0103 ce cererea a trecut prin filtrul procurorului, este cu totul nesemnificativ\u0103 deoarece acesta nu are acces la informa\u0163iile, datele, documentele ce determin\u0103 un serviciu de informa\u0163ii sau de securitate s\u0103 solicite aceast\u0103 form\u0103 de restr\u00e2ngere drastic\u0103 a exerci\u0163iului drepturilor omului.<\/p>\n

Se men\u0163ine \u015fi chiar se extinde dreptul serviciilor de a desf\u0103\u015fura activit\u0103\u0163i economico-financiareproprii, aproape imposibil de controlat (vezi \u00een acest sens recomandarea 1402\/1999 a Adun\u0103rii Parlamentare a Consiliului Europei care cere ca serviciile \u201csecrete\u201d s\u0103 fie finan\u0163ate exclusiv de la bugetul de stat), prin \u00eenfiin\u0163area unor \u201cpersoane juridice de drept privat\u201d (ONG-uri sau firme, de pild\u0103), pe care serviciile s\u0103 le foloseasc\u0103 \u00een desf\u0103\u015furarea activit\u0103\u0163ilor de informa\u0163ii, contrainforma\u0163ii \u015fi securitate.<\/p>\n

2. Propunerea de proiect privind organizarea \u015fi func\u0163ionarea Serviciului Rom\u00e2n de Informa\u0163ii (SRI)<\/p>\n

a) Serviciul Rom\u00e2n de Informa\u0163ii continu\u0103 s\u0103 fie o structur\u0103 mixt\u0103 militaro-civil\u0103, la care se adaug\u0103 \u201cmilitari angaja\u0163i pe baz\u0103 de contract\u201d (de ce are nevoie un serviciu de informa\u0163ii modern, \u00eentr-un stat democratic de trupe militare proprii?) dar \u015fi dreptul pentru \u00eentregul personalul \u201cs\u0103 poarte \u015fi s\u0103 fac\u0103 uz de arm\u0103\u201d.<\/p>\n

b) Propunerea de proiect men\u0163ine dreptul SRI de a \u201cavea \u00een subordine sau coordonare institu\u0163ii sanitare, regii autonome, societ\u0103\u0163i comerciale\u2026.\u201d (art.52). Se mai adaug\u0103 \u015fi prevederea de la art.18 alin.e prin care SRI este autorizat \u201cs\u0103 \u00eenfiin\u0163eze \u2026. persoane juridice \u2026inclusiv acoperite, precum \u015fi s\u0103 desf\u0103\u015foare activit\u0103\u0163ile pentru care au fost constituite\u201d. Prin urmare, SRI va putea \u00eenfiin\u0163a regii\/societ\u0103\u0163i \u201cla vedere\u201d dar \u015fi firme sub acoperire care chiar vor derula afaceri!<\/p>\n

c) Art.9 alin.b d\u0103 \u00een competen\u0163ele SRI interesele \u201cde securitate na\u0163ional\u0103 de natur\u0103 politic\u0103, economic\u0103, industrial\u0103, tehnico-\u015ftiin\u0163ific\u0103, comercial\u0103 ori financiar-bancar\u0103 \u2026\u201d. Cu alte cuvinte, SRI poate controla toate domeniile sub pretextul prevenirii \u015fi combaterii \u201csubmin\u0103rii intereselor de securitate na\u0163ional\u0103\u201d. De altfel, SRI este singurul autorizat s\u0103 efectueze opera\u0163iunile \u201ctehnice\u201d de supraveghere a persoanelor, indiferent de autoritatea informativ\u0103 care a solicitat \u015fi primit autorizarea de culegere a informa\u0163iilor. <\/p>\n

d) Concep\u0163ia secretiz\u0103rii totale este eronat\u0103 pentru c\u0103 nu tot ce \u0163ine de un serviciu de informa\u0163ii trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 inaccesibil publicului. Prezentarea public\u0103 a unor statistici, a informa\u0163iilor asupra num\u0103rului de angaja\u0163i, structurii, veniturilor \u015fi cheluielilor SRI etc., \u00een concordan\u0163\u0103 cu cerin\u0163ele Legii nr. 544\/2001 privind liberul acces la informa\u0163iile publice \u015fi cu Legea nr. 182\/2002, nu afecteaz\u0103 \u00een niciun fel securitatea na\u0163ional\u0103.<\/p>\n

e) Art.54 alin.2 stabile\u015fte c\u0103 \u201cinforma\u0163iile ce privesc securitatea na\u0163ional\u0103 pot deveni publice numai dup\u0103 trecerea unei perioade de 20 p\u00e2n\u0103 la 100 de ani de la arhivare\u2026\u201d. Acela\u015fi regim se aplic\u0103 \u015fi arhivei fostelor organe na\u0163ionale de informa\u0163ii, deci inclusiv celebrelor dosare ale Securit\u0103\u0163ii. APADOR-CH a cerut stabilirea unei limite unice de 20 de ani de la data cre\u0103rii unui document, \u00een paralel cu instituirea obliga\u0163iei SRI de a reanaliza periodic (de exemplu, odat\u0103 la 3 ani) gradul de clasificare al tuturor informa\u0163iilor de\u0163inute. Informa\u0163iile ce nu mai prezint\u0103 pericol pentru securitatea na\u0163ional\u0103 vor fi declasificate imediat.<\/p>\n

3. Propunerea de proiect privind organizarea \u015fi func\u0163ionarea Serviciului de Informa\u0163ii Externe (SIE)<\/p>\n

Problemele sunt, \u00een majoritate, similare celor din propunerea de proiect privind SRI: men\u0163inerea caracterului mixt civil-militar, constituirea de trupe militare proprii, dreptul de a folosi armele de foc, \u00eenfiin\u0163area unor \u201cpersoane juridice\u201d, surse de finan\u0163are extrabugetare, supravegherea persoanelor, secretizarea tuturor informa\u0163iilor privind activit\u0103\u0163ile, personalul, structura etc. Dar \u00een primul r\u00e2nd r\u0103m\u00e2n neclare obiectul de activitate (nu sunt definite informa\u0163iile\/amenin\u0163\u0103rile \u201cexterne\u201d) \u015fi locul de desf\u0103\u015furare (\u00een \u0163ar\u0103? \u00een str\u0103in\u0103tate? \u00een ambele?). De altfel, sunt destule situa\u0163iile \u00een care \u201cteritoriile\u201d SIE \u015fi SRI par a se suprapune.<\/p>\n

4. Statutul ofi\u0163erilor de informa\u0163ii<\/p>\n

Pe l\u00e2ng\u0103 statutul dublu \u201cmilitar-civil\u201d sau dreptul de a purta \u015fi folosi arme de foc, propunerea cuprinde un num\u0103r impresionant de avantaje materiale dintre care cele mai flagrante privesc pensionarea la 55 de ani sau 25 de ani de activitate (12 luni de activitate se echivaleaz\u0103 cu 18-24 de luni), multiplele componente ale salariului de baz\u0103 (inclusiv grade, grada\u0163ii, prime permanente etc.) \u015fi posibilitatea de a cump\u0103ra locuin\u0163ele de serviciu.<\/p>\n

Pe l\u00e2ng\u0103 acestea, Art.31 alin.1 prevede obliga\u0163ia p\u0103str\u0103rii secretului profesional, dup\u0103 \u00eencetarea raporturilor de serviciu \u201cpe toat\u0103 durata vie\u0163ii\u201d, prevedere evident excesiv\u0103 \u015fi nejustificat\u0103. APADOR-CH propune ca obliga\u0163ia p\u0103str\u0103rii secretului profesional s\u0103 func\u0163ioneze timp de 5 ani sau p\u00e2n\u0103 la declasificare sau deconspirare prin orice mijloace a informa\u0163iilor respective.<\/p>\n

O prevedere inacceptabil\u0103 este aceea c\u0103 ofi\u0163erii de informa\u0163ii pot \u201cs\u0103 solicite oric\u0103rei persoane sprijin pentru ap\u0103rarea securit\u0103\u0163ii na\u0163ionale….\u201d Ap\u0103rarea securit\u0103\u0163ii na\u0163ionale este atributul exclusiv al autorit\u0103\u0163ilor. Persoanele, \u00een primul r\u00e2nd cele fizice, nu au nicio competen\u0163\u0103 \u00een acest domeniu \u015fi nu pot fi obligate s\u0103 acorde \u201csprijin\u201d ofi\u0163erilor de informa\u0163ii. <\/p>\n

B. Ini\u0163iativa Guvernului<\/p>\n

In perioada iunie-august 2006, Secretariatul General al Guvernului a organizat mai multe consult\u0103ri publice pe tema siguran\u0163ei\/securit\u0103\u0163ii na\u0163ionale \u015fi a serviciilor secrete, cu inten\u0163ia declarat\u0103 de a modifica substan\u0163ial cele patru proiecte primite de la CSAT \u015fi de a preg\u0103ti o a cincea ini\u0163iativ\u0103 legislativ\u0103 ce ar fi urmat s\u0103 defineasc\u0103, \u00een mod exhaustiv, securitatea na\u0163ional\u0103 (APADOR-CH a participat la acestea). Proiectul legii securit\u0103\u0163ii na\u0163ionale (cel de a-l cincilea) a fost f\u0103cut public \u00een august 2006. APADOR-CH a redactat comentarii \u015fi pe acest text[3], principalele obiec\u0163ii fiind urm\u0103toarele:<\/p>\n

1. Dac\u0103 acest proiect va fi prezentat guvernului \u00eempreun\u0103 cu cele patru legi elaborate de CSAT, trebuie precizat c\u0103 \u00eentre primul \u015fi celelalte exist\u0103 multe neconcordan\u0163e \u015fi contradic\u0163ii. Cele patru proiecte ini\u0163iate de CSAT contravin flagrant reglement\u0103rilor interne \u015fi interna\u0163ionale cu privire la drepturile omului. Ele nu pot fi amendate ci doar rescrise integral, pe baza unor principii complet diferite;<\/p>\n

2. Proiectul nu face nicio referire la activit\u0103\u0163ile de supraveghere a persoanelor, aspect vital, din punctul de vedere al asocia\u0163iei, pentru c\u0103 ele con\u0163in limit\u0103ri drastice ale unor drepturi esen\u0163iale (protec\u0163ia vie\u0163ii private, libertatea de exprimare, libertatea de asociere etc.). Asocia\u0163ia consider\u0103 c\u0103 aceast\u0103 chestiune extrem de delicat\u0103 trebuie reglementat\u0103 \u00een legea siguran\u0163ei na\u0163ionale , pe baza Recomand\u0103rii 1402\/1999 a APCE \u015fi a reglement\u0103rilor din Codul de procedur\u0103 penal\u0103 privind durata autoriza\u0163iilor de interceptare. Condi\u0163iile pentru exercitarea supravegherii trebuie s\u0103 fie urm\u0103toarele:<\/p>\n

a) cererea de autorizare a intercept\u0103rilor\/supravegherii se prezint\u0103 judec\u0103torului, \u00eempreun\u0103 cu toate documentele\/datele pe care se bazeaz\u0103 cererea de autorizare \u00eenaintat\u0103 de un serviciu \u201esecret\u201d;<\/p>\n

b) judec\u0103torul emite autoriza\u0163ia pentru o perioad\u0103 de 30 de zile;<\/p>\n

c) la expirarea termenului, serviciul beneficiar prezint\u0103 judec\u0103torului rezultatele ob\u0163inute. Dac\u0103 judec\u0103torul apreciaz\u0103 c\u0103 supravegherea trebuie continuat\u0103 prelunge\u015fte autoriza\u0163ia pentru o perioad\u0103 de \u00eenc\u0103 30 de zile. In acelea\u015fi condi\u0163ii, judec\u0103torul mai poate dispune \u00eenc\u0103 dou\u0103 prelungiri de c\u00e2te 30 de zile fiecare. Durata maxim\u0103 a autoriza\u0163iei este de 120 de zile;<\/p>\n

d) dac\u0103 probele adunate sunt nerelevante sau insuficiente pentru trimiterea \u00een judecat\u0103 a persoanei supravegheate, judec\u0103torul dispune informarea acesteia cu privire la m\u0103sura luat\u0103;<\/p>\n

3. Este necesar ca legea siguran\u0163ei na\u0163ionale s\u0103 includ\u0103 interdic\u0163ia expres\u0103, pentru toate serviciile de informa\u0163ii, direc\u0163iile\/structurile de informa\u0163ii de a desf\u0103\u015fura activit\u0103\u0163i economice, comerciale, financiare, bancare sau orice alt\u0103 activitate aduc\u0103toare de venituri extrabugetare. Toate \u201eserviciile secrete\u201d, indiferent de titulatur\u0103, trebuie s\u0103 fie finan\u0163ate exclusiv de la bugetul de stat;<\/p>\n

4. APADOR-CH sus\u0163ine desfiin\u0163area SPP \u015fi STS ca servicii de sine-st\u0103t\u0103toare \u015fi includerea lor ca direc\u0163ii \u00een cadrul Ministerului Administra\u0163iei \u015fi Internelor \u015fi respectiv Ministerului Comunica\u0163iilor \u015fi Tehnologiei Informa\u0163iilor. Ins\u0103, pentru a nu perturba activit\u0103\u0163ile specifice, este nevoie fie de modificarea simultan\u0103 a legilor de organizare \u015fi func\u0163ionare a celor dou\u0103 ministere, fie de m\u0103suri tranzitorii incluse \u00een legea siguran\u0163ei na\u0163ionale;<\/p>\n

5. Asocia\u0163ia remarc\u0103 faptul c\u0103 \u00een unele articole se men\u0163ioneaz\u0103 securitatea statului rom\u00e2n, de\u015fi proiectul \u00eencearc\u0103 s\u0103 lase impresia c\u0103 toate activit\u0103\u0163ile au \u00een vedere siguran\u0163a cet\u0103\u0163eanului. \u201eStatul\u201d este o no\u0163iune abstract\u0103 ce nu poate fi \u201eamenin\u0163at\u0103\u201d de vreun pericol.<\/p>\n

6.Controlul parlamentar asupra serviciilor\/structurilor informativ – dovedit ineficient p\u00e2n\u0103 \u00een prezent \u2013 trebuie \u00eent\u0103rit. Comisiile de specialitate trebuie s\u0103 aib\u0103 acces \u015fi la informa\u0163iile privind opera\u0163iunile serviciilor, dac\u0103 exist\u0103 suspiciuni sau pl\u00e2ngeri din partea unor persoane fizice sau juridice. In absen\u0163a acestora, protec\u0163ia persoanelor fa\u0163\u0103 de eventuale abuzuri este, practic, imposibil de realizat. Nici accesul la justi\u0163ie nu este o cale de atac eficient\u0103 , deoarece persoana lezat\u0103 \u00een drepturile sale ar trebui s\u0103 prezinte dovezi \u00een sus\u0163inerea ac\u0163iunii. Este clar c\u0103 asemenea dovezi, cu valoare juridic\u0103, nu pot fi ob\u0163inute pentru c\u0103 serviciile\/structurile de informa\u0163ii sunt deplin protejate de secretul de stat. Solu\u0163ia este ca, la \u00eencheierea opera\u0163iunii, serviciile\/structurile s\u0103 informeze persoanele vizate, care nu au fost trimise \u00een judecat\u0103, c\u0103 au format obiectul supravegherii. Dac\u0103 persoanele \u00ee\u015fi exprim\u0103 inten\u0163ia de a se adresa justi\u0163iei, atunci serviciile trebuie s\u0103 le pun\u0103 la dispozi\u0163ie materialele colectate. Dac\u0103 persoanele nu doresc acest lucru, materialele vor fi distruse imediat.<\/p>\n

Dup\u0103 numeroase am\u00e2n\u0103ri \u015fi modific\u0103ri repetate, Guvernul a decis s\u0103 trimit\u0103 pachetul de cinci proiecte (cele patru ini\u0163iate de CSAT dar modificate de exper\u0163ii guvernamentali, plus proiectul privind siguran\u0163a na\u0163ional\u0103) \u00eenapoi la CSAT pentru avizare, conform Constitu\u0163iei. Potrivit declara\u0163iilor Pre\u015fedintelui Rom\u00e2niei, pachetul de legi propus de guvern nu ar corespunde standardelor interne \u015fi interna\u0163ionale. \u00cen cursul unei \u00eent\u00e2lniri organizate de CSAT \u00een luna decembrie 2006, la care a participat \u015fi APADOR-CH, oficiali din zona CSAT au anun\u0163at c\u0103 proiectele de legi, cu numeroase amendamente, ar fi fost retrimise guvernului \u00een decembrie a.c. S-a precizat \u00eens\u0103 c\u0103 decizia privind forma final\u0103 a proiectelor de lege apar\u0163ine exclusiv Guvernului[4].<\/p>\n

II. ACCESUL LA INFORMA\u0162IILE DE INTERES PUBLIC SI TRANSPAREN\u0162A DECIZIONAL\u0102<\/p>\n

\u00cen anul 2006 APADOR-CH a continuat, pentru al patrulea an consecutiv, monitorizarea aplic\u0103rii Legii nr. 544\/2001 a liberului acces la informa\u0163iile de interes public prin cereri de informa\u0163ii \u015fi promovarea unor ac\u0163iuni \u00een justi\u0163ie \u00een cazul refuzurilor nejustificate ale autorit\u0103\u0163ilor \u015fi institu\u0163iilor publice de a comunica informa\u0163iile solicitate. \u00cen acela\u015fi timp au fost continuate procedurile \u00een cazurile strategice ini\u0163iate \u00een anii anteriori.<\/p>\n

De asemenea, la \u00eenceputul anului 2006, asocia\u0163ia a finalizat un proiect finan\u0163at de Open Society Justice Initiative care a avut ca obiect implementarea Legii liberului acces la informa\u0163iile de interes public. \u00cen cadrul acestui proiect, APADOR-CH a organizat \u00een luna ianuarie 2006 o sesiune de preg\u0103tire cu func\u0163ionari \u00eens\u0103rcina\u0163i cu aplicarea Legii nr.544\/2001 din jude\u0163ul Ilfov \u015fi a lansat cel de-al doilea volum al culegerii de spe\u0163e privind cazuri \u00een justi\u0163ie ini\u0163iate pe baza acestei legi. \u00cen acela\u015fi timp, pe pagina de Internet a asocia\u0163iei a fost creat\u0103 o sec\u0163iune special\u0103 dedicat\u0103 acestor cazuri.<\/p>\n

APADOR-CH a \u00eenceput \u00een 2006 un proiect care \u00ee\u015fi propune s\u0103 monitorizeze implementarea Legii nr. 52\/2003 privind transparen\u0163a decizional\u0103 \u00een administra\u0163ia public\u0103. Proiectul intitulat \u201c\u00cembun\u0103t\u0103\u0163irea rela\u0163iei dintre cet\u0103\u0163eni \u015fi administra\u0163ie \u00een procesul decizional\u201d, este finan\u0163at de United States Agency for International Developement \u00een cadrul \u201cRomania Civil Society Strengthening Program\u201d.<\/p>\n

Prin acest proiect asocia\u0163ia urm\u0103re\u015fte realizarea unei coali\u0163ii de organiza\u0163ii neguvernamentale de la nivel local, care va monitoriza stadiul implement\u0103rii Legii nr. 52\/2003 privind transparen\u0163a decizional\u0103 \u00een administra\u0163ia public\u0103, va identifica principalele probleme \u00een aplicarea legii, precum \u015fi solu\u0163iile practice \u015fi de cadru legislativ necesare \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irii transparen\u0163ei decizionale \u015fi va realiza o campanie de con\u015ftientizare privind acest domeniu, pentru administra\u0163ie \u015fi cet\u0103\u0163eni. \u00centr-o prim\u0103 faz\u0103 a proiectului, desf\u0103\u015furat\u0103 \u00een anul 2006, APADOR-CH a selec\u0163ionat un num\u0103r de 30 de organiza\u0163ii neguvernamentale locale, pentru care a organizat dou\u0103 sesiuni de instruire privind folosirea \u015fi monitorizarea implement\u0103rii Legii nr.52\/2004. De asemenea, au fost tip\u0103rite 75.000 de pliante informative pentru cet\u0103\u0163eni, care cuprind informa\u0163ii generale despre Legea transparen\u0163ei decizionale, care vor fi distribuite \u00een cursul anului 2007 de c\u0103tre cele 30 de organiza\u0163ii membre ale coali\u0163iei. Proiectul urmeaz\u0103 a fi finalizat \u00een octombrie 2007.<\/p>\n

1. Cereri de informa\u0163ii \u015fi ac\u0163iuni \u00een instan\u0163\u0103<\/p>\n

1.1. Cazuri ini\u0163iate \u00een anii preceden\u0163i \u015fi continuate \u00een 2006<\/p>\n

\u015ei \u00een 2006, APADOR-CH a continuat procedurile de executare ini\u0163iate \u00eempotriva Ministerului Public \u015fi a procurorului general Ilie Boto\u015f. \u00cen iunie 2005 Tribunalul Bucure\u015fti l-a amendat civil pentru a doua oar\u0103 pe dl. Ilie Boto\u015f pentru neexecutarea hotar\u00e2rii judec\u0103tore\u015fti irevocabile prin care a fost obligat s\u0103 comunice informa\u0163ii statistice complete despre supravegherea persoanelor. Ministerul Public \u015fi Ilie Boto\u015f au atacat hot\u0103r\u00e2rea cu recurs. Curtea de Apel Bucure\u015fti a respins ambele recursuri, \u00een ianuarie 2006.<\/p>\n

