{"id":828,"date":"2005-01-30T13:22:40","date_gmt":"2005-01-30T13:22:40","guid":{"rendered":"http:\/\/www.apador.org\/seamus\/?p=828"},"modified":"2014-03-07T13:37:18","modified_gmt":"2014-03-07T13:37:18","slug":"aspecte-privind-evolutia-situatiei-drepturilor-omului-in-romania-si-activitatea-apador-ch-raport-2005","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/apador.org\/en\/aspecte-privind-evolutia-situatiei-drepturilor-omului-in-romania-si-activitatea-apador-ch-raport-2005\/","title":{"rendered":"Raportul de activitate al APADOR-CH \u2013 2005"},"content":{"rendered":"

Sorry, this entry is only available in Rom\u00e2n\u0103<\/a>. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.<\/p>

INTRODUCERE<\/p>\n

Anul 2005 nu a adus o \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire major\u0103 a situa\u0163iei drepturilor omului \u00een Rom\u00e2nia, cu excep\u0163ia libert\u0103\u0163ii de exprimare \u015fi a libert\u0103\u0163ii de asociere. Dup\u0103 ce \u00een anii anteriori presiunile asupra presei s-au diversificat \u015fi accentuat, anul 2005 a adus o relaxare \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103. Problema presiunilor economice sub forma acord\u0103rii preferen\u0163iale a publicit\u0103\u0163ii de stat a fost rezolvat\u0103 sub aspect legislativ \u00een mai 2005. \u00cen acela\u015fi timp, atacurile fizice la adresa jurnali\u015ftilor, care se \u00eenmul\u0163iser\u0103 \u00eengrijor\u0103tor \u00een 2004, aproape au disp\u0103rut \u00een 2005. Criticile la adresa puterii au putut fi exprimate at\u00e2t \u00een presa scris\u0103 c\u00e2t \u015fi \u00een cea audio-vizual\u0103 f\u0103r\u0103 impedimente majore. Accesul ONG-urilor la presa audio-vizual\u0103 s-a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it sim\u0163itor. Nu au existat cazuri importante de jurnali\u015fti condamna\u0163i pentru insult\u0103 \u015fi calomnie, dar a existat o tendin\u0163\u0103 \u00eengrijor\u0103toare a instan\u0163elor de judecat\u0103 de a acorda sume exorbitante ca daune morale procesele de calomnie (penale sau civile), o practic\u0103 generatoare de auto-cenzur\u0103 \u00een r\u00e2ndurile presei. \u00cen toamna anului 2005, Guvernul a \u00eenaintat Parlamentului o serie de modific\u0103ri la Codul penal, printre care \u015fi propunerea de a dezincrimina insulta \u015fi calomnia. P\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului, propunerea a fost aprobat\u0103 de Senat, urm\u00e2nd dezbaterea sa \u00een Camera Deputa\u0163ilor. \u00cen privin\u0163a libert\u0103\u0163ii de asociere, \u00een 2005 a fost \u00een sf\u00e2r\u015fit aprobat\u0103 prin lege ordonan\u0163a nr.26\/2000 privind asocia\u0163iile \u015fi funda\u0163iile \u015fi a fost respins\u0103 Ordonan\u0163a nr.37\/2003, care con\u0163inea multe prevederi care puneau \u00een pericol libertatea de asociere.<\/p>\n

Anul 2005 a fost marcat \u00een primul r\u00e2nd de procesul de aderare a Rom\u00e2niei la Uniunea European\u0103. \u00cen acest context, o aten\u0163ie special\u0103 a fost acordat\u0103 m\u0103surilor anti-corup\u0163ie, at\u00e2t de natur\u0103 legislativ\u0103, c\u00e2t \u015fi de implementare a legisla\u0163iei existente. \u201eCampania anti-corup\u0163ie\u201d ini\u0163iat\u0103 de autorit\u0103\u0163i a generat temerea c\u0103 drepturile persoanelor suspectate de comiterea unor fapte de corup\u0163ie nu vor fi respectate. Ca r\u0103spuns la solicitarea expres\u0103 a Comisie europene de a demonstra eficacitatea luptei anti-corup\u0163ie prin cercetarea \u015fi condamnarea unor \u00eenal\u0163i demnitari implica\u0163i \u00een acte de corup\u0163ie, autorit\u0103\u0163ile statului au pus un accent dispropor\u0163ionat pe arestarea preventiv\u0103 a unor asemenea persoane. \u00cen multe cazuri arest\u0103rile \u00een cauz\u0103 sau eliber\u0103rile subsecvente au fost transformate \u00een adev\u0103rate showuri mediatice. APADOR-CH a protestat repetat \u00eempotriva acestor practici, subliniind faptul c\u0103 arestarea preventiv\u0103 trebuie s\u0103 constitutie excep\u0163ia de la regula conform c\u0103reia cercetarea unor persoane suspectate de comiterea unor fapte penale trebuie s\u0103 s\u0103 fac\u0103 \u00een stare de libertate. \u00cen niciun caz infrac\u0163iuni de natur\u0103 economic\u0103 sau fapte de corup\u0163ie nu justific\u0103 recurgerea la excep\u0163ie.<\/p>\n

Interven\u0163ia inacceptabil\u0103 a Primului-ministru pe l\u00e2ng\u0103 Procurorul general al Rom\u00e2niei \u00eentr-un caz important a fost un alt motiv de \u00eengrijorare, dezv\u0103luind o practic\u0103 de influen\u0163are a impar\u0163ialit\u0103\u0163ii procurorilor \u00een munca lor. Cu toate c\u0103 reac\u0163iile societ\u0103\u0163ii civile la adresa comportamentului Primului-ministru au fost negative \u015fi deosebit de puternice, acesta \u015fi-a men\u0163inut pozi\u0163ia, ceea ce pentru APADOR-CH constituie un serios temei pentru a considera c\u0103 asemenea practici pot continua \u015fi \u00een viitor.<\/p>\n

Legile sistemului judiciar au fost din nou amendate \u00een cursul anului 2005, asigur\u00e2ndu-se o independen\u0163\u0103 crescut\u0103 a puterii judec\u0103tore\u015fti. Cu toate acestea ele continu\u0103 s\u0103 cuprind\u0103 dispozi\u0163ii care pot afecta drepturile \u015fi libert\u0103\u0163ile fundamentale, cum ar fi numirea \u015fi demiterea procuroului general de c\u0103tre ministrul justi\u0163iei sau men\u0163inerea instan\u0163elor \u015fi parchetelor militare.<\/p>\n

A continuat \u015fi instabilitatea legislativ\u0103 constatat\u0103 \u00een anii anteriori, desele modific\u0103ri ale legilor cre\u00e2nd confuzie printre practicieni. Un exemplu elocvent \u00een acest sens a fost modificarea Codului penal. Intrarea \u00een vigoare a noul Cod penal adoptat \u00een 2004 a fost suspendat\u0103, \u00een acela\u015fi timp promov\u00e2ndu-se modific\u0103ri la actualul Cod penal.<\/p>\n

Poli\u0163ia a r\u0103mas cea mai conservatoare \u015fi mai pu\u0163in transparent\u0103 institu\u0163ie a statului. Demilitarizarea Poli\u0163iei, care a avut loc \u00een 2002, continu\u0103 s\u0103 aib\u0103 efecte minime. Controlul extern al activit\u0103\u0163ilor Poli\u0163iei, de\u015fi institu\u0163ionalizat din 2002, a r\u0103mas \u00een continuare doar un deziderat, autorit\u0103\u0163ile teritoriale de ordine public\u0103 func\u0163ion\u00e2nd doar formal. Acuza\u0163iile de rele-tratamente sau de folosire neadecvat\u0103 a armamentului din dotare au existat \u015fi \u00een 2005, f\u0103r\u0103 ca acestea s\u0103 fie investigate efectiv \u015fi eficient, \u00een conformitate cu cerin\u0163ele Conven\u0163iei europene a drepturilor omului.<\/p>\n

Sistemul penitenciar a func\u0163ionat \u00een continuare pe baza unei legi complet dep\u0103\u015fite, una dintre principalele piedici pentru o reform\u0103 complet\u0103 \u015fi real\u0103. Intrarea \u00een vigoare a noii legi a execut\u0103rii pedepselor, planificat\u0103 pentru 1 iunie 2005, a fost am\u00e2nat\u0103 p\u00e2na la 1 septembrie 2006. \u00cen acela\u015fi timp, un nou proiect de lege pe acela\u015fi subiect a fost trimis Parlamentului, dar a fost respins \u00eentr-o prim\u0103 faz\u0103 de Senat. \u00cen practic\u0103, tarele cele mai serioase ale sistemului penitenciar continu\u0103 s\u0103 fie supraaglomerarea, lipsa de tratament medical \u015fi insuficien\u0163a activit\u0103\u0163ilor educative \u015fi culturale menite s\u0103 asigure reinser\u0163ia social\u0103 a de\u0163inu\u0163ilor dup\u0103 liberare. Sub acest ultim aspect, nici activitatea centrelor de proba\u0163iune (redenumite servicii de protec\u0163ie a victimelor \u015fi reintegrare social\u0103 a infractorilor) nu este semnificativ\u0103. Ad\u0103ugarea pe lista atribu\u0163iilor lor \u015fi a protec\u0163iei victimelor a fost o m\u0103sur\u0103 cel pu\u0163in neinspirat\u0103 din punctul de vedere al \u00eent\u0103ririi capacit\u0103\u0163ii serrviciilor de a asigura reinser\u0163ia social\u0103 a persoanelor liberate din penitenciare.<\/p>\n

Nici \u00een privin\u0163a protej\u0103rii vie\u0163ii private, anul 2005 nu a adus niciun progres remarcabil. Legea siguran\u0163ei na\u0163ionale din 1991 este \u00eenc\u0103 \u00een vigoare, f\u0103r\u0103 s\u0103 fie nici m\u0103car amendat\u0103.<\/p>\n

I. CADRUL LEGISLATIV<\/p>\n

\u00cen anul 2005, activitatea legislativ\u0103 a \u00eenregistrat, sub aspect cantitativ, o relativ\u0103 sc\u0103dere fa\u0163\u0103 de parametrii din anii preceden\u0163i: Parlamentul a adoptat 415 legi, iar Guvernul a emis 209 ordonana\u0163e de urgen\u0163\u0103 \u015fi 55 ordonan\u0163e. Deci, un total de 679 acte normative principale. Pentru compara\u0163ie, \u00een anul 2004 au fost emise 838 acte normative principale (602 legi \u2013 142 ordonan\u0163e de urgen\u0163\u0103 \u2013 94 ordonan\u0163e), \u00een anul 2003 \u2013 832 (609 \u2013 128 \u2013 95), \u00een anul 2002 \u2013 965 (683 \u2013 209 \u2013 73), \u00een anul 2001 \u2013 1065 (782 \u2013 195 \u2013 88).<\/p>\n

Se constat\u0103 o sc\u0103dere a num\u0103rului de legi adoptate \u015fi o cre\u015ftere a num\u0103rului ordonan\u0163elor de urgen\u0163\u0103 emise, \u00een anul 2005 fiind egalat num\u0103rul de ordonan\u0163e de urgen\u0163\u0103 emise \u00een anul 2002 \u015fi care, de atunci, \u00eenregistrase o sc\u0103dere.<\/p>\n

Se men\u0163ine tendin\u0163a, \u015fi \u00een anul 2005, de a da prioritate reglement\u0103rii prin legisla\u0163ie secundar\u0103 (acte normative inferioare legii: hot\u0103r\u00e2ri de guvern, ordine ale mini\u015ftrilor, instruc\u0163iuni etc). Astfel, \u00een anul 2005 au fost emise 1.824 hot\u0103r\u00e2ri de guvern, ceea ce reprezint\u0103 o sc\u0103dere fa\u0163\u0103 de anul 2004 (c\u00e2nd au fost emise 2.373 hot\u0103r\u00e2ri de guvern) dar \u015fi o cre\u015ftere fa\u0163\u0103 de anii 2003 (1.530 hot\u0103r\u00e2ri de guvern), 2002 (1.548 hot\u0103r\u00e2ri de guvern), 2001 (819 hot\u0103r\u00e2ri de guvern).<\/p>\n

Dintre legile adoptate \u00een anul 2005, sunt de men\u0163ionat, cu titlu de exemplu, ca relevante pentru consolidarea statului de drept \u015fi problematica legat\u0103 de drepturile omului:<\/p>\n

– Legea nr. 160\/2005 pentru aprobarea Ordonan\u0163ei de urgen\u0163\u0103 a Guvernului nr. 58\/2002 privind modificarea \u015fi completarea unor dispozi\u0163ii din Codul penal referitoare la infrac\u0163iuni contra demnit\u0103\u0163ii \u015fi infrac\u0163iuni contra autorit\u0103\u0163ii, precum \u015fi a unor dispozi\u0163ii din Codul de procedur\u0103 penal\u0103. Prin aceast\u0103 lege a fost eliminat\u0103 pedeapsa cu \u00eenchisoarea pentru calomnie (men\u0163in\u00e2ndu-se pedepsa cu amenda penal\u0103), a fost eliminat\u0103 varianta s\u0103v\u00e2r\u015firii ultrajului prin insult\u0103 sau calomnie (men\u0163in\u00e2ndu-se variantele amenin\u0163\u0103rii sau violen\u0163elor fizice);<\/p>\n

– Legea nr. 182\/2005 privind aprobarea Ordonan\u0163ei Guvernului nr. 64\/2004 pentru completarea art. 3 din Decretul-lege nr. 126\/1990 privind unele m\u0103suri referitoare la Biserica Rom\u00e2n\u0103 Unit\u0103 cu Roma (greco-catolic\u0103). De\u015fi nu \u00eenl\u0103tur\u0103 procedura \u2013 v\u0103dit ineficient\u0103- din fa\u0163a comisiei mixte destinat\u0103 retroced\u0103rii bunurilor Bisericii Greco-catolice, o simplific\u0103 \u015fi o limiteaz\u0103 \u00een timp; de asemenea, se prevede o cale de acces \u00een fa\u0163a instan\u0163elor judec\u0103tore\u015fti.<\/p>\n

– Legea nr. 247\/2005 privind reforma \u00een domeniile propriet\u0103\u0163ii \u015fi justi\u0163iei, precum \u015fi unele m\u0103suri adiacente. Este, \u00een realitate, un \u201cpachet legislativ\u201d, care con\u0163ine, \u00eentre altele, modific\u0103ri \u015fi complet\u0103ri ale \u201clegilor propriet\u0103\u0163ii\u201d, ale codului penal (introducerea printre cauzele de legitim\u0103 ap\u0103rare a respingerii p\u0103trunderii f\u0103r\u0103 drept \u00eentr-o locuin\u0163\u0103), ale Legii nr. 303\/2004 privind statutul magistra\u0163ilor, Legii nr. 304\/2004 privind organizarea judiciar\u0103, Legii nr. 317\/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.<\/p>\n

Tot \u00een plan legislativ, APADOR-CH remarc\u0103 – \u00een mod negativ – emiterea Ordonan\u0163ei de urgen\u0163\u0103 nr. 58\/23 iunie 2005 prin care a fost am\u00e2nat\u0103 pentru 1 septembrie 2006 intrarea \u00een vigoare a Legii nr. 294\/2004 privind executarea pedepselor \u015fi a m\u0103surilor dispuse de organele judiciare \u00een procesul penal. Dac\u0103 exista o urgen\u0163\u0103, aceasta privea aplicarea, iar nu am\u00e2narea, unei noi legisla\u0163ii privind executarea pedepselor, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 vechea legisla\u0163ie, dat\u00e2nd de peste 35 ani, din 1969, nu mai corespunde de mult condi\u0163iilor \u015fi necesit\u0103\u0163ilor actuale.<\/p>\n

Pe l\u00e2ng\u0103 comentarii la unele legi adoptate \u00een cursul anului 2005, APADOR-CH a examinat \u015fi alte proiecte de legi care puneau \u00een discu\u0163ie respectarea drepturilor omului.<\/p>\n

1. Proiectul de lege pentru modificarea Codului de procedur\u0103 penal\u0103<\/p>\n

Comentariile \u015fi observa\u0163iile APADOR-CH se refer\u0103 la varianta de proiect al legii de modificare a Codului de procedur\u0103 penal\u0103 postat\u0103 pe site-ul Minsterului Justi\u0163iei, potrivit legii transparen\u0163ei decizionale, la data de 10 iunie 2005.<\/p>\n

Proiectul propune modific\u0103ri utile, multe binevenite, dar nu reu\u015fe\u015fte s\u0103 acopere toat\u0103 problematica existent\u0103 \u00een materia procedurii penale.<\/p>\n

Astfel, Codul de procedur\u0103 penal\u0103 trebuie s\u0103 prevad\u0103 dreptul p\u0103r\u0163ilor de acces efectiv la dosarul ce le prive\u015fte prin eliberarea de copii de pe \u00eenscrisurile din dosar, dreptul \u00eenvinuitului\/inculpatului de a pune \u00eentreb\u0103ri p\u0103r\u0163ii v\u0103t\u0103mate, p\u0103r\u0163ii civile \u015fi martorilor cu ocazia audierii lor \u00een faza de urm\u0103rire penal\u0103, dreptul f\u0103ptuitorului (persoana fa\u0163\u0103 de care nu s-a \u00eenceput urm\u0103rirea penal\u0103) \u015fi al martorului de a fi asista\u0163i de avocat.<\/p>\n

Sunt necesare: restr\u00e2ngerea competen\u0163ei parchetelor \u015fi instan\u0163elor militare, interzicerea continu\u0103rii perchezi\u0163iilor dup\u0103 ora 20.00, interzicerea supravegherii persoanelor mai \u00eenainte de \u00eenceperea urm\u0103ririi penale, autorizarea judec\u0103torului \u015fi pentru perchezi\u0163ia corporal\u0103 \u015fi a autoturismului, restr\u00e2ngerea cazurilor \u00een care arestarea se dispune sau se prelunge\u015fte \u00een lipsa inculpatului numai la situa\u0163ia \u00een care acesta se sustrage de la urm\u0103rirea penal\u0103, \u00eenl\u0103turarea posibilit\u0103\u0163ii cit\u0103rii unei persoane prin not\u0103 telefonic\u0103 sau telegrafic\u0103, prevederea unor motive clare \u015fi stricte pentru punerea \u00een mi\u015fcare a ac\u0163iunii penale, eliminarea posibilit\u0103\u0163ii instan\u0163ei de a restitui dosarul la procuror.[1]\n

\u201eOBSERVA\u0162IILE APADOR-CH CU PRIVIRE LA PROIECTUL LEGII PRIVIND MODIFICAREA CODULUI DE PROCEDUR\u0102 PENAL\u0102 (extras)<\/p>\n

1. La art. 6, privind garantarea dreptului de ap\u0103rare, solicit\u0103m introducerea, dup\u0103 alin. 5, a unui nou alineat, 6, care s\u0103 prevad\u0103 dreptul p\u0103r\u0163ilor de a ob\u0163ine fotocopii de pe toate actele din dosarul care le prive\u015fte, at\u00e2t cel aflat \u00een faza de urm\u0103rire penal\u0103, inclusiv faza efectu\u0103rii actelor premerg\u0103toare, c\u00e2t \u015fi cel aflat \u00een faza judec\u0103\u0163ii, precum \u015fi cel solu\u0163ionat de parchet sau instan\u0163\u0103, urm\u00e2nd ca p\u0103r\u0163ile s\u0103 suporte doar costul fotocopierii.<\/p>\n

\u00cen practic\u0103, dreptul p\u0103r\u0163ilor de a lua cuno\u015ftin\u0163\u0103 de con\u0163inutul dosarului penal care le prive\u015fte este lipsit de con\u0163inut \u00een faza urm\u0103ririi penale, de\u015fi este o component\u0103 esen\u0163ial\u0103 a dreptului la ap\u0103rare. Dosarul de urmarire penal\u0103 este prezentat incomplet \u015fi pentru scurt timp, la bunul plac al organului de urm\u0103rire penal\u0103, ap\u0103r\u0103torul fiind pus \u00een situa\u0163ia de a-l examina superificial, \u201cpe col\u0163ul mesei\u201c.<\/p>\n

\u00cen plus, remiterea c\u0103tre p\u0103r\u0163i de fotocopii de pe actele din dosar \u00eenlatur\u0103 posibilitatea ca, ulterior, unele dintre acestea s\u0103 se r\u0103t\u0103ceasc\u0103\/dispar\u0103 din dosar, constituie, deci, \u015fi o m\u0103sur\u0103 de siguran\u0163\u0103 pentru o anchet\u0103 corect\u0103.<\/p>\n

La instan\u0163\u0103, efecutarea fotocopiilor este, de regul\u0103, permis\u0103, dar, la multe instan\u0163e din \u0163ar\u0103 sunt puse alte piedici de natur\u0103 administrativ\u0103: perceperea unor taxe pe l\u00e2ng\u0103 costul efectiv al fotocopierii, ceea ce face ca o fil\u0103 s\u0103 coste, \u00een loc de 2.000 lei (costul la orice unitate care presteaz\u0103 servicii de fotocopiere) \u00eentre16.000 \u015fi 20.000 lei.<\/p>\n

F\u0103r\u0103 o prevedere legal\u0103 expres\u0103 care s\u0103 consfiin\u0163easc\u0103 dreptul p\u0103r\u0163ilor de a ob\u0163ine fotocopii ale dosarului care le prive\u015fte, aceast\u0103 component\u0103 esen\u0163ial\u0103 a dreptului la ap\u0103rare este \u015fi va r\u0103m\u00e2ne iluzorie.<\/p>\n

2. Este necesar\u0103 restr\u00e2ngerea competen\u0163ei parchetelor \u015fi instan\u0163elor militare la infrac\u0163iunile s\u0103v\u00e2r\u015fite de militarii din cadrul Ministerului Ap\u0103r\u0103rii Na\u0163ionale, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu atribu\u0163iile de serviciu. \u00cen consecin\u0163\u0103, art. 26, art. 28, art. 28\/2 din c.p.p. trebuie modificate \u00een acest sens.<\/p>\n

3. Art.60 al.1 \u2013 Admiterea sau respingerea str\u0103mut\u0103rii trebuie s\u0103 fie motivat\u0103, ca orice m\u0103sur\u0103 dispus\u0103 de instan\u0163\u0103.<\/p>\n

4. Art.77\/1 reglementeaz\u0103 modalit\u0103\u0163i speciale de ascultare a p\u0103r\u0163ii v\u0103t\u0103mate \u015fi a p\u0103r\u0163ii civile. Nu este prev\u0103zut\u0103 nicio posibilitate pentru ca acuzatul (\u00eenvinuitul sau inculpatul), exercit\u00e2ndu-\u015fi dreptul la ap\u0103rare, s\u0103 poat\u0103 participa sau, cel pu\u0163in, s\u0103 poat\u0103 pune \u00eentreb\u0103ri p\u0103r\u0163ii v\u0103t\u0103mate sau p\u0103r\u0163ii civile. Aceea\u015fi este situa\u0163ia \u015fi \u00een cazul audierii martorului \u00een modalit\u0103\u0163i speciale, reglementat\u0103 \u00een art. 86\/2. Preciz\u0103m c\u0103 \u00een art. 6 par. 3 lit. c \u015fi d din Conven\u0163ia European\u0103 a Drepturilor Omului se prev\u0103d dreptul acuzatului de a se ap\u0103ra \u015fi dreptul de a pune \u00eentreb\u0103ri martorilor acuz\u0103rii. De aceea, trebuie s\u0103 existe prevederi care s\u0103 dea posibilitate acuzatului s\u0103 se apere \u015fi, \u00een exercitarea acestui drept, s\u0103 pun\u0103 \u00eentreb\u0103ri.<\/p>\n

5. Solicit\u0103m modificarea \u015fi completarea alineatului 1 al articolului 91\/1, astfel: eliminarea termenului \u201cpreg\u0103tirea\u201c din expresia \u201cpreg\u0103tirea sau s\u0103v\u00e2r\u015firea unei infrac\u0163iuni\u201c. Aceasta deoarece codul penal nu pedepse\u015fte actele de preg\u0103tire a comiterii unei infrac\u0163iuni, pe care nu le asimileaz\u0103 cu tentativa. Cu titlu de excep\u0163ie, atunci c\u00e2nd actele preg\u0103titoare au fost considerate de legiuitor ca fiind periculoase pentru societate, ele au fost \u00eencriminate \u00een mod distinct, astfel c\u0103 s\u0103v\u00e2r\u015firea acestora constituie prin ea \u00eens\u0103\u015fi o infrac\u0163iune. Un exemplu \u00een acest sens este infrac\u0163iunea din articolul 167 cod penal (complotul) care are ca obiect pedepsirea comiterii unor acte preparatorii pentru s\u0103v\u00e2r\u015firea unor infrac\u0163iuni de tr\u0103dare, spionaj etc. Rezult\u0103 c\u0103 este suficient ca textul art.91\/1 alin.1 s\u0103 se refere doar la \u201cs\u0103v\u00e2r\u015firea unei infrac\u0163iuni\u201c, nu \u015fi la preg\u0103tirea ei.<\/p>\n

\u00cen plus, \u201cs\u0103v\u00e2r\u015firea unei infrac\u0163iuni\u201c constituie o realitate obiectiv\u0103, verificabil\u0103, pe c\u00e2nd \u201cpreg\u0103tirea s\u0103v\u00e2r\u015firii unei infrac\u0163iuni\u201c are un con\u0163inut v\u0103dit subiectiv. Iar, \u00een practic\u0103, acest subiectivism nu reflect\u0103 atitudinea presupusului autor, ci mai mult pe cea a anchetatorului.<\/p>\n

\u00centruc\u00e2t din dispozi\u0163iile articolelor 143 alin.3 \u015fi 228 rezult\u0103 c\u0103 atunci c\u00e2nd exist\u0103 date sau indicii temeince de s\u0103v\u00e2r\u015fire a unei infrac\u0163iuni se \u00eencepe urm\u0103rirea penal\u0103, iar textul articolului 91\/1 alin.1 face referire la \u201cdate sau indicii temeinice privind\u2026s\u0103v\u00e2r\u015firea unei infrac\u0163iuni\u201c, APADOR-CH solicit\u0103 completarea acestui alineat \u00een sensul c\u0103 autoriza\u0163ia de interceptare\/\u00eenregistrare se d\u0103 \u201cnumai dup\u0103 ce a fost \u00eenceput\u0103 urm\u0103rirea penal\u0103 \u00een cauz\u0103\u201c.<\/p>\n

La acela\u015fi articol 91\/1, APADOR-CH solicit\u0103 introducerea unui alineat nou, la sf\u00e2r\u015fitul articolului, cu urm\u0103torul text: \u201cAutorizarea intercept\u0103rii \u015fi \u00eenregistr\u0103rii convorbirilor \u015fi comunica\u0163iilor se poate dispune fa\u0163\u0103 de aceea\u015fi persoan\u0103 o singur\u0103 dat\u0103 \u00een cursul urm\u0103ririi penale efectuate \u00eentr-o cauz\u0103\u201c.<\/p>\n