O ac\u0163iune \u00een justi\u0163ie continuat\u0103 de APADOR-CH \u00een 2006 a fost cea care a avut drept obiect refuzul Guvernului Rom\u00e2niei – Secretariatul General al Guvernului de a comunica copii ale stenogramele \u015fedin\u0163elor de guvern \u00een care s-au dezb\u0103tut \u015fi adoptat, \u00een perioada 2001-2004, acte normative cu privire la situa\u0163ia RAFO S.A. ONE\u015eTI, inclusiv stenograma \u015fedin\u0163ei \u00een care a fost dezb\u0103tut\u0103 \u015fi adoptat\u0103 O.U.G. nr. 101\/2004. Prin aceast\u0103 ordonan\u0163\u0103 de urgen\u0163\u0103 cabinetul Adrian N\u0103stase a decis preluarea de c\u0103tre Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului (AVAS) a unor datorii post privatizare ale RAFO One\u015fti \u015fi Carom One\u015fti. \u00centr-o prim\u0103 faz\u0103, ac\u0163iunea asocia\u0163iei a fost respins\u0103 ca inadmisibil\u0103 de Tribunalul Bucure\u015fti, care a considerat c\u0103 informa\u0163iile solicitate fac parte din categoria informa\u0163iilor clasificate, fiind exceptate de la liberul acces al cet\u0103\u0163enilor, conform articolului 12 alin.1 lit.b) din Legea nr. 544\/2001 \u015fi Legii nr.182\/2002. APADOR-CH a atacat cu recurs aceast\u0103 hot\u0103r\u00e2re, iar \u00een februarie 2006 Curtea de Apel Bucure\u015fti a dat c\u00e2\u015ftig de cauz\u0103 APADOR-CH, oblig\u00e2nd Guvernul Rom\u00e2niei – Secretariatul General al Guvernului s\u0103 comunice informa\u0163iile de interes public solicitate. \u00cen martie 2006, Guvernul Rom\u00e2niei a atacat decizia din recurs formul\u00e2nd contesta\u0163ie \u00een anulare \u015fi revizuire. Ambele c\u0103i extraordinare de atac au fost respinse de Curtea de Apel Bucure\u015fti.<\/p>\n

\u00cen anul 2005, APADOR-CH prin intermediul unei membre, N.P. a adresat cereri de informa\u0163ii Autorit\u0103\u0163ii Na\u0163ionale pentru Protec\u0163ia Consumatorului (ANSV) privind compozi\u0163ia p\u00e2inii, situa\u0163ia pl\u00e2ngerilor privind calitatea p\u00e2inii, num\u0103rul de controale efectuate, \u00een perioada 1 februarie 2001-15 septembrie 2005 cu privire la compozi\u0163ia p\u00e2inii, precum \u015fi num\u0103rul contraven\u0163iilor constatate; scopul acestei cereri de informa\u0163ii a fost de a verifica dac\u0103 pentru autorit\u0103\u0163ile publice primeaz\u0103 interesul public \u00een fa\u0163a eventualele excep\u0163ii de la accesul la informa\u0163ii de interes public, atunci c\u00e2nd r\u0103spund unei solicit\u0103ri de informa\u0163ii. ANSV a r\u0103spuns incomplet cererii de informa\u0163ii publice; drept urmare APADOR-CH a formulat o pl\u00e2ngere \u00een justi\u0163ie. In martie 2006 Tribunalul Bucure\u015fti a admis \u00een parte ac\u0163iunea ini\u0163iata de reclamant\u0103 \u015fi a obligat autoritatea public\u0103 s\u0103 comunice anumite informa\u0163ii solicitate, \u00eens\u0103 a respins cererea de desp\u0103gubiri ca ne\u00eentemeiat\u0103. \u00cempotriva acestei solu\u0163ii N.P. a declarat recurs. Curtea de Apel Bucure\u015fti a admis recursul, \u00een octombrie 2006, \u015fi a obligat ANSV s\u0103 comunice toate informa\u0163iile solicitate.<\/p>\n

Ac\u0163iunea \u00een justi\u0163ie \u00eenceput\u0103 de APADOR-CH \u00een contradictoriu cu Comisia de Supraveghere a Asigur\u0103rilor (CSA) \u00een anul 2005 \u015fi continuat\u0103 \u00een anul 2006, a avut drept obiect r\u0103spunsul incomplet fa\u0163\u0103 de o solicitare privind informa\u0163iile statistice legate de num\u0103rul reclama\u0163iilor\/pl\u00e2ngerilor\/sesiz\u0103rilor primite, \u00een perioada 01.01.2002-01.06.2005, \u00eempotriva operatorilor din domeniul asigur\u0103rilor. Comisia de Supraveghere a Asigur\u0103rilor a r\u0103spuns c\u0103 informa\u0163iile solicitate se g\u0103sesc pe site-ul propriu de internet, \u00een rapoartele anuale publicate, cu toate c\u0103 nu se publicase \u00eenc\u0103 un raport pe anul 2005, iar celelalte rapoarte nu con\u0163ineau toate informa\u0163iile solicitate. APADOR-CH a atacat r\u0103spunsul \u00een instan\u0163\u0103, urm\u0103rind s\u0103 clarifice dac\u0103 solicitarea unor informa\u0163ii care sunt publicate din oficiu exclude sau nu \u015fi o comunicare la cerere. \u00cen noiembrie 2005, pl\u00e2ngerea asocia\u0163iei a fost admis\u0103 \u00een prim\u0103 instan\u0163\u0103 de Tribunalul Bucure\u015fti; drept urmare institu\u0163ia public\u0103 a comunicat informa\u0163iile solicitate. Deoarece tribunalul a respins cererea de acordare de daune morale, APADOR-CH a formulat recurs. Curtea de Apel Bucure\u015fti, \u00een februarie 2006, a admis recursul asocia\u0163iei acord\u00e2nd daune morale \u00een cuantum de 1000 RON. CSA a executat integral hot\u0103r\u00e2rea.<\/p>\n

Tot \u00een 2006 APADOR-CH a finalizat ac\u0163iunea \u00eenceput\u0103 \u00een anul 2005 \u00eempotriva Prim\u0103riei Municipilui Bucure\u015fti. Ini\u0163ial asocia\u0163ia a adresat o cerere de informa\u0163ii de interes public Prim\u0103riei Municipiului Bucure\u015fti privind contractele \u00eencheiate, \u00een perioada 1.01.2000-1.06.2005, av\u00e2nd ca obiect construirea, reabilitarea \u015fi \u00eentre\u0163inerea drumurilor publice din Bucure\u015fti. Pe l\u00e2ng\u0103 aceste informa\u0163ii, APADOR-CH a solicitat \u015fi copii ale contractelor. Prim\u0103ria a refuzat comunicarea copiilor de pe contractele solicitate invoc\u00e2nd existen\u0163a unor clauze de confiden\u0163ialitate. Pentru a l\u0103muri inciden\u0163a clauzelor de confiden\u0163ialitate din contractele de achizi\u0163ii publice asupra comunic\u0103rii de informa\u0163ii de interes public \u00een baza Legii nr. 544\/2001, APADOR-CH a formulat pl\u00e2ngere \u00een instan\u0163\u0103 \u00eempotriva refuzului de comunicare a copiilor contractelor. \u00cen octombrie 2005, Tribunalul Bucure\u015fti a admis \u00een parte ac\u0163iunea formulat\u0103 de APADOR-CH \u00eempotriva Prim\u0103riei Municipiului Bucure\u015fti \u015fi a obligat p\u00e2r\u00e2ta (PMB) s\u0103 comunice informa\u0163iile publice solicitate. Instan\u0163a a respins cererea asocia\u0163iei privind plata daunelor morale. Ambele p\u0103r\u0163i au declarat recurs. Curtea de Apel Bucure\u015fti a respins recursurile \u00een februarie 2006. Informa\u0163iile solicitate au fost comunicate cu o \u00eent\u00e2rziere nejustificat\u0103 de 8 luni de la r\u0103m\u00e2nerea definitiv\u0103 a hot\u0103r\u00e2rii judec\u0103tore\u015fti.<\/p>\n

1.2. Cazuri noi<\/p>\n

\u00cen contextul unor suspiciuni privind \u00eenc\u0103lc\u0103rile grave ale drepturilor omului pe teritoriul Rom\u00e2niei, const\u00e2nd \u00een privarea de libertate \u015fi supunerea la tortur\u0103 a unor persoane b\u0103nuite de terorism, APADOR -CH a adresat Ministerului Ap\u0103r\u0103rii Na\u0163ionale o cerere de informa\u0163ii publice privind desf\u0103\u015fur\u0103torul zborurilor efectuate de aeronavele SUA care au survolat spa\u0163iul aerian al Rom\u00e2niei \u015fi au aterizat pe unul din aeroporturile militare ale Rom\u00e2niei, \u00een perioada 2001-2005, procedurile privind folosirea aeroporturilor militare din Rom\u00e2nia de c\u0103tre aeronave militare care transport\u0103 \u015fi alte persoane dec\u00e2t echipajul, existen\u0163a unor centre de tranzit, spa\u0163ii de cazare sau spa\u0163ii de de\u0163inere. Acestei solicit\u0103ri de informa\u0163ii i s-a r\u0103spuns \u201estructurile subordonate MApN au aribu\u0163ii numai pentru monitorizarea survol\u0103rii spa\u0163iului aerian na\u0163ional de c\u0103tre aeronave de stat sau civile, cu sau f\u0103r\u0103 aterizare pe aeroporturile (aerodromurile) din Rom\u00e2nia, f\u0103r\u0103 a avea responsabilit\u0103\u0163i \u015fi structuri specializate \u00een procesarea personalului \u015fi a materialelor la trecerea frontierei de stat, aceasta fiind \u00een competen\u0163a organelor specializate ale statului. Desf\u0103\u015fur\u0103torul zborurilor aeronavelor care au aterizat pe aeroporturi (aerodromuri) din Rom\u00e2nia \u00een perioada 2001-2005 con\u0163ine date care nu sunt destinate publicului\u201d.<\/p>\n

APADOR-CH a adresat Ministerului Afacerilor Externe, \u00een mai 2006, o cerere de informa\u0163ii prin care a solicitat s\u0103 i se comunice lista \u0163\u0103rilor votate de delega\u0163ia Rom\u00e2niei pentru a face parte din Consiliul Drepturilor Omului, la Adunarea General\u0103 a Na\u0163iunilor Unite, criteriile folosite pentru a evalua respectarea drepturilor omului de catre \u0163\u0103rile candidate precum \u015fi documentele folosite de Rom\u00e2nia \u00een vederea evalu\u0103rii \u0163\u0103rilor candidate. Cererea asocia\u0163iei s-a \u00eenscris \u00een demersul mai larg al Freedom of Information Advocates Network, prin care astfel de solicit\u0103ri au fost adresate mai multor state, \u00een acela\u015fi timp, \u00een contextul alegerii \u00een primul Consiliu al Drepturilor Omului a unor \u0163\u0103ri cu probleme \u00een domeniul respect\u0103rii drepturilor omului. Ministerul de Externe a furnizat doar o parte din informa\u0163iile solicitate consider\u00e2nd c\u0103 informa\u0163iile referitoare la procesele de promovare \u015fi ob\u0163inere a sprijinului pentru candidaturile na\u0163ionale ale Rom\u00e2niei la sistemul ONU, la procesele de definitivare a angajamentelor de sprijin reciproc \u015fi la procesele decizionale privind oferirea de c\u0103tre Rom\u00e2nia, a sprijinului pentru candidaturile altor state, intr\u0103 \u00een categoria documentelor clasificate. Trebuie \u00eens\u0103 remarcat c\u0103 r\u0103spunsul primit de APADOR-CH a fost cel mai cuprinz\u0103tor comparativ cu cele primite de celelalte organiza\u0163ii implicate \u00een demers.<\/p>\n

\u00cen octombrie 2006, asocia\u0163ia a adresat Regiei Autonome \u201eMonitorul Oficial\u201d o cerere de informa\u0163ii privind structura organizatoric\u0103 a institu\u0163iei, numele\/denumirea persoanelor fizice sau juridice care sunt sau au fost asocia\u0163i, \u00eencep\u00e2nd cu anul 2002, num\u0103rul total de angaja\u0163i, defalcat pe fiecare an \u00een perioada 2002-2006, activit\u0103\u0163ile desf\u0103\u015furate \u00een afara asigur\u0103rii edit\u0103rii Monitorului Oficial al Rom\u00e2niei, \u00een perioada 2002-2006, veniturile realizate de regie din alte activit\u0103\u0163i \u00een afara asigur\u0103rii edit\u0103rii Monitorului Oficial al Rom\u00e2niei, \u00een perioada 2002-2006, valoarea patrimoniului regiei, \u00een perioada 2002-2006, cuantumul sumelor \u00eemprumutate, \u00een perioada 2002-2006 \u015fi c\u00e2t din acest \u00eemprumut a fost restituit, p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, veniturile realizate de directorul general, membrii consiliului de administra\u0163ie, directori \u00een perioada 2002-2006, bugetul regiei pe anii 2002-2006 precum \u015fi o copie a raportului anual prezentat secretarului general al Camerei Deputa\u0163ilor de c\u0103tre consiliul de administra\u0163ie cu privire la activitatea regiei \u00een anul precedent \u015fi la programul de activitate pe anul \u00een curs. Cererea a fost formulat\u0103 \u00een contextul secretiz\u0103rii bugetului Regiei Autonome \u201eMonitorul Oficial\u201d \u015fi nu a primit un r\u0103spuns corespunz\u0103tor. Refuzul de a comunica \u00een \u00eentregime informa\u0163iile solicitate a fost atacat de APADOR-CH \u00een instan\u0163\u0103, ac\u0163iunea av\u00e2nd termen de solu\u0163ionare \u00een ianuarie 2007.<\/p>\n

Un alt caz a fost generat de o cerere adresat\u0103 Ministerului Afacerilor Externe prin care s-a solicitat comunicarea num\u0103rului total al consilierilor ministrului afacerilor externe \u015fi al persoanelor care \u201ede\u0163in statutul de consilier al ministrului afacerilor externe\u201d, precum \u015fi numele, cet\u0103\u0163enia, preg\u0103tirea profesional\u0103, data numirii \u015fi, dup\u0103 caz, data eliber\u0103rii din func\u0163ie pentru fiecare consilier al ministrului, totalul sumelor pl\u0103tite precum \u015fi titlul acestora pentru fiecare consilier al ministrului \u015fi dac\u0103 aceste sume au fost pl\u0103tite din bugetul Ministerului Afacerilor Externe sau din alte surse publice, cu indicarea lor. \u00cen r\u0103spunsul primit s-a men\u0163ionat lista unor consilieri, care totu\u015fi nu cuprindea toate persoanele cunoscute ca \u00eendeplinind aceast\u0103 func\u0163ie (de exemplu, domnul Wolfgang Dix, consilier str\u0103in numit prin Hot\u0103r\u00e2rea Guvernului nr.505\/2005). De asemenea, nu se indicau sumele pl\u0103tite de la bugetul statului cu titlul de salariu, exist\u00e2nd doar trimiteri la legisla\u0163ia \u00een baza c\u0103reia s-au stabilit salariile consilierilor. APADOR-CH a formulat pl\u00e2ngere \u00een instan\u0163\u0103 \u00eempotriva r\u0103spunsul incomplet primit, cauza urm\u00e2nd s\u0103 se judece, \u00een ianuarie 2007, de Tribunalul Bucure\u015fti.<\/p>\n

\u00cen 2006, APADOR-CH a ini\u0163iat proceduri de executare (pl\u00e2ngeri \u00een contencios administrativ) \u00eempotriva Prim\u0103riei Municipilui Bucure\u015fti, primarului general Adriean Videanu, a Guvernului Rom\u00e2niei-Secretariatul General al Guvernului, a fostului secretar general Mihai Alexandru Voicu \u015fi a actualului secretar general Radu Stroe.Toate aceste proceduri au avut la baz\u0103 neexecutarea a dou\u0103 hot\u0103r\u00e2ri judec\u0103tore\u015fti definitive \u015fi irevocabile care obligau Prim\u0103ria Municipiului Bucure\u015fti, respetiv Guvernul Rom\u00e2niei – Secretariatul General al Guvernului, s\u0103 comunice informa\u0163ii de interes public (cazurile au fost descrise \u00een sec\u0163iunea anterioar\u0103 \u201eCazuri ini\u0163iate \u00een 2005 \u015fi continuate \u00een 2006).<\/p>\n

\u00cen cazul privind Prim\u0103ria Municipiului Bucure\u015fti \u015fi primarul general Adriean Videanu, \u00een septembrie 2006 APADOR-CH a solicitat instan\u0163ei amendarea primarului general, \u00een calitate de conduc\u0103tor al autorit\u0103\u0163ii publice, cu o sum\u0103 \u00een cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de \u00eent\u00e2rziere a execut\u0103rii deciziei civile nr.258 din 20 februarie 2006 pronun\u0163at\u0103 de Curtea de Apel Bucure\u015fti, respectiv \u00eencep\u00e2nd cu data de 22 februarie \u015fi p\u00e2n\u0103 la data execut\u0103rii. Pe 13 decembrie 2006, Tribunalul Bucure\u015fti a admis \u00een parte pl\u00e2ngerea asocia\u0163iei oblig\u00e2ndu-l pe Adriean Videanu s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 amenda solicitat\u0103 pentru perioada 23 martie 2006-10 octombrie 2006, dar a respins plata de desp\u0103gubiri pentru \u00eent\u00e2rzierea nejustificat\u0103 a execut\u0103rii a unei sentin\u0163e civile. \u00cempotriva acestei sentin\u0163e APADOR-CH a formulat recurs. Pl\u00e2nerea similar\u0103 \u00eendreptat\u0103 \u00eempotriva Guvernului Rom\u00e2niei-Secretariatul General al Guvernului, a fostului secretar general Mihai Alexandru Voicu Radu \u015fi a actualului secretar general Radu Stroe, urmeaz\u0103 a fi judecat\u0103 de Tribunalul Bucure\u015fti \u00een februarie 2007.<\/p>\n

\u00cen februarie 2006, APADOR-CH a formulat o pl\u00e2ngere penal\u0103 \u00eempotriva procurorului general al Parchetului de pe l\u00e2ng\u0103 \u00cenalta Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie, Ilie Boto\u015f, pentru s\u0103v\u00e2r\u015firea infrac\u0163iunilor prev\u0103zute de Legea nr.554\/2004 privind contenciosul administrativ (neexecutarea hot\u0103r\u00e2rilor judec\u0103tore\u015fti definitive \u015fi irevocabile \u015fi dup\u0103 ce conduc\u0103torul unit\u0103\u0163ii a fost amendat de instan\u0163\u0103 pentru nerespectarea termenului de executare) \u015fi art. 246 Cod penal (abuzul \u00een serviciu contra intereselor persoanelor). Pl\u00e2ngerea are leg\u0103tur\u0103 cu neexecutarea integral\u0103 a hot\u0103r\u00e2rii irevocabile prin care Ministerul public a fost obligat s\u0103 comunice asocia\u0163iei informa\u0163ii statistice privind supravegherea persoanelor.<\/p>\n

\u00cen iulie 2006, Parchetul de pe l\u00e2ng\u0103 \u00cenalta Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie a r\u0103spuns asocia\u0163iei c\u0103 pl\u00e2ngerea penal\u0103 formulat\u0103 \u00eempotriva procurorului general a fost clasat\u0103 \u201enecontur\u00e2ndu-se indicii de comitere a unor fapte prev\u0103zute de legea penal\u0103\u201d. \u00cempotriva refuzului v\u0103dit ilegal al Parchetului de a pronun\u0163a o solu\u0163ie procedural\u0103 (de ne\u00eencepere sau de \u00eencepere a urm\u0103ririi penale) cu privire la pl\u00e2ngerea penal\u0103 formulat\u0103 \u00eempotriva fostului procuror general al PICCJ, \u00een septembrie 2006 APADOR-CH a atacat solu\u0163ia \u00een instan\u0163\u0103. \u00cenalta Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie urmez\u0103 s\u0103 judece respectiva cauz\u0103 \u00een ianuarie 2007[5]. De asemenea, asocia\u0163ia a adresat, \u00een octombrie 2007, o sesizare ministrului justi\u0163iei pentru a lua m\u0103surile necesare pentru ca parchetul, aflat sub autoritatea ministrului justiti\u0163iei (\u00een temeiul art. 132, alin 1 din Constitu\u0163ie), s\u0103 \u00eenregistreze \u015fi s\u0103 solu\u0163ioneze pl\u00e2ngerea penal\u0103. O sesizare asem\u0103n\u0103toare a fost adresat\u0103 \u015fi Consiliului Superior al magistraturii. Ministerul Justi\u0163iei a trimis sesizarea Ministerului Public care, \u00een noiembrie 2006, a comunicat asocia\u0163iei c\u0103 se efectueaz\u0103 acte premerg\u0103toare fa\u0163\u0103 de Ilie Boto\u015f pentru infrac\u0163iunile prev\u0103zute de Legea 554\/2004 \u015fi art. 246 din Codul penal.<\/p>\n

III. LIBERTATEA DE EXPRIMARE<\/p>\n

\u00cen cursul anului 2006, APADOR-CH a protestat public \u00eempotriva a dou\u0103 demersuri ale autorit\u0103\u0163ilor rom\u00e2ne prin care s-au adus atingeri dreptului la liber\u0103 exprimare. \u00centr-un prim caz, \u00een februarie 2006, APADOR-CH a protestat \u00eempreun\u0103 cu Agen\u0163ia de Monitorizare a presei \u015fi APPLE cu privire la re\u0163inerea \u015fi cercetarea penal\u0103 a unui ziarist pe motiv c\u0103 de\u0163inea informa\u0163ii clasificate. Comunicatul APADOR-CH a avut urm\u0103torul cuprins:<\/p>\n

\u201eProtest \u00eempotriva re\u0163inerii nelegale a ziaristului Marian G\u00e2rleanu pentru s\u0103v\u00e2r\u015firea unei pretinse infrac\u0163iuni contra siguran\u0163ei statului<\/p>\n

APADOR-CH, Agen\u0163ia de Monitorizare a Presei \u015fi APPLE protesteaz\u0103 \u00eempotriva re\u0163inerii nelegale a ziaristului Marian G\u00e2rleanu, corespondent din Foc\u015fani al cotidianului Rom\u00e2nia Liber\u0103, pentru s\u0103v\u00e2r\u015firea unei pretinse infrac\u0163iuni contra siguran\u0163ei statului.<\/p>\n

\u00cen esen\u0163\u0103, ziaristului i se imput\u0103 de\u0163inerea neautorizata a unor informa\u0163ii militare, despre care ministrul ap\u0103r\u0103rii a declarat c\u0103 \u201c\u2026nu reprezint\u0103 \u00eens\u0103 un pericol pentru armata rom\u00e2n\u0103, pentru c\u0103 sunt informa\u0163ii din trecut, de acum doi ani \u015fi jum\u0103tate, deci nu este o problem\u0103 care s\u0103 pun\u0103 \u00een pericol armata rom\u00e2n\u0103 \u2026\u201d.<\/p>\n

\u00cen primul r\u00e2nd, dac\u0103 informa\u0163iile militare de\u0163inute de ziarist nu prezint\u0103 nici un pericol pentru armat\u0103, astfel cum apreciaz\u0103 \u2013 \u00een deplin\u0103 cuno\u015ftin\u0163\u0103 de cauz\u0103 chiar ministrul ap\u0103r\u0103rii \u2013 ele nu pot fi \u00eencadrate \u00een categoria informa\u0163iilor clasificate, \u00eentruc\u00e2t, potrivit art. 15 din Legea nr. 182\/2002 privind protec\u0163ia informa\u0163iilor clasificate, numai informa\u0163iile prin a c\u0103ror divulgare se prejudiciaz\u0103 siguran\u0163a na\u0163ional\u0103 sau ap\u0103rarea \u0163\u0103rii constituie informa\u0163ii secrete de stat.<\/p>\n

\u00cen al doilea r\u00e2nd, odat\u0103 cu adoptarea Legii nr. 182\/2002 obliga\u0163ia de a proteja informa\u0163iile secrete de stat revine numai \u201epersoanelor autorizate\u201d, nu \u015fi celorlalte persoane. Art. 16 din aceast\u0103 lege prevede expres c\u0103 numai persoanele autorizate care emit, gestioneaz\u0103 sau intr\u0103 \u00een posesia informa\u0163iilor secrete au obliga\u0163ia de a le proteja. \u00centruc\u00e2t jurnali\u015ftii, ca \u015fi publicul, nu intr\u0103 \u00een sfera persoanelor autorizate la care se refer\u0103 articolul 16, rezult\u0103 c\u0103 pentru ace\u015ftia nu mai exist\u0103 obliga\u0163ia de a proteja informa\u0163iile secrete de stat. Schimbarea concep\u0163iei privind titularii obliga\u0163iei de a ap\u0103ra aceste secrete are ca efect \u015fi abrogarea implicit\u0103 a alineatului 4 al articolului 169 din Codul penal, text care instituia obliga\u0163ia oric\u0103rei persoane de a proteja secretele de stat.<\/p>\n

O astfel de sus\u0163inere este c\u00e2t se poate de logic\u0103: odat\u0103 ce o informa\u0163ie a ie\u015fit din sfera secret\u0103 \u2013 fapt \u00eemplinit \u00een momentul \u00een care datele\/informa\u0163iile au intrat \u00een posesia presei \u2013 informa\u0163ia \u00ee\u015fi pierde caracterul secret, iar acesta nu mai poate fi re-ob\u0163inut. De altfel, \u015fi Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului a stabilit c\u0103 \u201einforma\u0163iile privind siguran\u0163a na\u0163ional\u0103, odat\u0103 intrate \u00een spa\u0163iul public, nu mai pot fi interzise, retrase \u015fi nici autorii disemin\u0103rii informa\u0163iei pedepsi\u0163i \u2026\u201d.<\/p>\n

APADOR-CH, Agen\u0163ia de Monitorizare a Presei \u015fi APPLE consider\u0103 c\u0103 privarea de libertate a ziaristului Marian G\u00e2rleanu este complet nejustificat\u0103 \u015fi cer autorit\u0103\u0163ilor competente s\u0103 renun\u0163e la aplicarea alineatului 4 al articolului 169 din Codul penal, at\u00e2t \u00een acest caz, c\u00e2t \u015fi \u00een orice alt\u0103 situa\u0163ie similar\u0103.\u201d<\/p>\n

Al doilea protest, din iunie 2006, a privit condamnarea actualului pre\u015fedinte al Consiliului Na\u0163ional al Audiovizualului la plata unor daune morale \u00een cuantum exorbitant, pentru un articol publicat \u00een perioada \u00een care era jurnalist. Comunicatul APADOR-CH a avut urm\u0103torul cuprins:<\/p>\n

\u201eAPADOR-CH protesteaz\u0103 \u00eempotriva recentei oblig\u0103ri a ziaristului RALU FILIP la plata de daune morale \u00een cuantum de 90.000 de RON (900.000.000 de lei vechi) pentru publicarea unor afirma\u0163ii \u015fi opinii ce au rezultat din ancheta jurnalistic\u0103 pe care a efectuat-o \u00eentr-o chestiune de interes public, privind conduita persoanelor care ocup\u0103 importante func\u0163ii publice.<\/p>\n

Obligarea jurnalistului la plata unei sume exorbitante este o sanc\u0163iune v\u0103dit dispropor\u0163ionat\u0103 \u015fi are ca efect direct restr\u00e2ngerea p\u00e2n\u0103 la anulare a libert\u0103\u0163ii de exprimare. Oricine ar dori s\u0103 ini\u0163iteze o dezbatere cu privire la chestiuni de interes public, \u00een special presa, este intimidat \u015fi descurajat prin astfel de m\u0103suri dispuse de instan\u0163\u0103.<\/p>\n

Prin stabilirea daunelor morale, instan\u0163a nu trebuie s\u0103-l pedepseasc\u0103 pe ziarist, ci numai s\u0103 acorde desp\u0103gubiri care s\u0103 compenseze \u00een mod adecvat \u015fi propor\u0163ional prejudiciul moral suferit. Trebuie s\u0103 existe garan\u0163ii reale, efective \u00een lege \u015fi la nivelul instan\u0163elor \u00eempotriva acord\u0103rii unor desp\u0103gubiri dispropor\u0163ionate.<\/p>\n

Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului a subliniat \u00een mai multe hot\u0103r\u00e2ri c\u0103 esen\u0163a societatii democratice este discutarea libera, neinhibata, in spatiul public a oricarei chestiuni de interes public. Iar aplicarea unor sanctiuni disproportionate, chiar in cazul in care ar exista o culpa a ziaristului, constituie o incalcare distincta a Articolului 10 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, intrucat ele au un efect intimidant, inhibant, care anuleaza posibilitatea dezbaterii libere specifice societatii democratice.\u201d<\/p>\n

Tot \u00een 2006, APADOR-CH a sus\u0163inut \u015fi cazul jurnalistului const\u0103n\u0163ean Cristian Anton, chemat \u00een judecat\u0103 de primarul municipiului Constan\u0163a, Radu Maz\u0103re. Acesta din urm\u0103 a cerut condamnarea ziaristului la plata de desp\u0103gubiri morale \u00een valoare de un miliard cinci sute de milioane de lei vechi, pentru pretinsa atingere adus\u0103 reputa\u0163iei sale printr-un articol publicat la data de 24 noiembrie 2005 \u00een ziarul Replica de Constan\u0163a. In articolul respectiv, publicat sub titlul \u201eT\u00eern\u0103cop zice c\u0103 e s\u0103pat de grupuri de interese\u201d, Cristian Anton a prezentat informa\u0163iile ob\u0163inute \u00een urma discu\u0163iei cu un procuror al Departamentului Na\u0163ional Anticorup\u0163ie (DNA) privind activitatea DNA la Constan\u0163a. Articolul trecea \u00een revist\u0103 dificult\u0103\u0163ile cu care se confrunt\u0103 DNA, cum ar fi lipsa de personal \u015fi presiunile politice \u015fi, \u00een final, prezenta opinia exprimat\u0103 de procuror cu privire la pretinsele abuzuri s\u0103v\u00e2r\u015fite de DNA la adresa lui Radu Maz\u0103re. Cu privire la acest aspect, ziaristul a consemnat opinia procurorului potrivit c\u00e3reia nu s-ar fi s\u0103v\u00e2r\u015fit abuzuri \u00eempotriva primarului; din contr\u0103, acesta a putut pleca nestingherit din \u0163ar\u0103, nefiind luat\u0103 nicio m\u0103sur\u0103 \u00eempotriva sa. Procurorul a amintit c\u0103 \u201enu este exclus\u0103 posibilitatea\u201d ca o astfel de m\u0103sur\u0103 s\u00e3 fie luat\u0103 \u201e\u00een func\u0163ie de rezultatele anchetei\u201d. In cadrul aceluia\u015fi proces, dl. Maz\u00e3re ceruse \u015fi condamnarea la plata de desp\u0103gubiri a procurorului F.T. \u00een solidar cu Departamentul Na\u0163ional Anticorup\u0163ie. APADOR-CH a asigurat reprezentarea ziaristului \u00een fa\u0163a Judec\u0103toriei Sectorului 1 Bucure\u015fti. Acest\u0103 instan\u0163\u0103 a dat dreptate jurnalistului Cristian Anton, resping\u00e2nd ambele cereri ale d-lui Maz\u00e3re, printr-o sentin\u0163\u0103 pronun\u0163at\u0103 pe 15 decembrie 2006. Instan\u0163a a constatat c\u0103 nu a fost contestat faptul c\u00e3 dl. Maz\u0103re este cercetat de DNA, c\u0103 afirma\u0163ia referitoare la eventualitatea lu\u0103rii unor m\u0103suri \u00een cursul cercet\u0103rilor exprima o pur\u0103 supozi\u0163ie, aceasta depinz\u00e2nd de rezultatul cercet\u0103rilor, \u015fi c\u0103 jurnalistul nu a f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 reia o discu\u0163ie purtat\u0103 cu un procuror referitor la activitatea DNA \u015fi la cazurile importante de care se ocupa acest departament, \u00een limitele libert\u0103\u0163ii de exprimare cu privire la un subiect de interes public \u015fi cu privire la o personalitate public\u0103 \u2013 om politic, care, ca ocupant al unei func\u0163ii reprezentative, trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een aten\u0163ia publicului \u015fi a celor care l-au ales. \u201eDac\u0103 nu ar fi a\u015fa exercitarea democra\u0163iei s-ar goli de con\u0163inut\u201d, a considerat instan\u0163a. P\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului 2006, primarul Radu Maz\u0103re nu exercitase vreo cale de atac \u00een acest caz.<\/p>\n

IV. DETEN\u0162IA, REEDUCAREA \u015eI REINTEGRAREA SOCIAL\u0102 A PERSOANELOR AFLATE \u00ceN EXECUTAREA UNOR PEDEPSE PRIVATIVE DE LIBERTATE<\/p>\n

1. Cadrul legal<\/p>\n

1.1. Regimul execut\u0103rii pedepselor<\/p>\n

Adoptarea \u015fi intrarea \u00een vigoare a Legii nr. 275\/2006 privind regimul execut\u0103rii pedepselor privative de libertate reprezint\u0103 cea mai important\u0103 m\u0103sur\u0103 de dup\u0103 1989 \u00een direc\u0163ia alinierii la standardele europene \u00een materie de penitenciare. Noua lege reglementeaz\u0103 chestiuni esen\u0163iale precum: prezen\u0163a permanent\u0103, \u00een fiecare penitenciar, a unui judec\u0103tor delegat cu executarea pedepselor, care exercit\u0103 un control impar\u0163ial, din afara sistemului penitenciar, asupra modului \u00een care sunt tratate persoanele aflate \u00een deten\u0163ie; clasificarea de\u0163inu\u0163ilor pe categorii de regim de deten\u0163ie (de maxim\u0103 siguran\u0163\u0103, \u00eenchis, semi-deschis \u015fi deschis) cu definirea clar\u0103 a condi\u0163iilor pentru fiecare \u00een parte, inclusiv pentru trecerea dintr-un regim \u00eentr-altul; \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea asisten\u0163ei medicale acordate persoanelor private de libertate prin obligarea medicilor \u015fi asisten\u0163ilor de a se ocupa numai de acestea, nu \u015fi de cadre; eliminarea sanc\u0163iunii disciplinare a regimului restrictiv (sanc\u0163iunea cea mai grav\u0103 ce se putea aplica pe o durat\u0103 \u00eentre trei luni \u015fi un an, \u00een condi\u0163ii dure de deten\u0163ie); renun\u0163area la \u201cuniform\u0103\u201d, \u0163inut\u0103 nu numai degradant\u0103 ci \u015fi, de multe ori, insalubr\u0103; renun\u0163area la obliga\u0163ia de\u0163inu\u0163ilor de a munci \u015fi, implicit, la san\u0163ionarea disciplinar\u0103 a acestora \u00een caz de refuz etc.<\/p>\n

De\u015fi legea a intrat \u00een vigoare abia \u00een noiembrie 2006, iar regulamentul de aplicare, trei luni mai t\u00e2rziu, APADOR-CH a putut constata primele efecte benefice chiar din decembrie 2006 (desemnarea judec\u0103torilor delega\u0163i cu executarea pedepselor, activitate sus\u0163inut\u0103 a comisiilor de clasificare a de\u0163inu\u0163ilor). Unele lucruri sunt \u00eenc\u0103 imprecise (de pild\u0103, rolul concret al judec\u0103torului delegat, accesul de\u0163inu\u0163ilor la acesta, puterea deciziilor sale) iar APADOR-CH va urm\u0103ri cu aten\u0163ie dac\u0103 \u015fi cum vor fi clarificate. Este \u00eens\u0103 evident c\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 aceste modific\u0103ri substan\u0163iale ale cadrului legal este absolut necesar s\u0103 se continue eforturile pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea condi\u0163iilor materiale de deten\u0163ie (cazare, hran\u0103, activit\u0103\u0163i socio-educative, preg\u0103tirea pentru reinser\u0163ia \u00een societate dup\u0103 liberare).<\/p>\n

1.2. Cadrul legal al asisten\u0163ei medicale \u00een locurile de deten\u0163ie<\/p>\n

Date fiind numeroasele pl\u00e2ngeri ale de\u0163inu\u0163ilor cu privire la cantitatea \u015fi calitatea medicamentelor administrate \u00een sistemul penitenciar, precum \u015fi la lipsa tratamentului medical adecvat, APADOR-CH a cerut constant ANP, \u00een cursul anului 2006 ca medicii de penitenciar s\u0103 se ocupe exclusiv de de\u0163inu\u0163i. Personalul de penitenciar ar trebui s\u0103 poat\u0103 solicita asisten\u0163a medicilor de penitenciar numai \u00een situa\u0163ii de urgen\u0163\u0103. Si \u00een cursul anului 2006 din statisticile cu cheltuielile pe medicamente, a rezultat c\u0103 angaja\u0163i ANP consum\u0103 o parte consisten\u0163\u0103 a resurselor Casei OPSNAJ, de\u015fi num\u0103rul angaja\u0163ilor din sistemul ANP este mult inferior celui al de\u0163inu\u0163ilor.<\/p>\n

Prin Legea nr. 95\/2006 privind reforma \u00een domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii s-a \u00eenfiin\u0163at Fondul na\u0163ional unic de asigur\u0103ri sociale de s\u0103n\u0103tate prev\u0103z\u00e2ndu-se, \u00een perspectiv\u0103, \u201ereorganizarea\u201d Casei de asigur\u0103ri de s\u0103n\u0103tate speciale pentru armat\u0103, poli\u0163ie, penitenciare, servicii secrete \u015fi magistra\u0163i (Casa OPSNAJ) \u015fi administrarea fondului unic exclusiv de c\u0103tre Casa Na\u0163ional\u0103 de Asigur\u0103ri de S\u0103n\u0103tate \u015fi casele jude\u0163ene. APADOR-CH a solicitat, de altfel, \u00een repetate r\u00e2nduri desfiin\u0163are Casei OPSNAJ \u015fi transferarea tuturor beneficiarilor la Casa Na\u0163ional\u0103 a Asigur\u0103rilor de S\u0103n\u0103tate.<\/p>\n

In septembrie 2006, APADOR-CH \u015fi-a exprimat punctul de vedere asupra Proiectului de Ordin propus de Ministerul Justi\u0163iei pentru reglementarea asisten\u0163ei medicale \u00een sistemul penitenciar remarc\u00e2nd c\u0103 este binevenit pentru c\u0103 reglementeaz\u0103, \u00een mare parte, o serie de aspecte criticate de APADOR-CH de-a lungul anilor. Se eviden\u0163iaz\u0103 \u00een mod deosebit obliga\u0163ia personalului medical de a se ocupa exclusiv de persoanele private de libertate, aducerea celor care intr\u0103 \u00een refuz de hran\u0103 \u00een infirmerii \u015fi introducerea prezervativelor \u00een vederea prevenirii infect\u0103rii cu HIV.<\/p>\n

Cu toate acestea, proiectul con\u0163inea \u015fi unele prevederi insuficiente sau neclar formulate, pe care APADOR-CH le-a sesizat \u015fi transmis autorului propunerii \u00een 27 septembrie 2006. Acestea priveau, \u00een principal, dispozi\u0163iile care reglementau fi\u015fa medical\u0103 a persoanelor de\u0163inute, expertiza medico-legal\u0103 (autopsia) \u00een caz de deces \u00een penitenciar, dreptul de acces la dosarul medical pentru rudele persoanei decedate, avocatul lor sau organiza\u0163iile neguvernamentale activ\u00e2nd \u00een domeniul drepturilor omului. Asocia\u0163ia a solicitat, de asemenea, eliminarea din proiect a dispozi\u0163iilor care priveau pe de\u0163inu\u0163ii care \u015fi-ar crea \u00een mod voit starea de boal\u0103 \u2013 fapt apreciat exclusiv de medicul de penitenciar \u2013 \u015fi care ar trebui s\u0103 suporte costurile actelor medicale.<\/p>\n

Ulterior, Ministerul Justi\u0163iei a operat doar anumite modific\u0103ri, \u00een sensul celor semnalate de Asocia\u0163ie. Sugestiile APADOR-CH privind consemnarea \u00een fi\u015fa medical\u0103 a declara\u0163iilor persoanei aflate \u00een deten\u0163ie precum \u015fi cele privind renun\u0163area la dispozi\u0163iile care reglementeaz\u0103 boala autoprovocat\u0103 r\u0103m\u0103seser\u0103 f\u0103r\u0103 ecou, astfel \u00eenc\u00e2t Asocia\u0163ia a revenit pe l\u00e2ng\u0103 Ministerul Justi\u0163iei cu un memoriu suplimentar, la 1 noiembrie 2006. P\u00e2n\u0103 la finanlul anului 2006 ordinul nu a fost \u00eens\u0103 adoptat.<\/p>\n

1.3. Problema asisten\u0163ei religioase \u00een penitenciare<\/p>\n

\u00cen Rom\u00e2nia, asisten\u0163a religioas\u0103 \u00een penitenciare era reglementat\u0103 p\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd de un protocol \u00eencheiat \u00eentre Ministerul Justi\u0163iei \u015fi Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103 \u00een 1993, revizuit \u00een 1997 Pe baza protocolului \u00eencheiat de cele dou\u0103 institu\u0163ii, \u00een fiecare penitenciar exista un Birou de asisten\u0163\u0103 religioas\u0103 condus de un preot capelan, care era \u015fi consilierul pe probleme spirituale al directorului de penitenciar, av\u00e2nd diverse competen\u0163e care nu au leg\u0103tur\u0103 cu serviciul religios, \u00eentre care \u015fi cea de a \u00eentocmi \u015fi actualiza permanent eviden\u0163a privind confesiunea de\u0163inu\u0163ilor, de a face parte din comisia de liberare condi\u0163ionat\u0103 sau de a da aviz la numirea responsabililor de camer\u0103. De altfel, practica asisten\u0163ei religioase \u00een penitenciare a fost \u00een mod repetat criticat\u0103 ca fiind monopol al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, de natur\u0103 s\u0103 \u00eengr\u0103deasc\u0103 libertatea religioas\u0103 a de\u0163inu\u0163ilor de alte confesiuni dec\u00e2t cea ortodox\u0103 (a se vedea raportul anual APADOR-CH pe 2005).<\/p>\n

In urma deciziei Consiliul Na\u0163ional pentru Combaterea Discrimin\u0103rii (CNCD) nr. 202 din 2 august 2005, cu privire la caracterul discriminatoriu al actelor normative \u015fi regulamentului de ordine interioar\u0103 care guvernau asisten\u0163a religioas\u0103 \u00een penitenciare (decizie adoptat\u0103 \u00een urma unei sesiz\u0103ri venite din partea APADOR-CH), asocia\u0163iea a solicitat Ministerului Justi\u0163iei s\u0103 emit\u0103 un ordin prin care s\u0103 denun\u0163e protocolul existent cu Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103, \u00eenlocuindu-l cu un regulament privind asisten\u0163a religioas\u0103 \u00een penitenciare care s\u0103 exclud\u0103 orice tratament discriminatoriu. APADOR-CH a elaborat \u015fi o propunere de act normativ, \u00een acest sens (un proiect de ordin al ministrului Justi\u0163iei). \u00cen esen\u0163\u0103, propunerea viza denun\u0163area de c\u0103tre minister a protocolului \u015fi o reglementare a asisten\u0163ei religioase \u00een penitenciare fundamentat\u0103 pe tratamentul echitabil al tuturor confesiunilor religioase, indiferent c\u0103 este vorba de cea majoritar\u0103 sau de confesiuni minoritare.<\/p>\n

Prin Ordinul Ministrului Justi\u0163iei nr. 610 din 17 februarie 2006, publicat \u00een Monitorul Oficial nr. 326 din 11 aprilie 2006, s-a adoptat noul Regulament privind asisten\u0163a religioas\u0103 \u00een locurile de deten\u0163ie. In dispozi\u0163iile noului regulament se reg\u0103sesc, \u00een general, propunerile APADOR-CH. Astfel, persoanele de\u0163inute beneficiaz\u0103 de asisten\u0163\u0103 religioas\u0103 la cerere. Nimeni nu poate fi obligat s\u0103 \u00ee\u015fi declare confesiunea religioas\u0103 la intrarea \u00een penitenciar \u015fi nici pe parcursul execut\u0103rii pedepsei privative de libertate. Accesul \u00een penitenciar al preo\u0163ilor sau slujitorilor oric\u0103rui cult \u015fi\/sau al reprezentan\u0163ilor asocia\u0163iilor religioase, pentru activit\u0103\u0163i care \u0163in de asisten\u0163a religioas\u0103, este permis chiar dac\u0103 nu exist\u0103 cereri exprese din partea persoanelor de\u0163inute.<\/p>\n

Totu\u015fi, ordinul nr. 610\/17.02.2006 nu a denun\u0163at protocolul \u00eentre Ministerul Justi\u0163iei \u015fi Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103, astfel c\u0103 structura existent\u0103 \u00een cadrul Administra\u0163iei Na\u0163ionale a Penitenciarelor, cuprinz\u00e2nd birourile de asisten\u0163\u0103 religioas\u0103, a r\u0103mas \u00een vigoare. Este adev\u0103rat \u00eens\u0103 c\u0103, \u00een virtutea noii legi a execut\u0103rii pedepselor, nr. 275\/2006, \u015fi a noului regulament privind asisten\u0163a religioas\u0103 preo\u0163ii capelani au pierdut din atribu\u0163iile care nu aveau nici un fel de leg\u0103tur\u0103 cu activitatea religioas\u0103 \u015fi nu mai pot interveni \u00een leg\u0103tur\u0103 cu activitatea \u00een locurile de deten\u0163ie a altor culte.<\/p>\n