Lipsa unei astfel de prevederi face ca limitarea la maximum 4 luni prev\u0103zut\u0103 \u00een alineatul 4 s\u0103 poat\u0103 fi \u00eenc\u0103lcat\u0103 prin reluarea, de mai multe ori \u00een aceea\u015fi cauz\u0103, a intercept\u0103rii \u015fi \u00eenregistr\u0103rii convorbirilor \u015fi comunica\u0163iilor aceleia\u015fi persoane.<\/p>\n

6. Textul art. 98 al.1\/2, privind re\u0163inerea coresponden\u0163ei \u015fi a obiectelor, trebuie completat cu urm\u0103toarele: \u201cDispozi\u0163iile articolului 91\/2 alin. 2-4 se aplic\u0103 \u00een mod corespunz\u0103tor\u201c. Aceasta deoarece situa\u0163iile de excep\u0163ie \u00een care procurorul poate dispune re\u0163inerea\/predarea coresponden\u0163ei \u015fi obiectelor expediate trebuie s\u0103 aib\u0103 acela\u015fi regim restrictiv ca \u015fi \u00een cazul prev\u0103zut \u00een proiect pentru interceptarea\/\u00eenregistrarea convorbirilor\/comunic\u0103rilor. \u00cen alin.1\/2 al articolului 98 din proiect sunt prev\u0103zute condi\u0163ii mai pu\u0163in restrictive \u00een care procurorul poate dispune aceast\u0103 m\u0103sur\u0103, fa\u0163\u0103 de condi\u0163iile \u015fi procedura prev\u0103zute \u00een art.91\/2 alin. 2 \u015fi 3. De asemenea, articolul 98 nu prevede \u015fi obliga\u0163ia \u00eencuno\u015ftin\u0163\u0103rii persoanei, prev\u0103zut\u0103 \u00eens\u0103 \u00een articolul 91\/2 alin.4.<\/p>\n

Nu exist\u0103 niciun motiv pentru a distinge \u00eentre \u201cconvorbiri \u015fi comunica\u0163ii\u201c pe de o parte \u015fi \u201ccoresponden\u0163\u0103\u201c sau expedierea de \u201cobiecte\u201c pe de alt\u0103 parte. Articolul 28 din Constitu\u0163ie prevede printr-un text unic at\u00e2t inviolabilitatea coresponden\u0163ei c\u00e2t \u015fi a convorbirilor telefonice ori altor mijloace de comunica\u0163ii. De aceea, nu se justific\u0103 o distinc\u0163ie \u00eentre condi\u0163iile \u015fi procedura, ambele cu caracter de excep\u0163ie, \u00een cazul \u00een care procurorul poate dispune limitarea acestui drept. \u015ei \u00een cazul \u201ccoresponden\u0163ei\u201c scrise este necesar s\u0103 fie respectate de procuror condi\u0163iile din articolul 91\/2 alin.2 \u015fi 3. De asemenea, este necesar\u0103 \u015fi \u00een\u015ftiin\u0163area persoanei \u00een cauz\u0103, a\u015fa cum prevede articolul 91\/2 alin.4 din proiect.<\/p>\n

7. Art. 99 privind ridicarea silit\u0103 de obiecte sau \u00eenscrisuri, permite ca aceast\u0103 m\u0103sur\u0103 s\u0103 fie dispus\u0103 \u015fi \u00eenainte de \u00eenceperea urm\u0103ririi penale, \u00een faza actelor premergatoare. Astfel, sunt permise abuzuri ale organelor de urm\u0103rire penal\u0103, care pot ridica silit, cu for\u0163a, obiecte sau \u00eenscrisuri de la oricine, persoan\u0103 fizic\u0103 sau juridic\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 existe \u00een cauz\u0103 m\u0103car indicii temeinice care s\u0103 justifice \u00eenceperea urm\u0103ririi penale. Practic, \u00een faza ambigu\u0103 a actelor premerg\u0103toare, se pot ridica toate eviden\u0163ele unei societ\u0103\u0163i comerciale \u015fi activitatea acesteia poate fi blocat\u0103. Prin introducerea al. 1\/1, aceast\u0103 problem\u0103 nu e rezolvat\u0103, dimpotriv\u0103, este limitat rolul instan\u0163ei doar la faza urm\u0103ririi penale, iar \u00eenainte de \u00eenceperea urm\u0103ririi penale, singurul care poate dispune ridicarea silit\u0103 este organul de urm\u0103rire penal\u0103.<\/p>\n

8. Art. 100 al. 3, privind perchezi\u0163ia. Autorizarea judec\u0103torului trebuie prev\u0103zut\u0103 de lege nu doar \u00een cazul perchezi\u0163iei domiciliare, ci \u015fi \u00een cel al perchezi\u0163iei corporale \u015fi a autoturismului. Aceste dou\u0103 specii ale perchezi\u0163iei nu sunt supuse unei reglement\u0103ri clare \u015fi acest fapt permite comiterea de abuzuri.<\/p>\n

De asemenea, durata de valabilitate a autoriza\u0163iei, de 7 zile, este prea mare, av\u00e2nd \u00een vedere temeiurile legale care pot justifica o perchezi\u0163ie \u015fi care, prin esen\u0163a lor, reclam\u0103 urgen\u0163\u0103. Limita de timp de o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eentre data eliber\u0103rii autoriza\u0163iei \u015fi data efectu\u0103rii prechezi\u0163iei, poate duce la alterarea sau dispari\u0163ia probelor c\u0103utate (\u015fi cu privire la existen\u0163a c\u0103rora exista, sau ar trebui s\u0103 existe, indicii la data solicit\u0103rii \u015fi eliber\u0103rii autoriza\u0163iei de perchezi\u0163ie). De asemenea, un interval at\u00e2t de mare de timp, poate genera specula\u0163ii \u015fi convingerea celui vizat c\u0103 \u00een cele 7 zile i se pot fabrica \u015fi amplasa probe \u00een acuzarea sa. Durata autoriza\u0163iei ar trebui s\u0103 fie de maximum 24 ore.<\/p>\n

Tot la art. 100, este necesar ca al. 5 s\u0103 fie completat cu o dispozi\u0163ie care s\u0103 prevad\u0103 obligativitatea organului de urm\u0103rire penal\u0103 s\u0103 aduc\u0103 anterior la cuno\u015ftin\u0163a persoanei, \u00een scris, c\u0103 perchezi\u0163ia se efectueaz\u0103 \u00eenainte de \u00eenceperea urm\u0103ririi penale \u015fi c\u0103 are dreptul s\u0103 refuze efectuarea perchezi\u0163iei.<\/p>\n

9. Art. 103 prevede \u00een final c\u0103 \u201cperchezi\u0163ia \u00eenceput\u0103 \u00eentre orele 6-20 poate continua \u015fi \u00een timpul nop\u0163ii\u201c. Solicit\u0103m eliminarea acestui text care contravine articolului 27 alineatul 4 din Constitu\u0163ie. Potrivit textului constitu\u0163ional \u201cperchezi\u0163iile \u00een timpul nop\u0163ii sunt interzise, afar\u0103 de cazul delictului flagrant\u201c. Or, excep\u0163ia \u201cdelictului flagrant\u201c este oricum prev\u0103zut\u0103 \u00een textul articolului 103, a\u015fa \u00eenc\u00e2t alte excep\u0163ii de la regula prev\u0103zut\u0103 \u00een Constitu\u0163ie nu sunt admisibile.<\/p>\n

(…..) <\/p>\n

11. Art. 143 al. 5, privind motivele re\u0163inerii. La defini\u0163ia motivelor verosimile, nu este suficient c\u0103 ele \u201cpot conduce la b\u0103nuiala c\u0103 \u00eenvinuitul sau inculpatul a s\u0103v\u00e2r\u015fit fapta\u201c, ci trebuie ca ele s\u0103 poat\u0103 conduce la \u201cb\u0103nuiala rezonabil\u0103 c\u0103 \u00eenvinuitul sau inculpatul a s\u0103v\u00e2r\u015fit o infrac\u0163iune\u201c. No\u0163iunea de \u201cfapt\u0103\u201c e prea vag\u0103 \u015fi poate conduce la abuzuri, iar \u201cb\u0103nuiala\u201c trebuie s\u0103 fie rezonabil\u0103, tot pentru a evita abuzurile, subiectivismul. Simple b\u0103nuieli poate avea oricine, oric\u00e2nd \u015fi din orice.<\/p>\n

(…)<\/p>\n

14. Solicit\u0103m introducerea unui articol distinct, dup\u0103 articolul 174, \u00een care s\u0103 se prevad\u0103 expres dreptul persoanei cu privire la care se efectueaz\u0103 acte premerg\u0103toare s\u0103 fie asistat\u0103 de avocat \u015fi, de asemenea, dreptul persoanei care este chemat\u0103 la audiere \u00een calitate de martor de a fi asistat\u0103 de avocat.<\/p>\n

\u00cen practic\u0103, \u00een faza actelor premerg\u0103toare se efectueaz\u0103 partea esen\u0163ial\u0103 a activit\u0103\u0163ii de urm\u0103rire penal\u0103: se audiaz\u0103 martori, se audiaz\u0103 f\u0103ptuitorul, se efectueaz\u0103 expertize, se ridic\u0103 obiecte \u015fi \u00eenscrisuri, se efectueaz\u0103 perchezi\u0163ii. \u00cen fa\u0163a tuturor acestor adev\u0103rate acte de urm\u0103rire penal\u0103, f\u0103ptuitorul nu are nicio protec\u0163ie \u015fi nici nu poate fi asistat de un avocat, \u00eentruc\u00e2t autorit\u0103\u0163ile afirm\u0103 c\u0103 nu a fost \u00eenc\u0103 \u00eenceput\u0103 urm\u0103rirea penal\u0103, deci procesul penal nu a \u00eenceput, iar f\u0103ptuitorul nu are calitatea de \u00eenvinuit sau inculpat pentru a \u201ci se permite\u201c s\u0103 fie asistat de avocat. O fic\u0163iune juridic\u0103, aceea c\u0103 actele premerg\u0103toare nu fac parte din procesul penal, este folosit\u0103 pentru a justifica o conduit\u0103 v\u0103dit abuziv\u0103 a autorit\u0103\u0163ilor fa\u0163\u0103 de cel care are calitatea de \u201cf\u0103ptuitor\u201c \u015fi \u00eempotriva c\u0103ruia se construiesc acuza\u0163ii, f\u0103r\u0103 a i se da posibilitatea legal\u0103 s\u0103 se apere \u015fi s\u0103 beneficieze de asisten\u0163a juridic\u0103 a unui avocat. Dreptul la ap\u0103rare este lipsit de substan\u0163\u0103 at\u00e2ta vreme c\u00e2t atunci c\u00e2nd autorit\u0103\u0163ile efectueaz\u0103 investiga\u0163ii cu privire la faptele unei persoane, acelei persoane nu i se permite s\u0103 se apere.<\/p>\n

\u00cen cazul martorilor exist\u0103 de asemenea o practic\u0103 de folosire a acelei calit\u0103\u0163i \u00eempotriva persoanelor. Este mult mai simplu ca o persoan\u0103 b\u0103nuit\u0103 de comiterea unei fapte penale s\u0103 fie citat\u0103 ca martor \u00een acea cauz\u0103. Ea depune jur\u0103m\u00e2ntul c\u0103 va spune tot ce \u015ftie \u015fi, pentru a nu fi acuzat\u0103 de m\u0103rturie mincinoas\u0103, se vede obligat\u0103 s\u0103 declare \u015fi lucruri care pot fi folosite \u00eempotriva ei. Se ajunge, deci, la un interogatoriu al \u00eenvinuitului luat pe calea ocolit\u0103 a ascult\u0103rii martorului. Cum martorul nu are dreptul recunoscut \u00een procedura penal\u0103 de a fi asistat de avocat, interogatoriul s\u0103u (care este \u00een realitate, \u00een substan\u0163\u0103, o ascultare a \u00eenvinuitului) decurge \u00een condi\u0163ii de inegalitate \u015fi inechitate. Aceasta deoarece o persoan\u0103 care este situat\u0103 \u00een fapt pe pozi\u0163ia unui \u00eenvinuit nu beneficiaz\u0103 de \u00eenlesnirile de drept de care ar fi trebuit s\u0103 beneficieze dac\u0103 i se recuno\u015ftea statutul s\u0103u real.<\/p>\n

15. De\u015fi proiectul nu se refer\u0103 la modificarea articolului 175 alineatul 1, solicit\u0103m eliminarea men\u0163iunii care d\u0103 posibilitatea cit\u0103rii unei persoane \u201cprin not\u0103 telefonic\u0103 sau telegrafic\u0103\u201c.<\/p>\n

Consider\u0103m c\u0103 procedeul \u201cnotelor\u201c nu constituie o dovad\u0103 real\u0103 a \u00een\u015ftiin\u0163\u0103rii persoanei respective.<\/p>\n

16. La articolul 178, alineatul 2\/1 prevede posibilitatea afi\u015f\u0103rii cita\u0163iei adresate unei persoane care locuie\u015fte \u00een str\u0103in\u0103tate la \u201cu\u015fa parchetului sau a instan\u0163ei\u201c \u00een anumite \u00eemprejur\u0103ri.<\/p>\n

Cerem eliminarea acestui text \u00eentruc\u00e2t un astfel de mod de citare este evident pur formal \u015fi nu asigur\u0103 \u00eencuno\u015ftin\u0163area efectiv\u0103 a persoanei care locuie\u015fte \u00een str\u0103in\u0103tate.<\/p>\n

17. La articolul 183 referitor la mandatul de aducere, solicit\u0103m modificarea alineatului 2, prin \u00eenlocuirea expresiei \u201cconstat\u0103 motivat\u201c cu enumerarea limitativ\u0103 a situa\u0163iilor \u00een care se poate emite un mandat de aducere, deoarece, \u00een fapt, prin executarea unui astfel de mandat persoana respectiv\u0103 este privat\u0103 de libertate. Iar cazurile de privare de libertate trebuie prev\u0103zute expres \u015fi exact de lege, iar nu l\u0103sate la libera apreciere.<\/p>\n

(…)<\/p>\n

19. La art. 228 (\u00eenceperea urm\u0103ririi penale), pentru a crea posibilitatea unei informari c\u00e2t mai exacte a \u00eenvinuitului cu privire la acuza\u0163iile aduse, solicit\u0103m introducerea \u00een articolul 228, dup\u0103 alin. 3\/1, a unui nou alineat, 3\/2, \u00een care s\u0103 se prevad\u0103 expres obliga\u0163ia procurorului de a-i comunica \u00eenvinuitului, din oficiu \u015fi \u00eentr-un termen foarte scurt, un exemplar al actelor prin care s-a dispus \u015fi confirmat \u00eenceperea urm\u0103ririi penale (rezolu\u0163ie\/proces verbal de \u00eencepere a urm\u0103ririi penale \u015fi rezolu\u0163ie de confirmare a \u00eenceperii urm\u0103ririi penale).<\/p>\n

20. Tot la art. 228, solicit\u0103m introducerea, dup\u0103 alin. 3\/2 (propus la pct. 19 din prezentele comentarii), a unui nou alineat, 3\/3, care s\u0103 prevad\u0103 dreptul \u00eenvinuitului de a se adresa instan\u0163ei pentru contestarea rezolu\u0163iei\/procesului verbal de \u00eencepere a urm\u0103ririi penale \u015fi a rezolu\u0163iei procurorului de confirmare a acestora.<\/p>\n

\u00cen prezent nu este prev\u0103zut\u0103 dec\u00e2t posibilitatea atac\u0103rii \u00een instan\u0163\u0103 a rezolu\u0163iei de ne\u00eencepere a urm\u0103ririi penale (art. 278\/1, care include toate situa\u0163iile de netrimitere \u00een judecat\u0103). Rezolu\u0163ia prin care se \u00eencepe urm\u0103rirea penal\u0103 sau prin care se confirm\u0103 \u00eenceperea urm\u0103ririi nu este supus\u0103 nici unei c\u0103i de atac \u00een fa\u0163a instan\u0163ei, ceea ce \u00eencalc\u0103 art. 21 din Constitu\u0163ie, prin care se garanteaz\u0103 accesul liber la justi\u0163ie.<\/p>\n

Imposibilitatea contest\u0103rii \u00een instan\u0163\u0103 a m\u0103surii \u00eenceperii urm\u0103ririi penale permite comiterea de abuzuri din partea organelor de urm\u0103rire penal\u0103, care nu pot fi supuse nici unei c\u0103i de atac din afara sistemului parchetului; deci, singurii care pot \u201ccontrola\u201c m\u0103sura sunt tocmai cei care au dispus-o. <\/p>\n

\u00cenceperea urm\u0103ririi penale fa\u0163\u0103 de o persoan\u0103 presupune c\u0103 exist\u0103 motive verosimile de a b\u0103nui c\u0103 acea persoan\u0103 a s\u0103v\u00e2r\u015fit o infrac\u0163iune. Momentul \u00eenceperii urm\u0103ririi penale este momentul declan\u015f\u0103rii procesului penal, iar de la acea dat\u0103 persoana \u00een cauz\u0103 devine acuzat (\u00eenvinuit) \u015fi este expus unor severe restr\u00e2ngeri ale libert\u0103\u0163ilor individuale: poate fi re\u0163inut, arestat preventiv, perchezi\u0163ionat, pot fi interceptate convorbirile\/comunica\u0163iile etc. Odat\u0103 cu \u00eenceperea urm\u0103ririi penale se declan\u015feaz\u0103, practic, ancheta penal\u0103 \u00een cauz\u0103, care de multe ori este de durat\u0103 \u015fi presupune efectuarea a numeroase acte de cercetare penal\u0103 \u015fi administarea de probatorii (identificare \u015fi audiere de martori, confrunt\u0103ri, expertize, ridicare de \u00eenscrisuri etc).<\/p>\n

Implicarea unei persoane, ca acuzat, \u00eentr-o astfel de procedur\u0103, stufoas\u0103 \u015fi de lung\u0103 durat\u0103, poate genera traume psihice, av\u00e2nd \u00een vedere starea continu\u0103 de stress \u00een care se afl\u0103 o persoan\u0103 din momentul \u00een care se formuleaz\u0103 o acuza\u0163ie la adresa sa \u015fi, astfel, este implicat\u0103 \u00eentr-un proces penal. De aceea, trebuie redus\u0103 la maximum posibilitatea implic\u0103rii abuzive a unei persoane \u00eentr-o anchet\u0103 penal\u0103. Reducerea acestei posibilit\u0103\u0163i se poate face \u00een principal prin cenzurarea de c\u0103tre instan\u0163\u0103 a actului de \u00eencepere a urm\u0103ririi penale. Instan\u0163a de judecat\u0103 urmeaz\u0103 a examina dosarul cauzei \u015fi s\u0103 aprecieze dac\u0103, \u00eentr-adev\u0103r, exist\u0103 motive verosimile pentru declan\u015farea unei anchete penale.<\/p>\n

\u00cen plus, controlul exercitat de instan\u0163a de judecat\u0103 asupra tuturor actelor \u015fi m\u0103surilor din faza urm\u0103ririi penale este un principiu care trebuie s\u0103 guverneze \u00eentreaga procedur\u0103 penal\u0103, \u015fi, \u00een mod logic, trebuie s\u0103 priveasc\u0103 \u015fi actul de \u00eencepere a procesului penal (\u00eenceperea urm\u0103ririi penale). <\/p>\n

21. Art. 234 al.1 \u015fi art. 235, privind punerea \u00een mi\u015fcare a ac\u0163iunii penale, trebuie modificate, \u00een sensul celor ce vor fi aratate mai jos..<\/p>\n

\u00cen cele dou\u0103 texte men\u0163ionate este reglementat\u0103 punerea \u00een mi\u015fcare a ac\u0163iunii penale, moment extrem de important \u00een desf\u0103\u015furarea procesului penal, \u00eentruc\u00e2t din acel moment \u00eenvinuitul devine inculpat, cu consecin\u0163a suport\u0103rii m\u0103surilor celor mai severe de restr\u00e2ngere a drepturilor \u015fi libert\u0103\u0163ilor individuale.<\/p>\n

Cele dou\u0103 texte legale nu con\u0163in \u00eens\u0103 nicio precizare cu privire la condi\u0163iile de temeinicie pe care trebuie s\u0103 le \u00eendeplineasc\u0103 probele \u00een acuzare pentru a se ajunge la m\u0103sura grav\u0103 de punere \u00een mi\u015fcare a ac\u0163iunii penale. Singura condi\u0163ie prev\u0103zuta este \u201cDac\u0103 organul de cercetare penal\u0103 consider\u0103 c\u0103 sunt temeiuri pentru punerea \u00een mi\u015fcare a ac\u0163iunii penale\u2026\u201c. Nu se arat\u0103, nici m\u0103car exemplificativ, \u00een ce constau acele temeiuri pentru punerea \u00een mi\u015fcare a ac\u0163iunii penale. Aceasta echivaleaz\u0103 cu recunoa\u015fterea drept criteriu a liberului arbitru, a bunului plac al organului de cercetare\/urm\u0103rire penal\u0103. Desigur, aceast\u0103 omisiune face ca legea ce reglementeaz\u0103 punerea \u00een mi\u015fcare a ac\u0163iunii penale s\u0103 fie lipsit\u0103 de previzibilitate, \u00eentruc\u00e2t destinatarul acesteia nu-\u015fi poate reprezenta care sunt condi\u0163iile \u00een care ac\u0163iunea penal\u0103 va fi pus\u0103 \u00een mi\u015fcare \u00eempotriva sa.<\/p>\n

De aceea, solicit\u0103m modificarea \u015fi completarea celor dou\u0103 articole, prin indicarea condi\u0163iilor de fond, a temeiurilor care pot justifica punerea \u00een mi\u015fcare a ac\u0163iunii penale (spre exemplu, existen\u0163a unor probe serioase, clare, indubitabile de vinov\u0103\u0163ie a \u00eenvinuitului).<\/p>\n

(…..)<\/p>\n

23. \u00cen prezent, exist\u0103 posibilitatea ca instan\u0163a s\u0103 restituie dosarul procurorului atunci c\u00e2nd se constat\u0103 c\u0103 urm\u0103rirea penal\u0103 nu este complet\u0103, \u00een conformitate cu articolul 333.<\/p>\n

Solicit\u0103m abrogarea \u00een \u00eentregime a acestui articol, care nu este dec\u00e2t o solu\u0163ie de compromis \u00eentre achitare \u015fi condamnare (o achitare mascat\u0103). \u00cen plus, persoana inculpat\u0103 r\u0103m\u00e2ne \u00eentr-o stare de incertitudine \u015fi nesiguran\u0163\u0103 cu privire la acuza\u0163iile care i s-au adus prin actul de trimitere \u00een judecat\u0103. Dac\u0103 probele administrate \u00een cursul cercet\u0103rii judec\u0103tore\u015fti nu au dovedit dincolo de orice dubiu vinov\u0103\u0163ia, solu\u0163ia corect\u0103 este de achitare. Nu exist\u0103 niciun motiv pentru a acorda organelor de urm\u0103rire penal\u0103 posibilitatea relu\u0103rii cercet\u0103rilor \u00eentr-o cauz\u0103 pe care au finalizat-o o dat\u0103.<\/p>\n

Corelativ, urmeaz\u0103 a se elimina referirea la articolul 333 din textul articolului 338.<\/p>\n

24. La art. 504, privind cazurile care dau dreptul la repararea pagubei \u00een cazul condamn\u0103rii pe nedrept sau al priv\u0103rii ilegale de libertate, solicit\u0103m eliminarea alin. 3, prin care se condi\u0163ioneaz\u0103 exercitarea dreptului la repararea pagubei de constatarea caracterului ilegal al priv\u0103rii de libertate printr-o ordonan\u0163\u0103 a procurorului sau, dup\u0103 caz, printr-o hot\u0103r\u00e2re a instan\u0163ei.<\/p>\n

Aceast\u0103 condi\u0163ionare este o restric\u0163ie arbitrar\u0103, \u00eentruc\u00e2t, din chiar momentul adopt\u0103rii hot\u0103r\u00e2rii de achitare sau a ordonan\u0163ei de scoatere de sub urm\u0103rire penal\u0103, privarea de libertate dispus\u0103 \u00een acea cauz\u0103 na\u015fte dreptul la desp\u0103gubiri, indiferent cum caracterizeaz\u0103 organele judiciare aceast\u0103 m\u0103sur\u0103. Deci, este suficient ca persoana s\u0103 fie scoas\u0103 de sub urm\u0103rire penal\u0103 sau achitat\u0103, pentru ca ea s\u0103 aib\u0103 dreptul la repararea pagubei, nemaifiind necesar\u0103 constatarea distinct\u0103 a ilegalit\u0103\u0163ii m\u0103surii privative de libertate. Ilegalitatea rezult\u0103 din chiar solu\u0163ia de scoatere de sub urm\u0103rire sau achitare. Este \u015fi ilogic s\u0103 se sus\u0163in\u0103 c\u0103 o persoan\u0103 achitat\u0103 a fost \u00een mod legal privat\u0103 de libertate, \u00eentruc\u00e2t este evident c\u0103 la data priv\u0103rii de libertate lipseau temeiurile reale, lips\u0103 care s-a men\u0163inut p\u00e2n\u0103 la finalizarea cauzei prin achitare.<\/p>\n

2. Proiectul de lege pentru modificarea Codului penal<\/p>\n

Comentariile \u015fi observa\u0163iile APADOR-CH se refer\u0103 la dou\u0103 variante, din 31 august 2005 \u015fi 15 septembrie 2005, ale proiectului legii de modificare a Codului penal ini\u0163iat de Minsterul Justi\u0163iei.<\/p>\n

APADOR-CH consider\u0103 c\u0103 era necesar\u0103 modificarea Codului penal, \u00een special pentru diversificarea sanc\u0163iunilor penale, reduse, \u00een prezent, la \u00eenchisoare \u015fi amend\u0103, motiv pentru care nu este posibil\u0103 o individualizare adecvat\u0103 a pedepsei \u015fi, de asemenea, pentru o \u201caerisire\u201c a p\u0103r\u0163ii speciale, prin eliminarea unor infrac\u0163iuni – cel pu\u0163in, desuete – din multitudinea celor existente.<\/p>\n

De\u015fi proiectul Codului penal constituie un progres, APADOR-CH a solicitat, \u00een esen\u0163\u0103: redimensionarea pedepselor cu amenda, at\u00e2t \u00een cazul persoanelor juridice, c\u00e2t \u015fi \u00een cazul persoanelor fizice, \u00eentruc\u00e2t -prin cuantumul lor exagerat- pot duce la \u00eencetarea existen\u0163ei persoanei juridice sau la \u00eempov\u0103rarea peste m\u0103sur\u0103 a persoanelor fizice; abrogarea unor articole, printre care: art. 164 alin. 4, care pedepse\u015fte penal orice persoan\u0103 care intr\u0103 \u00een posesia unor documente secrete[2], art. 236 (ofensa adus\u0103 unor \u00eensemne), art. 321 (ultrajul contra bunelor moravuri), art. 328 (prostitu\u0163ia); introducerea sanc\u0163iunii muncii \u00een folosul comunit\u0103\u0163ii ca alternativ\u0103 la \u00eenchisoare; eliminarea pedepsei cu \u00eenchisoarea pentru minori. [3]\n

\u201eI. OBSERVA\u0162IILE APADOR-CH CU PRIVIRE LA PROIECTUL LEGII PRIVIND MODIFICAREA CODULUI PENAL (varianta Ministerului Justi\u0163iei din data de 31 august 2005).<\/p>\n

1. Remarci de principiu:<\/p>\n

1.1. Pedepsele prev\u0103zute pentru persoane juridice sunt excesive at\u00e2t sub aspectul cuantumului amenzilor (de la 25 de milioane la 20 de miliarde lei vechi) c\u00e2t \u015fi al pedepselor complementare care devin obligatorii dac\u0103 amenda aplicat\u0103 dep\u0103\u015fe\u015fte 100 milioane lei vechi (art. 53\/1 \u015fi art. 53\/2).<\/p>\n

Rostul pedepselor pentru persoane fizice este de a sanc\u0163iona faptele penale dar \u015fi de a le reeduca \u00een vederea reintegr\u0103rii \u00een comunitate. \u00cen cazul persoanelor juridice, nu func\u0163ioneaz\u0103 dec\u00e2t aspectul punitiv. Oricare dintre pedepsele complementare de la art. 53\/1, dar mai ales a) (dizolvarea) \u015fi b) (suspendarea activit\u0103\u0163ii sau a uneia din activit\u0103\u0163i pe o durat\u0103 de la unu la trei ani) cumulat\u0103 cu o amend\u0103 mai mult dec\u00e2t substan\u0163ial\u0103 va duce, cu siguran\u0163\u0103, la \u00eencetarea definitiv\u0103 a \u00eens\u0103\u015fi existen\u0163ei persoanei juridice vizate.<\/p>\n

Dat\u0103 fiind exceptarea de la pedepsele complementare grave (dizolvarea, suspendarea activit\u0103\u0163ii) a partidelor politice, sindicatelor, patronatelor, organiza\u0163iilor religioase sau apar\u0163in\u00e2nd minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale, presei scrise \u015fi audiovizuale, rezult\u0103 c\u0103 persoanele juridice vizate de aceste prevederi draconice sunt firmele\/societ\u0103\u0163ile comerciale \u015fi organiza\u0163iile neguvernamentale, altele dec\u00e2t cele religioase sau ale minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale. \u201cPaleta\u201c posibilelor \u201cinfrac\u0163iuni\u201c este at\u00e2t de larg\u0103 \u00eenc\u00e2t orice firm\u0103\/companie comercial\u0103 poate fi u\u015for adus\u0103 \u00een stare de faliment sau \u00eempiedicat\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foare activit\u0103\u0163ile. Iar despre organiza\u0163iile neguvernamentale, nici nu mai merit\u0103 pomenit.<\/p>\n

Solu\u0163iile ar fi urm\u0103toarele:<\/p>\n

a) toate persoanele juridice, inclusiv statul, autorit\u0103\u0163ile \u015fi institu\u0163iile publice, indiferent de genul de activitate, r\u0103spund penal. APADOR-CH aminte\u015fte c\u0103 acestea s-au f\u0103cut vinovate, \u00een repetate r\u00e2nduri, de fapte prev\u0103zute de legea penal\u0103 (de pild\u0103, tortur\u0103\/tratamente inumane sau nerespectarea unor hot\u0103r\u00e2ri judec\u0103tore\u015fti definitive sau adoptarea unor hot\u0103r\u00e2ri de guvern sau ordine ale mini\u015ftrilor care, practic, au inventat noi structuri sau au modificat legile \u00een vigoare);<\/p>\n

b) r\u0103spunderea persoanelor juridice este limitat\u0103 la asocierea \u00een vederea comiterii infrac\u0163iunilor sanc\u0163ionate \u00een mod expres de Codul penal;<\/p>\n

c) renun\u0163area la r\u0103spunderea penal\u0103 a persoanelor juridice. De vreme ce persoanele fizice care au contribuit la s\u0103v\u00e2r\u015firea infrac\u0163iunii r\u0103spund penal, persoanele juridice ar putea fi trase la r\u0103spundere, pe latura civil\u0103, doar dac\u0103 au \u015ftiut\/facilitat \u00eenc\u0103lcarea legii.<\/p>\n

Pe l\u00e2ng\u0103 aceasta, maximul amenzii (20 de miliarde ROL sau 2 milioane RON) este de 10 ori mai mare dec\u00e2t cuantificarea consecin\u0163elor deosebit de grave de la art. 146 (2 miliarde ROL sau 200.000 RON \u00een varianta MJ din 31 august 2005). Prin urmare, logica elementar\u0103 presupune fie reducerea maximului amenzii pentru persoane juridice la 2 miliarde ROL (200.000 RON) fie ridicarea plafonului \u201cconsecin\u0163elor deosebit de grave\u201c la 20 de miliarde ROL (2 milioane RON).<\/p>\n

1.2. Minimul \u015fi maximul amenzilor se m\u0103resc de 10 ori fa\u0163\u0103 de prevederile actuale (art. 63 alin.2 – 1.500.000 ROL sau 150 RON \u015fi o sut\u0103 de milioane ROL sau 10.000 RON \u015fi alin.3 – 3 milioane ROL sau 300 RON \u015fi 150 de milioane ROL sau 15.000 RON). \u00cen schimb, la art. 90 (condi\u0163iile \u00eenlocuirii r\u0103spunderii penale) se prevede ca limit\u0103 a valorii pagubei 100.000 ROL (10 RON) \u015fi, \u00een anume condi\u0163ii, 500.000 ROL (50 RON), adic\u0103 se men\u0163ine nivelul actual. Este evident c\u0103 aproape orice pagub\u0103 produs\u0103 prin cea mai frecvent\u0103 infrac\u0163iune – furtul – va dep\u0103\u015fi plafonul minim de 10 RON \u015fi prin urmare nu se va putea aplica aceast\u0103 alternativ\u0103 la \u00eencarcerare.<\/p>\n

1.3. S-a men\u0163inut exprimarea extrem de vag\u0103 \u201c.. de natur\u0103 s\u0103 … \u201c, ce apare \u00een numeroase articole, \u00een principal \u00een Partea Special\u0103. Pericolul prezentat de o infrac\u0163iune trebuie s\u0103 fie real, concret \u015fi demonstrabil.<\/p>\n

2. Articole din Codul penal care ar trebui abrogate\/modificate, \u00een afara celor deja incluse \u00een varianta MJ din 31 august.<\/p>\n

– Defini\u0163ia faptei s\u0103v\u00e2r\u015fite \u00een public (art. 152) a r\u0103mas neschimbat\u0103. APADOR-CH cere eliminarea lit.c. Dac\u0103 un loc este neaccesibil publicului este greu de \u00een\u0163eles cum ar putea exista \u201cinten\u0163ia ca fapta s\u0103 fie auzit\u0103 sau v\u0103zut\u0103\u201c \u015fi cum ar putea fi de fa\u0163\u0103 \u201cdou\u0103 sau mai multe persoane\u201c. Asocia\u0163ia cere \u015fi eliminarea lit.e, prea vag\u0103 \u015fi lipsit\u0103 de previzibilitate (\u201cprin orice mijloace cu privire la care f\u0103ptuitorul \u015fi-a dat seama c\u0103 fapta ar putea ajunge la cuno\u015ftin\u0163a publicului\u201c).<\/p>\n

– Art. 161(atentatul contra unei colectivit\u0103\u0163i) a r\u0103mas neschimbat. Se men\u0163ine astfel situa\u0163ia nefireasc\u0103 \u00een care atentatul contra unei colectivit\u0103\u0163i se pedepse\u015fte numai dac\u0103 este \u201cde natur\u0103 s\u0103 sl\u0103beasc\u0103 puterea de stat\u201c, ceea ce este tipic mentalit\u0103\u0163ii totalitare. Prin urmare, nu conteaz\u0103 oamenii care constituie colectivitatea ci doar puterea de stat.<\/p>\n

– La art. 169 (divulgarea secretului care pericliteaz\u0103 siguran\u0163a statului), asocia\u0163ia cere eliminarea alin. 4. Protec\u0163ia datelor \u015fi documentelor ce vizeaz\u0103 siguran\u0163a na\u0163ional\u0103 revine exclusiv celor care le cunosc datorit\u0103 atribu\u0163iilor de serviciu. O alt\u0103 persoan\u0103 nu poate fi sanc\u0163ionat\u0103 penal pentru gre\u015felile acestora. \u00cen plus, o alt\u0103 persoan\u0103 nu este presupus\u0103 a cunoa\u015fte importan\u0163a unor date \u015fi documente ajunse \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u00een posesia sa. <\/p>\n

– S-a men\u0163inut art. 201 (perversiunea sexual\u0103) cu toate c\u0103 nu exist\u0103 nicio defini\u0163ie a acestei fapte. Asocia\u0163ia cere eliminarea acestui articol.<\/p>\n

– Este necesar\u0103 eliminarea art. 236 (ofensa adus\u0103 unor \u00eensemne). \u00cen SUA \u015fi Germania, arderea drapelului na\u0163ional este considerat\u0103 o form\u0103 de manifestare a libert\u0103\u0163ii de exprimare.<\/p>\n

– La art. 253\/1 (conflictul de interese), nou introdus, solicit\u0103m eliminarea alineatului 2, care exclude sanc\u0163ionarea conflictului de interese la emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative. Nu exist\u0103 nicio justificare pentru aceast\u0103 excludere, mai ales c\u0103 \u00een pres\u0103 au existat semnale \u00een leg\u0103tur\u0103 cu emiterea\/adoptarea unor acte normative, indiferent de nivelul, de categoria lor (hot\u0103r\u00e2ri de guvern sau hot\u0103r\u00e2ri ale consiliilor locale), \u00een condi\u0163iile existen\u0163ei conflictului de interese.<\/p>\n

– La art. 317 (instigarea la discriminare), nou introdus, solicit\u0103m \u00eenlocuirea expresiei \u201cinstigarea la ur\u0103\u201c cu una care s\u0103 semnifice instigarea la o ac\u0163iune, iar nu la un sentiment (ura este un sentiment, iar instigarea la sentimente nu poate fi pedepsit\u0103 penal). Eventual, \u00een cuprinsul textului art. 317 ar putea fi prev\u0103zut c\u0103 se pedepse\u015fte instigarea la discriminare pe temei de ras\u0103, na\u0163ionalitate etc. (discriminarea fiind o ac\u0163iune), \u00een loc de instigarea la ur\u0103 pe temei de ras\u0103, na\u0163ionalitate etc. De asemenea, ar fi util, pentru a spori previzibilitatea incrimin\u0103rii, ca, printr-un alineat distinct din cadrul art. 317, s\u0103 fie definit\u0103 no\u0163iunea de discriminare. Ordonan\u0163a Guvernului nr. 137\/2000, aprobat\u0103 prin Legea nr. 48\/2002, con\u0163ine o defini\u0163ie a discrimin\u0103rii, dar a\u015fa cum se prevede expres \u00een art. 2 alin. 1 al ordonan\u0163ei, defini\u0163ia este valabil\u0103 numai pentru aspectele reglemente \u00een acea ordonan\u0163\u0103, care se refer\u0103 doar la contraven\u0163ii, nu \u015fi la infrac\u0163iuni. Astfel, art. 2 alin. 1 din OG 137\/2000 prevede ca: \u201c\u00cen prezenta ordonan\u0163\u0103, prin discriminare se \u00een\u0163elege\u2026\u201c.<\/p>\n

Tot pentru a asigura previzibilitatea incrimin\u0103rii, este necesar ca legiuitorul s\u0103 prevad\u0103 \u00een defini\u0163ia legal\u0103 a infrac\u0163iunii din art. 317 criterii pe baza c\u0103rora aceast\u0103 infrac\u0163iune s\u0103 poat\u0103 fi deosebit\u0103 de contraven\u0163iile prev. \u00een art. 5-19 din OG 137\/2000.<\/p>\n

– Art. 321 (ultrajul contra bunelor moravuri \u015fi tulburarea lini\u015ftii publice) trebuie eliminat. Faptele nu prezint\u0103 un pericol social care s\u0103 justifice incriminarea \u015fi pot fi sanc\u0163ionate contraven\u0163ional.<\/p>\n

– Sanc\u0163iunea prev\u0103zut\u0103 \u00een art. 325 (r\u0103sp\u00e2ndirea de materiale obscene) trebuie limitat\u0103 la situa\u0163ia \u00een care destinatarul este minor. \u00cen plus, nu este clar cine \u015fi pe ce criterii poate decide dac\u0103 materialele respective au – sau nu – \u201ccaracter obscen\u201c.<\/p>\n

– APADOR-CH cere eliminarea art. 328 (prostitu\u0163ia). Asocia\u0163ia este convins\u0103 c\u0103 dezincriminarea acestei fapte va avea efecte benefice asupra st\u0103rii de s\u0103n\u0103tate at\u00e2t a celor care practic\u0103 prostitu\u0163ia c\u00e2t \u015fi a clien\u0163ilor lor. \u00cen plus, dac\u0103 dezincriminarea este \u00eenso\u0163it\u0103 \u015fi de stabilirea unui cadru legal de desf\u0103\u015furare, se poate realiza o l\u0103rgire a bazei de impozitare, prin aducerea la suprafa\u0163\u0103 a unor categorii de venituri care oricum exist\u0103 \u015fi vor exista, dar care se afl\u0103, \u00een prezent, \u00een zona \u201csubteran\u0103\u201c.\u201d<\/p>\n

\u201eII. OBSERVA\u0162IILE APADOR-CH CU PRIVIRE LA PROIECTUL LEGII PRIVIND MODIFICAREA CODULUI PENAL (varianta Ministerului Justi\u0163iei din data de 15 septembrie 2005) – extras<\/p>\n

1. Munca \u00een folosul comunit\u0103\u0163ii<\/p>\n

Munca \u00een folosul comunit\u0103\u0163ii trebuie s\u0103 fie o alternativ\u0103 la pedeapsa cu \u00eenchisoare. Proiectul MJ a transformat aceast\u0103 alternativ\u0103 la \u00eencarcerare, frecvent aplicat\u0103 \u00een \u0163\u0103rile democratice, \u00een m\u0103sur\u0103 accesorie la latitudinea instan\u0163ei, \u00een cadrul m\u0103surilor de supraveghere \u015fi obliga\u0163iilor condamnatului (art.103, alin.1, lit a1). \u00cen plus, se stabile\u015fte un num\u0103r exagerat de ore de activitate neremunerat\u0103 (500 de ore, echivalentul a trei luni de munc\u0103 \u00een regim de 8 ore zilnic \u015fi 5 zile pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, practic imposibil de realizat de o persoan\u0103 condamnat\u0103 care are deja un serviciu sau o ocupa\u0163ie permanent\u0103).<\/p>\n

APADOR-CH cere insistent includerea pedepsei cu munca \u00een folosul comunit\u0103\u0163ii ca alternativ\u0103 la \u00eencarcerare. La stabilirea num\u0103rului de ore de executat se va \u0163ine cont de situa\u0163ia condamnatului (angajat\/neangajat, elev, student, ocupa\u0163ie permanent\u0103) \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t persoana s\u0103 poat\u0103 respecta hot\u0103r\u00e2rea judec\u0103toreasc\u0103 f\u0103r\u0103 periclitarea carierei sau existen\u0163ei cotidiene a sa \u015fi a familiei sale.<\/p>\n

2. Amenzile \u015fi pedepsele complementare pentru persoane juridice; amenzile pentru persoane fizice (observa\u0163iile sunt acelea\u015fi ca \u015fi la varianta din 31 august).<\/p>\n

3. Minoritatea<\/p>\n

APADOR-CH sus\u0163ine eliminarea pedepsei cu \u00eenchisoare pentru minori. Dac\u0103 fapta unui minor prezint\u0103 un grad foarte ridicat de pericol social (omor sau viol) acesta va putea fi internat \u00eentr-un centru de reeducare sau, dup\u0103 caz, \u00eentr-un institut medico-educativ. La \u00eemplinirea v\u00e2rstei de 18 sau 20 de ani (dac\u0103 s-a prelungit cu 2 ani m\u0103sura intern\u0103rii) situa\u0163ia minorilor din centrele de reeducare va fi analizat\u0103 de instan\u0163e care vor hot\u0103r\u00ee asupra liber\u0103rii sau continu\u0103rii pedepsei \u00een \u00eenchisoare. \u00cen cazul minorilor dintr-un institut medico-educativ, ace\u015ftia vor fi pu\u015fi \u00een libertate la \u00eemplinirea v\u00e2rstei de 18 sau 20 de ani dar \u015fi \u00eenainte, dac\u0103 a disp\u0103rut cauza care a dus la luarea acestei m\u0103suri.<\/p>\n

\u00cen toate celelalte cazuri de infrac\u0163iuni s\u0103v\u00e2r\u015fite de minori trebuie s\u0103 se recurg\u0103 la alternativele la \u00eencarcerare, indiferent de natura faptei.<\/p>\n

(…..)<\/p>\n

6. Fapta s\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 \u00een public (art.168)<\/p>\n

Asocia\u0163ia cere eliminarea lit.c (\u201c\u00een loc neaccesibil publicului, \u00eens\u0103 cu inten\u0163ia ca fapta s\u0103 fie auzit\u0103 sau v\u0103zut\u0103 \u015fi dac\u0103 acest rezultat s-a produs fa\u0163\u0103 de dou\u0103 sau mai multe persoane\u201c). Dac\u0103 un loc este neaccesibil publicului, nu poate exista inten\u0163ia ca fapta s\u0103 fie v\u0103zut\u0103 sau auzit\u0103 \u015fi nici nu se justific\u0103 prezen\u0163a a dou\u0103 sau mai multe persoane.<\/p>\n

De asemenea, se cere \u015fi eliminarea lit.e (\u201cprin orice mijloc cu privire la care f\u0103ptuitorul \u015fi-a dat seama c\u0103 fapta ar putea ajunge la cuno\u015ftin\u0163a publicului\u201c). Pe de o parte \u201corice mijloc\u201c este mult prea generalizant iar pe de alta optativul \u201car putea\u201c l\u0103rge\u015fte excesiv sfera r\u0103spunderii persoanei, c\u0103reia i se cere o putere de anticipa\u0163ie ie\u015fit\u0103 din comun.\u201d<\/p>\n

II. ACCESUL LA INFORMA\u0162IILE DE INTERES PUBLIC<\/p>\n

\u015ei \u00een anul 2005 APADOR-CH a continuat monitorizarea aplic\u0103rii Legii nr. 544\/2001 a liberului acces la informa\u0163iile de interes public prin cereri de informa\u0163ii \u015fi promovarea unor ac\u0163iuni \u00een justi\u0163ie \u00een cazul refuzurilor nejustificate ale autorit\u0103\u0163ilor \u015fi institu\u0163iilor publice de a comunica informa\u0163iile solicitate. \u00cen acela\u015fi timp au fost continuate procedurile \u00een cazurile ini\u0163iate \u00een anii anteriori. Pe l\u00e2ng\u0103 monitorizarea implement\u0103rii Legii nr. 544\/2001, APADOR-CH s-a implicat \u015fi \u00een ac\u0163iuni de promovare a accesului la informa\u0163iile de interes public \u015fi de \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire a cadrului legislativ \u00een acest domeniu.<\/p>\n

1. Cereri de informa\u0163ii \u015fi ac\u0163iuni \u00een instan\u0163\u0103<\/p>\n

1.1. Cazuri ini\u0163iate \u00een 2004 \u015fi continuate \u00een 2005[4]\n

\u00cen primul r\u00e2nd, \u00een 2005, APADOR-CH a continuat procedurile de executare ini\u0163iate \u00eempotriva Ministerului Public, procurorului general Ilie Boto\u015f, procurorului general T\u0103nase Joi\u0163a, Ministerului Finan\u0163elor Publice \u015fi ministrului finan\u0163elor publice. Toate aceste proceduri au avut la baz\u0103 neexecutarea unor hot\u0103r\u00e2ri judec\u0103tore\u015fti definitive \u015fi irevocabile care obligau autorit\u0103\u0163ile publice s\u0103 comunice informa\u0163ii de interes public.<\/p>\n

Un prim astfel de caz a privit Ministerul Public \u015fi fostul procuror general T\u0103nase Joi\u0163a \u015fi a avut ca obiect neexecutarea, pe perioada c\u00e2t T\u0103nase Joi\u0163a a fost procuror general, a unei hot\u0103r\u00e2ri judec\u0103tore\u015fti definitive \u015fi irevocabile prin care Ministerul Public a fost obligat s\u0103 comunice informa\u0163ii statistice privind supravegherea persoanelor. \u00cen octombrie 2004, Tribunalul Bucure\u015fti l-a amendat pe T\u0103nase Joi\u0163a pentru neexecutarea hot\u0103r\u00e2rii, cu 500 ROL\/zi de \u00eent\u00e2rziere \u015fi a obligat Ministerul Public \u00een solidar cu fostul procuror general la plata de daune de \u00eent\u00e2rziere de 300.000 ROL\/zi. Recursurile \u00eempotriva acestei sentin\u0163e au fost judecate de \u00cenalta Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie la data de 14 iunie 2005 \u015fi au fost respinse.<\/p>\n

Un al doilea set de proceduri au privit Ministerul Public \u015fi pe procurorul general Ilie Boto\u015f, \u015fi au avut ca obiect neexecutarea aceleia\u015fi hot\u0103r\u00e2ri judec\u0103tore\u015fti, pentru perioada de dup\u0103 numirea lui Ilie Boto\u015f (august 2003). Acesta din urm\u0103 a fost amendat de Tribunalul Bucure\u015fti, la data de 2 decembrie 2003, pentru neexecutarea repectivei hot\u0103r\u00e2ri judec\u0103tore\u015fti. Recursul formulat \u00eempotriva acestei hot\u0103r\u00e2rii de amendare a fost judecat pe 7 februarie 2005, Curtea de Apel Bucure\u015fti men\u0163in\u00e2nd sentin\u0163a primei instan\u0163e.<\/p>\n

Un al treilea set de proceduri a fost ini\u0163iat tot \u00eempotriva Ministerului Public \u015fi procurorului general Ilie Boto\u015f, de data aceasta pentru neexcutarea integral\u0103 a aceleia\u015fi hot\u0103r\u00e2ri privind comunicarea de informa\u0163ii statistice despre supravegherea persoanelor (r\u0103spunsul primit de asocia\u0163ie con\u0163inea date complete numai \u00een ceea ce prive\u015fte autoriza\u0163iile de supraveghere emise \u00een baza Codului de procedur\u0103 penal\u0103, nu \u015fi a celor emise \u00een baza Legii siguran\u0163ei na\u0163ionale). APADOR-CH a solicitat instan\u0163elor de contencios administrativ constatarea execut\u0103rii incomplete, amendarea procurorului general \u015fi plata de daune de \u00eent\u00e2rziere. \u00cen iunie 2005 Tribunalul Bucure\u015fti a dat c\u00e2\u015ftig de cauz\u0103 asocia\u0163iei \u015fi l-a amendat civil pentru a doua oar\u0103 pe procurorul general, Ilie Boto\u015f, pentru neexecutarea unei hot\u0103r\u00e2ri judec\u0103tore\u015fti, dar a respins cererea asocia\u0163iei referitoare la daunele de \u00eent\u00e2rziere. APADOR-CH, Ministerul Public \u015fi Ilie Boto\u015f au atacat aceast\u0103 hot\u0103r\u00e2re cu recurs. Curtea de Apel Bucure\u015fti urma s\u0103 solu\u0163ioneze recursurile \u00een ianuarie 2006.<\/p>\n

Procedurile de executare \u00eencepute \u00een anul 2003 \u00eempotriva Ministerului Finan\u0163elor Publice \u015fi a ministrului finan\u0163elor publice au fost finalizate prin hotar\u00e2rea \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie, hot\u0103r\u00e2re definitiv\u0103 \u015fi irevocabil\u0103, pronun\u0163at\u0103 la 9 martie 2005. \u00cenalta Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie a respins recursul ministerului \u015fi al ministrului declarate \u00eempotriva hot\u0103r\u00e2rii Cur\u0163ii de Apel, din martie 2004, prin care aceasta obliga ministerul \u015fi ministrul finan\u0163elor publice la plata \u00een solidar de daune compensatorii de 3.000.000 lei asocia\u0163iei \u015fi l-a amendat pe ministrul finan\u0163elor publice cu amend\u0103 civil\u0103 de 500 ROL\/zi de \u00eent\u00e2rziere pentru perioada \u00een care hot\u0103r\u00e2rea judec\u0103toreasc\u0103 \u00een baza c\u0103reia Ministerul Finan\u0163elor trebuia s\u0103 comunice informa\u0163ii privind scutirile de la plata taxelor judiciare de timbru nu a fost executat\u0103.<\/p>\n

O alt\u0103 ac\u0163iune \u00een justi\u0163ie continuat\u0103 de APADOR-CH \u00een 2005 fost cea care a avut drept obiect refuzul Guvernului Rom\u00e2niei de a comunica actele care au stat la baza numirii lui T\u0103nase Joi\u0163a \u00een func\u0163ia de Consul General la Strasbourg, inclusiv actele medicale ale acestuia. Ac\u0163iunea asocia\u0163iei a fost respins\u0103 \u00een prima instan\u0163\u0103 de Tribunalul Bucure\u015fti, care a considerat c\u0103 Guvernul Rom\u00e2niei a comunicat toate actele pe care le de\u0163inea (\u00een fapt, doar o not\u0103 de fundamentare de jum\u0103tate de pagin\u0103!). Curtea de Apel a dispus rejudecarea cauzei de c\u0103tre tribunal, iar \u00een urma rejudec\u0103rii fondului ac\u0163iunea asocia\u0163iei a fost din nou respins\u0103. APADOR-CH a atacat cu recurs \u015fi aceast\u0103 hot\u0103r\u00e2re, dar \u00een mai 2005 Curtea de Apel Bucure\u015fti a respins recursul.<\/p>\n

\u00cen anul 2004 N.P., membru APADOR-CH, a adesat o cererea Guvernului Rom\u00e2niei care viza informa\u0163ii legate de num\u0103rul de controale efectuate de Corpul de Control al Primului-Ministru pentru conflicte de interese dup\u0103 intrarea \u00een vigoare a pachetului de legi anticorup\u0163ie, persoanele vizate \u015fi concluziile pentru fiecare caz (copii ale concluziilor anchetelor). Cererea a fost adresat\u0103 \u00een cadrul programului de monitorizare a aplic\u0103rii Legii nr. 544\/2001, desf\u0103\u015furat de Open Society Justice Initiative \u00een Rom\u00e2nia prin APADOR-CH. Informa\u0163iile nu au fost comunicate solicitantei motiv\u00e2ndu-se intrarea \u00een vigoare a unui act normativ prin care Corpul de Control al Guvernului s-a desfiin\u0163at. N.P. a chemat \u00een judecat\u0103 Guvernul Rom\u00e2niei pentru a fi obligat s\u0103 comunice informa\u0163iile de interes public solicitate. \u00cen noiembrie 2004, Tribunalul Bucure\u015fti a pronun\u0163at o hot\u0103r\u00e2re prin care a obligat Guvernul Rom\u00e2niei s\u0103 comunice informa\u0163iile solicitate \u015fi s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 reclamantei 1000 RON daune morale. Guvernul a declarat recurs. \u00cen februarie 2005, Curtea de Apel Bucure\u015fti a hot\u0103r\u00e2t c\u0103 p\u00e2r\u00e2tul, Guvernul Rom\u00e2niei, nu are calitate procesual\u0103 pasiv\u0103 \u015fi a dispus rejudecarea cauzei de c\u0103tre tribunal. \u00cen faza de rejudecare a fondului N.P. a solicitat introducerea \u00een cauz\u0103 ca p\u00e2r\u00e2t a Cancelariei Primului-Ministru. \u00cen septembrie 2005 Tribunalul Bucure\u015fti a dat, din nou, c\u00e2\u015ftig de cauz\u0103 reclamantei oblig\u00e2nd Cancelaria Primului-Ministru s\u0103 comunice informa\u0163iile solicitate \u015fi s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 daune morale \u00een cuantum de 1000 RON. Cancelaria a formulat recurs \u00eempotriva acestei hot\u0103r\u00e2ri, recurs ce urma s\u0103 se judece \u00een ianuarie 2006.<\/p>\n