Cu toate acestea, APADOR-CH a fost sesizat\u0103, \u00een cursul anului 2006, de c\u0103tre Organiza\u0163ia Religioas\u0103 Martorii lui Iehova \u00een leg\u0103tur\u0103 cu mai multe cazuri (Penitenciarele Tulcea \u015fi Gherla) \u00een care reprezentan\u0163ii cultului respectiv au avut dificult\u0103\u0163i \u00een a primi aprobarea pentru accesul \u00een locurile de deten\u0163ie. APADOR-CH a acordat asisten\u0163\u0103 ORMI, care a ob\u0163inut, \u00een cele din urm\u0103, accesul \u00een respectivele locuri de deten\u0163ie, potrivit Regulamentului privind asisten\u0163a religioas\u0103.<\/p>\n

2. Condi\u0163ii de deten\u0163ie \u00een sistemul penitenciar din Rom\u00e2nia<\/p>\n

\u00cen 2006, APADOR-CH a efectuat cinci vizite \u00een penitenciare dup\u0103 cum urmeaz\u0103: penitenciarele M\u0103rgineni (29 martie), Slobozia (29 iunie), Aiud (12 decembrie), Gherla (13 decembrie) \u015fi Baia Mare (14 decembrie). \u00cen plus, reprezentan\u0163ii asocia\u0163iei s-au deplasat la Slobozia pentru a discuta cu Cristian-Marius Maca\u015foi al c\u0103rui caz este prezentat separat.<\/p>\n

2.1. Supra-aglomerarea \u015fi condi\u0163iile improprii ale spa\u0163iilor de deten\u0163ie<\/p>\n

Potrivit criteriului aplicat \u00een sistemul penitenciar rom\u00e2nesc (6 m3 aer\/de\u0163inut), supra-aglomerarea \u015fi-a continuat tendin\u0163a lent\u0103 de sc\u0103dere. Dar dac\u0103 raportarea se face conform recomand\u0103rilor Comitetului pentru Prevenirea Torturii din cadrul Consiliului Europei \u2013 CPT (4 m2 \u015fi 8 m3 de aer pentru fiecare de\u0163inut) problema suprapopul\u0103rii penitenciarelor continu\u0103 s\u0103 fie grav\u0103. Cu alte cuvinte, Rom\u00e2nia este \u00eenc\u0103 departe de standardele europene \u00een materie.<\/p>\n

Astfel, la M\u0103rgineni \u015fi Slobozia, efectivele de persoane de\u0163inute dep\u0103\u015feau cu aproximativ 200 sau 300 capacitatea de de\u0163inere a unit\u0103\u0163ilor, socotit\u0103 potrivit standardului Administra\u0163iei Na\u0163ionale a Penitenciarelor. Dac\u0103 se iau \u00een considerare recomand\u0103rile CPT, atunci, \u015fi la Slobozia \u015fi la M\u0103rgineni, se \u00eenregistreaz\u0103 o suprapopulare de ordinul a 230%. Situa\u0163ia este mai pu\u0163in grav\u0103 la Aiud sau la Baia Mare, iar Penitenciarul Gherla este singurul, dintre cele vizitate, \u00een care, teoretic, pa baza datelor comunicate, nu se poate vorbi de suprapopulare. Totu\u015fi, \u00een toate penitenciarele vizitate, inclusiv la Gherla, men\u0163inerea \u00een interiorul camerelor de deten\u0163ie a unui num\u0103r de zeci sau chiar sute de paturi metalice supraetajate neutilizate, face ca, \u00een realitate, spa\u0163iul disponibil pentru de\u0163inu\u0163i s\u0103 fie mult mai mic. Asocia\u0163ia a recomandat demontarea \u015fi scoaterea din camere a paturilor nefolosite care exced capacit\u0103\u0163ii de cazare a unit\u0103\u0163ii.<\/p>\n

Dup\u0103 cum a semnalat \u00een repetate r\u00e2nduri anterior, asocia\u0163ia a continuat \u015fi \u00een 2006 s\u0103 atrag\u0103 aten\u0163ia asupra faptului c\u0103 supraaglomerarea are efecte negative asupra tuturor p\u0103r\u0163ilor direct sau indirect implicate. Datorit\u0103 faptului c\u0103 sunt prea mul\u0163i de\u0163inu\u0163i \u015fi prea pu\u0163ine cadre, majoritatea de\u0163inu\u0163ilor stau \u00een camere 23 de ore din 24, f\u0103r\u0103 nici o activitate util\u0103. G\u0103sirea de locuri de munc\u0103 pentru at\u00e2\u0163ia de\u0163inu\u0163i este foarte dificil\u0103. Cam o treime din cei ap\u0163i de munc\u0103 au de lucru, dar \u00een general este vorba de munci sezoniere. Num\u0103rul mare de de\u0163inu\u0163i din fiecare camer\u0103 \u00eentre\u0163ine o atmosfer\u0103 tensionat\u0103 care, de multe ori, degenereaz\u0103 \u00een conflicte \u00eentre ei. Asisten\u0163a medical\u0103 este complet nesatisf\u0103c\u0103toare. Doi-trei medici generali\u015fti nu pot face fa\u0163\u0103 sutelor de de\u0163inu\u0163i (consultarea unui de\u0163inut dureaz\u0103 maximum 5-6 minute, evident insuficiente), cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t doctorii respectivi sunt \u015fi medici de familie pentru cadre \u015fi familiile lor, c\u0103rora le sunt rezervate cam o or\u0103 pe zi din programul de 7 ore. Camerele de deten\u0163ie (cele modernizate) sunt, \u00een general dotate cu c\u00e2te un grup sanitar format din du\u015f, chiuvet\u0103 \u015fi WC. \u00cen condi\u0163ii de supraaglomerare (20, 30 sau chiar 40 de de\u0163inu\u0163i pe camer\u0103) este, practic, imposibil de men\u0163inut igiena personal\u0103 la standarde acceptabile. Se mai adaug\u0103 \u015fi starea de umilin\u0163\u0103 datorat\u0103 absen\u0163ei unei protec\u0163ii minime a intimit\u0103\u0163ii. In plus, hrana de\u0163inu\u0163ilor este proast\u0103 \u015fi cantitativ \u015fi calitativ. Iar cu c\u00e2t sunt mai mul\u0163i de\u0163inu\u0163i, cu at\u00e2t sunt mai greu de hr\u0103nit \u00een mod acceptabil.<\/p>\n

\u00cen opinia APADOR-CH, problema supraaglomer\u0103rii poate fi rezolvat\u0103 numai dac\u0103 se modific\u0103 substan\u0163ial legea penal\u0103, una din cele mai severe din Europa, \u00een principal sub aspectul alternativelor la \u00eencarcerare; s-ar schimba mentalitatea \u00eentregului sistem judiciar cu privire la natura sanc\u0163iunilor \u00een cazul unor fapte ce prezint\u0103 pericol social redus (\u00een momentul de fa\u0163\u0103, cam jum\u0103tate din num\u0103rul total de de\u0163inu\u0163i sunt condamna\u0163i pentru furt, valoarea pagubelor fiind de multe ori foarte mic\u0103); s-ar m\u0103ri semnificativ bugetul ANP \u015fi ar cre\u015fte gradul de autonomie al administra\u0163iei fiec\u0103rui loc de de\u0163inere.<\/p>\n

In privin\u0163a condi\u0163iilor materiale pe care le ofer\u0103 spa\u0163iile de deten\u0163ie acestea sunt de cele mai multe ori critice. De exemplu, la Aiud, \u00een camera 329, de mici dimensiuni, erau caza\u0163i cinci minori \u00een trei paturi supraetajate. Grupul sanitar nu era izolat, WC-ul nu func\u0163iona, camera era foarte murdar\u0103, saltele \u015fi p\u0103turile erau rupte \u015fi murdare, nu exista lenjerie de pat. Minorii au dreptul la du\u015f o singur\u0103 dat\u0103 pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, timp de 5 minute. Dezinteresul func\u0163ionarilor penitenciarului Aiud fa\u0163\u0103 de de\u0163inu\u0163ii minori caza\u0163i aici este \u00eens\u0103 ilustrat \u00een modul cel mai clar prin lipsa geamurilor la ferestrele camerei de deten\u0163ie. Astfel, camera 329 (ca \u015fi 340, de altfel) nu avea geamuri la fereastr\u0103, \u00een condi\u0163iile \u00een care afar\u0103 se \u00eenregistrau temperaturi negative iar copiii erau \u00eembr\u0103ca\u0163i \u00een haine sub\u0163iri \u015fi uzate. La camera 340 de\u0163inu\u0163ii majori din aceast\u0103 camer\u0103 era lipit\u0103 o folie de plastic care evident, nu putea asigura izolarea termic\u0103 necesar\u0103.<\/p>\n

2.2. Starea de s\u0103n\u0103tate a persoanelor de\u0163inute \u015fi asisten\u0163a medical\u0103<\/p>\n

Mul\u0163i de\u0163inu\u0163i din penitenciarele vizitate de asocia\u0163ie \u00een 2006 s-au pl\u00e2ns c\u0103 nu sunt sco\u015fi la cabinet, respectiv c\u0103 nu li se acord\u0103 aten\u0163ie din partea medicilor \u015fi nu li se dau medicamente.<\/p>\n

Dac\u0103 la Penitenciarele M\u0103rgineni \u015fi Gherla, patru medici asigurau asisten\u0163a medical\u0103 pentru aproape 1200 de persoane de\u0163inute, \u00een primul caz \u015fi aproape 1400 \u00een cel de-al doilea (la Gherla, din cei cinci medici, numai patru acordau asisten\u0163\u0103 de\u0163inu\u0163ilor), iar la Slobozia doi medici se ocupau de cei aproximativ 600 de de\u0163inu\u0163i, la Aiud \u015fi Baia Mare situa\u0163ia era \u015fi mai critic\u0103: din cei doi medici angaja\u0163i la Penitenciarul Baia Mare, unul era \u00een concediu medical de o lung\u0103 perioad\u0103 de timp \u015fi pe o durat\u0103 neprecizat\u0103, astfel c\u0103, \u00een realitate, un singur medic se ocupa de cei aproximativ 600 de de\u0163inu\u0163i. La Aiud, doi medici se ocupau de cei 950 de de\u0163inu\u0163i. Mai mult, la Slobozia, la momentul vizitei, nici unul dintre cei doi medici generali\u015fti nu era prezent la cabinetului medical, de\u015fi potrivit programului afi\u015fat unul dintre ei ar fi trebuit s\u0103 fie de serviciu.<\/p>\n

Doctorii din penitenciarele vizitate \u00een 2006 erau \u015fi “medici de familie” pentru cadre \u015fi al\u0163i beneficiari ai Casei OPSNAJ (uneori \u2013 la Gherla, de exemplu \u2013 medicul-\u015fef av\u00e2nd competen\u0163\u0103 exclusiv\u0103 asupra cadrelor), \u00een condi\u0163iile \u00een care \u015fi a\u015fa personalul medical este insuficient. Aceast\u0103 problem\u0103 ar trebui s\u0103 fie rezolvat\u0103 prin adoptarea ordinului privind asisten\u0163a medical\u0103 \u00een penitenciare. In prezent, s-a men\u0163ionat existen\u0163a unui ordin al Administra\u0163iei Na\u0163ionale a Penitenciarelor din ianuarie 2006 care prevede obliga\u0163ia personalului medical din penitenciar de a se ocupa cu prec\u0103dere de de\u0163inu\u0163i. Or, o asemenea dispozi\u0163ie nu introduce un criteriu clar pentru \u00eemp\u0103r\u0163irea activit\u0103\u0163ii medicului de penitenciar \u00eentre de\u0163inu\u0163i \u015fi cadre.<\/p>\n

Confruntat\u0103 cu problema insuficien\u0163ei asisten\u0163ei medicale, administra\u0163ia penitenciarului Baia Mare, de pild\u0103, a g\u0103sit solu\u0163ia deta\u015f\u0103rii unuia din medicii de la Gherla. Totu\u015fi, \u00een condi\u0163iile \u00een care personalul medical este, oricum, insuficient, \u00een \u00eentreaga re\u0163ea de penitenciare, solu\u0163ia deta\u015f\u0103rilor nu poate rezolva problema, fiind necesar\u0103 suplimentarea posturilor de medici \u015fi asisten\u0163i.<\/p>\n

Si \u00een cursul anului 2006, multe penitenciare s-au confruntat cu refuzul farmaciilor de a le mai livra medicamente din cauza \u00eent\u00e2rzierilor mari la plat\u0103. Aceasta a f\u0103cut ca de\u0163inu\u0163ii, \u00een primul r\u00e2nd cei s\u0103raci sau nec\u0103uta\u0163i, s\u0103 fie priva\u0163i de medicamente.<\/p>\n

La Penitenciarul Aiud, potrivit spuselor medicului-\u015fef, din cauza nealoc\u0103rii resurselor financiare necesare de c\u0103tre Casa OPSNAJ \u00een primele 6 luni ale anului 2006 majoritatea de\u0163inu\u0163ilor au r\u0103mas f\u0103r\u0103 tratament pentru lungi perioade de timp, care s-au \u00eentins p\u00e2n\u0103 la c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. Efectele negative ale \u00eentreruperilor de tratament s-au resim\u0163it mai ales \u00een cazul bolnavilor epileptici \u015fi a celor cu boli cardio-vasculare (peste 100 de bolnavi \u00een eviden\u0163\u0103). De altfel, cele mai frecvente boli cronice \u00een Penitenciarul Aiud sunt bolile cardio-vasculare \u015fi tulbur\u0103rile psihice.<\/p>\n

La Gherla, potrivit responsabililor cabinetului medical, din cauza nealoc\u0103rii resurselor financiare necesare de c\u0103tre Casa OPSNAJ, de\u0163inu\u0163ii r\u0103m\u00e2n frecvent f\u0103r\u0103 tratament. Fondurile alocate se termin\u0103, de regul\u0103, \u00eenainte de data de 10 a fiec\u0103rei luni \u015fi sunt consumate, \u00een cea mai mare parte, de Spitalul Militar Cluj. Penitenciarul Gherla are contract cu o singur\u0103 farmacie furnizoare.<\/p>\n

La Aiud, potrivit responsabililor punctului farmaceutic, numai 70% din medicamentele disponibile sunt distribuite de\u0163inu\u0163ilor, iar restul, cadrelor, care apeleaz\u0103 la punctul farmaceutic \u00een special pentru medicamentele necompensate. Punctul farmaceutic de la Gherla dispune de medicamentele necesare asigur\u0103rii urgen\u0163elor at\u00e2t pentru de\u0163inu\u0163i c\u00e2t \u015fi pentru cadre. 82% din medicamentele disponibile sunt distribuite de\u0163inu\u0163ilor, iar restul, cadrelor. Din datele oferite de serviciul financiar, \u00een 2006 cheltuielile pe medicamentele pentru de\u0163inu\u0163i s-au ridicat la 76.430 RON iar cele pentru cadre, la 16.430 RON, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 aproape 18% din totalul cheltuielilor pentru medicamente au fost destinate acoperirii nevoilor cadrelor.<\/p>\n

Asocia\u0163ia a considerat inacceptabil ca p\u00e2n\u0103 la o treime din medicamentele disponibile \u00een punctul farmaceutic, \u015fi a\u015fa deficitar, s\u0103 ajung\u0103 la cadre, care au posibilitatea s\u0103 \u00ee\u015fi acopere necesarul de medicamente din orice farmacie, \u00een vreme de de\u0163inu\u0163ii depind exclusiv de penitenciar. In consecin\u0163\u0103, asocia\u0163ia a solicitat ca punctul farmaceutic s\u0103 distribuie medicamentele achizi\u0163ionate din bugetul penitenciarului numai persoanelor aflate \u00een deten\u0163ie, eventual cu excep\u0163ia situa\u0163iilor de urgen\u0163\u0103, \u00een care se pot acorda \u015fi cadrelor.<\/p>\n

Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, la Slobozia, statistica prezentat\u0103 de conducerea penitenciarului arat\u0103 c\u0103 pe semestrul I din 2006 cheltuielile pe medicamentele pentru cadre dep\u0103\u015feau cu 13 % pe cele cu medicamentele destinate de\u0163inu\u0163ilor (21.235 RON pentru cadre fa\u0163\u0103 de 18.722 RON cheltui\u0163i pentru de\u0163inu\u0163i). Dispropor\u0163ia este cu at\u00e2t mai greu de acceptat cu c\u00e2t num\u0103rul cadrelor este mult mai mic dec\u00e2t cel al persoanelor de\u0163inute<\/p>\n

O problem\u0103 aproape general\u0103 a asisten\u0163ei medicale \u00een penitenciare este catalogarea unor de\u0163inu\u0163i ca “simulan\u0163i”, cu consecin\u0163a ignor\u0103rii lor de c\u0103tre medici \u015fi asisten\u0163i, indiferent de simptomele reclamate. APADOR-CH nu neag\u0103 c\u0103 exist\u0103 de\u0163inu\u0163i care simuleaz\u0103 diverse boli pentru a fi transfera\u0163i la infirmerii sau la spitale, unde condi\u0163iile sunt mai bune. Exist\u0103 \u00eens\u0103 riscul ca \u015fi “simulan\u0163ii” s\u0103 se \u00eemboln\u0103veasc\u0103 \u00een mod real. Prin urmare asocia\u0163ia a cerut constant renun\u0163area la aceste etichete (exist\u0103 cazuri \u00een care chiar scrie “simulant” pe fi\u015fa medical\u0103) \u015fi consultarea con\u015ftiincioas\u0103 a fiec\u0103rui de\u0163inut care se prezint\u0103 la cabinet.<\/p>\n

O alt\u0103 problem\u0103 general valabil\u0103 este lipsa de implicare real\u0103 a cadrelor medicale \u00een supravegherea \u015fi remedierea caren\u0163elor privind condi\u0163iile igienico-sanitare din locurile de de\u0163inere, precum \u015fi calitatea hranei servite de\u0163inu\u0163ilor. Cazarmamentul (saltele, p\u0103turi, cearceafuri etc.) este aproape totdeauna neigienic, dat fiind vechimea extrem de mare, de exemplu a saltelelor (a se vedea Baia Mare) sau lipsa ma\u015finilor de sp\u0103lat (Aiud). Niciun cadru medical nu pare preocupat de precaritatea instala\u0163iilor sanitare (la Baia Mare exist\u0103 o singur\u0103 sal\u0103 de baie cu 15 de du\u015furi pentru cei peste 500 de de\u0163inu\u0163i) sau de furnizarea apei calde, dup\u0103 un orar complet nesatisf\u0103c\u0103tor.<\/p>\n

De altfel, la Baia Mare, cele mai frecvente boli sunt tulbur\u0103rile psihice, gastritele \u015fi dermatitele \u2013 toate, boli legate de condi\u0163iile materiale (de supraaglomerare, igien\u0103 \u015fi hran\u0103), deosebit de precare. La Aiud, dintre bolile acute, cele mai frecvente cazuri \u00een eviden\u0163\u0103 erau de scabie (2-3 cazuri s\u0103pt\u0103m\u00e2nal) din cauza cazarmamentului vechi \u015fi a condi\u0163iilor extrem de proaste de igien\u0103, recunoscute chiar de c\u0103tre personalul medical.<\/p>\n

O problem\u0103 ar fi \u015fi c\u0103 asisten\u0163a medical\u0103 stomatologic\u0103 nu cuprinde lucr\u0103rile dentare, acestea fiind imposibil de realizat \u00een penitenciar \u00eentruc\u00e2t nu exist\u0103 un contract specific cu Casa OPSNAJ.<\/p>\n

Asocia\u0163ia a remarcat anumite progrese \u00een privin\u0163a respect\u0103rii dreptului de\u0163inu\u0163ilor de a ob\u0163ine fotocopii de pe propriile fi\u015fe medicale ca \u015fi \u00een privin\u0163a ne\u00eenc\u0103tu\u015f\u0103rii acestora \u00een situa\u0163ia \u00een care era necesar\u0103 transferarea lor la spitale. O alt\u0103 m\u0103sur\u0103 notabil\u0103 este distribuirea de prezervative pentru de\u0163inu\u0163i \u015fi pe durata deten\u0163iei (nu numai la liberare, cum \u00eenc\u0103 se proceda la \u00eenceputul anului 2005). Aceast\u0103 practic\u0103 nu reprezint\u0103 \u00eens\u0103 o constant\u0103, deocamdat\u0103.<\/p>\n

Infirmeriile din penitenciarele vizitate de asocia\u0163ie prezentau deseori condi\u0163ii improprii pentru un tratament medical eficient \u2013 fie era frig (c\u0103ldur\u0103 dup\u0103 program de c\u00e2teva ore), ca la Gherla, fie persista un grad ridicat de umiditate \u015fi nu era aerisit.<\/p>\n

La Baia Mare, mai mul\u0163i de\u0163inu\u0163i s-au pl\u00e2ns c\u0103 nu au doctor \u00een permanen\u0163\u0103 \u015fi indiferent ce afec\u0163iuni ar acuza primesc invariabil paracetamol. Unul dintre ei, bolnav de ulcer \u015fi gastrit\u0103 a sus\u0163inut c\u0103 nu a primit tratament \u00een luna august. Un altul , a reclamat c\u0103 nu a primit niciun tratament pentru afec\u0163iunea sa la nivelul urechii, de\u015fi s-a pl\u00e2ns de mai multe ori de senza\u0163ii sup\u0103r\u0103toare de zgomot \u00een ureche. Medicul penitenciarului le-a precizat reprezentatelor asocia\u0163iei c\u0103 acest de\u0163inut are nevoie de o protez\u0103 auditiv\u0103 \u00eens\u0103, p\u00e2n\u0103 la data vizitei asocia\u0163iei, nu fusese ini\u0163iat nici un demers. <\/p>\n

La Penitenciarul Slobozia, reprezentantele asocia\u0163iei au consultat fi\u015fa medical\u0103 a unui de\u0163inut care se pl\u00e2nsese c\u0103 nu i se fac examenele medicale de specialitate, de\u015fi acuz\u0103 probleme cu inima \u015fi pl\u0103m\u00e2nii. Intr-adev\u0103r, \u00een dosar nu ap\u0103reau rezultatele niciunui examen cardiologic, de\u015fi erau consemnate simptome de aritmie cardiac\u0103.<\/p>\n