Tot \u00een 2005, APADOR-CH, prin avoca\u0163ii s\u0103i, a oferit reprezentare \u00een instan\u0163\u0103 Asocia\u0163iei Revolu\u0163ionarilor f\u0103r\u0103 Privilegii \u00eentr-un caz ini\u0163iat pe baza Legii nr. 544\/2001. La sf\u00e2r\u015fitul anului 2004, Asocia\u0163ia Revolu\u0163ionarilor f\u0103r\u0103 Pivilegii (ARP) a solicitat Secretariatului de Stat pentru Problemele Revolu\u0163ionarilor din Decembrie 1989 (SSPR) informa\u0163ii privind drepturile \u015fi bunurile acordate participan\u0163ilor \u015fi rudelor victimelor Revolu\u0163iei din Decembrie 1989, precum \u015fi numele persoanelor care au beneficiat de acestea. SSPR a sus\u0163inut c\u0103 nu de\u0163ine astfel de date, iar ARP a ac\u0163ionat \u00een judecat\u0103 Secretariatul, pe baza Legii nr. 544\/2001. La 28 ianuarie 2005, Tribunalul Bucure\u015fti a dat c\u00e2\u015ftig de cauz\u0103 ARP, oblig\u00e2nd SSPR la comunicarea informa\u0163iilor, precum \u015fi la plata de daune morale de 500 RON. SSPR a atacat aceast\u0103 hot\u0103r\u00e2re, dar numai sub asepctul oblig\u0103rii la plata de daune morale. Curtea de Apel Bucure\u015fti a respins \u00eens\u0103 recursul la 30 iunie 2005. \u00cen urma acestui demers Secretariatul General pentru Problemele Revolu\u0163ionarilor din Decembrie 1989 a \u00eenceput s\u0103 publice, pe pagina proprie de internet, informa\u0163ii privind persoanele care au beneficiat de bunuri \u015fi drepturi datorit\u0103 particip\u0103rii la evenimentele din decembrie 1989. De asemenea, acesta a fost unul dintre primele cazuri, dac\u0103 nu chiar primul, \u00een care o persoan\u0103 juridic\u0103 lezat\u0103 \u00een dreptul de a accesa informa\u0163ii de interes public a primit compensa\u0163ii morale pentru acest fapt ilicit.<\/p>\n

1.2. Cazuri noi<\/p>\n

\u00cen anul 2005, APADOR-CH a adresat cereri de informa\u0163ii Autorit\u0103\u0163ii Na\u0163ionale pentru Protec\u0163ia Consumatorului (informa\u0163ii privind compozi\u0163ia p\u00e2inii, situa\u0163ia pl\u00e2ngerilor privind calitatea p\u00e2inii, num\u0103rul de controale efectuate, \u00een perioada 1 februarie 2001-15 septembrie 2005, cu privire la compozi\u0163ia p\u00e2inii precum \u015fi num\u0103rul contraven\u0163iilor constatate; scopul acestei cereri de informa\u0163ii a fost de a verifica \u00een ce m\u0103sur\u0103 autorit\u0103\u0163ile pun \u00een balan\u0163\u0103 interesul public \u015fi eventualele excep\u0163ii de la accesul la informa\u0163ii de interes public, atunci c\u00e2nd r\u0103spund unei solicit\u0103ri de informa\u0163ii), Ministerului Administra\u0163iei \u015fi Internelor (informa\u0163ii legate de pl\u00e2ngerile av\u00e2nd ca obiect agresiunile asupra persoanelor \u015fi folosirea necorespunz\u0103toare a armamentului din dotare comise de angaja\u0163ii ministerului \u00een perioada 1.01.2005-15.08.2005), Inspectoratului General al Poli\u0163iei (informa\u0163ii privind persoanele aflate \u00een aresturile proprii \u015fi netrimise \u00een judecat\u0103, precum \u015fi suprafa\u0163a aresturilor), Administra\u0163iei Na\u0163ionale a Penitenciarelor (informa\u0163ii legate de sanc\u0163iunile aplicate personalului de penitenciar pe perioada 2000-2004, informa\u0163ii legate de persoanele aflate \u00een executarea unor pedepse privative de libertate care au fost depistate ca fiind infectate cu HIV\/bolnavi SIDA \u00een perioada 1.09.1998-31.12.1999, precum \u015fi informa\u0163ii privind cheltuielile pe medicamente destinate de\u0163inu\u0163ilor, precum \u015fi cadrelor din penitenciar, \u00een perioada 2004-2005). Acestora solicit\u0103ri de informa\u0163ii li s-a r\u0103spuns \u00een mare parte satisf\u0103c\u0103tor \u015fi \u00een termenele legale, cu excep\u0163ia Autorit\u0103\u0163ii Na\u0163ionale pentru Protec\u0163ia Consumatorului, care nu a retransmis cererea de informa\u0163ii institu\u0163iei care de\u0163inea informa\u0163iile solicitate, conform prevederilor Legii nr. 544\/2001.<\/p>\n

\u00cen acela\u015fi timp, APADOR-CH a continuat ini\u0163ierea ac\u0163iunilor \u00een justi\u0163ie pe baza Legii nr. 544\/2001 \u00eempotriva autorit\u0103\u0163ilor\/institu\u0163iilor publice care au refuzat s\u0103 comunice informa\u0163ii de interes public. Asocia\u0163ia a urm\u0103rit ac\u0163ionarea \u00een judecat\u0103 a institu\u0163iilor\/autorit\u0103\u0163ilor publice care \u015fi-au \u00eentemeiat refuzul de a comunica informa\u0163ii pe excep\u0163iile legii accesului la informa\u0163iile de interes public (art.12 din Legea 544\/2001) pentru a clarifica modul \u00een care sunt aplicate excep\u0163iile respective.<\/p>\n

Un astfel de caz a fost generat de o cerere adresat\u0103 Guvernului Rom\u00e2niei \u2013Secretariatul General al Guvernului prin care s-a solicitat comunicarea unor copii ale stenogramele \u015fedin\u0163elor de guvern \u00een care s-au dezb\u0103tut \u015fi aprobat \u00een perioada 2001-2004 acte normative cu privire la situa\u0163ia RAFO S.A. ONE\u015eTI, inclusiv stenograma \u015fedin\u0163ei \u00een care a fost dezb\u0103tut\u0103 \u015fi adoptat\u0103 O.U.G. nr. 101\/2004. Guvernul a refuzat s\u0103 comunice aceste informa\u0163ii cu motivarea c\u0103 toate stenogramele \u015fedin\u0163elor de Guvern sunt clasificate secret de stat. \u00cen aceste condi\u0163ii, asocia\u0163ia s-a adresat instan\u0163ei de contencios administrativ, atac\u00e2nd refuzul autorit\u0103\u0163ii publice de a comunica informa\u0163iile. \u00cen acela\u015fi timp, APADOR-CH a formulat o reclama\u0163ie administrativ\u0103, solicit\u00e2nd Guvernului declasificarea informa\u0163iilor, deoarece numai informa\u0163iile care privesc securitatea na\u0163ional\u0103 pot fi clasificate ca secrete de stat, condi\u0163ie care nu era \u00eendeplinit\u0103. Reclama\u0163ia nu a fost solu\u0163ionat\u0103 favorabil. \u00cen septembrie 2005, Tribunalul Bucure\u015fti a respins ac\u0163iunea APADOR-CH ca inadmisibil\u0103. Asocia\u0163ia a atacat aceast\u0103 hot\u0103r\u00e2re cu recurs. Recursul urma s\u0103 fie judecat de Curtea de Apel Bucure\u015fti \u00een februarie 2006.<\/p>\n

\u00cen iunie 2005, APADOR-CH a adresat o cerere de informa\u0163ii de interes public Prim\u0103riei Municipiului Bucure\u015fti privind contractele \u00eencheiate, \u00een perioada 1.01.2000-1.06.2005, av\u00e2nd ca obiect construirea, reabilitarea \u015fi \u00eentre\u0163inerea drumurilor publice din Bucure\u015fti. Pe l\u00e2ng\u0103 aceste informa\u0163ii, APADOR-CH a solicitat \u015fi copii ale contractelor. Prim\u0103ria a refuzat comunicarea copiilor de pe contractele solicitate invoc\u00e2nd existen\u0163a unor clauze de confiden\u0163ialitate. Pentru a l\u0103muri inciden\u0163a clauzelor de confiden\u0163ialitate din contractele de achizi\u0163ii publice asupra comunic\u0103rii de informa\u0163ii de interes public \u00een baza Legii nr. 544\/2001, APADOR-CH a formulat pl\u00e2ngere \u00een instan\u0163\u0103 \u00eempotriva refuzului de comunicare a copiilor contractelor. \u00cen octombrie 2005, Tribunalul Bucure\u015fti a admis \u00een parte ac\u0163iunea formulat\u0103 de APADOR-CH \u00eempotriva Prim\u0103riei Municipiului Bucure\u015fti \u015fi a obligat p\u00e2r\u00e2ta (PMB) s\u0103 comunice informa\u0163iile publice solicitate. Instan\u0163a a respins cererea asocia\u0163iei privind plata daunelor morale. Ambele p\u0103r\u0163i au declarat recurs, ce urma s\u0103 fie judecat \u00een februarie 2006.<\/p>\n

O alt\u0103 ac\u0163iune \u00een justi\u0163ie pe baza Legii nr. 544\/2001, ini\u0163iat\u0103 de APADOR-CH a fost cea \u00een care asocia\u0163ia a atacat r\u0103spunsul incomplet al Comisiei de Supraveghere a Asigur\u0103rilor fa\u0163\u0103 de o solicitare privind informa\u0163iile statistice legate de num\u0103rul reclama\u0163iilor\/pl\u00e2ngerilor\/sesiz\u0103rilor primite, \u00een perioada 01.01.2002-01.06.2005, \u00eempotriva operatorilor din domeniul asigur\u0103rilor. Comisia de Supraveghere a Asigur\u0103rilor a r\u0103spuns c\u0103 informa\u0163iile solicitate se g\u0103sesc pe site-ul propriu de internet, \u00een rapoartele anuale publicate, cu toate c\u0103 nu se publicase \u00eenc\u0103 un raport pe anul 2005, iar celelalte rapoarte nu con\u0163ineau toate informa\u0163iile solicitate. APADOR-CH a atacat r\u0103spunsul \u00een instan\u0163\u0103, urm\u0103rind s\u0103 clarifice dac\u0103 solicitarea unor informa\u0163ii care sunt publicate din oficiu exclude sau nu \u015fi o comunicare la cerere. \u00cen noiembrie 2005, pl\u00e2ngerea asocia\u0163iei a fost admis\u0103 \u00een prim\u0103 instan\u0163\u0103 de Tribunalul Bucure\u015fti; drept urmare institu\u0163ia public\u0103 a comunicat informa\u0163iile solicitate. Deoarece tribunalul a respins cererea de acordare de daune morale, APADOR-CH a formulat recurs, ce urma s\u0103 se judece \u00een februarie 2006.<\/p>\n

Un al patrulea caz a avut la baz\u0103 o cerere adresat\u0103 de o membr\u0103 a asocia\u0163iei Autorit\u0103\u0163ii Na\u0163ionale Sanitar-Veterinare \u015fi pentru Siguran\u0163a Alimentelor. Informa\u0163iile solicitate au fost similare cu cele solicitate Autorit\u0103\u0163ii Na\u0163ionale pentru Protec\u0163ia Consumatorului (informa\u0163ii privind compozi\u0163ia p\u00e2inii, situa\u0163ia pl\u00e2ngerilor privind calitatea p\u00e2inii, num\u0103rul de controale efectuate, \u00een perioada 1 februarie 2001-15 septembrie 2005, cu privire la compozi\u0163ia p\u00e2inii precum \u015fi num\u0103rul contraven\u0163iilor constatate). Prin aceast\u0103 cerere APADOR-CH a dorit s\u0103 verifice \u00een ce m\u0103sur\u0103 pentru autorit\u0103\u0163i interesul public (s\u0103n\u0103tatea persoanelor) primeaz\u0103 fa\u0163\u0103 de excep\u0163iile de la accesul la informa\u0163ii de interes public (secretul comercial \u2013 re\u0163eta p\u00e2inii), atunci c\u00e2nd r\u0103spund unei solicit\u0103ri de informa\u0163ii. Deoarece r\u0103spunsul primit nu a fost satisf\u0103c\u0103tor, invoc\u00e2ndu-se chiar un secret profesional care nu este prev\u0103zut printre excep\u0163iile de la liberul acces la informa\u0163ii, petenta, cu sprijinul asocia\u0163iei, s-a adresat Tribunalului Bucure\u015fti. Cauza urmeaz\u0103 s\u0103 se judece \u00een februarie 2006.<\/p>\n

2. Propunerile APADOR-CH de modificare a Legii nr. 544\/2001 \u015fi a legilor cu impact asupra accesului la informa\u0163ii de interes public:<\/p>\n

Dup\u0103 patru ani de la adoptarea Legii nr. 544\/2001, APADOR-CH a considerat oportun s\u0103 sintetizeze experien\u0163a sa \u00een monitorizarea implement\u0103rii acesteia \u00eentr-un set de amendamente ale legii \u00een sine, precum \u015fi a altor legi cu impact asupra accesului la informa\u0163ii (Legea nr.182\/2002 a informa\u0163iilor clasificate, Legea nr.14\/1992 privind organizarea \u015fi func\u0163ionarea Serviciului Rom\u00e2n de Informa\u0163ii, Legea nr.1\/1998 privind organizarea \u015fi func\u0163ionarea Serviciului de Informa\u0163ii Externe, Legea nr.16\/1996 a Arhivelor Na\u0163ionale), destinate cre\u015fterii trasparen\u0163ei institu\u0163ionale.<\/p>\n

Propunerile asocia\u0163iei de modificare a Legii nr. 544\/2001 vizeaz\u0103 l\u0103rgirea sferei de aplicare a acesteia, clarificarea excep\u0163iilor de la liberul acces, inclusiv prin introducerea testului interesului public, detalierea prevederilor privind accesul mass media la informa\u0163iile de interes public, completarea dispozi\u0163iilor privind procedura \u00een fa\u0163a instan\u0163ei de contencios administrativ \u015fi introducerea unui nou capitol care s\u0103 cuprind\u0103 sanc\u0163iuni pentru \u00eenc\u0103lcarea legii.<\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u015fte modificarea legilor cu impact asupra accesului la informa\u0163ii de interes public APADOR-CH propune ca Legea nr.182\/2002 a informa\u0163iilor clasificate s\u0103 defineasc\u0103 informa\u0163iile clasificate mai clar, s\u0103 prevad\u0103 clasificarea pe o perioad\u0103 determinat\u0103 cu posibilitatea re\u00eennoirii, precum \u015fi eliminarea informa\u0163iilor secret de serviciu. \u00cen privin\u0163a Legii nr.14\/1992 privind organizarea \u015fi func\u0163ionarea Serviciului Rom\u00e2n de Informa\u0163ii, APADOR-CH consider\u0103 oportun\u0103 renun\u0163area la filozofia conform c\u0103reia absolut toate documentele SRI sunt calsificate. Numai acele informa\u0163ii care pun \u00een pericol real \u015fi concret siguran\u0163a na\u0163ional\u0103 trebuie clasificate, iar legea trebuie s\u0103 cuprind\u0103 criteriile \u015fi procedura de clasificare, de revizuire a clasific\u0103rii sau de declasificare a documentelor interne de orice fel ale Serviciului Rom\u00e2n de Informa\u0163ii. Legea nr.1\/1998 privind organizarea \u015fi func\u0163ionarea Serviciului de Informa\u0163ii Externe ar trebui s\u0103 men\u0163ioneze c\u0103 procedura \u015fi criteriile de clasificare, de revizuire a clasific\u0103rii sau de declasificare a documentelor SIE sunt cele prev\u0103zute de Legea nr.182\/2002 privind protec\u0163ia informa\u0163iilor clasificate. Nu \u00een ultimul r\u00e2nd ar trebui modificat\u0103 \u015fi Legea nr.16\/1996 a Arhivelor Na\u0163ionale, care s\u0103 prevad\u0103 posibilitatea accesului la documentele care fac parte din Fondul Arhivistic Na\u0163ional al Rom\u00e2niei \u00een condi\u0163iile Legii 544\/2001. Trebuie, de asemenea, renun\u0163at la termenele extrem de lungi \u00een care anumite informa\u0163ii din Fondul Arhivistic Na\u0163ional al Rom\u00e2niei devin publice (de exemplu, 100 de ani).<\/p>\n

Pentru a face publice propunerile sale de amendare a cadrului legal privind accesul la informa\u0163iile de interes public, \u00een iunie 2005 APADOR-CH a organizat o mas\u0103 rotund\u0103 cu tema \u201eAccesul la informa\u0163iile de interes public \u00een Rom\u00e2nia. Necesitatea unor corel\u0103ri legislative\u201d. La eveniment au participat exper\u0163i interna\u0163ionali, ministrul Culturii \u015fi Cultelor, Mona Musc\u0103, pre\u015fedintele Comisiei juridice a Camerei Deputa\u0163ilor, Sergiu Andon, reprezentan\u0163i ai Agen\u0163iei de Strategii Guvernamentale, exper\u0163i ai comisiilor parlamentare precum \u015fi organiza\u0163ii neguvernamentale cu activit\u0103\u0163i \u00een domeniul accesului la informa\u0163ii. APADOR-CH va continua s\u0103 promoveze amedarea cadrului legislativ al accesului la informa\u0163ii \u015fi \u00een anul 2006.<\/p>\n

3. Promovarea Legii accesului la informa\u0163ii de interes public<\/p>\n

\u00cen anul 2005, asocia\u0163ia a organizat dou\u0103 seminarii cu studen\u0163ii la jurnalism \u015fi drept, pentru informarea acestora cu privire la prevederile \u015fi aplicarea Legii nr. 544\/2001. Au participat aproximativ 70 de studen\u0163i la jurnalism din Bucure\u015fti \u015fi 100 de studen\u0163i la drept din Ia\u015fi. Pe l\u00e2ng\u0103 aceste seminarii, APADOR-CH a organizat \u015fi dou\u0103 ateliere cu tema \u201cLiberul acces la informa\u0163ii de interes public\u201d adresat func\u0163ionarilor publici cu atribu\u0163ii \u00een aplicarea Legii nr.544\/2001, care au avut loc la Ia\u015fi \u015fi Bucure\u015fti. \u00cent\u00e2lnirile au urm\u0103rit realizarea unui schimb de experien\u0163\u0103 privind dificult\u0103\u0163ile practice \u015fi de cadru legislativ \u00een accesul la informa\u0163iile de interes public, at\u00e2t \u00eentre func\u0163ionarii publici participan\u0163i c\u00e2t \u015fi \u00eentre ace\u015ftia \u015fi organizatori. Func\u0163ionarilor publici le-a fost adresat \u015fi c\u00e2te un chestionar privind dificult\u0103\u0163ile pe care le \u00eent\u00e2mpin\u0103 \u00een comunicarea informa\u0163iilor de interes public, care a stat la baza unei analize destinat\u0103 substan\u0163ierii propunerilor de modificare a cadrului legal.<\/p>\n

Tot \u00een scopul promov\u0103rii Legii accesului la informa\u0163iile de interes public, \u00een iunie 2005 APADOR-CH a lansat un concurs pentru jurnali\u015ftii care folosesc aceast\u0103 lege \u00een investiga\u0163iile lor. Concursul a avut dou\u0103 sec\u0163iuni \u2013 studen\u0163i la jurnalism \u015fi jurnali\u015fti \u00een activitate \u2013 \u015fi \u015fi-a desemnat c\u00e2\u015ftig\u0103torii \u2013 Cosmin Buhu\u015f (la sec\u0163iunea pentru studen\u0163i) \u015fi Mihai Belu (ziarist la Cotidianul) \u2013 cu ocazia \u201eZilei Interna\u0163ionale a Dreptului de a \u015eti\u201d (28 septembrie). Aceast\u0103 zi a fost stabilit\u0103 de mai multe organiza\u0163ii interna\u0163ionale grupate \u00een re\u0163eaua FOI Advocate Network cu scopul de a promova accesul la informa\u0163iile de interes public. \u00cen Rom\u00e2nia, pe 28 septemrbie 2005, APADOR-CH, \u00eempreun\u0103 cu Agen\u0163ia de Monitorizare a Presei-Academia Ca\u0163avencu \u015fi Centrul pentru Jurnalism Independent, a organizat o conferin\u0163\u0103 av\u00e2nd ca tem\u0103 Legea accesului la informa\u0163ii de interes public. Manifestarea a dorit s\u0103 promoveze \u201eZiua Interna\u0163ional\u0103 a Dreptului de a \u015eti\u201d.<\/p>\n

\u00cen 2005, APADOR-CH a editat volumul al II-lea al culegerii selective de cazuri \u2013\u201cAccesul la informa\u0163iile de interes public \u00een Rom\u00e2nia\u201d. Acesta cuprinde dosarele a alte \u015fase cazuri \u00eentemeiate pe Legea 544\/2001. Volumul urmeaz\u0103 s\u0103 fie publicat \u015fi distribuit \u00een cursul anului 2006. \u00cen 2005 APADOR-CH a continuat s\u0103 distribuie Ghidul practic pentru cet\u0103\u0163eni la toate evenimentele sale, precum \u015fi prin intermediul altor asocia\u0163ii \u015fi al func\u0163ionarilor publici cu atribu\u0163ii \u00een domeniul accesului la informa\u0163iile de interes public.<\/p>\n

III. DETEN\u0162IA, REEDUCAREA \u015eI REINTEGRAREA SOCIAL\u0102 A PERSOANELOR AFLATE \u00ceN EXECUTAREA UNOR PEDEPSE PRIVATIVE DE LIBERTATE
\nCadrul legal
\n1.1. Legea regimului execut\u0103rii pedepselor<\/p>\n

Sistemul penitenciar func\u0163ioneaz\u0103 pe baza Legii regimului execut\u0103rii pedepselor nr. 23\/1969. Legea nu a fost amendat\u0103 iar \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irile condi\u0163iilor de deten\u0163ie s-au datorat unei succesiuni de ordine ale ministrului sau directorului general al Administra\u0163ie Na\u0163ionale a Penitenciarelor (ANP) care, evident, nu puteau schimba esen\u0163a legii comuniste. \u00cen 2004, Parlamentul a adoptat o nou\u0103 lege a regimului execut\u0103rii pedepselor care ar fi trebuit s\u0103 intre \u00een vigoare \u00een iunie 2005, o dat\u0103 cu Codul penal, varianta votat\u0103 tot \u00een 2004. Guvernul rezultat din alegerile din noiembrie-decembrie 2004 a decis am\u00e2narea punerii \u00een aplicare a ambelor legi, p\u00e2n\u0103 \u00een septembrie 2006. APADOR-CH \u015fi-a exprimat dezaprobarea fa\u0163\u0103 de aceast\u0103 m\u0103sur\u0103, mai ales \u00een privin\u0163a legii regimului execut\u0103rii pedepselor. \u00cen august 2005, Ministerul Justi\u0163iei a constatat c\u0103, \u00eentr-adev\u0103r, legea din 1969 era nu numai dep\u0103\u015fit\u0103 ci \u015fi \u00een dezacord cu standardele europene \u015fi a elaborat un nou proiect de lege. Criticile asocia\u0163iei cu privire la acest nou text s-au referit \u00een principal la:<\/p>\n

– men\u0163inerea aresturilor poli\u0163iei \u00een forma actual\u0103 (APADOR-CH a cerut \u00een mod repetat ca, odat\u0103 emis un mandat de arestare, persoana suspect\u0103 s\u0103 fie imediat transferat\u0103 \u00een sistemul penitenciar; \u00een acest fel, ar exista o garan\u0163ie c\u0103 persoana nu va fi supus\u0103 unor presiuni pe durata cercet\u0103rilor);<\/p>\n

– insuficienta reglementare a alternativelor la \u00eencarcerare, \u00een principal a muncii \u00een folosul comunit\u0103\u0163ii, ca pedeaps\u0103 principal\u0103;<\/p>\n

– lipsa de reglementare a regimului din centrele de reeducare a minorilor (CRM) (internarea \u00eentr-un astfel de centru difer\u0103 de pedeapsa cu \u00eenchisoarea, dar este tot o form\u0103 de privare de libertate, iar CRM-urile se afl\u0103, ca \u015fi \u00eenchisorile, \u00een subordinea ANP; deci ar fi normal ca \u015fi regimul din CRM-uri s\u0103 fie reglementat prin aceea\u015fi lege);<\/p>\n

– diferen\u0163ele nesemnificative \u00eentre regimurile “semi-deschis” \u015fi “deschis”, acesta din urm\u0103 fiind \u00eenc\u0103 departe de regimul similar din \u0163\u0103rile democratice;<\/p>\n

– men\u0163inerea uniformelor pentru de\u0163inu\u0163i (uniformele \u00eei singularizeaz\u0103 la orice ie\u015fire \u00een exterior \u015fi creeaz\u0103 un disconfort psihic, \u00een special la vorbitor at\u00e2t pentru vizitatori c\u00e2t \u015fi pentru vizita\u0163i);<\/p>\n

– men\u0163inerea “mijloacelor de imobilizare” actuale (inclusiv lan\u0163urile).<\/p>\n

Dup\u0103 mai multe discu\u0163ii \u00eentre reprezentan\u0163ii Ministerului Justi\u0163iei \u015fi ai APADOR-CH, proiectul de lege privind regimul execut\u0103rii pedepselor \u00eenaintat Parlamentului a fost par\u0163ial \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it (s-au eliminat uniformele, s-a interzis folosirea lan\u0163urilor). Proiectul nu a fost dezb\u0103tut \u00een Parlament p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului 2005.<\/p>\n

1.2. Problema asisten\u0163ei religioase \u00een penitenciare<\/p>\n

\u00cen Rom\u00e2nia, asisten\u0163a religioas\u0103 \u00een penitenciare era reglementat\u0103 p\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd de un Protocol \u00eencheiat \u00eentre Ministerul Justi\u0163iei (MJ) \u015fi Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103 (BOR) \u00een 1993, revizuit \u00een 1997.<\/p>\n

Legea nr. 195\/2000, privind constituirea \u015fi organizarea clerului militar, prevedea \u00een articolul 10 c\u0103, \u00een Ministerul Justi\u0163iei \u2013 Direc\u0163ia General\u0103 a Penitenciarelor, se organizeaz\u0103 \u015fi func\u0163ioneaz\u0103 o sec\u0163ie de asisten\u0163\u0103 religioas\u0103. Ulterior, prin Legea nr. 293\/2004 privind statutul func\u0163ionarilor publici din ANP (fosta Direc\u0163ie General\u0103 a Penitenciarelor), personalul din penitenciare s-a demilitarizat, incluz\u00e2ndu-i \u015fi pe preo\u0163ii militari angaja\u0163i \u00een sistemul ANP.<\/p>\n

Pe baza Protocolului \u00eencheiat de MJ \u015fi BOR, \u00een fiecare penitenciar exist\u0103 un Birou de asisten\u0163\u0103 religioas\u0103 condus de un preot capelan, al c\u0103rui statut se reg\u0103sea \u00een anexa nr. 1 la protocol. Preotul capelan era \u015fi consilierul pe probleme spirituale al directorului de penitenciar, av\u00e2nd diverse atribu\u0163ii, \u00eentre care \u015fi cea de a \u00eentocmi \u015fi actualiza permanent eviden\u0163a privind confesiunea de\u0163inu\u0163ilor, de a face parte din comisia de liberare condi\u0163ionat\u0103 sau de a da aviz la numirea responsabililor de camer\u0103.<\/p>\n

De altfel, practica asisten\u0163ei religioase \u00een penitenciare a fost \u00een mod repetat criticat\u0103 ca fiind monopol al BOR, de natur\u0103 s\u0103 \u00eengr\u0103deasc\u0103 libertatea religioas\u0103 a de\u0163inu\u0163ilor de alte confesiuni dec\u00e2t cea ortodox\u0103. Practic, preo\u0163ii ortodoc\u015fi de\u0163in controlul asupra vie\u0163ii religioase a tuturor de\u0163inutilor, indiferent de confesiunea c\u0103reia \u00eei apar\u0163in. \u00cen plus, preo\u0163ilor ortodoc\u015fi din sistemul penitenciar li s-au dat \u015fi competen\u0163e care nu au legatur\u0103 cu serviciul religios.<\/p>\n

La \u00eenceputul lui 2005, APADOR-CH a sesizat Consiliul Na\u0163ional pentru Combaterea Discrimin\u0103rii (CNCD) cu privire la caracterul discriminatoriu al actelor normative \u015fi reglementare care guvernau asisten\u0163a religioas\u0103 \u00een penitenciare. Prin decizia nr. 202 din 2 august 2005, CNCD a statuat c\u0103 at\u00e2t Legea nr. 195\/2000 c\u00e2t \u015fi Protocolul \u00eencheiat \u00eentre MJ \u015fi BOR con\u0163in prevederi discriminatorii. \u00cen decizia amintit\u0103 CNCD \u201crecomand\u0103 Ministerului Justi\u0163iei s\u0103 ia toate m\u0103surile necesare \u00een vederea elimin\u0103rii prevederilor discriminatorii at\u00e2t din Protocol c\u00e2t \u015fi din Legea nr. 195\/2000\u201d.<\/p>\n

Ulterior, \u00een septembrie 2005, asocia\u0163ia a solicitat Ministerului Justi\u0163iei s\u0103 se conformeze deciziei CNCD \u015fi s\u0103 emit\u0103 un ordin prin care s\u0103 denun\u0163e protocolul existent \u00eentre MJ \u015fi BOR, \u00eenlocuindu-l cu un regulament privind asisten\u0163a religioas\u0103 \u00een penitenciare care s\u0103 exclud\u0103 orice tratament discriminatoriu. APADOR-CH a elaborat \u015fi o propunere de act normativ, \u00een acest sens (un proiect de ordin al ministrului Justi\u0163iei). \u00cen esen\u0163\u0103, propunerea viza denun\u0163area de c\u0103tre MJ a protocolului \u00eencheiat cu BOR \u015fi o reglementare a asisten\u0163ei religioase \u00een penitenciare fundamentat\u0103 pe tratamentul echitabil al tuturor confesiunilor religioase, indiferent c\u0103 este vorba de cea majoritar\u0103 sau de confesiuni minoritare. Persoanele de\u0163inute vor beneficia de asisten\u0163\u0103 religioas\u0103 la cerere. Nimeni nu poate fi obligat s\u0103 \u00ee\u015fi declare confesiunea religioas\u0103 la intrarea \u00een penitenciar \u015fi nici pe parcursul execut\u0103rii pedepsei privative de libertate.<\/p>\n

Asocia\u0163ia a propus, de asemenea, s\u0103 fie permis accesul \u00een penitenciar al preo\u0163ilor sau slujitorilor oric\u0103rui cult \u015fi\/sau al reprezentan\u0163ilor asocia\u0163iilor religioase, pentru activit\u0103\u0163i care \u0163in de asisten\u0163a religioas\u0103, chiar dac\u0103 nu exist\u0103 cereri exprese din partea persoanelor de\u0163inute.<\/p>\n

La sf\u00e2r\u015fitul anului 2005, textul \u00eenaintat de APADOR-CH se afla \u00eenc\u0103 \u00een studiu la Ministerul Justi\u0163iei.<\/p>\n

1.3. Problema cheltuielilor pe medicamente pentru personal \u015fi respectiv de\u0163inu\u0163i<\/p>\n

Date fiind numeroasele pl\u00e2ngeri ale de\u0163inu\u0163ilor cu privire la cantitatea \u015fi calitatea medicamentelor administrate \u00een sistemul penitenciar, APADOR-CH a cerut ANP, pe baza Legii nr. 544\/2001, situa\u0163ia cheltuielilor pentru medicamente pe anul 2004 \u015fi primul semestru al anului 2005, defalcate pe cele dou\u0103 categorii de beneficiari \u2013de\u0163inu\u0163i \u015fi cadre de penitenciar. Cifrele au ar\u0103tat c\u0103, per total, o treime din fonduri s-a cheltuit pentru personal, cu toate c\u0103 num\u0103rul de angaja\u0163i reprezint\u0103 doar un sfert fa\u0163\u0103 de efectivele de de\u0163inu\u0163i. Pe l\u00e2ng\u0103 aceasta, \u00een unele penitenciare exist\u0103 discrepan\u0163e substan\u0163iale \u00eentre cheltuielile pe medicamente pentru personal \u015fi respectiv pentru de\u0163inu\u0163i. De exemplu, la Poarta Alb\u0103, medicamentele pentru cadre costaser\u0103 \u00een 2004 aproape 214.000 RON, iar cele pentru de\u0163inu\u0163i \u2013 evident, mult mai numero\u015fi \u2013 doar 52.000 RON. Situa\u0163ia a r\u0103mas aceea\u015fi \u015fi \u00een primul semestru al anului 2005 (106.000 RON, medicamente pentru cadre \u015fi aproape 39.000 RON pentru de\u0163inu\u0163i). La Spitalul Penitenciar Coliba\u015fi, \u00een 2004, costul medicamentelor pentru cadre se ridica la 371.000 RON, iar cele pentru de\u0163inu\u0163ii bolnavi interna\u0163i, la 250.000 RON. \u00cen 2005, raportul s-a inversat (118.000 RON pentru angaja\u0163i \u015fi circa 175.000 RON pentru de\u0163inu\u0163ii interna\u0163i; se poate deduce c\u0103 s-a “\u00eembun\u0103t\u0103\u0163it” starea de s\u0103n\u0103tate a cadrelor?). La penitenciarele din Slobozia \u015fi Craiova (adul\u0163i), \u00een 2004, peste 60% din fondurile pentru medicamente fuseser\u0103 cheltuite pentru personal, iar dispropor\u0163ia s-a men\u0163inut \u015fi \u00een 2005, cu o u\u015foar\u0103 sc\u0103dere la Craiova. Nici la penitenciarele pentru minori \u015fi tineri de la Tichile\u015fti \u015fi Craiova lucrurile nu st\u0103teau diferit \u015fi nici nu s-au modificat substan\u0163ial \u00een 2005. La polul opus s-au situat Penitenciarul Codlea (\u00een 2004: aproape 4.000 RON pentru cadre \u015fi 43.000 RON pentru de\u0163inu\u0163i; \u00een primul semestru 2005: 2.300 RON pentru angaja\u0163i \u015fi 28.000 RON pentru de\u0163inu\u0163i), Penitenciarul Jilava, Penitenciarul Deva \u015fi celelalte patru spitale penitenciare din sistem (Tg. Ocna, Dej, Rahova \u015fi Poarta Alb\u0103, ultimul fiind diferit \u015fi separat de penitenciarul cu acela\u015fi nume). Date fiind aceste discrepan\u0163e, nu numai \u00eentre cadre \u015fi de\u0163inu\u0163i ci \u015fi \u00eentre angaja\u0163ii din diverse penitenciare, APADOR-CH a cerut \u00een scris Ministerului Justi\u0163iei s\u0103 analizeze situa\u0163ia cu maxim\u0103 aten\u0163ie \u015fi s\u0103 ia m\u0103surile necesare pentru \u00eenl\u0103turarea deficien\u0163elor. Asocia\u0163ia a cerut din nou ca medicii de penitenciar s\u0103 se ocupe exclusiv de de\u0163inu\u0163i. Personalul de penitenciar (\u00een nici un caz \u015fi familiile acestora, cum se practica \u00eenc\u0103 \u00een 2005) va putea solicita asisten\u0163a medicilor de penitenciar numai \u00een situa\u0163ii de urgen\u0163\u0103. De asemenea, APADOR-CH a cerut ca personalul de penitenciar s\u0103 fie supus unor controale medicale serioase, deoarece din statisticile cu cheltuielile pe medicamente, ar rezulta c\u0103 o bun\u0103 parte din angaja\u0163i sufer\u0103 de boli numeroase \u015fi grave, ceea ce i-ar face incapabili s\u0103-\u015fi \u00eendeplineasc\u0103 sarcinile de serviciu.<\/p>\n

Ministerul Justi\u0163iei nu d\u0103duse un r\u0103spuns concret p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului 2005. \u00cen schimb, \u00eencepuser\u0103 discu\u0163ii publice \u00eentre ministerele justi\u0163iei \u015fi s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii cu privire la desfiin\u0163area casei de asigur\u0103ri de s\u0103n\u0103tate speciale pentru armat\u0103, poli\u0163ie, penitenciare, servicii secrete \u015fi magistra\u0163i (Casa OPSNAJ) \u015fi transferarea tuturor beneficiarilor la Casa Na\u0163ional\u0103 a Asigur\u0103rilor de S\u0103n\u0103tate. \u00cen felul acesta ar disp\u0103rea o parte din privilegiile acestor categorii favorizate.<\/p>\n

Condi\u0163ii de deten\u0163ie \u00een sistemul penitenciar din Rom\u00e2nia
\n\u00cen 2005, APADOR-CH a efectuat 11 vizite \u00een penitenciare dup\u0103 cum urmeaz\u0103: spitalele penitenciare Rahova (26 mai) \u015fi Dej (16 iulie), penitenciarele Ploie\u015fti (17 mai), Rahova – sec\u0163ia femei (26 mai), Baia Mare (14 iulie), Satu Mare (15 iulie), Bistri\u0163a (18 iulie), Giurgiu (12 octombrie), M\u00e2ndre\u015fti – Foc\u015fani (2 noiembrie), Gala\u0163i (12 decembrie) \u015fi Vaslui (13 decembrie) [5]. \u00cen plus, reprezentan\u0163ii asocia\u0163iei s-au deplasat la Jilava \u015fi Rahova pentru a discuta cu de\u0163inutul Ionel Garcea al c\u0103rui caz este prezentat separat.<\/p>\n

Supra-aglomerarea
\nPotrivit criteriului aplicat \u00een sistemul penitenciar rom\u00e2nesc (6 m3 aer\/de\u0163inut), supra-aglomerarea \u015fi-a continuat tendin\u0163a lent\u0103, de sc\u0103dere (sub 40.000 de de\u0163inu\u0163i la circa 32.000 locuri). Dar dac\u0103 raportarea se face conform recomand\u0103rilor Comitetului pentru Prevenirea Torturii din cadrul Consiliului Europei (4 m2 \u015fi 8 m3 de aer pentru fiecare de\u0163inut[6]) problema suprapopul\u0103rii penitenciarelor continu\u0103 s\u0103 fie grav\u0103. Cu alte cuvinte, Rom\u00e2nia este \u00eenc\u0103 departe de standardele europene \u00een materie. La Ploie\u015fti, cei 774 de de\u0163inu\u0163i (inclusiv 25 de minori) \u00eemp\u0103r\u0163eau 642 de paturi instalate, fiec\u0103ruia revenindu-i o suprafa\u0163\u0103 pu\u0163in peste un metru p\u0103trat. La Penitenciarul Rahova – sec\u0163ia femei, 323 de de\u0163inute erau obligate s\u0103 doarm\u0103 \u00een cele 196 de paturi instalate, evident \u015fi c\u00e2te dou\u0103 \u00eentr-un pat (de exemplu, \u00een camera 716, dotat\u0103 cu 10 paturi, erau 20 de de\u0163inute), \u00eentr-o atmosfer\u0103 irespirabil\u0103. La Baia Mare, dup\u0103 preluarea unui mare num\u0103r de de\u0163inu\u0163i de c\u0103tre Penitenciarul Satu Mare, r\u0103m\u0103seser\u0103 705 de\u0163inu\u0163i la 942 de paturi. \u00cembun\u0103t\u0103\u0163ire doar aparent\u0103, pentru c\u0103, dup\u0103 regula celor 6 m3 de aer pe de\u0163inut, num\u0103rul maxim de persoane ce pot fi cazate s-ar ridica la 540. C\u00e2t despre aplicarea recomand\u0103rii CPT nici nu poate fi vorba, fiec\u0103rui de\u0163inut revenindu-i mai pu\u0163in de 2 m2. La Satu Mare, erau 798 de de\u0163inu\u0163i la 717 paturi, dar esen\u0163a problemei este aceea\u015fi ca \u015fi la Baia Mare. Penitenciarul Bistri\u0163a este printre foarte pu\u0163inele care nu au avut probleme cu supraaglomerarea, cel pu\u0163in pe baza regulii celor 6 m3. \u00cens\u0103 dup\u0103 criteriul CPT, fiec\u0103ruia din cei 701 de\u0163inu\u0163i i-ar reveni cam 2,5 m2. Prin urmare, mai bine dec\u00e2t \u00een alte penitenciare, dar mult sub 4 m2\/de\u0163inut. La Penitenciarul M\u00e2ndre\u015fti – Foc\u015fani, dac\u0103 \u00een 1999 erau \u00eencarcera\u0163i 1448 de de\u0163inu\u0163i, \u00een 2005 num\u0103rul lor sc\u0103zuse la 857, caza\u0163i \u00een 780 de paturi. Compara\u0163ia cu 1999 arat\u0103 o \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire substan\u0163ial\u0103 dar chiar \u015fi la norma de 6 m3 tot exist\u0103 supraaglomerare, f\u0103r\u0103 a mai men\u0163iona c\u0103 sunt destui de\u0163inu\u0163i care dorm c\u00e2te doi \u00eentr-un pat. \u015ei la Vaslui au sc\u0103zut efectivele de de\u0163inu\u0163i: \u00een 2002 erau 1005, \u00een 2005 \u2013 817 la 724 de paturi instalate, dar situa\u0163ia era similar\u0103 celei de la M\u00e2ndre\u015fti.<\/p>\n

Supraaglomerarea are efecte negative asupra tuturor p\u0103r\u0163ilor direct sau indirect implicate:<\/p>\n

a) sunt prea mul\u0163i de\u0163inu\u0163i \u015fi prea pu\u0163ine cadre. Consecin\u0163a: majoritatea de\u0163inu\u0163ilor stau \u00een camere 23 de ore din 24, f\u0103r\u0103 nici o activitate util\u0103 (privitul la televizor nu poate fi considerat o “activitate”), din cauza num\u0103rului prea mic de cadre dar \u015fi a interesului redus al acestora fa\u0163\u0103 de de\u0163inu\u0163i;<\/p>\n

b) g\u0103sirea de locuri de munc\u0103 pentru at\u00e2\u0163ia de\u0163inu\u0163i este foarte dificil\u0103. Cam o treime din cei ap\u0163i de munc\u0103 au de lucru, dar \u00een general este vorba de munci sezoniere;<\/p>\n

c) num\u0103rul mare de de\u0163inu\u0163i din fiecare camer\u0103 \u00eentre\u0163ine o atmosfer\u0103 tensionat\u0103 care, de multe ori, degenereaz\u0103 \u00een conflicte \u00eentre ei;<\/p>\n

d) asisten\u0163a medical\u0103 este complet nesatisf\u0103c\u0103toare. Doi-trei medici generali\u015fti nu pot face fa\u0163\u0103 sutelor de de\u0163inu\u0163i (consultarea unui de\u0163inut dureaz\u0103 maximum 5-6 minute, evident insuficiente), cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t doctorii respectivi sunt \u015fi medici de familie pentru cadre \u015fi familiile lor, c\u0103rora le sunt rezervate cam dou\u0103 ore pe zi din programul de 7 ore;<\/p>\n

e) camerele de deten\u0163ie (cele modernizate) sunt, \u00een general dotate cu c\u00e2te un grup sanitar format din du\u015f, chiuvet\u0103 \u015fi WC. \u00cen condi\u0163ii de supraaglomerare (20, 30 sau chiar 40 de de\u0163inu\u0163i pe camer\u0103) este, practic, imposibil de men\u0163inut igiena personal\u0103 la standarde acceptabile. Se mai adaug\u0103 \u015fi starea de umilin\u0163\u0103 datorat\u0103 absen\u0163ei unei protec\u0163ii minime a intimit\u0103\u0163ii;<\/p>\n

f) hrana de\u0163inu\u0163ilor este proast\u0103 \u015fi cantitativ \u015fi calitativ. Iar cu c\u00e2t sunt mai mul\u0163i de\u0163inu\u0163i, cu at\u00e2t sunt mai greu de hr\u0103nit \u00een mod acceptabil.<\/p>\n

\u00cen opinia APADOR-CH, problema supraaglomer\u0103rii poate fi rezolvat\u0103 numai dac\u0103:<\/p>\n

– se modific\u0103 substan\u0163ial legea penal\u0103, una din cele mai severe din Europa, \u00een principal sub aspectul alternativelor la \u00eencarcerare;<\/p>\n

– se schimb\u0103 mentalitatea \u00eentregului sistem judiciar cu privire la natura sanc\u0163iunilor \u00een cazul unor fapte ce prezint\u0103 pericol social redus (\u00een momentul de fa\u0163\u0103, cam jum\u0103tate din num\u0103rul total de de\u0163inu\u0163i sunt condamna\u0163i pentru furt, valoarea pagubelor fiind de multe ori foarte mic\u0103);<\/p>\n

– se m\u0103re\u015fte semnificativ bugetul ANP \u015fi cre\u015fte gradul de autonomie al administra\u0163iei fiec\u0103rui loc de de\u0163inere.<\/p>\n

Asisten\u0163a medical\u0103
\nB.1 Spitalele penitenciare<\/p>\n

Spitalele de la Rahova \u015fi Dej nu au probleme cu suprapopularea, indiferent de criteriul de raportare. Ambele sunt relativ bine dotate tehnic (la Rahova ar mai fi nevoie de \u00eenc\u0103 cel pu\u0163in o ambulan\u0163\u0103 cu toate dot\u0103rile necesare: \u00een 2005 spitalul nu avea dec\u00e2t o singur\u0103 ambulan\u0163\u0103 care transporta de\u0163inu\u0163ii bolnavi numai \u00een Bucure\u015fti, la \u015fi de la spitale “civile”; \u00een acela\u015fi an, spitalul din Dej dispunea de trei astfel de ma\u015fini).<\/p>\n

O problem\u0103 deosebit\u0103 o constituie interven\u0163ia Casei OPSNAJ \u00een asisten\u0163a medical\u0103 acordat\u0103 de\u0163inu\u0163ilor prin stabilirea unui plafon la num\u0103rul de paturi (la Rahova sunt 90 de paturi dar numai 77 pl\u0103tite; la Dej, din 180 de paturi, doar 129 sunt pl\u0103tite) precum \u015fi a unui rulaj de bolnavi obligatoriu pe lun\u0103 (la Dej, rulajul era de 200 de bolnavi). \u00cen opinia APADOR-CH, aceste reglement\u0103ri sunt de natur\u0103 strict financiar-contabil\u0103, nu au leg\u0103tur\u0103 cu realitatea \u015fi oblig\u0103 spitalele penitenciare la adev\u0103rate acroba\u0163ii pentru a-\u015fi primi banii de la OPSNAJ.<\/p>\n

O diferen\u0163\u0103 radical\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 spitale penitenciare rezid\u0103 \u00een (ne)folosirea c\u0103tu\u015felor pentru imobilizarea de\u0163inu\u0163ilor agita\u0163i: la Dej nu se recurge la aceast\u0103 metod\u0103, la Rahova, da. APADOR-CH a cerut \u00een mod repetat s\u0103 se renun\u0163e complet la \u00eenc\u0103tu\u015farea de\u0163inu\u0163ilor \u00een general \u015fi a celor bolnavi, \u00een mod special. Dup\u0103 \u015ftiin\u0163a asocia\u0163iei, proiectul de lege cu privire la regimul execut\u0103rii pedepselor \u00eenaintat Parlamentul include prevederi \u00een acest sens.<\/p>\n

O alt\u0103 diferen\u0163\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 spitale penitenciare const\u0103 \u00een (ne)respectarea dreptului de\u0163inu\u0163ilor la exerci\u0163iu zilnic. La Rahova nu se respect\u0103, nici m\u0103car pentru femeile cu copii p\u00e2n\u0103 la un an, \u00een vreme ce la Dej, da. Evident, fiind vorba de de\u0163inu\u0163i bolnavi trebuie s\u0103 se \u0163in\u0103 cont \u00een primul r\u00e2nd de dorin\u0163a lor \u015fi \u00een al doilea r\u00e2nd de natura \u015fi stadiul bolilor.<\/p>\n

\u00cen sf\u00e2r\u015fit, trebuie remarcat faptul c\u0103 Spitalul Penitenciar Rahova nu acord\u0103 asisten\u0163\u0103 medical\u0103 cadrelor, exemplu l\u0103udabil ce trebuie urmat \u00een \u00eentreg sistemul penitenciar. La Dej, nu numai cadrele, ci \u015fi jandarmii, poli\u0163i\u015ftii \u015fi magistra\u0163ii din zon\u0103 beneficiaz\u0103 de consulta\u0163ii \u015fi servicii medicale (analize de laborator, radiografii pulmonare etc.) o or\u0103 pe zi, de luni p\u00e2n\u0103 vineri inclusiv.<\/p>\n

B.2. Penitenciarele<\/p>\n

Doctorii din penitenciarele vizitate \u00een 2005 sunt \u015fi “medici de familie” pentru cadre \u015fi al\u0163i beneficiari ai Casei OPSNAJ. Excep\u0163ie face Penitenciarul Ploie\u015fti, unde nu se acord\u0103 asisten\u0163\u0103 medical\u0103 cadrelor, dar nu din convingerea c\u0103 munca medicilor de penitenciar trebuie dedicat\u0103 de\u0163inu\u0163ilor ci, pur \u015fi simplu, pentru c\u0103 nu s-a putut amenaja un cabinet separat pentru personal. Mai exist\u0103 \u015fi alt fel de excep\u0163ii (de pild\u0103, un generalist de la Penitenciarul Satu Mare) \u015fi anume \u00een cazurile \u00een care medicii sunt pl\u0103ti\u0163i cu ora, nu au contracte cu Casa OPSNAJ \u015fi deci nu au dreptul de a fi “medici de familie” pentru cadre.<\/p>\n

La Penitenciarele Giurgiu (1467 de de\u0163inu\u0163i), Baia Mare (705 de\u0163inu\u0163i) \u015fi Rahova – sec\u0163ia femei (323 de\u0163inute) func\u0163ioneaz\u0103 c\u00e2te un singur medic generalist, care, evident, nu poate asigura servicii de calitate. Iar la Gala\u0163i, \u00een decembrie 2005, doi medici generali\u015fti \u015fi numai doi asisten\u0163i (din cei cinci prev\u0103zu\u0163i) se ocupau de cei 1.268 de de\u0163inu\u0163i \u015fi cele 200 de cadre plus familiile acestora.<\/p>\n

\u00cen toamna anului 2005, multe penitenciare s-au confruntat cu refuzul farmaciilor de a le mai livra medicamente din cauza \u00eent\u00e2rzierilor mari la plat\u0103. Unele (Baia Mare, Foc\u015fani) au g\u0103sit, relativ repede, solu\u0163ii. Altele (cazul cel mai flagrant este cel al penitenciarului Gala\u0163i) au stat cu “bra\u0163ele \u00eencruci\u015fate” chiar \u015fi trei luni, f\u0103r\u0103 s\u0103 le pese de faptul c\u0103 de\u0163inu\u0163ii, \u00een primul r\u00e2nd cei s\u0103raci sau nec\u0103uta\u0163i, au fost priva\u0163i de medicamente. \u015ei aceasta este doar o form\u0103 de manifestare a lipsei de interes a cadrelor medicale fa\u0163\u0103 de starea de s\u0103n\u0103tate a de\u0163inu\u0163ilor de care sunt direct responsabili. Mul\u0163i de\u0163inu\u0163i \u015fi de\u0163inute din penitenciarele vizitate s-au pl\u00e2ns fie c\u0103 nu sunt du\u015fi la consult, fie c\u0103 nu primesc tratamentul adecvat care s\u0103 duc\u0103 la vindecare, fie c\u0103 transferarea la un spital de specialitate se am\u00e2n\u0103 \u00een mod repetat. La Rahova – sec\u0163ia femei, \u00een ciuda asigur\u0103rilor date de supraveghetoarea-\u015fef\u0103 (\u00een ziua vizitei APADOR-CH, unica doctori\u0163\u0103 \u015fi unica asistent\u0103 absentau din motive necunoscute) potrivit c\u0103reia asisten\u0163a medical\u0103 ar fi fost acoperitoare, de\u0163inutele s-au pl\u00e2ns de ignorare \u015fi tratamente neadecvate. Gabriela Iancu suferea din cauza unor chisturi ovariene ce \u00eei provocau hemoragii puternice. \u00cen loc s\u0103 se rezolve cauza (cel mai probabil prin opera\u0163ie chirurgical\u0103), de\u0163inuta era tratat\u0103 cu calciu, vitamina E \u015fi calmante. Nela Constantinescu avea, de patru luni, eczeme\/pustule pe bra\u0163e \u015fi picioare dar nu avea \u00eenc\u0103 un diagnostic. Aceste cazuri sunt cu at\u00e2t mai inexplicabile cu c\u00e2t sec\u0163ia de femei a Penitenciarului Rahova este situat\u0103 \u00een acela\u015fi corp de cl\u0103dire ca \u015fi Spitalul Penitenciar Rahova. \u015ei mai grav este faptul c\u0103 de\u0163inutele bolnave care sunt transferate la spitale “civile” sunt \u00eenc\u0103tu\u015fate pe durata transportului \u015fi intern\u0103rii. Practica \u00eenc\u0103tu\u015f\u0103rii de\u0163inu\u0163ilor bolnavi este regula \u00een sistemul penitenciar (excep\u0163iile sunt pu\u0163ine: unele spitale penitenciare – nu toate – Penitenciarul de femei T\u00e2rg\u015for, CRM-urile). APADOR-CH a cerut insistent renun\u0163area la metoda \u00eenc\u0103tu\u015f\u0103rii de\u0163inu\u0163ilor bolnavi pe durata transportului la \u015fi din alte unit\u0103\u0163i precum \u015fi a spitaliz\u0103rii. Dac\u0103 un de\u0163inut bolnav se manifest\u0103 agresiv, se poate recurge la alte mijloace de imobilizare, mai pu\u0163in traumatizante (de pild\u0103 bandaje elastice) \u015fi numai p\u00e2n\u0103 la calmarea sa.<\/p>\n