2.3. Activitatea socio-educativ\u0103<\/p>\n

APADOR-CH a constatat unele \u00eembun\u0103t\u0103\u0163iri ale activit\u0103\u0163ilor desf\u0103\u015furate \u00een acest domeniu foarte important pentru resocializarea post-liberare dar \u015fi pentru moralulde\u0163inu\u0163ilor, cu impact direct asupra rela\u0163iilor dintre ei \u015fi personalul de penitenciar. Procesul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt p\u00e2n\u0103 la clasa a VIII-a cuprindea un num\u0103r relativ \u00eensemnat de persoane (de\u015fi spa\u0163iile destinate \u015fcolii nu aveau \u00eentotdeauna condi\u0163iile minimale pentru a permite s\u0103 se \u0163in\u0103 cursurile \u2013 la Baia Mare erau ne \u00eenc\u0103lzite, de exemplu, \u00een luna decembrie). Preg\u0103tirea profesional\u0103 \u00een meserii ca zidari, t\u00e2mplari, buc\u0103tari, frizeri, legumicultori sau operator PC implica, din p\u0103cate, un num\u0103r destul de redus de persoane.<\/p>\n

Insuficien\u0163ele semnalate anterior de APADOR-CH au persistat \u015fi \u00een 2006. De pild\u0103, num\u0103rul mic de de\u0163inu\u0163i antrena\u0163i \u00een aceste activit\u0103\u0163i \u015fi durata redus\u0103 a programelor. Programele, indiferent dac\u0103 sunt venite de la ANP sau sunt ini\u0163iative locale, se adreseaz\u0103 unui num\u0103r restr\u00e2ns de de\u0163inu\u0163i (8-15 maxim), dureaz\u0103 de regul\u0103 3 luni dar se desf\u0103\u015foar\u0103, tot de regul\u0103, o singur\u0103 dat\u0103 pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, timp de o or\u0103, maxim. Pe de alt\u0103 parte, fa\u0163\u0103 de interesul sc\u0103zut al de\u0163inu\u0163ilor pentru aceste programe , APADOR-CH a propus \u00een mod repetat consultarea de\u0163inu\u0163ilor, eventual prin chestionare sau prin sondaj, cu privire la con\u0163inut. <\/p>\n

Persoanele de\u0163inute care nu sunt scoase la munc\u0103 sunt, \u00een general, lipsite de orice activitate timp de 23 de ore pe zi. Plimbarea, teoretic zilnic\u0103, dureaz\u0103 \u00eentre 30 \u015fi 60 de minute, cu excep\u0163ia sec\u0163iilor de minori, pentru care timpul alocat exerci\u0163iului fizic este mai mare, restul timpului de\u0163inu\u0163ii petrec\u00e2ndu-\u015fi-l \u00een camere.<\/p>\n

Este de remarcat c\u0103, de\u015fi clasificarea pe regimuri de deten\u0163ie (potrivit noii legi a execut\u0103rii pedepselor nr. 275\/2006) era \u00een curs, la Gherla 599 de\u0163inu\u0163i fuseser\u0103 deja prezenta\u0163i \u00een fa\u0163a comisiei de individualizare a regimului de executare a pedepsei. Dintre ace\u015ftia, 71 fuseser\u0103 \u00eencadra\u0163i la regim deschis, 305, la regim semi-deschis, 197 \u00een regim \u00eenchis \u015fi 26 \u00een regim de maxim\u0103 siguran\u0163\u0103. Repartizarea pe sec\u0163ii, potrivit regimului \u00een care sunt \u00eencadra\u0163i, era \u00een curs de realizare. Astfel, de\u0163inu\u0163ii \u00een regim semi-deschis fuseser\u0103 deja caza\u0163i \u00een pavilionul 3, unde puteau circula liber \u00een afara camerelor de deten\u0163ie dar numai \u00een interiorul pavilionului.<\/p>\n

In alte penitenciare (Aiud, de exemplu), chiar dac\u0103 avusese loc \u00eencadrarea pe regimuri de deten\u0163ie a unui num\u0103r de de\u0163inu\u0163i opera\u0163iunea era deocamdat\u0103 doar scriptic\u0103, nerealiz\u00e2ndu-se practic cazarea \u00een regim deshis sau semi-deschis.<\/p>\n

Penitenciarele lucreaz\u0103 uneori cu parteneri din afara sistemului, pu\u0163ini, din p\u0103cate (culte religioase, organiza\u0163ii neguvernamentale locale) care, la r\u00e2ndul lor desf\u0103\u015foar\u0103 activit\u0103\u0163i cu de\u0163inu\u0163ii, dar tot cu pu\u0163ini participan\u0163i \u015fi pe durat\u0103 de timp limitat\u0103. De exemplu, la Slobozia, la momentul vizitei, \u00een penitenciar aveau loc activit\u0103\u0163i cultural-educative religioase pe platoul din curtea central\u0103, dat\u0103 fiind ocazia \u201eZilei penitenciarelor\u201d. Erau prezen\u0163i \u015fi reprezentan\u0163i ai Bisericii Penticostale Betesda care au declarat c\u0103 au activitate \u00een penitenciar aproape \u00een fiecare s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, pe baza unui protocol \u00eencheiat cu administra\u0163ia penitenciarului. Alte culte \u015fi asocia\u0163ii religioase care desf\u0103\u015foar\u0103 constant programe \u00een Penitenciarul Slobozia sunt Biserica Cre\u015ftin\u0103 Evanghelic\u0103, Biserica Romano-Catolic\u0103 \u015fi Asocia\u0163ia religioas\u0103 Matei Basarab.<\/p>\n

Activitatea \u00een penitenciare, \u00een cadrul unor programe cu de\u0163inu\u0163ii, a serviciilor jude\u0163ene de proba\u0163iune este aproape inexistent\u0103, personalul acestor servicii fiind insuficient \u015fi lipsit de motiva\u0163ie. Scopul cvasigeneral al vizitelor \u00een penitenciare ale consilierilor de proba\u0163iune pare s\u0103 fie participarea la comisiile de individualizare a regimului de executare a pedepselor.<\/p>\n

Bibliotecile din penitenciare au r\u0103mas prost dotate, cu c\u0103r\u0163i vechi sau care nu prezint\u0103 niciun interes pentru de\u0163inu\u0163i. Penitenciarele improvizeaz\u0103, cu colaborarea de\u0163inu\u0163ilor, “reviste” multiplicate \u00eentr-un num\u0103r foarte mic de exemplare. Mai exist\u0103 \u015fi posturi de radio cu circuit \u00eenchis, care emit, de regul\u0103, o dat\u0103 pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 circa dou\u0103 ore.<\/p>\n

Num\u0103rul angaja\u0163ilor de specialitate este mult prea mic, num\u0103rul de posturi ocupate – 6 cadrela Penitenciarele Baia Mare si Aiud, 7 la Slobozia, 10 la M\u0103rgineni \u015fi 15 la Gherla -fiind \u00een general semnificativ inferior num\u0103rului de posturi existente. Intre ace\u015ftia, se num\u0103r\u0103 \u015fi preotul ortodox, care nu poate r\u0103spunde dec\u00e2t nevoilor de\u0163inu\u0163ilor de aceast\u0103 confesiune. In plus, asocia\u0163ia a remarcat \u00een cursul anului 2006 c\u0103 psihologii erau, \u00een general, ocupa\u0163i cu rapoartele de evaluare a de\u0163inu\u0163ilor necesare \u00eencadr\u0103rii acestora \u00een regimuri de executare a pedepsei. Rar, psihologii din penitenciar desf\u0103\u015foar\u0103 programe \u201epe sec\u0163ie\u201d (acest lucru se \u00eent\u00e2mpla la M\u0103rgineni).<\/p>\n

Cu excep\u0163ia jocurilor sportive, toate programele socio-educative se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een clubul de\u0163inu\u0163ilor, \u00een majoritate diminea\u0163a. APADOR-CH a sugerat \u00een mod repetat folosirea \u015fi a altor spa\u0163ii (de exemplu, clubul cadrelor, chiar dac\u0103 acesta este situat \u00een afara spa\u0163iului de deten\u0163ie dar tot \u00een incinta penitenciarului; sau chiar camerele de deten\u0163ie \u00een care nu exist\u0103 supra-aglomerare).<\/p>\n

2.4. Cazuri deosebite<\/p>\n

i. Protestele de\u0163inu\u0163ilor din 9-11 decembrie 2006<\/p>\n

In aproape jum\u0103tate din penitenciarele din Rom\u00e2nia s-au \u00eenregistrat proteste \u00een prima parte a lunii decembrie 2006. Asocia\u0163ia a vizitat trei penitenciare imediat dup\u0103 aceast\u0103 perioad\u0103, put\u00e2nd s\u0103 culeag\u0103 informa\u0163ii despre motivele acestor proteste, despre cum au decurs ele \u015fi care a fost reac\u0163ia autorit\u0103\u0163ilor.<\/p>\n

Cazul cel mai \u00eengrijor\u0103tor a fost cel al Penitenciarului Aiud. De\u015fi Penitenciarul Aiud nu a figurat public \u00een r\u00e2ndul penitenciarelor unde s-au \u00eenregistrat proteste \u00een perioada 9-11 decembrie 2006, \u00een realitate, de\u0163inu\u0163ii au manifestat \u015fi aici. Potrivit cadrelor din conducerea penitenciarului, \u00een seara zilei de s\u00e2mb\u0103t\u0103, 9 decembrie 2006, 36 de persoane de\u0163inute, din 2 camere s-au manifestat zgomotos, \u201eau strigat \u015fi au b\u0103tut \u00een u\u015fi\u201d \u015fi au spart geamurile de la camere, reu\u015find s\u0103 strice \u015fi sistemele de \u00eenchidere ale acestora. Potrivit acelora\u015fi cadre, s-a intervenit cu grupa special\u0103 de interven\u0163ie pentru imobilizarea \u015fi scoaterea de\u0163inu\u0163ilor din camere \u015fi mutarea pe alte sec\u0163ii, \u00een camere mici. Cadrele au precizat c\u0103 se are \u00een vedere deschiderea unei anchete disciplinare, de\u015fi la data vizitei, procedura nu fusese \u00eenc\u0103 declan\u015fat\u0103.<\/p>\n

Duminic\u0103, 10 decembrie, protestele au continuat, 160 de de\u0163inu\u0163i refuz\u00e2nd hrana oferit\u0103 de penitenciar, pentru micul-dejun. 95 de persoane au f\u0103cut acela\u015fi lucru \u00een ziua urm\u0103toare, luni, 11 decembrie. Persoanele care \u015fi-au manifestat inten\u0163ia de a intra \u00een refuz de hran\u0103 au fost audiate de judec\u0103torul delegat, tot \u00een cursul zilei de luni. La data vizitei, mar\u0163i 12 decembrie, niciun de\u0163inut nu mai refuzase hrana.<\/p>\n

In ce prive\u015fte motivul protestelor de\u0163inu\u0163ilor, cadrele din conducerea penitenciarului s-au referit la zvonurile care ar fi existat cu privire la preg\u0103tirea unei legi de gra\u0163iere, care ar fi trebuit s\u0103 fie adoptat\u0103 imediat dup\u0103 intrarea \u00een vigoare a noii legi a execut\u0103rii pedepselor. Ca principal factor de instigare, cadrele au indicat presa \u015fi mediatizarea excesiv\u0103 a protestelor din alte penitenciare, ceea ce ar fi generat un fenomen de solidarizare \u00eentre de\u0163inu\u0163i. Totu\u015fi, cadrele au recunoscut c\u0103 \u015fi condi\u0163iile de deten\u0163ie au constituit o motiva\u0163ie pentru recentele proteste. Mai mult, persoanele audiate de judec\u0103torul delagat cu ocazia protestelor, au acuzat, \u00een principal, condi\u0163iile de deten\u0163ie, lipsa asisten\u0163ei medicale \u015fi lipsa activit\u0103\u0163ilor.<\/p>\n

Potrivit de\u0163inu\u0163ilor caza\u0163i pe sec\u0163ia a IV-a cu care reprezentantele asocia\u0163iei au stat de vorb\u0103 \u00een timpul vizitei, grupa de interven\u0163ie ar fi reprimat violent protestele celor de pe sec\u0163ia a V-a.<\/p>\n

Asocia\u0163ia a solicitat ANP extinderea anchetei disciplinare \u015fi la agen\u0163ii care au participat la opera\u0163iunile desf\u0103\u015furate cu ocazia protestelor din 9-11 decembrie 2006, respectiv sesizarea organului de urm\u0103rite penal\u0103 cu privire la natura, durata \u015fi consecin\u0163ele interven\u0163iei.<\/p>\n

Si la Gherla s-au \u00eenregistrat proteste \u00een perioada 9-11 decembrie 2006.<\/p>\n

Potrivit conducerii penitenciarului, s\u00e2mb\u0103t\u0103, 9 decembrie 2006, \u00een jurul orelor 18, de\u0163inu\u0163ii dintr-o camer\u0103 au refuzat s\u0103 mearg\u0103 la mas\u0103 \u015fi s-au manifestat prin strig\u0103te. La scurt timp dup\u0103, de\u0163inu\u0163ii din alte \u015fase camere s-au asociat protestelor. In total, num\u0103rul celor care au manifestat s-a ridicat la aproximativ 200 de persoane, implic\u00e2nd aresta\u0163i preventiv din patru camere \u015fi de\u0163inu\u0163i recidivi\u015fti din alte trei camere. Protestele au avut un caracter \u201cpa\u015fnic\u201d. Directorul, \u00eenso\u0163it de trupa de interven\u0163ie \u015fi psiholog, s-a deplasat \u00een camerele de deten\u0163ie pentru a-i asculta pe de\u0163inu\u0163ii protestatatari. Interven\u0163ia a fost filmat\u0103 cu o camer\u0103 video portabil\u0103.<\/p>\n

Nu s-au aplicat sanc\u0163iuni, desf\u0103\u015furarea activit\u0103\u0163ilor a continuat normal, dar s-a decis \u00eent\u0103rirea supravegherii \u015fi schimbarea cur\u0163ii de plimbare. De\u0163inu\u0163ii nu au mai fost l\u0103sa\u0163i \u00een cur\u0163ile de plimbare folosite \u00een mod obi\u015fnuit, ci la una din bazele sportive cu ziduri \u00eenalte, unde nu ar fi putut comunica cu cei afla\u0163i \u00een camere, la ferestre. Protestele au continuat prin refuzul unor de\u0163inu\u0163i de a ie\u015fi la plimbare. De asemenea, jum\u0103tate din de\u0163inu\u0163i ar fi refuzat s\u0103 mearg\u0103 la du\u015furi.<\/p>\n

Judec\u0103torul delegat i-a ascultat pe cei care \u015fi-au manifestat inten\u0163ia de a intra \u00een refuz de hran\u0103. Si cadrele au stat de vorb\u0103 cu de\u0163inu\u0163ii care s-au pl\u00e2ns de condi\u0163iile de deten\u0163ie, \u015fi anume de mizeria din camere, de g\u00e2ndaci, de calitatea proast\u0103 a m\u00e2nc\u0103rii. In perioada protestelor, un num\u0103r de aproximativ 200 de persoane au refuzat hrana oferit\u0103 de penitenciar, dar, potrivit responsabililor penitenciarului, ace\u015ftia \u015fi-au putut recupera por\u0163ia de p\u00e2ine, la cerere, ulterior. Protestele au luat sf\u00e2r\u015fit luni, 11 decembrie 2006.<\/p>\n

ii. Cazul Cristian Marius Maca\u015foi<\/p>\n

Din discu\u0163ia avut\u0103 cu administra\u0163ia penitenciarului Slobozia la data de 29 iunie 2006, a rezultat c\u0103 la data de 24 mai 2006, Cristian Marius Maca\u015foi trebuia s\u0103 fie prezentat \u00een fa\u0163a instan\u0163ei de judecat\u0103 pentru o cerere de contopire a pedepselor la care acesta fusese condamnat. In diminea\u0163a zilei respective, de\u0163inutul a fost prezentat la postul de control pentru a se schimba \u00een \u0163inuta penal\u0103.<\/p>\n

S-a precizat de c\u0103tre conducerea penitenciarului c\u0103 aceast\u0103 \u0163inut\u0103 nu era obligatorie \u00een penitenciar, de\u0163inu\u0163ii put\u00e2nd purta propriile haine \u201ecivile\u201d, cu excep\u0163ia celor care erau sco\u015fi la munc\u0103 sau la instan\u0163\u0103 sau a celor care nu au haine decente. Prin urmare, \u0163inuta penal\u0103 este folosit\u0103 obligatoriu numai \u00een exteriorul penitenciarului, reprezent\u00e2nd o modalitate de a-i distinge pe de\u0163inu\u0163ii condamna\u0163i de persoanele aflate \u00een arest preventiv. Potrivit lui Maca\u015foi, \u00een alte ocazii \u00een care a mai fost prezentat la instan\u0163\u0103, i s-a permis s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eembr\u0103cat cu hainele sale, f\u0103r\u0103 a i se impune \u201ezeghea\u201d. Administra\u0163ia penitenciarului a precizat c\u0103 cele sus\u0163inute de el erau adev\u0103rate, \u00eens\u0103 diferen\u0163a de tratament decurgea din regimul diferit pe care l-a avut de\u0163inutul \u2013 mai \u00eent\u00e2i fiind dus la instan\u0163\u0103 \u00een timpul deten\u0163iei preventive, \u00een timp ce \u00een data de 24 mai 2006 urma s\u0103 fie prezentat \u00een calitate de persoan\u0103 condamnat\u0103 definitiv, pe rol afl\u00e2ndu-se cererea sa de contopire a pedepselor.<\/p>\n

Refuzul lui Cristian Marius Maca\u015foi de a \u00eembr\u0103ca \u201ezeghea\u201d a fost cel care a declan\u015fat incidentul din data de 24 mai 2006, soldat cu agresarea sa fizic\u0103 de c\u0103tre cadrele din penitenciar. Potrivit conducerii penitenciarului, agen\u0163ii de paz\u0103 au ac\u0163ionat \u00een for\u0163\u0103 pentru a-l imobiliza pe Maca\u015foi \u015fi a-l \u00eembr\u0103ca \u00een \u0163inuta penal\u0103. Chiar admi\u0163\u00e2nd c\u0103 \u00eembr\u0103carea acesteia ar fi fost o m\u0103sur\u0103 considerat\u0103 necesar\u0103, recurgerea la for\u0163\u0103 de c\u0103tre agen\u0163ii de paz\u0103, soldat\u0103 cu internarea de\u0163inutului la spitalul de urgen\u0163\u0103 datorit\u0103 multiplelor leziuni, a fost \u00een mod evident dispropor\u0163ionat\u0103 fa\u0163\u0103 de scopul urm\u0103rit<\/p>\n

Din discu\u0163ia purtat\u0103 cu Maca\u015foi, a reie\u015fit c\u0103 refuzul s\u0103u de a \u00eembr\u0103ca \u201czeghea\u201d se datora aspectului necorespunz\u0103tor al acesteia, el afirm\u00e2nd c\u0103 era murdar\u0103 \u015fi c\u0103 nu a dorit s\u0103 o \u00eembrace datorit\u0103 unei afec\u0163iuni cutanate de care suferea (\u201em\u00e2nc\u0103rime de piele\u201d). Mai mult, acesta a afirmat c\u0103 ar fi adus la cuno\u015ftin\u0163a cadrelor aceast\u0103 problem\u0103, solicit\u00e2nd cel pu\u0163in permisiunea de a \u00eembr\u0103ca hainele puse la dispozi\u0163ie de penitenciar peste propriile haine (tricou, pantalon). Asocia\u0163ia observ\u0103 c\u0103 explica\u0163ia refuzului manifestat de Maca\u015foi pare serioas\u0103 \u015fi ar fi trebuit tratat\u0103 cu \u00een\u0163elegere.<\/p>\n

La momentul interven\u0163iei agen\u0163ilor de paz\u0103 sub conducerea unui inspector \u015fef principal \u2013 agen\u0163i masca\u0163i, de\u015fi conducerea penitenciarului Slobozia a negat c\u0103 \u00een penitenciar ar exista trup\u0103 special\u0103 de interven\u0163ie (a se vedea raportul asocia\u0163iei cu privire la vizita \u00een penitenciar, din data de 29 iunie 2006) \u2013 Maca\u015foi r\u0103m\u0103sese ultimul din grupul de\u0163inu\u0163ilor care fuseser\u0103 prezenta\u0163i la postul de control spre a fi condu\u015fi la instan\u0163\u0103 \u2013 fiind singur \u00een m\u00e2inile for\u0163elor de paz\u0103. Prin urmare, niciun alt de\u0163inut nefiind de fa\u0163\u0103, el nu risca s\u0103 compromit\u0103 ordinea \u00een r\u00e2ndul de\u0163inu\u0163ilor, prin comportamentul s\u0103u \u201erecalcitrant\u201d \u2013 pretext deseori invocat de c\u0103tre cadre pentru interven\u0163iile \u00een for\u0163\u0103.<\/p>\n

Potrivit lui Maca\u015foi, unul din cei trei agen\u0163i masca\u0163i, l-a lovit cu pumnul \u00een fa\u0163\u0103, dup\u0103 care a ceilal\u0163i agen\u0163i l-au lovit cu bocancii \u015fi bastoanele de cauciuc . Violen\u0163a agresiunii este evident\u0103 \u015fi din faptul c\u0103 i-a provocat de\u0163inutului o hemoragie (epistaxis) ale c\u0103rei urme i-au r\u0103mas pe tricou. Inainte de a p\u0103r\u0103si postul de control, Maca\u015foi a fost obligat s\u0103-\u015fi schimbe tricoul cu un altul curat. In ciuda st\u0103rii sale, a fost transportat la instan\u0163\u0103, \u00eenc\u0103tu\u015fat, \u00een duba penitenciarului, \u00eentr-un compartiment separat de al\u0163i de\u0163inu\u0163i (\u201ecu\u015fet\u0103\u201d) unde, pe drum, i s-a f\u0103cut r\u0103u. Intruc\u00e2t acuza dureri \u015fi o stare general\u0103 de r\u0103u, \u00een cele din urm\u0103 a fost dus \u00eenapoi la cabinetul medical al penitenciarului, f\u0103r\u0103 a mai fi prezentat la instan\u0163\u0103 iar de la cabinet a fost trimis la spitalul de urgen\u0163\u0103 din Slobozia.<\/p>\n

In urma agresiunii suferite \u00een data de 24 mai 2006, Cristian Marius Maca\u015foi a fost internat \u00een aceea\u015fi zi la spitalul jude\u0163ean de urgen\u0163\u0103 Slobozia, cu diagnosticul de politraumatism: \u201etraumatism cranio-cerebral acut \u00eenchis, contuzie toraco-abdominal\u0103, contuzie \u015fold drept\u201d. El a fost supus examin\u0103rii unui medic legist \u00een data de 26 mai 2006. Raportul de expertiz\u0103 medico-legal\u0103 a fost \u00eentocmit de serviciul de medicin\u0103 legal\u0103 al spitalului de urgen\u0163\u0103, la data de 27 iunie 2006, \u015fi a fost comunicat Penitenciarului Slobozia. S-au constatat multiple echimoze de dimensiuni semnificative (de exemplu, 10\/3 cm pe flancul abdominal drept \u015fi lombar drept \u015fi 6\/2 cm subclavicular drept) \u00een regiunea capului, a toracelui, abdomenului \u015fi \u015foldului drept, precum \u015fi o hemoragie subconjunctival\u0103 la ochiul st\u00e2ng In concluzie, raportul medico-legal a stabilit c\u0103 leziunile traumatice dat\u00e2nd din 24 mai 2006 s-au putut produce prin lovire cu corpuri dure \u015fi c\u0103 acestea necesit\u0103 6-7 zile de \u00eengrijiri medicale.<\/p>\n

Reprezentantele asocia\u0163iei au constatat \u00eens\u0103 cu surprindere \u015fi \u00eengrijoarare c\u0103 la dosarul de penitenciar al de\u0163inutului Maca\u015foi exista o declara\u0163ie manuscris\u0103 a acestuia dat\u00e2nd din 29 mai 2006 prin care refuza, pe proprie r\u0103spundere, alte investiga\u0163ii medicale. Aceast\u0103 declara\u0163ie este extrem de suspect\u0103 \u00een condi\u0163iile \u00een care data declara\u0163iei coincide cu cea la care s-a decis sanc\u0163ionarea lui Maca\u015foi cu 10 zile de izolare sever\u0103 pentru incidentul din 24 mai 2006. Asocia\u0163ia a considerat sanc\u0163ionarea disciplinar\u0103 de\u0163inutului drept un mijloc de presiune de natur\u0103 s\u0103 \u00eel descurajeze \u00een continuarea investiga\u0163iilor medicale, care ar fi putut conduce la reevaluarea consecin\u0163elor agresiunii asupra st\u0103rii sale de s\u0103n\u0103tate, \u00een sensul agrav\u0103rii r\u0103spunderii agresorilor s\u0103i.<\/p>\n

O alt\u0103 consecin\u0163\u0103 a incidentului din 24 mai 2006 a fost c\u0103 \u00een data 6 iunie 2006 de\u0163inutul Maca\u015foi a fost clasificat ca prezent\u00e2nd un grad sporit de periculozitate, f\u0103r\u0103 ca acest lucru s\u0103 i se comunice, spre a putea fi contestat. Cu toate c\u0103 nu i s-a comunicat, acesta \u015fi-a putut da seama de schimb\u0103rile intervenite \u00een regimul s\u0103u de deten\u0163ie, dat fiind c\u0103, potrivit declara\u0163iilor sale, este \u00eenc\u0103tu\u015fat la scoaterea din camer\u0103 \u015fi la vizit\u0103 \u015fi este scos ultimul, \u00een urma tuturor celorlal\u0163i de\u0163inu\u0163i. Se mai adaug\u0103 \u015fi efectuarea a dou\u0103 perchezi\u0163ii, \u00een decursul a dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, \u00een camera \u00een care a fost mutat \u201epericulosul\u201d de\u0163inut, cu men\u0163iunea c\u0103, la a doua perchezi\u0163ie, au participat \u015fi \u201emasca\u0163i\u201d (\u00een mod normal, camerele erau perchezi\u0163ionate o dat\u0103 pe lun\u0103.).<\/p>\n

In ce prive\u015fte cele patru cadre care l-au agresat pe Maca\u015foi, comisa de disciplin\u0103 a considerat c\u0103 ace\u015ftia nu au ac\u0163ionat abuziv, fiind necesar ca ei s\u0103 recurg\u0103 la for\u0163\u0103 datorit\u0103 comportamentului recalcitrant al de\u0163inutului. Rezultatul investiga\u0163iilor comisiei fusese prezentat directorului de penitenciar care, la data vizitei, nu luase nici o decizie \u00een sensul confirm\u0103rii sau infirm\u0103rii concluziilor respective.<\/p>\n

Potrivit conducerii penitenciarului, a fost sesizat \u015fi parchetul \u00een leg\u0103tur\u0103 cu incidentul din 24 mai 2006, pentru reprezentan\u0163ii APADOR-CH nefiind clar care a fost obiectul sesiz\u0103rii. P\u00e2n\u0103 la data vizitei, la mai bine de o lun\u0103 de la incident, nu avusese loc nici un act de cercerate penal\u0103, \u00een cauz\u0103. Maca\u015foi a declarat c\u0103 nu a f\u0103cut pl\u00e2ngere penal\u0103. Asocia\u0163ia nu este surprins\u0103 de acest fapt, dat fiind valul de represalii la care a fost supus de\u0163inutul, \u00een urma agresiunii sale, de natur\u0103 s\u0103 inhibe eventualele sale pl\u00e2ngeri.<\/p>\n

iii. Cazul Sz\u00fccs Iosif<\/p>\n

APADOR-CH a primit pl\u00e2ngeri din partea de\u0163inu\u0163ilor de la Gherla privind violen\u0163ele la care ar fi fost supu\u015fi de c\u0103tre personalul penitenciarului, \u00eendeosebi de c\u0103tre grupa special\u0103 de interven\u0163ie (\u201emasca\u0163ii\u201d).<\/p>\n

Astfel, Sz\u00fccs Iosif s-a pl\u00e2ns c\u0103 a fost b\u0103tut crunt la Gherla, \u00een ziua de 9 ianuarie 2005, de trei agen\u0163i masca\u0163i sub comanda inspectorului Mure\u015fan, din cauz\u0103 c\u0103 le-ar fi r\u0103spuns nepoliticos dup\u0103 ce ace\u015ftia l-au provocat vorbindu-i foarte ur\u00e2t. Cei patru l-au lovit cu pumnii \u015fi picioarele \u00een cap, provoc\u00e2nd-i r\u0103ni grave \u015fi sechele de durat\u0103 (dureri de cap recurente, sl\u0103birea vederii \u015fi auzului).<\/p>\n

In ciuda st\u0103rii sale grave, de\u0163inutul nu a fost prezentat la medic dec\u00e2t atunci c\u00e2nd i s-a f\u0103cut foarte r\u0103u, \u00een timpul nop\u0163ii urm\u0103toare. Ca urmare a multiplelor leziuni suferite la nivelul capului \u015fi toracelui, acesta a fost, \u00een cele din urm\u0103, internat \u00een Spitalul Penitenciar Dej. <\/p>\n

Reprezentantele asocia\u0163iei au stat de vorb\u0103 cu Sz\u00fccs Iosif, pe data de 14 decembrie 2006, la Penitenciarul Baia Mare, unde acesta fusese transferat de cur\u00e2nd, la cerere. Din discu\u0163ia cu acesta, a reie\u015fit c\u0103, \u00een cursul procesului penal deschis ca urmare a pl\u00e2ngerii formulate de el \u00eempotriva celor trei agen\u0163i \u015fi a inspectorului de la Gherla, ar fi fost supus unor presiuni constate pentru a-\u015fi retrage pl\u00e2ngerea sau a renun\u0163a la exercitarea c\u0103ilor legale de atac. De\u0163inutul a fost, \u00eentre altele, amenin\u0163at c\u0103 ar pierde orice \u015fans\u0103 de a primi aviz favorabil de la comisia de propuneri pentru liberare condi\u0163ionat\u0103 dac\u0103 va continua s\u0103-\u015fi sus\u0163in\u0103 pl\u00e2ngerea penal\u0103. Aceste presiuni au dat rezultate, \u00een cele din urm\u0103 victima renun\u0163\u00e2nd la exercitarea c\u0103ilor de atac. .<\/p>\n

Asocia\u0163ia a solicitat ANP comunicarea rezultatelor anchetei disciplinare interne derulate \u00een urma agres\u0103rii lui Sz\u00fccs Iosif, \u00een Penitenciarul Gherla, \u00een ianuarie 2005.<\/p>\n

***<\/p>\n

Cu toate criticile \u015fi observa\u0163iile la adresa sistemului penitenciar, APADOR-CH subliniaz\u0103 din nou foarte buna colaborare cu Administra\u0163ia Na\u0163ional\u0103 a Penitenciarelor dar \u015fi cu conducerile \u015fi personalul din fiecare loc de deten\u0163ie vizitat. Si \u00een 2006, au existat semnale din partea ANP sau a conducerilor de penitenciare (Baia Mare, de exemplu) c\u0103 exist\u0103 disponibilitatea de a accepta unele critici sau sugestii ale asocia\u0163iei. Asocia\u0163ia are \u00een vedere mai ales acele recomand\u0103ri care nu presupun modific\u0103ri legislative, ci doar cheltuieli minime dar care vor avea, cu siguran\u0163\u0103, un impact pozitiv asupra de\u0163inu\u0163ilor.<\/p>\n

V. POLI\u0162IA<\/p>\n

Anul 2006 a confirmat c\u0103 deschiderea manifestat\u0103 de Ministerul Administra\u0163iei \u015fi Internelor fa\u0163\u0103 de societatea civil\u0103 \u00eencep\u00e2nd din 2005 nu este doar o ac\u0163iune de \u201eparad\u0103\u201d. Ministerul Administra\u0163iei \u015fi Internelor a continuat consult\u0103rile cu reprezentan\u0163i ai unor organiza\u0163ii neguvernamentale din diverse domenii. APADOR-CH \u015fi-a putut concretiza dou\u0103 dintre preocup\u0103rile sale constante \u00een materia rela\u0163iilor dintre poli\u0163ie \u015fi persoane pe de o parte \u015fi monitorizarea activit\u0103\u0163ilor poli\u0163iei din afara sistemului.<\/p>\n

1. Vizitarea aresturilor poli\u0163iei<\/p>\n

APADOR-CH a avut posibilitatea de a vizita aresturile poli\u0163iei \u00een perioada 1998-1999. La sf\u00e2r\u015fitul lui 1999, Ministerul de Interne a modificat protocolul \u00eencheiat cu asocia\u0163ia, introduc\u00e2nd condi\u0163ii excesive \u015fi determin\u00e2nd astfel APADOR-CH s\u0103 renun\u0163e la program. In 2006, asocia\u0163ia a primit din nou permisiunea de a intra \u00een aresturile poli\u0163ei. Cele 5 locuri de de\u0163inere vizitate au fost la sec\u0163iile 6, 7, 9 \u015fi 15 \u00een Bucure\u015fti (arestul sec\u0163iei 7 era destinat exclusiv femeilor care, ulterior, au fost mutate la sec\u0163ia 15) \u015fi arestul IPJ Ialomi\u0163a din Slobozia[6]. In privin\u0163a condi\u0163iilor de deten\u0163ie propriu-zise, asocia\u0163ia a semnalat, printre altele, urm\u0103toarele: a) \u00een Bucure\u015fti : amplasarea aresturilor \u00een subsoluri iluminate numai artificial, lipsa fondurilor pentru asigurarea produselor minime necesare de\u0163inu\u0163ilor pentru igiena corporal\u0103, asisten\u0163\u0103 medical\u0103 improprie, cur\u0163i de plimbare de dimensiuni reduse etc. La sec\u0163ia 15, asocia\u0163ia a constatat c\u0103 de\u0163inutele dintr-o camer\u0103, \u00een majoritate rome, aveau condi\u0163ii mult mai proaste dec\u00e2t celelalte camere (paturi f\u0103r\u0103 a\u015fternuturi, p\u0103turi degradate, am\u00e2n\u0103ri sau refuzuri f\u0103r\u0103 explica\u0163ii ale unor cereri fire\u015fti etc.) Ins\u0103, fa\u0163\u0103 de perioada 1998-1999, trebuie notate o serie de \u00eembun\u0103t\u0103\u0163iri cum ar fi instalarea grupurilor sanitare \u00een fiecare camer\u0103, cresterea cantit\u0103\u0163ii de alimente primite de de\u0163inu\u0163i \u015fi accesul lor relativ u\u015for la frigidere, posibilitatea de a primi pres\u0103 \u015fi c\u0103r\u0163i, iar \u00een arestul sec\u0163iei 6, dar numai aici, instalarea televizoarelor \u00een camere; b) \u00een Slobozia : pe l\u00e2ng\u0103 deficien\u0163ele deja semnalate \u00een Bucure\u015fti, arestul IPJ Ialomi\u0163a nu fusese renovat \u015fi, prin urmare, grupul sanitar era \u00een afara camerelor de de\u0163inere, persoanele private de libertate fiind integral dependente de bunul plac al agen\u0163ilor de paz\u0103 pentru satisfacerea nevoilor fiziologice. APADOR-CH a considerat aceast\u0103 situa\u0163ie drept umilitoare, cu efectul cre\u015fterii gradului de stress inerent priv\u0103rii de libertate. Arestul din Slobozia avea un singur avantaj: era plasat la parter, ceea ce permitea iluminatul natural pe timpul zilei.<\/p>\n

Dintre aspectele ce vizeaz\u0103 privarea de libertate sub forma arestului preventiv APADOR-CH a constatat c\u0103 nu se respect\u0103 confiden\u0163ialitatea discu\u0163iilor \u2013 directe sau telefonice \u2013 dintre persoanele private de libertate \u015fi ap\u0103r\u0103torii lor. Confiden\u0163ialitatea este o component\u0103 esen\u0163ial\u0103 a dreptului la ap\u0103rare \u015fi implicit a dreptului la un proces echitabil. Or, ori de c\u00e2te ori un de\u0163inut aflat \u00een arest preventiv se \u00eent\u00e2lne\u015fte (sau discut\u0103 la telefon) cu ap\u0103r\u0103torul, \u00eentotdeauna va fi de fa\u0163\u0103 \u015fi va auzi, cel pu\u0163in poli\u0163istul de la escort\u0103, dac\u0103 nu cumva chiar poli\u0163istul anchetator.In opinia APADOR-CH, dreptul la ap\u0103rare, pe baza egalit\u0103\u0163ii de \u201earme\u201dcu acuzarea nu este, \u00eenc\u0103, perceput ca un drept fundamental al omului. In plus, este \u00eenc\u0103 r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 ideea c\u0103 rolul avocatului este de a contribui la aflarea\u201d adev\u0103rului\u201d, adic\u0103 de a-i ajuta pe anchetatori \u015fi nu de a-\u015fi ap\u0103ra clientul. Cum mentalit\u0103\u0163ile se schimb\u0103 greu \u015fi \u00eencet, APADOR-CH cere interzicerea prin regulament a prezen\u0163ei oric\u0103rui reprezentant al poli\u0163iei la discu\u0163iile \u2013 directe sau telefonice \u2013 dintre o persoan\u0103 privat\u0103 de libertate \u015fi ap\u0103r\u0103torul s\u0103u.<\/p>\n

Un alt aspect ce trebuie semnalat este \u00eenc\u0103tu\u015farea automat\u0103 a tuturor persoanelor \u00een momentul scoaterii din arest, indiferent de scop (nu se \u00eenc\u0103tu\u015feaz\u0103 minorii, femeile gravide \u015fi femeile \u00een v\u00e2rst\u0103). Imobilizarea cu c\u0103tu\u015fe trebuie s\u0103 fie excep\u0163ia \u015fi nu regula, \u00een primul r\u00e2nd la prezentarea \u00een fa\u0163a instan\u0163ei \u015fi numai la solicitarea expres\u0103 a judec\u0103torilor. La fel trebuie procedat \u015fi \u00een situa\u0163ia \u00een care de\u0163inu\u0163ii sunt sco\u015fi la anchet\u0103 sau pentru controale medical\u0103 de rutin\u0103. C\u0103tu\u015fele nu ar trebui folosite \u00een cazul de\u0163inu\u0163ilor bolnavi \u015fi nici \u00een timpul vizitelor cu familiile.<\/p>\n

2. Autoritatea Teritorial\u0103 pentru Ordine Public\u0103 (ATOP)<\/p>\n

Infiin\u0163at\u0103 pe baza Legii nr. 218\/2002 privind organizarea \u015fi func\u0163ionarea Poli\u0163iei Rom\u00e2ne, ATOP ac\u0163ioneaz\u0103 \u00een fiecare jude\u0163 \u015fi \u00een Bucure\u015fti. Fiecare ATOP jude\u0163ean\u0103 este format\u0103 din 6 consilieri jude\u0163eni, \u015feful IPJ, reprezentantul Corpului Na\u0163ional al Poli\u0163i\u015ftilor (un fel de sindicat), subprefectul \u015fi 3 reprezentan\u0163i ai comunit\u0103\u0163ii. (ATOP Bucure\u015fti are consilieri municipali.) ATOP are numeroase atribu\u0163ii (elaborarea strategiei anuale a poli\u0163iei, a indicatorilor de performan\u0163\u0103 ai poli\u0163iei, stabilirea unor leg\u0103turi directe cu comunit\u0103\u0163ile locale, primirea unor peti\u0163ii \u015fi pl\u00e2ngeri cu privire la activitatea poli\u0163iei, facilitarea supliment\u0103rii bugetului poli\u0163iei etc.).<\/p>\n

\u00cen anul 2006, APADOR-CH a ini\u0163iat un proiect al c\u0103rui scop principal este de a constata eficien\u0163a acestui instrument de monitorizare a poli\u0163iei (dar \u015fi a altor for\u0163e cu atribu\u0163ii \u00een domeniul ordinii publice cum sunt jandarmii, poli\u0163i\u015ftii comunitari, poli\u0163i\u015ftii rurali etc.). Proiectul a fost finan\u0163at de Ambasada Regala a T\u0103rilor de Jos la Bucure\u015fti prin programul MATRA-KAP.<\/p>\n

40 ATOP-uri jude\u0163ene (din 41) plus ATOP Bucure\u015fti au furnizat asocia\u0163iei informa\u0163ii cu privire la activit\u0103\u0163ile lor de la \u00eenfiin\u0163are p\u00e2n\u0103 \u00een prezent. Au urmat \u00eent\u00e2lniri cu 3 ATOP-uri (Br\u0103ila, Ia\u015fi \u015fi Bucure\u015fti), participan\u0163ii complet\u00e2nd un chestionar special preg\u0103tit de asocia\u0163ie. Primele concluzii au fost urm\u0103toarele:<\/p>\n

1. aproximativ un sfert dintre ATOP-uri func\u0163ioneaz\u0103 doar pe h\u00e2rtie, cam tot un sfert sunt active \u015fi au deja rezultate iar restul desf\u0103\u015foar\u0103 activit\u0103\u0163i cu eficien\u0163\u0103 redus\u0103;<\/p>\n

2. principala problem\u0103 pare a fi limitarea decizional\u0103 la nivel de \u201eaviz consultativ\u201d. Cu alte cuvinte, autoritatea teritorial\u0103 este lipsit\u0103 de … autoritate \u00een fa\u0163a celor pe care este presupus\u0103 a-i monitoriza. Dar chiar \u015fi \u201eavizul consultativ\u201d este pus sub semnul \u00eentreb\u0103rii prin simpla prezen\u0163\u0103 \u00een ATOP-uri a \u015fefului Inspectoratului jude\u0163ean de Poli\u0163ie \u015fi a \u015fefului sindicatului poli\u0163i\u015ftilor (de regul\u0103, un ofi\u0163er de rang superior). In plus, membrii ATOP-urilor nu au expertiza necesar\u0103 \u00een materie de poli\u0163ie;<\/p>\n

3. ATOP-urile nu au personalitate juridic\u0103 \u015fi deci nu pot fi ordonatori de credite. Prin urmare, nu dispun de una din p\u00e2rghiile esen\u0163iale ale unui control democratic \u015fi anume bugetul institu\u0163iilor ce r\u0103spund de ordinea public\u0103;<\/p>\n

4. ATOP-urile se ocup\u0103 \u00een foarte mic\u0103 m\u0103sur\u0103 de eventualele pl\u00e2ngeri ale unor persoane sau grupuri de persoane cu privire la ac\u0163iunile poli\u0163i\u015ftilor sau altor for\u0163e de ordine public\u0103;<\/p>\n

5. nu este clar dac\u0103 ATOP-urile ar trebui s\u0103 se ocupe de toate structurile poli\u0163iei (majoritatea celor chestiona\u0163i au exclus poli\u0163ia judiciar\u0103 \u015fi poli\u0163ia de frontier\u0103), de jandarmi sau de paza comunal\u0103.<\/p>\n

O posibil\u0103 solu\u0163ie pentru eficientizarea activit\u0103\u0163ii ATOP-urilor este modificarea cadrului legislativ, respectiv a capitolului din Legea nr. 218\/2002 privind aceast\u0103 autoritate \u015fi, \u00een mod corespunz\u0103tor, a Hor\u0103r\u00eerii Guvernului nr.787\/2002. Principalele modific\u0103ri ar trebui s\u0103 vizeze acordarea personalit\u0103\u0163ii juridice (buget propriu \u015fi ordonator de credite pentru poli\u0163ie), transformarea avizului consultativ \u00een aviz conform, clarificarea categoriilor profesionale cu atribu\u0163ii \u00een domeniul ordinii publice care intr\u0103 \u00ee\u00e2n competen\u0163ele ATOP, posibilitatea de a angaja exper\u0163i (pe probleme de poli\u0163ie, pe redactare de strategii \u015fi indicatori minimi de performan\u0163\u0103, pe probleme juridice), renun\u0163area la prezen\u0163a reprezentan\u0163ilor poli\u0163iei \u00een ATOP, extinderea atrubu\u0163iilor \u00een domeniul cercet\u0103rii pl\u00e2ngerilor cet\u0103\u0163enilor \u00eempotriva poli\u0163i\u015ftilor.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 la amendarea cadrului legislativ, o solu\u0163ie temporar\u0103 ar fi popularizarea bunelor practici ale unora dintre ATOP-uri (deplas\u0103ri \u00een jude\u0163 \u015fi identificarea problemelor comunit\u0103\u0163ilor locale \u00een raporturile cu autorit\u0103\u0163ile de ordine public\u0103; g\u0103sirea de resurse financiare pentru suplimentarea bugetului poli\u0163iei jude\u0163ene, \u00een principal pentru sedii, autoturisme \u015fi aparatur\u0103 electronic\u0103 etc.)<\/p>\n