La Penitenciarul Baia Mare, unicul medic este \u00een pragul pension\u0103rii \u015fi a fost transferat de la Arad, \u00een 2004, din ra\u0163iuni pur financiare. Din p\u0103cate, el p\u0103rea prea pu\u0163in interesat de starea de s\u0103n\u0103tate a de\u0163inu\u0163ilor. De\u0163inutul Teodor Lupu\u0163u avea abdomenul foarte umflat \u015fi dureros \u015fi, de\u015fi se afla la infirmerie de peste o lun\u0103, medicul nu cuno\u015ftea cauza, nu \u00eei f\u0103cuse analizele \u015fi nici nu \u00eel recomandase pentru un consult de specialitate. Un alt caz, cu consecin\u0163e foarte grave, este cel al de\u0163inutului Gavril\u0103 Toma. \u00cen aprilie 2004, a fost c\u0103lcat pe picior de un alt de\u0163inut, i s-a \u00eenvine\u0163it degetul cel mare, apoi i-a c\u0103zut unghia \u015fi s-a declan\u015fat infec\u0163ia. \u00cen mai 2004, a fost dus la Spitalul Penitenciar Dej, unde i s-a amputat piciorul st\u00e2ng de la \u015fold. Este imposibil de \u00een\u0163eles de ce medicul de penitenciar nu a intervenit \u00een timp util pentru a preveni amputarea. \u00cen opinia APADOR-CH ambele cazuri pot fi calificate drept tratament inuman.<\/p>\n

La Penitenciarul Gala\u0163i, medicul \u015fef a afirmat c\u0103 acord\u0103 \u00een jur de 50 de consulta\u0163ii pe zi, cu toate c\u0103 potrivit reglement\u0103rilor Casei OPSNAJ ar fi pl\u0103tit numai pentru 30. A\u015fadar, Casa OPSNAJ stabile\u015fte nu numai c\u00e2\u0163i de\u0163inu\u0163i pot fi interna\u0163i \u00een spitalele penitenciare \u015fi \u00een c\u00e2t timp trebuie vindeca\u0163i (vezi mai sus problemele legate de num\u0103rul de paturi \u015fi de rulaj) ci \u015fi c\u00e2\u0163i au dreptul s\u0103 nu se simt\u0103 bine \u015fi s\u0103 solicite consult medical! \u00cen afara problemei deja semnalate a lipsei de medicamente pe o perioad\u0103 de trei luni, mai mul\u0163i de\u0163inu\u0163i de la Gala\u0163i s-au pl\u00e2ns de nep\u0103sarea cu care sunt trata\u0163i. Nicolae Bolea a fost operat de rinichi la \u00eenceputul lui decembrie 2005 \u015fi revenise la Gala\u0163i cu recomandarea expres\u0103 de a i se schimba pansamentul o dat\u0103 la dou\u0103 zile, pentru evitarea unei eventuale infec\u0163ii. La data vizitei APADOR-CH, trecuser\u0103 deja patru zile de la ultima schimbare a pansamentului, explica\u0163ia fiind “num\u0103rul redus de asisten\u0163i medicali”. Ni\u0163u Melinte avea o ciuperc\u0103 pe picior de mai bine de trei luni. A fost transferat la un spital, dup\u0103 care a revenit la Gala\u0163i unde timp de dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni nu i se administrase niciun tratament.<\/p>\n

O problem\u0103 aproape general\u0103 a asisten\u0163ei medicale \u00een penitenciare este catalogarea unor de\u0163inu\u0163i ca “simulan\u0163i”, cu consecin\u0163a ignor\u0103rii lor de c\u0103tre medici \u015fi asisten\u0163i, indiferent de simptomele reclamate. APADOR-CH nu neag\u0103 c\u0103 exist\u0103 de\u0163inu\u0163i care simuleaz\u0103 diverse boli pentru a fi transfera\u0163i la infirmerii sau la spitale, unde condi\u0163iile sunt mai bune. Exist\u0103 \u00eens\u0103 riscul ca \u015fi “simulan\u0163ii” s\u0103 se \u00eemboln\u0103veasc\u0103 \u00een mod real. Prin urmare asocia\u0163ia a cerut constant renun\u0163area la aceste etichete (exist\u0103 cazuri \u00een care chiar scrie “simulant” pe fi\u015fa medical\u0103) \u015fi consultarea con\u015ftiincioas\u0103 a fiec\u0103rui de\u0163inut care se prezint\u0103 la cabinet.<\/p>\n

O alt\u0103 problem\u0103 general valabil\u0103 este lipsa de implicare real\u0103 a cadrelor medicale \u00een supravegherea \u015fi remedierea caren\u0163elor privind condi\u0163iile igienico-sanitare din locurile de de\u0163inere, precum \u015fi calitatea hranei servite de\u0163inu\u0163ilor. Dezinsec\u0163iile se fac sporadic \u015fi superficial, controlarea cazarmamentului (saltele, p\u0103turi, cearceafuri etc.) este pur formal\u0103 \u015fi lipsit\u0103 de urm\u0103ri concrete. Niciun cadru medical nu pare preocupat de insuficien\u0163a apei potabile (vezi Penitenciarul Gala\u0163i) sau de precaritatea instala\u0163iilor sanitare (la Penitenciarul Ploie\u015fti exist\u0103 o singur\u0103 sal\u0103 de baie cu 25 de du\u015furi din care numai 17 func\u0163ionale pentru cei peste 800 de de\u0163inu\u0163i) sau de furnizarea apei calde, dup\u0103 un orar complet nesatisf\u0103c\u0103tor. \u00cen schimb, la apari\u0163ia unor cazuri de scabie sau alte boli de piele, cadrele medicale dau vina pe de\u0163inu\u0163i, care “nu sunt \u00een stare s\u0103 respecte regulile elementare de igien\u0103 corporal\u0103”!<\/p>\n

O problem\u0103 solu\u0163ionat\u0103 diferit de la penitenciar la penitenciar prive\u015fte dreptul de\u0163inu\u0163ilor de a ob\u0163ine fotocopii de pe propriile fi\u015fe medicale. Ar trebui instituit\u0103 o practic\u0103 unitar\u0103 prin care to\u0163i de\u0163inu\u0163ii s\u0103 aib\u0103 acces liber la propria fi\u015f\u0103 medical\u0103 (dar \u015fi la dosarul de penitenciar, \u0163inut separat la administra\u0163ie) precum \u015fi posibilitatea de a face fotocopii.<\/p>\n

O m\u0103sur\u0103 notabil\u0103 este distribuirea de prezervative pentru de\u0163inu\u0163i \u015fi pe durata deten\u0163iei (nu numai la liberare, cum \u00eenc\u0103 se proceda la \u00eenceputul anului 2005). APADOR-CH a sus\u0163inut mereu c\u0103 distribuirea prezervativelor este cea mai simpl\u0103 metod\u0103 de prevenire a apari\u0163iei bolilor cu transmisiune sexual\u0103 (inclusiv HIV) dar, din pudibonderie, administra\u0163ia penitenciar\u0103 s-a opus ani de zile, sub pretextul discutabil al unei posibile “\u00eencuraj\u0103ri” a contactelor homosexuale (cu ani \u00een urm\u0103, administra\u0163ia refuza chiar s\u0103 admit\u0103 c\u0103 se practic\u0103 astfel de acte sexuale \u00eentre de\u0163inu\u0163i!). \u00cenceputul a fost, \u00een sf\u00e2r\u015fit, produs, \u00eens\u0103 punerea \u00een aplicare este, deocamdat\u0103, \u015fov\u0103ielnic\u0103. Dup\u0103 toate aparen\u0163ele, se distribuie prezervative doar la cerere, or mul\u0163i de\u0163inu\u0163i au cu siguran\u0163\u0103 re\u0163ineri s\u0103 declare, fie chiar \u015fi numai \u00een cabinetele medicale, c\u0103 \u00eentre\u0163in rela\u0163ii homosexuale. Solu\u0163ia cea mai simpl\u0103 ar fi ca prezervativele s\u0103 fie puse undeva la \u00eendem\u00e2na de\u0163inu\u0163ilor, de unde oricine s\u0103 le poat\u0103 lua f\u0103r\u0103 formalit\u0103\u0163i \u015fi f\u0103r\u0103 supraveghere.<\/p>\n

Activitatea socio-educativ\u0103
\nAPADOR-CH a constatat unele \u00eembun\u0103t\u0103\u0163iri ale activit\u0103\u0163ilor desf\u0103\u015furate \u00een acest domeniu foarte important pentru resocializarea post-liberare dar \u015fi pentru moralul de\u0163inu\u0163ilor, cu impact direct asupra rela\u0163iilor dintre ei \u015fi personalul de penitenciar. (Re)educarea lor are \u00een vedere procesul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt care s-a extins, \u00een unele penitenciare, p\u00e2n\u0103 la clasa a VIII-a \u015fi preg\u0103tirea profesional\u0103 (\u00een meserii ca zidari, t\u00e2mplari, buc\u0103tari, frizeri, legumicultori, croitori etc.). Dac\u0103 p\u00e2n\u0103 nu demult, preg\u0103tirea profesional\u0103 se f\u0103cea \u00een func\u0163ie de dot\u0103rile atelierelor din penitenciare (\u00een majoritate foarte vechi, total uzate moral \u015fi destinate unor meserii f\u0103r\u0103 c\u0103utare pe pia\u0163a muncii) \u015fi de specialitatea mai\u015ftrilor, \u00een 2005, consultarea \u015fi chiar colaborarea cu Agen\u0163iile Jude\u0163ene de Ocupare a For\u0163ei de Munc\u0103 (AJOFM) cu privire la meseriile c\u0103utate au devenit, practic, regula. Programele socio-educative s-au diversificat \u015fi chiar dac\u0103 majoritatea sunt elaborate de “centru” (ANP), au ap\u0103rut \u015fi unele ini\u0163iative ale personalului din unele penitenciare. Acestea sunt p\u0103r\u0163ile bune. Din p\u0103cate sunt \u015fi multe p\u0103r\u0163i rele, ca de pild\u0103:<\/p>\n

– num\u0103rul mic de de\u0163inu\u0163i antrena\u0163i \u00een aceste activit\u0103\u0163i \u015fi durata redus\u0103 a programelor.<\/p>\n

Dup\u0103 \u015ftiin\u0163a APADOR-CH, cam o treime din de\u0163inu\u0163ii ap\u0163i de munc\u0103 au de lucru. Dintre penitenciarele vizitate \u00een 2005, doar Baia Mare f\u0103cea excep\u0163ie de la regul\u0103 (jum\u0103tate din de\u0163inu\u0163i munceau). La polul opus, s-au situat penitenciarele din Gala\u0163i (sub 200 de de\u0163inu\u0163i la munc\u0103 din totalul de 1268), Vaslui (mai pu\u0163in de 20% din totalul de 817), Giurgiu (nici 10% din cei 1467 de de\u0163inu\u0163i) \u015fi Rahova – sec\u0163ia femei, cu record negativ (doar 20 din cele 323 de de\u0163inute erau scoase la munc\u0103).<\/p>\n

Prin urmare, cel pu\u0163in dou\u0103 treimi din num\u0103rul total al de\u0163inu\u0163ilor \u015fi de\u0163inutelor, la care se adaug\u0103 “inap\u0163ii” \u015fi cei care refuz\u0103 s\u0103 munceasc\u0103 ar trebui s\u0103 fie “\u0163intele” programelor socio-educative, alternativa fiind statul degeaba \u00een camerele supra-aglomerate 23 de ore sau chiar 23 \u015fi jum\u0103tate, din 24 (plimbarea, teoretic zilnic\u0103, dureaz\u0103 \u00eentre 30 \u015fi 60 de minute, cu excep\u0163ia sec\u0163iilor de minori, pentru care timpul alocat exerci\u0163iului fizic este mai mare). Or programele, indiferent dac\u0103 sunt venite de la “centru” sau sunt ini\u0163iative locale, se adreseaz\u0103 unui num\u0103r restr\u00e2ns de de\u0163inu\u0163i (de la 3-4 la 15-20, \u00een func\u0163ie de natura temelor), dureaz\u0103 de regul\u0103 3 luni dar se desf\u0103\u015foar\u0103, tot de regul\u0103, o singur\u0103 dat\u0103 pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, timp de maximum dou\u0103 ore. Cu alte cuvinte, un \u00eentreg program, menit s\u0103 educe de\u0163inu\u0163ii \u015fi s\u0103-i preg\u0103teasc\u0103 pentru revenirea \u00een comunitate dureaz\u0103 fix 24 de ore!<\/p>\n

Unele penitenciare sunt mai “norocoase” \u015fi au g\u0103sit parteneri din afara sistemului (culte religioase, organiza\u0163ii neguvernamentale locale, facult\u0103\u0163i care \u00ee\u015fi trimit studen\u0163ii \u00een practic\u0103) care, la r\u00e2ndul lor desf\u0103\u015foar\u0103 activit\u0103\u0163i cu de\u0163inu\u0163ii, dar tot cu pu\u0163ini participan\u0163i \u015fi pe durat\u0103 de timp limitat\u0103. Penitenciarul Satu Mare are colabor\u0103ri cu cinci organiza\u0163ii neguvernamentale sau caritabile \u015fi cu Facultatea de psihologie “Vasile Goldi\u015f” (\u00een fiecare an, 13 studen\u0163i fac practica \u00een penitenciar). \u015ei Penitenciarul Bistri\u0163a colaboreaz\u0103 constant cu studen\u0163ii de la Universitatea Babe\u015f-Bolyai, care desf\u0103\u015foar\u0103 programe cu de\u0163inu\u0163ii cam trei luni pe semestru. La cealalt\u0103 extrem\u0103, se situeaz\u0103 Penitenciarul M\u00e2ndre\u015fti – Foc\u015fani, f\u0103r\u0103 nici o colaborare extern\u0103 \u00een afar\u0103 de “clasicul” Serviciu pentru Protec\u0163ia Victimelor \u015fi Reintegrarea Infractorilor, care are, prin statut, obliga\u0163ia de a se ocupa de anumite categorii de de\u0163inu\u0163i \u015fi este subordonat Ministerului Justi\u0163iei. Iar la Rahova – sec\u0163ia de femei, nici m\u0103car SPVRI nu are vreo activitate cu de\u0163inutele.<\/p>\n

– calitatea programelor<\/p>\n

Unele activit\u0103\u0163i ce fac parte din rutina sistemului penitenciar au devenit “programe” \u015fi au primit denumiri pompoase de genul INSTAD (perioada de carantin\u0103 de trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, obligatorie pentru orice de\u0163inut nou venit \u00eentr-un penitenciar), CONIS (practic, \u015fcolarizarea la clasele I – IV comasate) sau ALFAZ (alfabetizarea). Altele au ad\u0103ugat c\u00e2te ceva la vechile activit\u0103\u0163i. De exemplu, bibliotecile (prost dotate, cu c\u0103r\u0163i vechi sau care nu prezint\u0103 niciun interes pentru de\u0163inu\u0163i, excep\u0163ia fiind Penitenciarul M\u00e2ndre\u015fti – Foc\u015fani, cu un fond de carte remarcabil) improvizeaz\u0103, cu colaborarea de\u0163inu\u0163ilor, “reviste” multiplicate \u00een unu p\u00e2n\u0103 la 3 exemplare (la M\u00e2ndre\u015fti sunt trei astfel de reviste, din care una este destinat\u0103 de\u0163inu\u0163ilor rromi \u015fi este scris\u0103 chiar de ei). Mai exist\u0103 \u015fi posturi de radio cu circuit \u00eenchis, care emit, de regul\u0103, o dat\u0103 pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 circa dou\u0103 ore (programe muzicale \u015fi informa\u0163ii privind diverse m\u0103suri ale administra\u0163iei) sau chiar sisteme de televiziune cu acela\u015fi regim (de pild\u0103 la Vaslui). Mai sunt programe sporadice (controlul violen\u0163ei, educa\u0163ie pentru familie, prevenirea abandonului familial, machiaj \u015fi coafur\u0103 \u2013 special pentru femei etc.).<\/p>\n

\u00cens\u0103 problema cea mai important\u0103 este \u00een ce m\u0103sur\u0103 aceste programe trezesc interesul de\u0163inu\u0163ilor \u015fi c\u00e2t de utile le sunt \u00een perspectiva revenirii \u00een comunitate. \u00cen opinia APADOR-CH, singurul program cu “priz\u0103” la de\u0163inu\u0163i este EDUCOSPORT care \u00eenseamn\u0103 organizarea unor jocuri – \u00een genere fotbal, dar \u015fi \u015fah sau sal\u0103 de for\u0163\u0103, cum este cazul la Giurgiu \u2013 inclusiv concursuri. Evident, participarea la acest program este substan\u0163ial\u0103. \u00centr-o oarecare m\u0103sur\u0103 \u015fi EDUCOLEX a st\u00e2rnit interes, dar asta \u00een principal pentru c\u0103 \u00een loc de “educa\u0163ie juridic\u0103” de cele mai multe ori s-au discutat cazuri individuale ale de\u0163inu\u0163ilor.<\/p>\n

Programe cu denumiri enigmatice de genul STRADAV sau VAAD nu “spun” nimic de\u0163inu\u0163ilor. Nici m\u0103car EDUCOSAN (educa\u0163ia sanitar\u0103, inclusiv sexual\u0103) nu a st\u00e2rnit mult interes. APADOR-CH a propus \u00een mod repetat consultarea de\u0163inu\u0163ilor, eventual prin chestionare sau prin sondaj, cu privire la con\u0163inutul acestor programe. Ei sunt beneficiarii direc\u0163i iar reu\u015fita unei activit\u0103\u0163i socio-educative se m\u0103soar\u0103 \u00een primul r\u00e2nd prin modificarea comportamentului ceea ce este imposibil f\u0103r\u0103 o participare activ\u0103. \u00cen r\u0103spunsul la raportul asocia\u0163iei cu privire la Penitenciarul M\u00e2ndre\u015fti, ANP informa, \u00eentre altele, c\u0103 preg\u0103tea “un chestionar pe baza c\u0103ruia s\u0103 fie identificate nevoile, interesele, op\u0163iunile acestora” (de\u0163inu\u0163ilor – n.n.).<\/p>\n

– lipsa personalului de specialitate \u015fi a spa\u0163iilor adecvate<\/p>\n

Num\u0103rul angaja\u0163ilor de specialitate este mult prea mic. Cifra variaz\u0103 \u00eentre un cadru (la Penitenciarul Rahova – sec\u0163ia femei cu 323 de de\u0163inute) \u015fi opt (la Gala\u0163i, la 1268 de de\u0163inu\u0163i). La Penitenciarul M\u00e2ndre\u015fti sunt zece, dar din motive neclare, doar patru lucrau efectiv cu de\u0163inu\u0163ii.<\/p>\n

Cu excep\u0163ia jocurilor sportive, toate programele socio-educative se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een clubul de\u0163inu\u0163ilor, \u00een majoritate diminea\u0163a. \u00cen mod evident, o singur\u0103 \u00eenc\u0103pere este cu totul insuficient\u0103. APADOR-CH a sugerat \u00een mod repetat folosirea \u015fi a altor spa\u0163ii (de exemplu, clubul cadrelor, chiar dac\u0103 acesta este situat \u00een afara spa\u0163iului de deten\u0163ie dar tot \u00een incinta penitenciarului; sau chiar camerele de deten\u0163ie \u00een care nu exist\u0103 supra-aglomerare). C\u00e2teva penitenciare au avut ini\u0163iativa l\u0103udabil\u0103 de a duce de\u0163inu\u0163i la activit\u0103\u0163i \u00een afara spa\u0163iului de de\u0163inere: la Satu Mare, de\u0163inu\u0163ii minori au vizitat un muzeu, iar la Vaslui, s-au organizat dou\u0103 astfel de vizite, tot pentru minori. Spre deosebire de acestea, Penitenciarul M\u00e2ndre\u015fti \u015fi-a dus de\u0163inu\u0163ii adul\u0163i s\u0103 joace un meci de fotbal \u00eempotriva unei echipe locale, dar nu a organizat nicio ac\u0163iune similar\u0103 cu minorii. Este posibil ca \u015fi la M\u00e2ndre\u015fti s\u0103 func\u0163ioneze ideea c\u0103 “minorii sunt cei mai r\u0103i dintre to\u0163i de\u0163inu\u0163ii”. Asocia\u0163ia a mai auzit astfel de etichet\u0103ri, rostite, ce e drept, cu jum\u0103tate de gur\u0103, \u015fi prin alte penitenciare. Evident c\u0103 minorii reprezint\u0103 o categorie mai dificil\u0103, dar acela\u015fi lucru este valabil \u015fi pentru cei care nu se afl\u0103 \u00een deten\u0163ie. Or, minorii \u00een deten\u0163ie sunt adolescen\u0163i care, \u00een afara problemelor specifice v\u00e2rstei, au trecut \u015fi prin experien\u0163e traumatizante. Prin urmare, ei trebuie trata\u0163i cu mai mult\u0103 aten\u0163ie, \u00een\u0163elegere \u015fi tact dec\u00e2t de\u0163inu\u0163ii maturi \u015fi chiar dec\u00e2t adolescen\u0163ii liberi. Dac\u0103 nu se organizeaz\u0103 programe realmente atractive pentru ei, dac\u0103 sunt sanc\u0163iona\u0163i disciplinar pentru orice fapt\u0103 m\u0103runt\u0103 \u015fi dac\u0103 nu sunt asculta\u0163i \u015fi \u00eendruma\u0163i cu foarte mult\u0103 r\u0103bdare, \u015fansele lor de reintegrare \u00een societate dup\u0103 liberare r\u0103m\u00e2n foarte mici. APADOR-CH sus\u0163ine c\u0103 delincven\u0163ii minori nu \u00ee\u015fi au locul \u00een penitenciare. \u00centregul sistem penal trebuie reg\u00e2ndit \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t pedepsele s\u0103 fie executate \u00een libertate. Iar pentru infrac\u0163iuni foarte grave, minorii s\u0103 fie interna\u0163i \u00een centre de reeducare, \u00een niciun caz \u00een penitenciare.<\/p>\n

Clasificarea de\u0163inu\u0163ilor \u00een categoria “periculo\u015fi”
\nCu excep\u0163ia spitalelor penitenciare, toate penitenciarele vizitate \u00een 2005 aveau de\u0163inu\u0163i cu “grad sporit de periculozitate”, num\u0103rul lor variind \u00eentre 3 (la Rahova – sec\u0163ia de femei) \u015fi 87 (la Penitenciarul Gala\u0163i). Regimul “periculo\u015filor” presupune, de cele mai multe ori, cazarea \u00een camere mici cu grilaje de siguran\u0163\u0103 suplimentare, \u00eenc\u0103tu\u015farea la scoaterea din spa\u0163iul de deten\u0163ie (inclusiv la cabinetul medical, la vizite \u015fi chiar \u015fi la plimbarea zilnic\u0103) \u015fi, desigur, \u015fanse reduse de liberare condi\u0163ionat\u0103. Cu toate acestea, ANP a sus\u0163inut constant c\u0103 nu ar fi vorba de o sanc\u0163iune disciplinar\u0103 ci doar de o m\u0103sur\u0103 administrativ\u0103. Consecin\u0163a acestei ciudate interpret\u0103ri este c\u0103 de\u0163inu\u0163ii viza\u0163i nu sunt audia\u0163i \u015fi nu dispun de c\u0103i de atac a\u015fa cum prevede legea \u00een cazul sanc\u0163iunilor disciplinare.<\/p>\n

Criteriile de clasificare se refer\u0103 la natura faptei, inten\u0163ie de evadare, atac la cadre, inten\u0163ie de suicid etc., \u015fi comportament \u00een deten\u0163ie. Or, \u00een opinia APADOR-CH, doar acest din urm\u0103 aspect \u2013 comportamentul unui de\u0163inut pe durata execut\u0103rii ultimei pedepse \u2013 ar trebui s\u0103 fie principiul unic de clasificare. Dac\u0103 “natura faptei” rezult\u0103 clar din hot\u0103r\u00e2rea judec\u0103toreasc\u0103 (“vie\u0163a\u015fii” sunt automat inclu\u015fi la \u201cpericulo\u015fi\u201d, ceea ce \u00eenseamn\u0103, practic, \u00eenc\u0103 o pedeaps\u0103), diversele “inten\u0163ii” rezult\u0103, de cele mai multe ori, din simple adnot\u0103ri ale poli\u0163iei sau cadrelor de penitenciar, pe dosarele de\u0163inu\u0163ilor, nesus\u0163inute de dovezi \u015fi rapoarte concludente. Nu de pu\u0163ine ori, motivele clasific\u0103rii dateaz\u0103 din pedepse anterioare. Revizuirea cazului fiec\u0103rui “periculos” se face, \u00eencep\u00e2nd din 2005, odat\u0103 la trei luni (anterior, revizuirea se f\u0103cea lunar).<\/p>\n