Ins\u0103 lucrul cel mai important pentru viitorul ATOP-urilor este viitoarea lege de descentralizare a poli\u0163iei care, la sf\u00e2r\u015fitul anului 2006, era \u00eenc\u0103 \u00een faza de elaborare la Ministerul Administra\u0163iei \u015fi Internelor.<\/p>\n

3. Alte activit\u0103\u0163i ale APADOR-CH cu privire la poli\u0163ie<\/p>\n

3.1. Caz individual de abuz al unor poli\u0163i\u015fti – Ninel Viorel On\u0163ic\u0103<\/p>\n

Conform relat\u0103rii lui Ninel Viorel On\u0163ic\u0103, pe 29 septembrie a.c., \u00een jurul orei 21.00, un grup de aproximativ 15 poli\u0163i\u015fti, unii cu cagule, al\u0163ii f\u0103r\u0103, au oprit autoturismul condus de Ninel Viorel On\u0163ic\u0103 la intrarea \u00een Bucure\u015fti din direc\u0163ia Arad. In ma\u015fin\u0103 se mai aflau trei b\u0103rba\u0163i. To\u0163i patru, suspecta\u0163i de comiterea unor furturi din apartamente din Arad \u015fi Deva pe 27 \u015fi 28 septembrie, au fost da\u0163i jos din ma\u015fin\u0103, tr\u00eenti\u0163i la p\u0103m\u00e2nt \u015fi \u00eenc\u0103tu\u015fa\u0163i, dup\u0103 care au fost du\u015fi la sediul DGPMB Poli\u0163ia sector 4, Serviciul de Investiga\u0163ii Criminale.<\/p>\n

Ninel Viorel On\u0163ic\u0103 are 32 de ani \u015fi a fost dependent de heroin\u0103, fiind internat \u00een mai multe r\u00e2nduri la spitalul Obregia, \u00een perioada 1997 – 2001. De atunci \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, On\u0163ic\u0103 urmeaz\u0103 un tratament cu metadon\u0103 \u015fi este posesorul unei \u201eautoriza\u0163ii pentru eliberarea de stupefiante\u201d emise de Autoritatea de S\u0103n\u0103tate Public\u0103 Bucure\u015fti (autoriza\u0163ia se emite tocmai pentru a justifica, \u00een fa\u0163a organelor de anchet\u0103, de\u0163inerea de astfel de substan\u0163e). On\u0163ic\u0103 a sus\u0163inut c\u0103, printre obiectele confiscate la perchezi\u0163ie \u015fi nereturnate, erau \u015fi 50 de pastile de metadon\u0103. Cu toate c\u0103 le-a ar\u0103tat autoriza\u0163ia, poli\u0163i\u015ftii au refuzat s\u0103 i le dea \u00eenapoi, nepermi\u0163\u00e2ndu-i nici s\u0103 \u00ee\u015fi ia doza zilnic\u0103 necesar\u0103. APADOR-CH consider\u0103 c\u0103 prin aceast\u0103 m\u0103sur\u0103 abuziv\u0103 anchetatorii s-au f\u0103cut vinova\u0163i de tratament inuman.<\/p>\n

Aspectul cel mai grav prive\u015fte metodele la care au recurs poli\u0163i\u015ftii respectivi pentru a-l face pe On\u0163ic\u0103 s\u0103 recunoasc\u0103 participarea la furturi. El a fost lovit \u00een mod repetat la fa\u0163\u0103 \u015fi la corp \u015fi obligat s\u0103 stea \u00een genunchi ore \u00een \u015fir, p\u00e2n\u0103 \u00een jurul orei 2.00 \u2013 2.30 noaptea c\u00e2nd poli\u0163i\u015ftii au constatat c\u0103 trebuia dus la spital . La revenirea \u00een sediul poli\u0163iei, Ninel Viorel On\u0163ic\u0103 a dat prima declara\u0163ie scris\u0103, \u00een prezen\u0163a avocatului ales, dup\u0103 care a fost dus \u00een arestul sec\u0163iei 14 Poli\u0163ie. Pe 30 septembrie, \u00een fa\u0163a instan\u0163ei, a fost nevoie de doi poli\u0163i\u015fti care s\u0103-l sprijine pentru c\u0103 nu se putea \u0163ine pe picioare. Judec\u0103toria sectorului 4 a decis c\u0103 nu se impunea emiterea unui mandat de arestare preventiv\u0103 \u015fi a dispus punerea sa \u00een libertate. Pe data de 2 octombrie, On\u0163ic\u0103 a fost examinat la Institutul Na\u0163ional de Medicin\u0103 Legal\u0103 \u201eMina Minovici\u201d \u015fi i s-a eliberat certificatul medico-legal cu num\u0103rul A2\/6403\/2.X.2006, care atest\u0103 numeroase echimoze, tumefac\u0163ii \u015fi excoria\u0163ii, inclusiv la ambii genunchi. De altfel, semnele mai erau \u00eenc\u0103 vizibile la o lun\u0103 \u015fi ceva de la re\u0163inere. APADOR-CH consider\u0103 c\u0103 tratamentul aplicat de poli\u0163i\u015ftii de la DGPMB \u2013 Poli\u0163ia sector 4 lui Ninel Viorel On\u0163ic\u0103 echivaleaz\u0103 cu tortura deoarece scopul a fost de a-l face s\u0103 recunoasc\u0103 faptele.<\/p>\n

Ninel Viorel On\u0163ic\u0103 a \u00eenaintat pl\u00e2ngeri la parchet \u015fi la poli\u0163ie cu privire la rele tratamente pe durata re\u0163inerii.<\/p>\n

La r\u00e2ndul s\u0103u, APADOR-CH a cerut \u00een scris Inspectoratului General al Poli\u0163iei Rom\u00e2ne s\u0103 efectueze cercet\u0103ri cu privire la circumstan\u0163ele re\u0163inerii lui On\u0163ic\u0103 \u015fi a modului \u00een care acesta a fost tratat pe durata priv\u0103rii de libertate. P\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul lunii decembrie, IGPR a trimis asocia\u0163iei numai confirmarea de primire a reclama\u0163iei.<\/p>\n

3.2. Folosirea armelor de foc de c\u0103tre poli\u0163i\u015fti \u015fi\/sau jandarmi<\/p>\n

Din cauza \u00eenmul\u0163irii cazurilor \u00een care poli\u0163i\u015fti \u015fi\/sau jandarmi au recurs la armele de foc, r\u0103nind sau chiar omor\u00e2nd persoane ne\u00eenarmate, \u00een octombrie 2006, APADOR-CH a f\u0103cut public urm\u0103torul protest:<\/p>\n

\u201cAPADOR-CH protesteaz\u0103 \u00eempotriva folosirii armelor de foc, din ce \u00een ce mai frecvent, de c\u0103tre poli\u0163i\u015fti sau jandarmi. Acest lucru demonstreaz\u0103 pe de o parte, lipsa de respect fa\u0163\u0103 de dreptul fundamental la via\u0163\u0103, iar pe de alta, o preg\u0103tire profesional\u0103 de slab\u0103 calitate. In mai pu\u0163in de o lun\u0103 (septembrie a.c.) s-au semnalat trei astfel de situa\u0163ii: la Reghin, \u00een timpul raziei organizate de poli\u0163ie \u00eentr-un cartier de romi, pentru a depista \u015fi re\u0163ine dou\u0103 persoane care ar fi ultragiat un poli\u0163ist; \u00een Bucure\u015fti, \u00eempotriva unui t\u00e2n\u0103r de 22 de ani, Adrian Cobzan, \u00eempu\u015fcat mortal de un poli\u0163ist, \u00een timp ce fugea de la locul faptei (ar fi furat dulciuri dintr-un camion); din nou \u00een Bucure\u015fti, dar de data aceasta jandarmii, \u00eempotriva unor spectatori, care se manifestau ceva mai agresiv la meciul de fotbal Dinamo-Steaua.<\/p>\n

APADOR-CH precizeaz\u0103 c\u0103 potrivit Conven\u0163iei europene pentru ap\u0103rarea drepturilor omului \u015fi libert\u0103\u0163ilor fundamentale (art.2 \u2013 dreptul la via\u0163\u0103), uzul de arm\u0103 de foc de c\u0103tre autorit\u0103\u0163ile \u00eens\u0103rcinate cu aplicarea legii se justific\u0103 numai \u00een caz de absolut\u0103 necesitate. Iar jurispruden\u0163a Cur\u0163ii europene a drepturilor omului arat\u0103 clar c\u0103 autorit\u0103\u0163ile pot recurge la arma de foc numai dac\u0103 via\u0163a sau integritatea corporal\u0103 a unei persoane este pus\u0103 \u00een pericol. Curtea european\u0103 mai stabile\u015fte c\u0103, \u00eenainte de a folosi armele \u00eempotriva unei persoane, autorit\u0103\u0163ile trebuie s\u0103 \u0163in\u0103 cont de natura faptei comise (\u00eempu\u015fcarea mortal\u0103 a unui ho\u0163 este total nejustificat\u0103). CEDO consider\u0103 \u015fi c\u0103 ac\u0163iunile poli\u0163iene\u015fti trebuie foarte atent planificate, \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t riscul recurgerii la armele de foc s\u0103 fie redus la minimum. <\/p>\n

APADOR-CH cere Ministerului Administra\u0163iei \u015fi Internelor s\u0103 reglementeze de urgen\u0163\u0103 folosirea armelor de foc de c\u0103tre angaja\u0163ii s\u0103i (poli\u0163ie, jandarmerie, poli\u0163ie de frontier\u0103) \u00een sensul autoriz\u0103rii acestei m\u0103suri extreme numai dac\u0103 via\u0163a cuiva (poli\u0163ist, jandarm sau orice alt\u0103 persoan\u0103) este pus\u0103 \u00een pericol real. Recurgerea la arma de foc \u00een orice alt\u0103 situa\u0163ie trebuie s\u0103 fie interzis\u0103 \u00een mod expres.<\/p>\n

Asocia\u0163ia cere Ministerului Administra\u0163iei \u015fi Internelor \u015fi parchetelor s\u0103 investigheze cu maximum de seriozitate toate situa\u0163iile \u00een care poli\u0163i\u015ftii sau jandarmii folosesc armele din dotare iar eventualele sanc\u0163iuni \u015fi\/sau trimiteri \u00een judecat\u0103 s\u0103 fie f\u0103cute publice.\u201d<\/p>\n

APADOR-CH nu a fost \u00eencuno\u015ftin\u0163at\u0103dac\u0103 autorit\u0103\u0163ile au efectuat cercet\u0103ri, dac\u0103 s-au dispus sanc\u0163iuni \u015fi care au fost acelea. Ins\u0103 \u00een interven\u0163iile lor, cel pu\u0163in \u00een privin\u0163a indisciplina\u0163ilor de pe stadioane \u015fi din \u00eemprejurimi, nu au mai recurs la armele din dotare.<\/p>\n

\u00cen privin\u0163a suspectului de furt \u00eempu\u015fcat mortal, asocia\u0163ia a fost contactat\u0103 de tat\u0103l acestuia, c\u0103ruia i se acord\u0103 asisten\u0163\u0103 juridic\u0103 pentru sus\u0163inerea pl\u00e2ngerii penale pe care a formulat-o \u00eempotriva celor vinova\u0163i de moartea fiului s\u0103u. P\u00e2n\u0103 la sf\u0103r\u015fitul anului 2006, cercet\u0103rile penale nu fuseser\u0103 finalizate.<\/p>\n

3.3. Pozi\u0163ia APADOR-CH cu privire la propunerea Ministerului Administra\u0163iei \u015fi Internelor de politic\u0103 public\u0103 din iulie 2006<\/p>\n

Propunerea Ministerului Administra\u0163iei \u015fi Internelor avea \u00een vedere cre\u015fterea eficien\u0163ei \u201e\u00een ac\u0163iunile responsabile de asigurarea respectului normelor de convie\u0163uire, moral\u0103, ordine public\u0103 \u015fi exercitarea libert\u0103\u0163ilor cet\u0103\u0163ene\u015fti\u201d. Dincolo de acest enun\u0163 preten\u0163ios, \u00een rezumat, propunerea se referea la sanc\u0163ionarea celor care produc \u201ezgomote excesive\u201d \u015fi prin aceasta deranjeaz\u0103 popula\u0163ia.<\/p>\n

APADOR-CH a considerat c\u0103 achizi\u0163ionarea \u015fi folosirea sonometrelor de c\u0103tre poli\u0163i\u015fti \u015fi\/sau jandarmi \u015fi, mai ales, aplicarea cu stricte\u0163e a legisla\u0163iei deja existente ar putea duce la diminuarea polu\u0103rii sonore. Dar asocia\u0163ia s-a opus categoric introducerii m\u0103surii \u201econsemn\u0103rii\u201d (oprire, re\u0163inere) prin care s-ar adauga la lege \u00eenc\u0103 o form\u0103 de privare de libertate, pe l\u00e2ng\u0103 \u201econducere\u201d \u015fi re\u0163inerea poli\u0163ieneasc\u0103. In mod evident, sursele de poluare fonic\u0103 sunt u\u015for de localizat (o discotec\u0103, un restaurant, o petrecere zgomotoas\u0103, un apartament de unde se aude muzica foarte tare etc.) \u015fi, prin urmare, nu se justifica aducerea persoanelor la sediul poli\u0163iei \u201epentru identificare\u201d. De asemenea, eventualele procese verbale de sanc\u0163ionare cu amend\u0103 contraven\u0163ional\u0103 trebuia redactate la locul faptei \u015fi nu la sediul poli\u0163iei.<\/p>\n

Pentru APADOR-CH este clar c\u0103 prin m\u0103sura \u201econsemn\u0103rii\u201d , MAI \u00eencerca s\u0103 recupereze ce a pierdut prin limit\u0103rile impuse \u201econducerii\u201d la sediul poli\u0163iei. Ambele procedee \u00eenseamn\u0103 privare de libertate (a se vedea defini\u0163ia priv\u0103rii de libertate din art.4 al Protocolului Op\u0163ional la Conven\u0163ia \u00eempotriva Torturii, document semnat de Rom\u00e2nia), f\u0103r\u0103 nicio protec\u0163ie \u015fi nicio garan\u0163ie pentru persoana \u00een cauz\u0103.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 la sf\u00eer\u015fitul anului 2006, Ministerul Administra\u0163iei \u015fi Internelor nu a mai revenit asupra subiectului, cel pu\u0163in nu public.<\/p>\n

VI. CAZURI \u00ceN FA\u0162A CUR\u0162II EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI<\/p>\n

Pe l\u00e2ng\u0103 activitatea constant\u0103 de informare a persoanelor interesate despre rolul \u015fi procedura de sesizare a Cur\u0163ii Europene a Drepturilor Omului (peste 1000 de persoane au beneficiat de asemenea informa\u0163ii \u00een anul 2006), APADOR-CH a asigurat asisten\u0163\u0103 \u015fi reprezentare juridic\u0103 pentru 38 de cazuri pendinte \u00een fa\u0163a Cur\u0163ii Europene a Drepturilor Omului, dintre care patru cauze admisibile, zece cauze comunicate guvernului p\u00e2r\u00e2t \u015fi 24 de cereri noi, dintre care cinci au fost introduse sau preluate \u00een cursul anului 2006. Dintre acestea din urm\u0103, trei privesc rele tratamente din partea agen\u0163ilor statului, \u00een arestul poli\u0163iei, penitenciar sau \u00een timpul satisfacerii serviciului militar, iar alte dou\u0103 cereri privesc libertatea de exprimare \u015fi accesul la informa\u0163ii de interes public pentru jurnali\u015fti.<\/p>\n

In afar\u0103 de cele 38 de cazuri pe rolul CEDO, \u00een 2006 APADOR-CH a ob\u0163inut solu\u0163ionarea pe cale amiabil\u0103 pentru un grup de 15 cauze introduse de Organiza\u0163ia Religioas\u0103 Martorii lui Iehova \u015fi de 14 adep\u0163i ai cultului Martorii lui Iehova. O alt\u0103 cauz\u0103 solu\u0163ionat\u0103 amiabil prive\u015fte supunerea la rele tratamente \u015fi dreptul la coresponden\u0163\u0103 al unei persoane aflate \u00een deten\u0163ie (vezi sec\u0163iunea 1 de mai jos).<\/p>\n

Intr-un caz sus\u0163inut de APADOR-CH \u2013 St\u00e2ngu \u015fi Scutelnicu \u00eempotriva Rom\u00e2niei, cererea nr. 53899\/00 -Curtea a pronun\u0163at o hot\u0103r\u00e2re \u00een data de 31 ianuarie 2006 prin care a constatat c\u0103 nu a fost \u00eenc\u0103lcat articolul 10 din Conven\u0163ie prin condamnarea civil\u0103 a ziari\u015ftilor reclaman\u0163i pentru un articol de pres\u0103 referitor la pretinse fapte de corup\u0163ie ale unui \u00eenalt func\u0163ionar din Poli\u0163ia Rom\u00e2n\u0103. Hot\u0103r\u00e2rea CEDO con\u0163ine \u015fi o opinie dizident\u0103 a doi judec\u0103tori din completul de \u015fapte care au considerat c\u0103 instan\u0163ele na\u0163ionale nu au motivat condamnarea reclaman\u0163ilor, \u00eenc\u0103lc\u00e2nd astfel art. 10 din Conven\u0163ie. Asocia\u0163ia a asistat reclaman\u0163ii \u00een prezentarea unei cereri de trimitere la Marea Camer\u0103 a cauzei, cerere respins\u0103 la data de 3 iulie 2006. Hot\u0103r\u00e2rea Camerei a r\u0103mas, astfel, definitiv\u0103.<\/p>\n

Cazurile care au \u00eenregistrat evolu\u0163ii importante \u00een anul 2006 vor fi prezentate dup\u0103 cum urmeaz\u0103: cauzele solu\u0163ionate definitiv (sec\u0163iunea 1); cauze declarate admisibile printr-o decizie a CEDO (sec\u0163iunea a 2-a); cauze comunicate guvernului p\u00e2r\u00e2t ori cu privire la care s-au cerut reclamantului informa\u0163ii de c\u0103tre Curte (sec\u0163iunea a 3-a). Partea a patra prive\u015fte cauzele nou introduse la CEDO.<\/p>\n

1. Cauze solu\u0163ionate<\/p>\n

a) Organiza\u0163ia religioas\u0103 Martorii lui Iehova \u015fi al\u0163ii \u00eempotriva Rom\u00e2niei (cererile no 63108\/00; 63108\/00 ; 62595\/00 ; 63117\/00; 63118\/00; 63119\/00; 63121\/00 ; 63122\/00 ; 63816\/00; 63827\/00; 63829\/00; 63830\/00 ; 63837\/00; 63854\/00 ; 63857\/00 ; 70551\/01)<\/p>\n

APADOR-CH a ob\u0163inut solu\u0163ionarea pe cale amiabil\u0103 \u00eentr-un grup de 15 cauze introduse de Organiza\u0163ia Religioas\u0103 Martorii lui Iehova \u015fi de 14 adep\u0163i ai cultului Martorii lui Iehova. Faptele care au stat la baza celor 15 pl\u00e2ngeri au fost detaliate \u00een rapoartele anuale anterioare, cel mai recent \u00een raportul pentru anul 2005.<\/p>\n

Decizia Cur\u0163ii constat\u00e2nd solu\u0163ionarea amiabil\u0103 a fost adoptat\u0103 \u00een data de 11 iulie 2006. Curtea a luat act de declara\u0163ia guvernului rom\u00e2n c\u0103 recunoa\u015fte calitatea de cult religios a Organiza\u0163iei Religioase Martorii lui Iehova \u00eencep\u00e2nd de la data \u00eenfiin\u0163\u0103rii sale, din 1990, precum \u015fi toate drepturile care decurg din aceast\u0103 recunoa\u015ftere pentru ea \u015fi pentru adep\u0163ii s\u0103i. Guvernul s-a angajat, de asemenea, s\u0103 asigure accesul nediscriminatoriu \u00een toate locurile de deten\u0163ie \u015fi penitenciare, inclusiv pentru mini\u015ftrii ordina\u0163i ai cultului Martorii lui Iehova. Cu privire la cele 14 cereri individuale, guvernul a recunoscut c\u0103 condamnarea reclaman\u0163ilor pentru sustragerea de la serviciul militar alternativ reprezint\u0103 o \u00eenc\u0103lcare a drepturilor acestora prev\u0103zute \u00een Conven\u0163ia European\u0103 a Drepturilor Omului. Guvernul a acceptat s\u0103-\u015fi retrag\u0103 recursurile interne care erau pe rol, \u00een litigiile cu cei 14 adep\u0163i ai cultului \u015fi s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 desp\u0103gubiri fiec\u0103ruia dintre ei. De asemenea, guvernul s-a angajat s\u0103 publice decizia Cur\u0163ii \u00een Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei \u015fi s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 ex gratia cheltuieli de judecat\u0103 \u00een fa\u0163a Cur\u0163ii pentru toate cele 15 cauze, \u00eentr-un cuantum de 12.000 de euro. Termenul de punere \u00een executare a obliga\u0163ilor asumate de guvern este de 6 luni de la data deciziei Cur\u0163ii.<\/p>\n

b) Mocanu \u00eempotriva Rom\u00e2niei (cererea nr. 56489\/00)<\/p>\n

Printr-o hot\u0103r\u00e2re din 24 mai 2006, Curtea a acceptat solu\u0163ionarea pe cale amiabil\u0103 a cererii introduse de Silviu Mocanu, care privea \u00eenc\u0103lcarea articolului 3 (rele tratamente \u015fi lipsa unei anchete efective \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103), a articolului 8, cu privire la deschiderea coresponden\u0163ei trimise de Curte \u015fi refuzul de a-i da reclamantului, lipsit de resurse materiale, timbre pentru coresponden\u0163\u0103, a articolului 13, cu privire la absen\u0163a unui recurs efectiv pentru \u00eenl\u0103turarea \u00eenc\u0103lc\u0103rilor drepturilor omului denun\u0163ate precum \u015fi a articolului 34 care garanteaz\u0103 exercitarea f\u0103r\u0103 restric\u0163ii a dreptului la un recurs individual \u00een fa\u0163a Cur\u0163ii Europene. Faptele care au stat la baza pl\u00e2ngerii lui Silviu Mocanu au fost detaliate \u00een raportul anual al APADOR-CH din anul 2004, anul \u00een care asocia\u0163ia a preluat reprezentarea sa \u00een fa\u0163a Cur\u0163ii Europene a Drepturilor Omului.<\/p>\n