Asocia\u0163ia a g\u0103sit destule exemple care ar\u0103tau superficialitatea comisiei, fie la clasificarea ini\u0163ial\u0103, fie la revizuire. Astfel, la Penitenciarul Ploie\u015fti, Gheorghe Tuic\u0103 era la “periculo\u015fi” de 3 ani, pentru c\u0103, \u00een 1992, \u00eentr-o alt\u0103 pedeaps\u0103 \u015fi alt penitenciar ar fi fost semnalat cu “inten\u0163ii de evadare”. La Penitenciarul Rahova – sec\u0163ia de femei, de\u0163inuta Margareta Iordache avea 7 rapoarte de incident (din care 6 la Rahova), majoritatea pentru “atitudine necuviincioas\u0103 fa\u0163\u0103 de cadre”. Ultimul incident (un conflict verbal cu o supraveghetoare, \u00een timpul c\u0103ruia de\u0163inuta ar fi sc\u0103pat din m\u00e2n\u0103 o sticl\u0103 de ap\u0103, gest pe care supraveghetoarea l-a interpretat ca “inten\u0163ie de agresiune”) a dus la decizia de \u00eenc\u0103tu\u015fare a de\u0163inutei la fiecare scoatere din camer\u0103 \u015fi la \u00eenaintarea c\u0103tre ANP a propunerii de clasificare ca “periculoas\u0103”. La Penitenciarul Satu Mare, Tolvai Jozsef \u00ee\u015fi executa pedeapsa \u00eencep\u00e2nd din 2003 f\u0103r\u0103 s\u0103 fi produs niciun incident. \u00cen martie 2005, a fost transferat pentru scurt timp la Penitenciarul Oradea, unde, pe baza “naturii faptei” a fost clasificat “periculos”. \u015ei “periculos” a r\u0103mas \u015fi dup\u0103 revenirea la Satu Mare! Este inexplicabil cum un de\u0163inut a fost “nepericulos” timp de doi ani \u015fi apoi, subit, f\u0103r\u0103 s\u0103 fi f\u0103cut nimic, a devenit “periculos”. La Penitenciarul Bistri\u0163a, Teofil Bala\u015f fusese clasificat “periculos” \u00eenc\u0103 din anul 2000, la Gherla, pe motiv c\u0103 \u015fi-ar fi exprimat \u00een scris “inten\u0163ia de a evada”. \u00cen fapt, Bala\u015f \u00eei trimisese so\u0163iei scrisori cu amenin\u0163\u0103ri pe care urma s\u0103 le pun\u0103 \u00een practic\u0103 “dup\u0103 ce se va libera”, ceea ce a fost interpretat drept “inten\u0163ie clar\u0103 de evadare”! Mai grav, Bala\u015f a trecut prin mai multe penitenciare cu “tinicheaua de coad\u0103” dar nici o comisie nu a remarcat eroarea \u015fi nu a dispus declasificarea (ultima revizuire avusese loc la Bistri\u0163a \u00een aprilie 2005). \u015ei tot la Bistri\u0163a, de\u0163inutul Emilian Branea se afla la periculo\u015fi pentru c\u0103 imediat dup\u0103 s\u0103v\u00e2r\u015firea faptei pentru care ulterior a fost condamnat, dar \u00eenainte de a fi arestat, a fugit \u015fi a \u00eencercat s\u0103 treac\u0103 Dun\u0103rea. Verdictul comisiei a fost “inten\u0163ii de evadare” cu toate c\u0103, \u00een mod evident, Branea nu se afla \u00een custodia vreunei autorit\u0103\u0163i c\u00e2nd a \u00eencercat s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 \u0163ara.<\/p>\n

La Penitenciarul Gala\u0163i, cei 87 de de\u0163inu\u0163i clasifica\u0163i “periculo\u015fi” erau caza\u0163i \u00een sec\u0163ia de maxim\u0103 siguran\u0163\u0103, f\u0103r\u0103 a fi separa\u0163i de cei afla\u0163i aici din motive diferite. Se crease astfel o stare de confuzie \u00eentre de\u0163inu\u0163i care nu mai erau deloc siguri din ce categorie f\u0103ceau parte. Situa\u0163ia putea fi rezolvat\u0103 prin simple explica\u0163ii din partea cadrelor dar nimeni nu se ostenise s\u0103 le ofere, ceea ce poate fi interpretat ca o dovad\u0103 \u00een plus a nep\u0103s\u0103rii fa\u0163\u0103 de de\u0163inu\u0163i.<\/p>\n

Unii de\u0163inu\u0163i (de pild\u0103 Dan Perju de la Vaslui) au afirmat c\u0103 nu li se adusese la cuno\u015ftin\u0163\u0103 motivul pentru care fuseser\u0103 inclu\u015fi \u00een categoria celor cu grad sporit de periculozitate. Iar Emilian Branea, amintit mai sus, nu f\u0103cuse nicio leg\u0103tur\u0103 \u00eentre clasificare \u015fi tentativa de fug\u0103 din \u0163ar\u0103, fiind convins c\u0103 ar fi corespuns “portretului robot al de\u0163inutului cu inten\u0163ii de evadare” \u00een urma evalu\u0103rii psihologice de la sosirea \u00een penitenciar. Desigur, tot pentru c\u0103 nimeni nu \u00eei comunicase motivul real al \u00eencadr\u0103rii la “periculo\u015fi”.<\/p>\n

Av\u00e2nd \u00een vedere toate aceste constat\u0103ri, APADOR-CH a cerut ANP ca procedura de clasificare a de\u0163inu\u0163ilor cu grad sporit de periculozitate s\u0103 fie considerat\u0103 ceea ce \u015fi este \u00een realitate \u015fi anume o sanc\u0163iune disciplinar\u0103. Aceasta ar \u00eensemna audierea de\u0163inutului vizat, \u00eentocmirea unor acte concludente, emiterea sanc\u0163iunii motivate, precum \u015fi posibilitatea de\u0163inutului de a o ataca \u00een justi\u0163ie, potrivit prevederilor Ordonan\u0163ei de Urgen\u0163\u0103 a Guvernului nr. 56\/2003.<\/p>\n

Sanc\u0163iuni disciplinare
\nAPADOR-CH a constatat c\u0103 pedepsele cele mai severe pentru abateri disciplinare \u2013 regim restrictiv de p\u00e2n\u0103 la un an \u015fi izolarea de p\u00e2n\u0103 la 10 zile \u2013 se aplic\u0103 din ce \u00een ce mai rar, administra\u0163ia prefer\u00e2nd sanc\u0163iunile mai bl\u00e2nde ce merg de la avertisment sau mustrare la ridicarea dreptului la pachet \u015fi\/sau vizite, de obicei pe o lun\u0103.<\/p>\n

\u00cen cele 9 penitenciare vizitate (spitalele penitenciare nu sanc\u0163ioneaz\u0103 de\u0163inu\u0163ii bolnavi dec\u00e2t cel mult cu mustrare), asocia\u0163ia a g\u0103sit doi de\u0163inu\u0163i pedepsi\u0163i cu izolarea (la Ploie\u015fti) \u015fi trei \u00een regim restrictiv (doi la Bistri\u0163a \u015fi unul la Gala\u0163i).<\/p>\n

Din p\u0103cate, regulile izol\u0103rii au r\u0103mas acelea\u015fi: cazarmamentul (a\u015fternuturi, pern\u0103, p\u0103turi) se ridic\u0103 la ora 5.00 diminea\u0163a \u015fi se readuce \u00een camer\u0103 la ora 22.00. Pe \u00eentreaga durat\u0103 a zilei (cu excep\u0163ia scurtei perioade de plimbare zilnic\u0103), de\u0163inu\u0163ii pedepsi\u0163i cu izolarea nu pot dec\u00e2t s\u0103 stea pe paturile de fier extrem de incomode (sau chiar de piatr\u0103, cum este cazul la Baia Mare, de\u015fi la \u00eenceputul anului 2005 ANP d\u0103dea asigur\u0103ri c\u0103 astfel de “paturi” nu mai exist\u0103 \u00een niciun penitenciar) sau \u00een picioare. Ambele variante sunt un pericol pentru starea de s\u0103n\u0103tate fizic\u0103 \u015fi psihic\u0103 a de\u0163inu\u0163ilor. WC-urile sunt montate \u00een camera de izolare f\u0103r\u0103 niciun fel de separare, ceea ce \u00eei pune pe de\u0163inu\u0163ii pedepsi\u0163i \u00een situa\u0163ii umilitoare at\u00e2t fa\u0163\u0103 de colegi c\u00e2t \u015fi fa\u0163\u0103 de cadre. Pe l\u00e2ng\u0103 toate acestea, asocia\u0163ia a avut mereu \u00eendoieli cu privire la \u00eendeplinirea obliga\u0163iei medicilor de a examina cu aten\u0163ie orice de\u0163inut \u00eenainte de introducerea \u00een izolator, pentru a decide dac\u0103 acesta poate suporta un regim mai aspru de deten\u0163ie. Aceea\u015fi \u00eendoial\u0103 se manifest\u0103 \u015fi \u00een privin\u0163a frecven\u0163ei \u015fi promptitudinii asisten\u0163ei medicale obligatorii pe durata izol\u0103rii.<\/p>\n

\u00cen cazul pedepsei cu regim restrictiv (de la 3 la 12 luni), pe l\u00e2ng\u0103 condi\u0163iile dure de deten\u0163ie (scoaterea din camer\u0103 cu c\u0103tu\u015fe, inclusiv la curtea de plimbare, interdic\u0163ia de a avea aparat de televizor sau radio, restr\u00e2ngerea dreptului la vizite \u015fi pachet etc.) se mai ridic\u0103 o problem\u0103. Un de\u0163inut care comite o abatere disciplinar\u0103 considerat\u0103 suficient de grav\u0103 pentru a fi sanc\u0163ionat\u0103 cu regim restrictiv (decizia este luat\u0103 de ANP la propunerea comisiei de disciplin\u0103 a penitenciarului) este, de regul\u0103, dus la izolare, p\u00e2n\u0103 la emiterea deciziei ANP, f\u0103r\u0103 aplicarea procedurilor prev\u0103zute pentru sanc\u0163iunea cu izolarea. Acest lucru este posibil din cauza existen\u0163ei \u00een regulament a unei prevederi ambigui \u015fi anume “izolarea de colectiv”, distinct\u0103 de “pedeapsa cu izolarea”. Or, \u00een opinia asocia\u0163iei, “izolarea de colectiv” \u00eenseamn\u0103 separarea de\u0163inutului care a comis o abatere de colegii de camer\u0103 prin mutarea sa \u00eentr-o alt\u0103 camer\u0103 de deten\u0163ie obi\u015fnuit\u0103, \u00een niciun caz la izolare. \u00cen condi\u0163iile actuale, de\u0163inutul r\u0103m\u00e2ne \u00een camera de izolare p\u00e2n\u0103 la primirea deciziei ANP cu privire la trecerea sa \u00een regim restrictiv, ceea ce poate \u00eensemna chiar \u015fi 10 zile. Cum sunt considerate aceste zile \u00een care de\u0163inutul este la izolare f\u0103r\u0103 s\u0103 fi fost sanc\u0163ionat cu izolarea ? Ce s-ar \u00eent\u00e2mpla dac\u0103 ANP nu ar aproba propunerea privind regimul restrictiv ? Foarte probabil, de\u0163inutul nu ar putea ataca \u00een justi\u0163ie aceast\u0103 “privare de libertate” tocmai pentru c\u0103 nu a existat nicio procedur\u0103 (audieri, raport, sanc\u0163iune).<\/p>\n

Mai mult, \u00een unele cazuri, de\u0163inu\u0163ii sunt \u015fi trimi\u015fi \u00een judecat\u0103. Prin urmare, pentru aceea\u015fi fapt\u0103, un de\u0163inut poate primi trei sanc\u0163iuni: izolarea de facto, regim restrictiv \u015fi hot\u0103r\u00e2re judec\u0103toreasc\u0103 de condamnare. Acesta este cazul lui Marius Imbrea de la Penitenciarul Bistri\u0163a: un coleg de camer\u0103 fusese pedepsit cu izolarea \u015fi urma s\u0103 fie mutat la izolator. Colegii de camer\u0103 ai acestuia (opt persoane) s-ar fi opus mut\u0103rii, la instigarea lui M.I., cu argumentul c\u0103 respectivul ar fi fost bolnav. Aproximativ opt “masca\u0163i” cu scuturi \u015fi c\u0103\u015fti de protec\u0163ie au intrat \u00een camer\u0103 \u015fi au lovit de\u0163inu\u0163ii cu bastoanele, \u00eenainte de a le da ordin s\u0103 se \u00eentind\u0103 pe jos, a\u015fa cum este procedura standard. Marius Imbrea l-ar fi lovit pe unul din “masca\u0163i” cu un geam \u00een cap. De\u0163inutul a negat c\u0103 ar fi avut m\u0103car inten\u0163ia de a lovi pe cineva, sus\u0163in\u00e2nd c\u0103 geamul era sprijinit de perete \u015fi c\u0103 el ar fi \u00eencercat doar s\u0103 se strecoare \u00een acel spa\u0163iu pentru a se feri de grupa de interven\u0163ie. Marius Imbrea a fost dus la izolare, dup\u0103 10 zile a primit sanc\u0163iunea de 6 luni de regim restrictiv \u015fi a fost trimis \u00een judecat\u0103 pentru ultraj \u015fi, foarte probabil, va fi condamnat. Mai trebuie precizat c\u0103, din documenta\u0163ia pus\u0103 la dispozi\u0163ie de conducerea Penitenciarului Bistri\u0163a \u015fi din discu\u0163iile cu ceilal\u0163i de\u0163inu\u0163i din camera \u00een care a avut loc interven\u0163ia \u00een for\u0163\u0103 a “masca\u0163ilor”, APADOR-CH a ajuns la concluzia c\u0103 aceasta a fost dispropor\u0163ionat\u0103 \u015fi nejustificat\u0103. Numai doi de\u0163inu\u0163i (Imbrea \u015fi Moldovan) au protestat verbal \u00eempotriva \u00eencerc\u0103rii de a pune \u00een practic\u0103 sanc\u0163iunea cu izolarea dat\u0103 unui coleg, ceilal\u0163i nu au reac\u0163ionat \u00een niciun fel. Cu siguran\u0163\u0103 se putea g\u0103si o alt\u0103 solu\u0163ie dec\u00e2t interven\u0163ia brutal\u0103 a “masca\u0163ilor”.<\/p>\n

Cazuri deosebite
\nPenitenciarul Giurgiu
\nAPADOR-CH a constatat c\u0103 tensiunea mai veche dintre dou\u0103 grupuri de de\u0163inu\u0163i \u2013 “bucure\u015ftenii” \u015fi “giurgiuvenii” \u2013 a crescut \u00eengrijor\u0103tor \u015fi se manifest\u0103 chiar prin violen\u0163\u0103, \u00een special \u00een sec\u0163ia de “periculo\u015fi”. Cel mai grav este \u00eens\u0103 faptul c\u0103, potrivit de\u0163inu\u0163ilor, \u00een acest conflict s-ar implica \u015fi cadre din penitenciar. Acestea ar instiga anumi\u0163i de\u0163inu\u0163i localnici s\u0103 atace “bucure\u015ftenii” incomozi. Un astfel de incident s-a petrecut pe 4 octombrie a.c., \u00een urm\u0103torul context : una din pu\u0163inele activit\u0103\u0163i de mare interes pentru de\u0163inu\u0163i sunt exerci\u0163iile de for\u0163\u0103, care se organizeaz\u0103 \u00een s\u0103lile de club. Aparatele puse la dispozi\u0163ie de administra\u0163ia penitenciarului sunt degradate \u015fi disparate. Singurul aparat modern \u015fi performant este cel adus de “bucure\u015fteanul” Viorel Cucu pe bani proprii, cu condi\u0163ia ca el s\u0103 decid\u0103 care dintre de\u0163inu\u0163i \u00eel pot folosi. Dup\u0103 negocieri dificile \u015fi \u00eendelungate \u2013 inclusiv un proces c\u00e2\u015ftigat de Viorel Cucu \u00een instan\u0163\u0103 \u2013 administra\u0163ia penitenciarului a permis folosirea aparatului timp de dou\u0103 ore pe zi. Unul dintre beneficiari este de\u0163inutul Iulian Fentzel, binecunoscut \u00een penitenciar \u015fi nu numai, pentru impresionantele sale cuno\u015ftin\u0163e \u00een domeniul juridic \u015fi pentru sprijinul \u015fi sfaturile date celorlal\u0163i de\u0163inu\u0163i, nefamiliariza\u0163i cu h\u0103\u0163i\u015furile legilor. Suficient pentru ca personalul de penitenciar s\u0103 \u00eel considere “instigator”, etichet\u0103 aplicat\u0103, de altfel, \u015fi lui Viorel Cucu. Pe 4 octombrie a.c., mai mul\u0163i de\u0163inu\u0163i periculo\u015fi, inclusiv cei doi men\u0163iona\u0163i mai sus, se aflau \u00een club. Spre surpriza lor, a ap\u0103rut \u015fi un de\u0163inut \u2013 Dumitru Marian \u2013 proasp\u0103t transferat \u00een sec\u0163ia de periculo\u015fi care, “din senin”, spun de\u0163inu\u0163ii, s-a repezit la Iulian Fentzel \u015fi i-a tras un pumn \u00een fa\u0163\u0103. Apoi a luat o bar\u0103 de metal \u015fi l-a lovit puternic pe de\u0163inutul Vasile Alexandru care se interpusese \u00eentre cei doi. C\u00e2teva secunde mai t\u00e2rziu, au ap\u0103rut grupele de interven\u0163ie \u015fi de\u0163inu\u0163ii au fost du\u015fi la camere. Lovitura primit\u0103 de Vasile Alexandru i-a cauzat acestuia o fractur\u0103 deschis\u0103 la bra\u0163ul drept. \u00cen ciuda apelurilor repetate, precum \u015fi a protestelor celorlal\u0163i de\u0163inu\u0163i din sec\u0163ie, Vasile Alexandru a fost dus la spital abia a doua zi, mai \u00eent\u00e2i la Rahova \u015fi apoi la Spitalul Floreasca, unde a fost operat pe data de 7 octombrie, dup\u0103 care i s-a pus ghips. Nu este clar pentru APADOR-CH de ce nu s-a efectuat opera\u0163ia la Spitalul Penitenciar Rahova, specializat \u00een chirurgie. De ce a fost aleas\u0103 solu\u0163ia transfer\u0103rii la Spitalul Floreasca?<\/p>\n

\u00cen afara loviturilor primite de Vasile Alexandru \u015fi Iulian Fentzel, incidentul din 4 octombrie a avut consecin\u0163a \u2013 previzibil\u0103 \u2013 a reducerii drastice a programului cu aparate de for\u0163\u0103 de la dou\u0103 ore zilnic la o or\u0103 pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, ceea ce a st\u00e2rnit nemul\u0163umirea de\u0163inu\u0163ilor. O alt\u0103 consecin\u0163\u0103 este spaima agresorului Dumitru Marian de represalii din partea de\u0163inu\u0163ilor. Chiar dac\u0103 agen\u0163ii \u015fi “masca\u0163ii” \u00eel p\u0103zesc de c\u00e2te ori este scos din camer\u0103 \u015fi se evit\u0103 \u00eent\u00e2lnirea cu al\u0163i de\u0163inu\u0163i din sec\u0163ie, reprezentantele asocia\u0163iei au putut constata “pe viu” antipatia sau chiar ura celorlal\u0163i fa\u0163\u0103 de D.M. De\u0163inu\u0163ii sunt convin\u015fi c\u0103 Dumitru Marian a fost transferat la sec\u0163ia a III-a “periculo\u015fi” special pentru a provoca incidentul din 4 octombrie, pretext bun pentru reducerea la minimum a timpului acordat pentru exerci\u0163ii de for\u0163\u0103 (o interzicere total\u0103 nu ar fi fost posibil\u0103 din cauza hot\u0103r\u00e2rii judec\u0103tore\u015fti \u00een favoarea lui Viorel Cucu). \u00cen plus, D.M. este “giurgiuvean”, fapta pentru care a fost condamnat este minor\u0103 (un furt pentru care a primit 6 ani), nu are “reputa\u0163ia” de incomod sau recalcitrant \u015fi prin urmare transferarea lui la “periculo\u015fi” nu se justific\u0103 dec\u00e2t dac\u0103 i s-a “trasat” sarcina de a ac\u0163iona cu violen\u0163\u0103.<\/p>\n

Indiferent dac\u0103 a\u015fa este sau nu, reprezentantele APADOR-CH au recomandat conducerii penitenciarului transferarea de urgen\u0163\u0103 a lui D.M. \u00een orice alt\u0103 sec\u0163ie din penitenciar.<\/p>\n

Un alt argument adus de de\u0163inu\u0163i este rapiditatea interven\u0163iei “masca\u0163ilor”, \u00een num\u0103r mare, la foarte scurt timp dup\u0103 incident ca \u015fi cum ar fi \u015ftiut ce urma s\u0103 se \u00eent\u00e2mple.<\/p>\n

\u00cen sf\u00e2r\u015fit, am\u00e2narea cu o zi a prezent\u0103rii lui Vasile Alexandru la medic este interpretat\u0103 de de\u0163inu\u0163i ca o dorin\u0163\u0103 a cadrelor de a-l proteja pe agresor de eventuale consecin\u0163e legale pentru infrac\u0163iunea de lovire \u015fi probabil c\u0103 a\u015fa s-ar fi \u00eent\u00e2mplat dac\u0103 nu era cazul de fractur\u0103 deschis\u0103. Totodat\u0103, este vorba \u015fi de nep\u0103sarea \u015fi dispre\u0163ul cu care sunt trata\u0163i de\u0163inu\u0163ii, mai ales “periculo\u015fii”. APADOR-CH consider\u0103 c\u0103 \u00eent\u00e2rzierea \u00een acordarea asisten\u0163ei medicale unui de\u0163inut \u00eenseamn\u0103 tratament inuman sau chiar tortur\u0103.<\/p>\n

\u00cen r\u0103spunsul ANP, se neag\u0103 par\u0163ial starea de tensiune dintre de\u0163inu\u0163i care ar fi \u00eentre\u0163inut\u0103 de c\u0103tre personal deoarece asocia\u0163ia ar fi tras aceast\u0103 concluzie “doar pe baza declara\u0163iilor unui grup restr\u00e2ns de de\u0163inu\u0163i”. ANP precizeaz\u0103 c\u0103 la fiecare alterca\u0163ie soldat\u0103 cu v\u0103t\u0103m\u0103ri corporale ar fi fost sesizat Parchetul Giurgiu. Pe de alt\u0103 parte, se descriu pe larg \u00eengrijirile medicale acordate de\u0163inutului Vasile Alexandru, dar nu se face nicio referire la incidentul \u00een timpul c\u0103ruia a fost agresat violent.<\/p>\n

Elvis Stoica – M\u00e2ndre\u015fti
\nDe\u0163inutul este bolnav psihic diagnosticat ca atare. De altfel, el a fost arestat \u00een 2003, c\u00e2nd era internat la spitalul de boli psihice din S\u0103poca (jude\u0163ul Buz\u0103u). A fost judecat \u015fi condamnat la \u00eenchisoare, cu executarea pedepsei \u00een penitenciar, pentru viol. Profund nemul\u0163umit de sentin\u0163\u0103 \u015fi convins c\u0103 a fost victima unei \u00eenscen\u0103ri, Elvis Stoica a intrat \u00een refuz de hran\u0103 \u00een perioada 19-22 mai 2005. Dou\u0103 preciz\u0103ri sunt necesare:<\/p>\n

a) de\u0163inutul care recurge la aceast\u0103 form\u0103 de protest este izolat \u00eentr-o camer\u0103 identic\u0103 celor destinate execut\u0103rii pedepsei disciplinare cu izolarea (dou\u0103 grilaje interioare suplimentare la circa un metru de u\u015f\u0103 \u015fi respectiv de fereastr\u0103, WC \u00een camera de dimensiuni reduse etc.). Justificarea acestei m\u0103suri ar fi \u00eempiedicarea de\u0163inutului respectiv de a “tri\u015fa”, hr\u0103nindu-se pe ascuns cu alimente date de ceilal\u0163i de\u0163inu\u0163i. APADOR-CH consider\u0103 c\u0103 m\u0103sura transferului \u00eentr-o camer\u0103 similar\u0103 izolatorului a unui de\u0163inut intrat \u00een refuz de hran\u0103 echivaleaz\u0103 cu tratament inuman. Un grevist al foamei trebuie supravegheat constant de medicul de penitenciar \u015fi, \u00een ciuda asigur\u0103rilor repetate, asocia\u0163ia are \u00eendoieli serioase cu privire la frecven\u0163a \u015fi regularitatea cu care acesta \u00eel viziteaz\u0103 pe de\u0163inut. Prin urmare, el ar trebui internat la infirmerie tocmai pentru a i se asigura asisten\u0163a medical\u0103 necesar\u0103. Iar dac\u0103 de\u0163inutul m\u0103n\u00e2nc\u0103 pe ascuns, acest lucru se poate u\u015for dovedi prin analiza glicemiei. A\u015fadar, asocia\u0163ia cere ANP s\u0103 modifice regulamentul de ordine interioar\u0103 cu privire la tratamentul aplicat de\u0163inu\u0163ilor afla\u0163i \u00een refuz de hran\u0103 \u00een sensul intern\u0103rii la infirmerie \u015fi renun\u0163\u0103rii la m\u0103sura izol\u0103rii.<\/p>\n

b) administra\u0163ia penitenciarului a afirmat c\u0103 nu se folosesc lan\u0163uri pentru imobilizarea de\u0163inu\u0163ilor.<\/p>\n

Pe 22 mai a.c., de\u0163inutul Elvis Stoica, aflat \u00een “camera pentru refuz de hran\u0103” a renun\u0163at la protest. Dup\u0103 cum rezult\u0103 din declara\u0163ia unuia dintre agen\u0163ii implica\u0163i dar \u015fi din cea a de\u0163inutului, acesta era legat de grilaj cu lan\u0163uri la piciorul st\u00e2ng \u015fi avea \u015fi c\u0103tu\u015fe la m\u00e2ini. Neconcordan\u0163a evident\u0103 dintre afirma\u0163ia directorului penitenciarului \u015fi declara\u0163iile p\u0103r\u0163ilor implicate se datoreaz\u0103 confuziei inten\u0163ionat men\u0163inute de ANP \u015fi de personalul de penitenciar prin redenumirea “lan\u0163urilor” ca “mijloace sigure de imobilizare”. \u00cens\u0103 descrierea incidentului propriu-zis difer\u0103 radical. Elvis Stoica declar\u0103 c\u0103 a vrut s\u0103 urineze \u015fi i-a cerut, nervos, agentului s\u0103-i scoat\u0103 mai repede lan\u0163urile \u015fi c\u0103tu\u015fele. Agentul, probabil cunosc\u00e2ndu-i problemele psihice \u015fi caracterul violent, a solicitat ajutorul unor colegi. \u015eeful de tur\u0103 \u015fi un alt agent au sosit imediat \u015fi to\u0163i trei l-au lovit pe de\u0163inut, \u00een mod repetat, at\u00e2t \u00een camer\u0103 c\u00e2t \u015fi pe coridor. Dup\u0103 aceea, Elvis Stoica a fost dus la sec\u0163ia a II-a \u015fi tuns zero.<\/p>\n

\u00cen varianta agentului, care, dup\u0103 incident, a p\u0103r\u0103sit sistemul penitenciar, Elvis Stoica l-ar fi lovit \u00een um\u0103r c\u00e2nd se aplecase s\u0103-i scoat\u0103 lan\u0163urile. \u00cen acel moment ar fi cerut ajutorul colegilor \u015fi, bine\u00een\u0163eles, nici unul nu l-a lovit pe de\u0163inut.<\/p>\n

Elvis Stoica nu a f\u0103cut pl\u00e2ngere \u015fi nu a fost sanc\u0163ionat pentru presupusa agresare a agentului. \u00cens\u0103 a acumulat at\u00e2ta frustrare \u00een el, \u00eenc\u00e2t amenin\u0163\u0103 deschis \u015fi frecvent personalul de penitenciar, ceea ce nu face dec\u00e2t s\u0103 tensioneze atmosfera \u015fi mai mult.<\/p>\n