Prin conven\u0163ia de solu\u0163ionare amiabil\u0103 acceptat\u0103 de Curte, guvernul rom\u00e2n s-a angajat s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 reclamantului ex gratia 17.000 de euro, cuprinz\u00e2nd \u015fi cheltuielile de reprezentare \u00een fa\u0163a Cur\u0163ii. Guvernul \u015fi-a executat obliga\u0163ia de plat\u0103.<\/p>\n

2. Decizii asupra admisibilit\u0103\u0163ii \u00een cauze sus\u0163inute de APADOR-CH<\/p>\n

a) Olteanu \u00eempotriva Rom\u00e2niei (cererea nr.71090\/01)<\/p>\n

Prin decizia Cur\u0163ii din data de 26 ianuarie 2006 s-a declarat par\u0163ial admisibil\u0103 cererea introdus\u0103 de Nicu Olteanu \u00een ce prive\u015fte capetele de pl\u00e2ngere pentru rele tratamente din partea unor agen\u0163i de poli\u0163ie \u2013 inclusiv \u00eempu\u015fcarea sa \u015fi lipsa asisten\u0163ei medicale prompte \u2013 precum \u015fi inexisten\u0163a unui recurs efectiv \u00een fa\u0163a unei autorit\u0103\u0163i na\u0163ionale pentru a ob\u0163ine \u00eenl\u0103turarea \u00eenc\u0103lc\u0103rilor pe care le-a reclamat. Faptele care au stat la baza pl\u00e2ngerii au fost detaliate \u00een raportul anual al APADOR-CH din 2001.<\/p>\n

Dup\u0103 decizia asupra admisibilit\u0103\u0163ii, p\u0103r\u0163ile au formulat observa\u0163ii suplimentare iar reclamantul \u015fi-a precizat cererea de satisfac\u0163ie echitabil\u0103 \u00een baza art. 41 din Conven\u0163ie. Curtea urmeaz\u0103 s\u0103 pronun\u0163e o hot\u0103r\u00e2re \u00een aceast\u0103 cauz\u0103.<\/p>\n

3. Cauze sus\u0163inute de APADOR-CH comunicate guvernului p\u00e2r\u00e2t pentru observa\u0163ii sau cu privire la care Curtea a solicitat observa\u0163ii suplimentare sau informa\u0163ii factuale<\/p>\n

a) Soare \u015fi al\u0163ii \u00eempotriva Rom\u00e2niei (cererea nr. 24329\/02)<\/p>\n

La solicitarea Cur\u0163ii, \u00een data de 6 martie 2006 au fost formulate observa\u0163ii suplimentare \u00een r\u0103spuns la cele ale guvernului, \u00een principal asupra reglement\u0103rilor interne privind utilizarea armelor de foc de c\u0103tre poli\u0163ie. Cererea fusese comunicat\u0103 guvernului rom\u00e2n la data de 25 aprilie 2005, cu privire la \u00eenc\u0103lcarea articolelor 2, 3, 6, 8 paragraful 1, 13 \u015fi 2 \u015fi 3 combinate cu 14 \u015fi 34, denun\u0163at\u0103 de primul reclamant, Mugurel Soare \u015fi cu privire la \u00eenc\u0103lcarea articolelor 3, 5 \u015fi 13 invocat\u0103 de reclaman\u0163ii Angela Vl\u0103sceanu \u015fi Dorel Baicu. Curtea a decis s\u0103 examineze admisibilitatea cauzei \u00eempreun\u0103 cu fondul.<\/p>\n

Faptele care au stat la baza pl\u00e2ngerii au fost prezentate detaliat \u00een rapoartele APADOR-CH pe anii 2000, 2001 \u015fi 2002. Pe scurt, la data de 19 mai 2000, reclamantul Mugurel Soare \u015fi fratele s\u0103u, \u00een plin\u0103 strad\u0103, au fost b\u0103tu\u0163i de trei lucr\u0103tori de poli\u0163ie \u00eembr\u0103ca\u0163i \u00een civil, iar Mugurel Soare a fost \u00eempu\u015fcat \u00een cap, de la mic\u0103 distan\u0163\u0103, intr\u00e2nd \u00een com\u0103. Ca urmare a leziunilor suferite, Mugurel Soare, care avea 18 ani la data incidentului, a fost spitalizat o lung\u0103 perioad\u0103, suport\u00e2nd mai multe interven\u0163ii chirurgicale neurologice. Deficien\u0163ele func\u0163ionale majore suferite au dus la pensionarea sa pe motive medicale. Doi dintre martorii oculari ai incidentului, Angela Vl\u0103sceanu \u015fi Dorel Baicu, au fost condu\u015fi la sediul Sec\u0163iei 10 Poli\u0163ie \u00een jurul orelor 19.30 unde au fost re\u0163inu\u0163i \u00eempotriva voin\u0163ei lor p\u00e2n\u0103 la ora 5.00 a doua zi \u015fi supu\u015fi presiunilor \u015fi amenin\u0163\u0103rilor pentru a declara c\u0103 poli\u0163istul a ac\u0163ionat \u00een legitim\u0103 ap\u0103rare.<\/p>\n

b) Barb \u00eempotriva Rom\u00e2niei (cereea nr. 5945\/03)<\/p>\n

Cazul a fost preluat de APADOR-CH \u00een martie 2006 \u015fi prive\u015fte condamnarea penal\u0103 pentru calomnie a unui jurnalist care a publicat un articol despre un om de afaceri, pre\u015fedintele unei filiale a Forumului Democrat German, \u015fi compania sa care oferea intermedierea de locuri de munc\u0103 \u00een Germania \u015fi cursuri de limba german\u0103. Articolul sugera c\u0103 omul de afaceri ar fi \u00een\u015felat mai multe persoane prin promiterea unor locuri de munca ferme \u00een Germania. \u00cen aprilie 2006, reclamantul, asistat de APADOR-CH, a transmis Cur\u0163ii r\u0103spunsul la oberva\u0163iile guvernului, sub aspectul \u00eenc\u0103lc\u0103rii articolului 10 din Conven\u0163ia european\u0103 \u2013 dreptul la libertatea de exprimare. Deoarece \u00een cauz\u0103 fondul \u015fi admisibilitatea vor fi examinate \u00eempreun\u0103, Curtea urmeaz\u0103 s\u0103 pronun\u0163e o hot\u0103r\u00e2re.<\/p>\n

c) Pop(Achim) \u00eempotriva Rom\u00e2niei (cererea nr. 63101\/00)<\/p>\n

La data de 11 aprilie 2006, Curtea a decis comunicarea cauzei c\u0103tre guvernul rom\u00e2n solicit\u00e2ndu-i acestuia observa\u0163ii cu privire la \u00eenc\u0103lcarea articolelor 2, 3, 6 \u015fi 13 din Conven\u0163ie pentru neefectuarea unei anchete efective cu privire la decesul fiului reclamantei \u00een timpul deten\u0163iei, din cauza lipsei tratamentului medical adecvat \u015fi pentru durata excesiv\u0103 a procesului civil pentru desp\u0103gubiri \u015fi lipsa unei c\u0103i de recurs pentru a ob\u0163ine accelerarea acestei proceduri lente. Faptele care au stat la baza pl\u00e2ngerii au fost prezentate detaliat \u00een raportul APADOR-CH din 2001 (cazul Achim).<\/p>\n

Observa\u0163iile reclamantei \u00een r\u0103spuns la cele ale guvernului au fost prezentate la data de 21 noiembrie 2006 dup\u0103 ce la 20 octombrie 2006 reclamanta a refuzat propunerea guvernului de solu\u0163ionare amiabil\u0103 a cauzei. Reclamanta \u015fi-a precizat \u015fi cererea de satisfac\u0163ie echitabil\u0103.<\/p>\n

d) Velcea \u015fi Maz\u0103re \u00eempotriva Rom\u00e2niei (cererea nr. 64301\/01)<\/p>\n

Cauza a fost preluat\u0103 de APADOR-CH \u00een aprilie 2006, dup\u0103 comunicarea sa c\u0103tre guvernul p\u00e2r\u00e2t la data de 24 martie 2006, \u015fi prive\u015fte lipsa unei anchete efective \u00een cazul decesului violent al fiicei \u015fi so\u0163iei primului reclamant (sora \u015fi mama celei de-a doua reclamante) \u015fi al tentativei de omor asupra primului reclamant. Ancheta intern\u0103 cu privire la dubla omucidere \u015fi la tentativa de omor asupra primului reclamant a durat nou\u0103 ani dup\u0103 numeroase decizii de redeschidere a cercet\u0103rilor \u015fi a prezentat numeroase lacune \u015fi vicii, persoana acuzat\u0103 de complicitate la cele trei fapte comise av\u00e2nd calitatea de poli\u0163ist. Potrivit rezultatelor anchetei, singurul responsabil pentru cele trei fapte ar fi fost ginerele respectiv cumnatul celor doi reclaman\u0163i \u2013 tot poli\u0163ist \u2013 care s-a sinucis la scurt timp dup\u0103 comiterea faptelor.<\/p>\n

Reclamanta a prezentat observa\u0163ii \u00een r\u0103spuns la cele ale guvernului la data de 4 octombrie 2006. \u00centruc\u00e2t s-a decis unirea admisibilit\u0103\u0163ii cu fondul cauzei, Curtea urmeaz\u0103 s\u0103 pronun\u0163e o hot\u0103r\u00e2re.<\/p>\n

d) Parohia greco-catolic\u0103 Ticvaniu Mare \u00eempotriva Rom\u00e2niei (cererea nr. 2534\/02)<\/p>\n

Cererea, care face parte dintr-un grup de cereri introduse de parohiile greco-catolice c\u0103rora le-a fost negat \u00een mod discriminatoriu accesul la un tribunal \u015fi dreptul de proprietate asupra bisericilor \u015fi caselor parohiale, a fost comunicat\u0103 guvernului rom\u00e2n la data de 4 octombrie 2006, sub aspectul \u00eenc\u0103lc\u0103rii articolelor \u2026 din Conven\u0163ie, cu termen pentru a depune observa\u0163ii p\u00e2n\u0103 la data de 8 ianuarie 2007.<\/p>\n

e) Damian \u015fi Damian-Buruean\u0103 \u00eempotriva Rom\u00e2niei (cererea nr. 6773\/02)<\/p>\n

La data de 24 octombrie 2006, Curtea a decis comunicarea cauzei c\u0103tre guvernul rom\u00e2n solicit\u00e2ndu-i acestuia s\u0103 prezinte observa\u0163ii p\u00e2n\u0103 la data de 25 ianuarie 2007 cu privire la \u00eenc\u0103lcarea articolelor 3, 5, 6, 8, 13 \u015fi 34 din Conven\u0163ie pentru supunerea la rele tratamente a reclaman\u0163ilor, lipsirea lor abuziv\u0103 de libertate, perchezi\u0163ie abuziv\u0103 \u015fi inechitatea procesului penal pornit \u00eempotriva lor. Faptele care au stat la baza pl\u00e2ngerii au fost prezentate detaliat \u00een raportul APADOR-CH din 2002.<\/p>\n

f) Iordache \u00eempotriva Rom\u00e2niei (cererea nr. 6817\/02)<\/p>\n

Cauza a fost preluat\u0103 de APADOR-CH \u00een octombrie 2006, dup\u0103 comunicarea sa c\u0103tre guvernul p\u00e2r\u00e2t la data de 23 ianuarie 2006, \u015fi prive\u015fte obstacolele \u00een exercitarea drepturilor p\u0103rinte\u015fti de c\u0103tre o persoan\u0103 aflat\u0103 \u00een deten\u0163ie, lipsa unui recurs efectiv pentru a \u00eenl\u0103tura aceste obstacole precum \u015fi accesul la justi\u0163ie pentru a ob\u0163ine dreptul de a-\u015fi vizita copilul minor. Asocia\u0163ia a solicitat un termen pentru prezentarea de observa\u0163ii din partea reclamantului, deoarece acesta nu \u015fi-a putut asigura o reprezentare adecvat\u0103 \u00een termenul acordat ini\u0163ial de Curte.<\/p>\n

g) Acriva \u015fi al\u0163ii \u00eempotriva Rom\u00e2niei (cererea nr. 71608\/01)<\/p>\n

In cererea ini\u0163ial\u0103, din 17 iunie 2001, reclaman\u0163ii s-au pl\u00e2ns Cur\u0163ii de condamnarea lor penal\u0103 cu \u00eenc\u0103lcarea dreptului la un proces echitabil, a libert\u0103\u0163ii de religie, de discriminarea la care au fost supu\u015fi pe motive de apartenen\u0163\u0103 religioas\u0103 \u015fi de lipsa unui recurs efectiv \u00eempotriva \u00eenc\u0103lc\u0103rilor denun\u0163ate. In mai 2006, reclaman\u0163ii au prezentat Cur\u0163ii evolu\u0163ia cauzei lor \u00een perioada 2001-2006. La 3 octombrie 2006, Curtea a solicitat informa\u0163ii factuale noi din partea reclaman\u0163ilor, care au fost prezentate de ace\u015ftia la 17 octombrie 2006.<\/p>\n

4. Cereri nou introduse sau preluate de APADOR-CH dup\u0103 introducerea lor, \u00een cursul anului 2006<\/p>\n

a) Calmuc \u00eempotriva Rom\u00e2niei (cererea nr. 25177\/06)<\/p>\n

Reclamantul, Cristian-Alec Calmuc, jurnalist la s\u0103pt\u0103m\u00e2nalul local Telegraf-expres, a publicat un articol despre concesionarea pretins frauduloas\u0103 a unui parc din municipiul Tecuci, \u00een favoarea unui influent \u015fi controversat om de afaceri local. In urma articolului, dl. Calmuc a fost condamnat definitiv la o amend\u0103 penal\u0103 \u015fi plata de desp\u0103gubiri civile c\u0103tre primarul municipiului Tecuci.<\/p>\n

Reclamantul a sesizat Curtea la data de 6 iunie 2006, invoc\u00e2nd \u00eenc\u0103lcarea articolului 10 din Conven\u0163ie pe motivul c\u0103 sanc\u0163ionarea sa penal\u0103 nu era necesar\u0103 \u00eentr-o societate democratic\u0103, \u00een condi\u0163iile \u00een care articolul s\u0103u se referea la un subiect de interes public privind activitatea unui om politic, avea o baz\u0103 factual\u0103 necontestat\u0103 iar ziaristul, de bun\u0103 credin\u0163\u0103, a f\u0103cut verific\u0103ri prealabile apari\u0163iei articolului.<\/p>\n

b) Ro\u015fiianu \u00eempotriva Rom\u00e2niei (cererea nr. 27329\/06)<\/p>\n

Reclamantul, Ioan Romeo Ro\u015fiianu, jurnalist la Baia Mare, a c\u00e2\u015ftigat mai multe procese \u00eempotriva primarului municipiului Baia Mare \u00een urma c\u0103rora, prin hot\u0103r\u00e2ri definitive \u015fi executorii acesta din urm\u0103 a fost obligat s\u0103 comunice informa\u0163ii de interes public cu privire la contracte de achizi\u0163ii publice \u015fi administrarea patrimoniului public \u015fi s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 desp\u0103gubiri civile reclamantului. Totu\u015fi, hot\u0103r\u00e2rile au r\u0103mas neexecutate \u00een ceea ce prive\u015fte comunicarea informa\u0163iilor solicitate, ceea ce l-a afectat pe reclamant \u00een exercitarea efectiv\u0103 a profesiei sale de jurnalist, neput\u00e2nd prezenta publicului informa\u0163ii la care ar fi trebuit s\u0103 aib\u0103 acces \u00een baza unei hot\u0103r\u00e2ri judec\u0103tore\u015fti. <\/p>\n

Reclamantul a sesizat Curtea la data de 4 iulie 2006, invoc\u00e2nd \u00eenc\u0103lcarea articolelor 6 \u015fi 10 din Conven\u0163ie \u00eentruc\u00e2t neexecutarea unei hot\u0103r\u00e2ri judec\u0103tore\u015fti privitoare la un drept civil al reclamantului reprezint\u0103 o negare a accesului efectiv la justi\u0163ie, care, \u00een plus, a fost de natur\u0103 s\u0103 \u00eengr\u0103deasc\u0103 libertatea de exprimare a presei asupra problemelor de interes public.<\/p>\n

c) Ro\u015fioru \u00eempotriva Rom\u00e2niei (cererea nr. 37554\/06)<\/p>\n

Reclamantul, Silviu Ro\u015fioru, a fost agresat de mai mul\u0163i poli\u0163i\u015fti \u00een noaptea din 25\/26 ianuarie 2000, ancheta fiind \u00eenc\u0103 \u00een derulare \u00een decembrie 2006, dup\u0103 dou\u0103 cicluri procesuale \u00eencheiate cu decizia definitiv\u0103 de redeschidere a anchetei. Faptele care au stat la baza pl\u00e2ngerii au fost prezentate detaliat \u00een raportul APADOR-CH din 2000.<\/p>\n

Reclamantul a sesizat Curtea la data de 13 septembrie 2006, invoc\u00e2nd \u00eenc\u0103lcarea articolelor 3 \u015fi 13 din Conven\u0163ie prin lipsa unei anchete efective cu privire la relele tratamente la care a fost supus \u015fi inexisten\u0163a unor c\u0103i eficiente de recurs pentru a ob\u0163ine recunoa\u015fterea drepturilor sale \u00eenc\u0103lcare.<\/p>\n

d) Cucu \u00eempotriva Rom\u00e2niei (cererea nr. 22362\/06)<\/p>\n

Cauza a fost preluat\u0103 de APADOR-CH \u00een octombrie 2006, dup\u0103 ce fusese introdus\u0103 de reclamantul neasistat. Acesta se afl\u0103 \u00een executarea unei pedepse privative de libertate \u015fi se pl\u00e2nge de condi\u0163iile de deten\u0163ie la Penitenciarul Giurgiu precum \u015fi de neexecutarea unei hot\u0103r\u00e2ri judec\u0103tore\u015fti definitive care obliga administra\u0163ia penitenciarului s\u0103 permit\u0103 ca reclamantul s\u0103 fie vizitat de prietena lui. Asocia\u0163ia a solicitat Cur\u0163ii, \u00een octombrie 2006, comunicarea unei copii a dosarului \u00een vederea preg\u0103tirii fundament\u0103rii juridice a cererii. Documentele solicitate au fost primite \u00een decembrie 2006.<\/p>\n

e) Csiki \u00eempotriva Rom\u00e2niei (cererea nr. 11273\/05)<\/p>\n

Cauza aflat\u0103 pe rolul Cur\u0163ii din 2005, a fost preluat\u0103 de APADOR-CH \u00een noiembrie 2006, c\u00e2nd a fost prezentat \u015fi un memoriu \u00een completarea pl\u00e2ngerii ini\u0163iale. Aceasta prive\u015fte decesul fiului reclamantei \u00een timpul execut\u0103rii serviciului militar, \u00een lipsa unei asisten\u0163e medicale prompte \u015fi adecvate, precum \u015fi lipsa unei anchete efective cu privire la condi\u0163iile decesului, anchet\u0103 de natur\u0103 s\u0103 conduc\u0103 la identificarea \u015fi tragerea la r\u0103spundere a persoanelor responsabile. De asemenea, reclamanta s-a pl\u00e2ns \u015fi de durata excesiv\u0103 a procesului penal privitor la decesul fiului s\u0103u, proces \u00een care se constituise parte civil\u0103. Cererea se fundamenteaz\u0103 pe articolele 2, 6 \u015fi 13 din Conven\u0163ie.<\/p>\n

***<\/p>\n

\u00cen cursul anului 2006, activit\u0103\u0163ile APADOR-CH au fost sprijinite financiar de :<\/p>\n

AGIR ENSEMBLE POUR LES DROITS DE L\u2018HOMME (FRAN\u0162A)<\/p>\n

AMBASADA REGAL\u0102 A T\u0102RILOR DE JOS LA BUCURE\u015eTI (PROGRAMUL MATRA-KAP)<\/p>\n

KERK IN ACTIE (OLANDA)<\/p>\n

NATIONAL ENDOWMENT FOR DEMOCRACY (SUA)<\/p>\n

OPEN SOCIETY INSTITUTE (SUA)<\/p>\n

OPEN SOCIETY JUSTICE INITIATIVE (SUA)<\/p>\n

UNITED STATES AGENCY FOR INTERNATIONAL DEVELOPEMENT \/WORLD LEARNING FOR INTERNATIONAL DEVELOPEMENT (SUA)<\/p>\n[1]Din p\u0103cate, dezincriminarea insultei \u015fi calmoniei a fost declarat\u0103 neconstitu\u0163ional\u0103 de c\u0103tre Curtea Constitu\u0163ional\u0103, printr-o decizie din 18 ianuarie 2007.<\/p>\n[2]Comentariile complete pot fi accesate pe site-ul asocia\u0163iei, www.apador.org, \u00een sec\u0163iunea \u201cRapoarte speciale\/Alte activit\u0103\u0163i\u201d<\/p>\n[3]Comentariile complete pot fi accesate pe site-ul asocia\u0163iei, www.apador.org, \u00een sec\u0163iunea \u201cRapoarte speciale\/Alte activit\u0103\u0163i\u201d<\/p>\n[4]\u00cen final, cele cinci proiecte de legi, la care s-a ad\u0103ugat un al \u015faselea privind \u00eenfiin\u0163area, organizarea \u015fi func\u0163ionarea Autorit\u0103\u0163ii Na\u0163ionale pentru Interceptarea Comunica\u0163iilor, au fost asumate de un grup de 71 de parlamentari ai Partidului Na\u0163ional Liberal ca propuneri legislative \u015fi depuse la Camera Deputa\u0163ilor \u00een februarie 2007.<\/p>\n[5]\u00cen urma \u00eenregistr\u0103rii pl\u00e2ngerii \u00een noimebrie 2007, pl\u00e2ngerea \u00een fa\u0163a instan\u0163ei a r\u0103mas f\u0103r\u0103 obiect.<\/p>\n[6]Rapoartele complete pot fi accesate pe site-ul asocia\u0163iei (www.apador.org), \u00een sec\u0163iunea \u201eRapoarte speciale\u201d.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Sorry, this entry is only available in Rom\u00e2n\u0103. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.Introducere Anul 2006 a stat sub semnul ader\u0103rii Rom\u00e2niei la Uniunea European\u0103, fiind crucial pentru adoptarea de noi reforme la nivel legislativ \u015fi […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[27,18],"tags":[],"class_list":["post-825","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-anuale","category-rapoarte"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/825","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=825"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/825\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=825"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=825"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=825"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}