APADOR-CH consider\u0103 c\u0103 Elvis Stoica trebuie dus acolo unde \u00eei este locul, adic\u0103 \u00eentr-un spital psihiatric \u015fi nu \u00een penitenciar. Asocia\u0163ia nu are convingerea c\u0103 incidentul din 22 mai 2005 a fost investigat cu impar\u0163ialitate. Demisia (sau demiterea) unuia din cei trei agen\u0163i implica\u0163i ar putea fi consecin\u0163a comportamentului fa\u0163\u0103 de de\u0163inut, de\u015fi motivul oficial a fost “starea de s\u0103n\u0103tate”. R\u0103m\u00e2n \u00eens\u0103 ceilal\u0163i doi agen\u0163i care, dup\u0103 toate aparen\u0163ele, nu au fost cerceta\u0163i. \u015ei mai r\u0103m\u00e2ne suspiciunea c\u0103 la M\u00e2ndre\u015fti exist\u0103 practici abuzive din partea personalului, \u00een special \u00een cazul unor de\u0163inu\u0163i dificili.<\/p>\n

ANP s-a mul\u0163umit cu investiga\u0163ia efectuat\u0103 de conducerea Penitenciarului M\u00e2ndre\u015fti \u015fi \u015fi-a \u00eensu\u015fit concluzia potrivit c\u0103reia nu au fost “constatate abuzuri ori \u00eenc\u0103lc\u0103ri ale regulamentelor \u00een vigoare din partea personalului, care a ac\u0163ionat pentru restabilirea ordinii \u015fi imobilizarea de\u0163inutului agresiv” (subl. n.). Prin urmare, s-a recunoscut interven\u0163ia \u00een for\u0163\u0103 dar nu \u015fi caracterul s\u0103u excesiv \u015fi complet nejustificat.<\/p>\n

Ionel Garcea
\nDe\u0163inutul Ionel Garcea (n\u0103scut \u00een 1973) se afl\u0103 \u00een executarea unei pedepse de 7 ani \u00eenchisoare la Penitenciarul Rahova. I.G. este de c\u00e2\u0163iva ani \u00een aten\u0163ia APADOR-CH.<\/p>\n

Ionel Garcea a mai fost condamnat anterior. Dup\u0103 liberare, a fost din nou re\u0163inut de poli\u0163ie \u015fi apoi arestat sub acuza\u0163ia de t\u00e2lh\u0103rie. \u00cens\u0103 probele aduse de acuzare au fost at\u00e2t de “sub\u0163iri”, \u00eenc\u00e2t toate instan\u0163ele de judecat\u0103 l-au achitat. La ie\u015firea din arest, Ionel Garcea a dat \u00een judecat\u0103 autorit\u0103\u0163ile pentru privare ilegal\u0103 de libertate \u015fi a c\u00e2\u015ftigat desp\u0103gubiri pentru daune morale \u015fi materiale (77 de milioane de lei; sentin\u0163a a fost executat\u0103 \u00een 2004). \u00cen acea perioad\u0103, I.G. lucra ca brancardier la Spitalul Bagdasar din Bucure\u015fti \u015fi, cu acordul directorului, locuia \u00eentr-o c\u0103m\u0103ru\u0163\u0103 din subsolul institu\u0163iei. \u00cen 2002, Garcea s-a trezit acuzat de comiterea unei infrac\u0163iuni de viol, reclamanta fiind o persoan\u0103 internat\u0103 \u00een spitalul respectiv cu diagnosticul “psihoz\u0103 discordant\u0103”. A fost arestat, eliberat, judecat \u00een stare de libertate \u015fi condamnat la 7 ani \u00eenchisoare cu toate c\u0103 \u015fi-a sus\u0163inut constant \u015fi vehement nevinov\u0103\u0163ia. \u00cen plus, exist\u0103 \u00een dosar rezultatele unor analize medico-legale care pun sub semnul \u00eentreb\u0103rii faptul c\u0103 Garcea ar fi autorul infrac\u0163iunii. \u00cens\u0103 instan\u0163ele au ignorat aceste probe \u015fi l-au condamnat pe I.G. la 7 ani \u00eenchisoare, practic numai pe baza declara\u0163iilor presupusei victime.<\/p>\n

Ionel Garcea a avut numeroase conflicte cu poli\u0163i\u015fti, cadre de penitenciar \u015fi chiar procurori. Are un temperament impulsiv, pe fondul unei epilepsii \u015fi altor afec\u0163iuni diagnosticate (tulburare organic\u0103 de personalitate de tip impulsiv exploziv, psihopatie polimorf\u0103, tromboflebit\u0103 la ambele membre inferioare etc.), ceea ce i-a creat \u2013 \u015fi \u00eei creeaz\u0103 \u2013 mari probleme \u00een deten\u0163ie. A fost b\u0103tut, imobilizat, \u00een mod repetat, cu c\u0103tu\u015fe \u015fi\/sau lan\u0163uri, s-a automutilat \u00een c\u00e2teva r\u00e2nduri (\u015fi-a b\u0103tut cuie \u00een frunte). \u00cen mai pu\u0163in de un an \u015fi jum\u0103tate de deten\u0163ie (august 2002 \u2013 aprilie 2003 arest preventiv \u015fi decembrie 2004 \u2013 aprilie 2005 \u00een executarea pedepsei) a primit 21 de sanc\u0163iuni (mustrare sau retragerea drepturilor la vizite \u015fi\/sau pachete), cele mai multe pentru “injurii aduse cadrelor” \u015fi “autor\u0103nire”. La data vizitei reprezentantelor asocia\u0163iei, alte 4 rapoarte de incident urmau s\u0103 fie analizate de comisia de disciplin\u0103. Ofi\u0163erul cu disciplina, care f\u0103cuse cercet\u0103ri \u00een trei dintre ele, propusese deja pedepse cu izolarea (5 sau 10 zile). Al patrulea incident, cel mai recent, este detaliat mai jos.<\/p>\n

Mai trebuie men\u0163ionat faptul c\u0103, pe durata acestei ultime deten\u0163ii, Ionel Garcea a reclamat c\u0103 a fost b\u0103tut de trupa de interven\u0163ii (“masca\u0163ii”), apoi legat cu c\u0103tu\u015fe \u015fi lan\u0163uri de pat timp de dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, \u00een vara anului 2004, \u00een Spitalul Penitenciar Jilava (cazul a fost prezentat \u00een raportul APADOR-CH, \u00eentocmit dup\u0103 vizita la aceast\u0103 unitate). \u00cen urma repetatelor sesiz\u0103ri din partea avoca\u0163ilor lui Garcea \u015fi a raportului asocia\u0163iei cu privire la tratamentul aplicat la Jilava, de\u0163inutul a fost transferat, \u00een 2005, la Rahova.<\/p>\n

Incidentul din data de 26 iulie 2005 (Penitenciarul Rahova)<\/p>\n

\u00cen acea zi, Ionel Garcea a fost dus la instan\u0163\u0103, pe rol fiind cererea de \u00eentrerupere a execut\u0103rii pedepsei, din motive de s\u0103n\u0103tate. Dup\u0103 ce s-a dat un nou termen, Garcea a fost “\u00eendemnat” de escort\u0103, inclusiv cu o palm\u0103 peste ceaf\u0103, s\u0103 se “mi\u015fte mai repede”. Garcea a protestat verbal. Revenit \u00een penitenciar, la punctul de primire de\u0163inu\u0163i (PPD Rahova a fost dotat cu o camer\u0103 video instalat\u0103 pe coridorul central) el a fost “invitat” s\u0103 intre \u00eentr-una din camere. De\u0163inutul s-a opus, intuind ce \u00eel a\u015ftepta. A spart geamul \u015fi a r\u0103mas un ciob \u00een m\u00e2n\u0103, ceea ce a fost interpretat ca “inten\u0163ie de atac la cadre”. Garcea a admis c\u0103 avea ciobul dar c\u0103 inten\u0163ia era s\u0103-\u015fi taie g\u00e2tul. Agen\u0163ii au chemat imediat “masca\u0163ii” care au venit cu lan\u0163urile din dotare. Garcea sus\u0163ine c\u0103 a fost legat cu c\u0103tu\u015fe de un pat \u015fi apoi b\u0103tut cu lan\u0163urile p\u00e2n\u0103 la pierderea cuno\u015ftin\u0163ei. De\u0163inutul \u015fi-a revenit \u00een duba care \u00eel transporta la Spitalul Penitenciar Jilava, unde a r\u0103mas aproape dou\u0103 zile, dup\u0103 care a fost readus la Rahova. Dup\u0103 spusele lui Garcea, medicul de la Jilava nu a consemnat urmele de lovituri \u00een fi\u015fa medical\u0103 a de\u0163inutului \u015fi nici nu a p\u0103rut interesat de starea sa (I.G. urinase \u015fi defecase pe el \u00een timpul b\u0103t\u0103ii). \u00centrebarea esen\u0163ial\u0103 este de ce a fost dus Garcea la Jilava pe 26 iulie. \u015ei de ce tocmai la Jilava, la kilometri distan\u0163\u0103 \u015fi nu la Spitalul Penitenciar Rahova, situat peste gard de penitenciar?<\/p>\n

Dac\u0103 interven\u0163ia agen\u0163ilor \u015fi masca\u0163ilor s-a desf\u0103\u015furat potrivit regulilor (imobilizarea cu c\u0103tu\u015fe a de\u0163inutului devenit agresiv \u015fi care prezenta pericol pentru el \u00eensu\u015fi sau pentru al\u0163ii, strict pe durata crizei, p\u00e2n\u0103 la calmare) foarte probabil c\u0103 nu ar fi fost cazul s\u0103 fie transportat la spital. Exist\u0103, deci, temerea c\u0103 agen\u0163ii au dep\u0103\u015fit cu mult limitele acceptabile ale unei interven\u0163ii rezonabile.<\/p>\n

Av\u00e2nd \u00een vedere cele de mai sus, APADOR-CH a cerut:<\/p>\n

1. Administra\u0163iei Na\u0163ionale a Penitenciarelor s\u0103 cerceteze, cu impar\u0163ialitate, incidentul din 26 iulie precum \u015fi modul \u00een care a fost tratat Garcea la Spitalul Penitenciar Jilava \u00een vara anului 2004 \u015fi ulterior, pe toat\u0103 durata deten\u0163iei \u015fi s\u0103 dispun\u0103 m\u0103surile necesare. De asemenea, este absolut necesar ca toate afec\u0163iunile de care sufer\u0103 Ionel Garcea s\u0103 fie \u00eenregistrate \u015fi tratate corespunz\u0103tor din punct de vedere medical. Totodat\u0103, este necesar ca personalul de paz\u0103 \u015fi escort\u0103 s\u0103 \u0163in\u0103 cont de alterarea st\u0103rii psihice \u2013 atestat\u0103 cu acte medicale \u2013 a de\u0163inutului \u015fi s\u0103 renun\u0163e la provoc\u0103ri verbale \u015fi interven\u0163ii brutale;<\/p>\n

2. Parchetului de pe l\u00e2ng\u0103 \u00cenalta Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie, s\u0103 dea curs cu celeritate pl\u00e2ngerii trimise de Ionel Garcea la \u00eenceputul lunii august 2005 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu incidentul din 26 iulie 2005;<\/p>\n

3. Administra\u0163iei Na\u0163ionale a Penitenciarelor s\u0103 modifice regulamentul prin introducerea unor prevederi exprese cu privire la situa\u0163iile, clar definite, \u00een care personalul de penitenciar poate recurge la mijloace de imobilizare (c\u0103tu\u015fe, \u00een nici un caz lan\u0163uri), la durata imobiliz\u0103rii precum \u015fi la obliga\u0163ia personalului de a consemna \u00een scris aceste m\u0103suri (circumstan\u0163e, durata, cine a participat).<\/p>\n

Ionel Garcea a f\u0103cut pl\u00e2ngere la parchet \u00eempotriva cadrelor de penitenciar implicate \u00een incidentul din acea zi. Exist\u0103 \u015fi un martor ocular care poate sus\u0163ine afirma\u0163iile lui I.G. \u00cen acela\u015fi timp, agentul Ion Vasile i-a \u00eentocmit lui Garcea raport de incident ce urma s\u0103 fie cercetat de ofi\u0163erul cu disciplina.<\/p>\n

Lipsa tratamentului medical<\/p>\n

Dup\u0103 cum s-a men\u0163ionat, Ionel Garcea sufer\u0103 de epilepsie. \u00cen plus, are tromboflebit\u0103 profund\u0103 la piciorul st\u00e2ng \u015fi, \u00een faz\u0103 mai pu\u0163in avansat\u0103, la dreptul.<\/p>\n

\u00cen mai 2005, Ionel Garcea a fost transferat de la Jilava la Rahova, trec\u00e2nd mai \u00eent\u00e2i prin Spitalul Penitenciar Rahova unde a stat internat o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. La acesta din urm\u0103, nu a primit nici un fel de \u00eengrijire medical\u0103. Nu a f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 a\u015ftepte programarea la un spital civil, pentru extragerea unor fragmente metalice din cap. Mai mult, tromboflebita nu a fost nici m\u0103car men\u0163ionat\u0103 \u00een fi\u015fa de internare.<\/p>\n

La Spitalul Sf\u00e2ntul Pantelimon unde a fost operat \u00een iunie 2005, i s-a f\u0103cut radiografie cranian\u0103 dup\u0103 interven\u0163ia chirurgical\u0103 \u015fi nu imediat \u00eenainte, cum ar fi fost normal. Aceast\u0103 radiografie tardiv\u0103 a ar\u0103tat c\u0103 mai exista \u00eenc\u0103 un fragment metalic neextras \u015fi deci a fost nevoie de o nou\u0103 opera\u0163ie o lun\u0103 mai t\u00e2rziu.<\/p>\n

Ionel Garcea s-a pl\u00e2ns c\u0103 nu prime\u015fte medicamente nici pentru epilepsie, nici pentru tromboflebit\u0103. Avoca\u0163ii s\u0103i s-au oferit s\u0103 \u00eel ajute \u00eens\u0103 aveau nevoie de re\u0163et\u0103 eliberat\u0103 de medicul de penitenciar, ceea ce acesta a f\u0103cut cu mare \u00eent\u00e2rziere.<\/p>\n

APADOR-CH subliniaz\u0103 c\u0103 neacordarea \u00eengrijirilor medicale unui de\u0163inut bolnav (\u00een cazul lui Garcea epilepsia \u015fi tromboflebita sunt diagnosticate de mai mult timp) echivaleaz\u0103 cu tortura.<\/p>\n

\u00cen r\u0103spunsul ANP din 24 noiembrie 2005, se insist\u0103 asupra caracterului dificil al de\u0163inutului, inclusiv a numeroasele automutil\u0103ri \u015fi refuzurilor sale repetate de a se interna sau de a se supune interven\u0163iilor chirurgicale necesare. \u00cen privin\u0163a incidentului din 26 iulie 2005, ANP afirm\u0103 c\u0103 Garcea a spart un geam \u015fi a amenin\u0163at personalul cu un ciob, dup\u0103 care a \u00eencercat s\u0103 se automutileze. Drept care, “i-au fost aplicate c\u0103tu\u015fe la m\u00e2ini, apoi a fost imobilizat la pat, cu c\u0103tu\u015fe la m\u00e2ini \u015fi la un picior” respect\u00e2ndu-se “procedura de interven\u0163ie specific\u0103 pentru asemenea situa\u0163ii”. “Nici dup\u0103 imobilizarea la pat, de\u0163inutul nu s-a lini\u015ftit” (subl. n.) \u015fi a fost dus la Spitalul Jilava, sec\u0163ia de neuropsihiatrie. Nu s-au constatat urme de violen\u0163\u0103 nici la Jilava \u015fi nici la revenirea la Rahova, afirm\u0103 ANP. APADOR-CH sus\u0163ine c\u0103, dup\u0103 9 zile de la incident, Ionel Garcea prezenta \u00eenc\u0103 urme vizibile de lovituri, \u00een special pe picioare. Prin urmare, asocia\u0163ia continu\u0103 s\u0103 aib\u0103 dubii cu privire la natura interven\u0163iei agen\u0163ilor de la Rahova. Pe l\u00e2ng\u0103 aceasta, asocia\u0163ia nu \u00een\u0163elege ce pericol mai putea prezenta un de\u0163inut imobilizat la pat cu c\u0103tu\u015fe la m\u00e2ini \u015fi, cel mai probabil, lan\u0163uri (“mijloace de imobilizare sigure”) la picioare. De ce a fost dus la Jilava, la 17 km de Bucure\u015fti, c\u00e2nd Spitalul Penitenciar Rahova este gard \u00een gard cu Penitenciarul Rahova? \u00cen opinia APADOR-CH, nu se poate invoca specializarea Spitalului Penitenciar Rahova pe chirurgie, pentru c\u0103 acolo func\u0163ioneaz\u0103 \u015fi o policlinic\u0103 multidisciplinar\u0103. \u00cen plus, nu este nevoie de un super-specialist pentru a administra un calmant, asta numai dac\u0103 se d\u0103 crezare variantei ANP.<\/p>\n

Pe l\u00e2ng\u0103 toate aceste contradic\u0163ii \u015fi r\u0103spunsuri nesatisf\u0103c\u0103toare, adresa ANP nu face nicio referire la absen\u0163a unui tratament adecvat pentru tromboflebit\u0103 la ambele picioare, iar episodul intern\u0103rii de o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 la Spitalul Penitenciar Rahova pentru nimic este trecut sub t\u0103cere. APADOR-CH nu accept\u0103 c\u0103 de\u0163inutul a fost internat 7 zile numai pentru a fi trimis \u00eentr-un spital “civil” pentru o interven\u0163ie chirurgical\u0103 (extragerea unor corpi str\u0103ini din craniu, \u00een fapt, cuie b\u0103tute \u00een frunte de Garcea, ca form\u0103 de protest), care ar fi putut fi efectuat\u0103 chiar de Spitalul Penitenciar Rahova. \u015ei, mai \u00eenainte de orice, asocia\u0163ia protesteaz\u0103 \u00eempotriva faptului c\u0103 tromboflebita \u2013 evident\u0103 \u015fi pentru un neprofesionist \u2013 nu este nici m\u0103car men\u0163ionat\u0103 pe fi\u015fa de internare la Rahova.<\/p>\n

\u00cen finalul r\u0103spunsului ANP se \u00een\u015firuie o serie de \u201dm\u0103suri\u201d de genul \u201dmonitorizare \u015fi supraveghere\u201d (!?), \u201dobservare longitudinal\u0103\u201d(!?), \u201dconsiliere\/psihoterapie individual\u0103\u201d \u015fi alte asemenea de care ar urma s\u0103 beneficieze de\u0163inutul cu probleme foarte serioase Ionel Garcea.<\/p>\n

***<\/p>\n

Cu toate criticile \u015fi observa\u0163iile la adresa sistemului penitenciar, APADOR-CH subliniaz\u0103 din nou foarte buna colaborare cu Administra\u0163ia Na\u0163ional\u0103 a Penitenciarelor dar \u015fi cu conducerile \u015fi personalul din fiecare loc de deten\u0163ie vizitat. \u00cen 2005, au existat semnale din partea ANP c\u0103 exist\u0103 voin\u0163a de a se trece de la “vorbe” (acceptarea unor critici sau sugestii ale asocia\u0163iei, neurmat\u0103 dec\u00e2t rar de m\u0103suri concrete) la fapte. Asocia\u0163ia are \u00een vedere acele recomand\u0103ri care nu presupun modific\u0103ri legislative, ci doar cheltuieli minime dar care vor avea, cu siguran\u0163\u0103, un impact pozitiv asupra de\u0163inu\u0163ilor.<\/p>\n

IV. POLI\u0162IA \u2013 ASPECTE GENERALE \u015eI PROBLEME NEREZOLVATE<\/p>\n

Rela\u0163ia cu comunit\u0103\u0163ile
\nPoli\u0163ia a r\u0103mas \u015fi \u00een 2005 cea mai conservatoare, mai pu\u0163in deschis\u0103 institu\u0163ie dintre toate cele care r\u0103spund nemijlocit de respectarea \u015fi aplicarea legilor. Demilitarizarea poli\u0163iei prin Legea nr. 218\/2002 nu a avut nici un efect practic asupra rela\u0163iei esen\u0163iale dintre reprezentan\u0163ii institu\u0163iei \u015fi “beneficiarii” serviciilor lor, adic\u0103 popula\u0163ia. Nici constituirea “poli\u0163iei de proximitate” nici numeroasele discursuri despre o “poli\u0163ie \u00een serviciul comunit\u0103\u0163ii” nu au reu\u015fit s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u0163easc\u0103 imaginea institu\u0163iei \u00een ochii opiniei publice. Nici nu ar fi fost posibil deoarece descentralizarea, element esen\u0163ial pentru un parteneriat real cu popula\u0163ia, este \u00eenc\u0103 un deziderat.<\/p>\n

Legea nr. 218 prevede, \u00eentre altele, \u015fi \u00eenfiin\u0163area unor autorit\u0103\u0163i teritoriale pentru ordinea public\u0103 (ATOP) la nivel de jude\u0163 \u015fi pe \u0163ar\u0103, al c\u0103ror rol este de a monitoriza strategiile \u015fi politicile publice ale poli\u0163iei. Totodat\u0103, ATOP ar urma s\u0103 fie interfa\u0163a \u00eentre poli\u0163ie \u015fi comunitate. Fiecare autoritate teritorial\u0103 este constituit\u0103 din reprezentan\u0163i ai consiliului jude\u0163ean respectiv, ai prefecturii, parchetului, poli\u0163iei \u015fi ai societ\u0103\u0163ii civile \u015fi este presupus\u0103 a prezenta cel pu\u0163in un raport anual, f\u0103r\u0103 a mai vorbi de inform\u0103ri periodice, inclusiv \u00een public. Din p\u0103cate, nimic din toate acestea nu s-a materializat p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului 2005. Nu se \u015ftie dac\u0103 astfel de autorit\u0103\u0163i exist\u0103 cu adev\u0103rat, nu exist\u0103 niciun raport anual al vreunei astfel de institu\u0163ii \u015fi nu se cunoa\u015fte niciun caz de informare public\u0103 referitoare la activit\u0103\u0163ile poli\u0163iei. Cu alte cuvinte, poli\u0163ia r\u0103m\u00e2ne un “stat \u00een stat”, f\u0103r\u0103 niciun control din afara sistemului, cu excep\u0163ia mai mult formal\u0103 a comisiilor parlamentare care se ocup\u0103 \u015fi de ap\u0103rare, \u015fi de siguran\u0163\u0103 dar \u015fi de ordinea public\u0103.<\/p>\n

Codul deontologic al poli\u0163i\u015ftilor \u015fi jandarmilor
\nCodul deontologic al poli\u0163i\u015ftilor (\u015fi jandarmilor), adoptat \u00een 2005, urmeaz\u0103 \u00eendeaproape standardele europene \u00eens\u0103 omite clarificarea unor situa\u0163ii care \u0163in de specificul “tranzi\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti” cum sunt : a) obliga\u0163ia de a informa persoana privat\u0103 de libertate c\u0103 are dreptul de a nu da declara\u0163ii auto-incriminatoare. Acest drept este prev\u0103zut \u00een Codul de procedur\u0103 penal\u0103 \u015fi prin urmare ar fi normal ca poli\u0163i\u015ftii s\u0103 fie obliga\u0163i s\u0103-l comunice persoanei private de libertate; b) identitatea poli\u0163i\u015ftilor. O persoan\u0103 care dore\u015fte s\u0103 se pl\u00e2ng\u0103 \u00eempotriva unor posibile abuzuri ale poli\u0163i\u015ftilor trebuie s\u0103 \u015ftie pe cine s\u0103 reclame. Prin urmare, to\u0163i poli\u0163i\u015ftii (\u015fi jandarmii) ar trebui s\u0103 poarte pl\u0103cu\u0163e inscrip\u0163ionate cu numele lor sau m\u0103car cu numerele matricole. Codul deontologic face referire doar la “\u00eensemne distinctive” \u015fi la “obliga\u0163ia de a-\u015fi face cunoscut\u0103 identitatea” (verbal sau prin prezentarea legitima\u0163iei), ceea ce face identificarea foarte dificil\u0103. O alt\u0103 problem\u0103 vizeaz\u0103 folosirea excesiv\u0103 a trupelor de “masca\u0163i” (DPIR, SPIR etc.) inclusiv \u00een ac\u0163iuni f\u0103r\u0103 riscuri majore (de pild\u0103 razii \u00een zonele \u00een care se practic\u0103 prostitu\u0163ia sau \u00een discoteci). Este clar c\u0103, \u00een cazul unor abuzuri, ei nu pot fi identifica\u0163i (a\u015fa s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een 2004, c\u00e2nd un t\u00e2n\u0103r a c\u0103zut victim\u0103 unei interven\u0163ii excesive a masca\u0163ilor, dar nimeni nu a fost tras la r\u0103spundere pentru c\u0103 f\u0103ptuitorul nu a putut fi identificat, nici chiar de anchetatori). Este adev\u0103rat c\u0103 \u00een 2005 interven\u0163iile cu “masca\u0163i” s-au mai r\u0103rit (sau poate au fost mai pu\u0163in mediatizate). \u00cens\u0103 aceste trupe, special antrenate pentru ac\u0163iuni \u00een for\u0163\u0103, ar trebui folosite exclusiv \u00een situa\u0163ii de mare risc \u015fi numai dac\u0103 nu exist\u0103 solu\u0163ii alternative mai pa\u015fnice.<\/p>\n

Probleme nerezolvate ce preocup\u0103, \u00een continuare, APADOR-CH:
\na) privarea de libertate denumit\u0103 “conducere la sediu” ce poate dura p\u00e2n\u0103 la 24 de ore, perioad\u0103 \u00een care persoana nu beneficiaz\u0103 de garan\u0163iile legale prev\u0103zute pentru re\u0163inere (m\u0103sur\u0103 poli\u0163ieneasc\u0103, distinct\u0103 de “conducere”, ce permite privarea de libertate, pe baza unei ordonan\u0163e, a unei persoane timp de 24 de ore, \u00eenainte de eventuala emitere a mandatului de arestare). \u00cen pofida eviden\u0163ei (persoana condus\u0103 nu poate p\u0103r\u0103si sediul poli\u0163iei c\u00e2nd \u015fi cum dore\u015fte), poli\u0163ia \u2013 sus\u0163inut\u0103 din p\u0103cate \u015fi de o decizie a Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale \u2013 afirm\u0103 c\u0103 ar fi vorba de o “m\u0103sur\u0103 administrativ\u0103” \u015fi nu de o form\u0103 de privare de libertate!<\/p>\n

Este adev\u0103rat c\u0103, potrivit Codului de procedur\u0103 penal\u0103 modificat \u00een 2003, perioada de conducere se deduce din durata re\u0163inerii, dar aceasta nu rezolv\u0103 problema de fond. Orice pretext (cele mai frecvente fiind tentativa de furt sau tulburarea lini\u015ftii publice) este suficient pentru ca o persoan\u0103 s\u0103 fie “condus\u0103 la sediu”. Problema care se pune este ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een situa\u0163ia \u00een care nu se d\u0103 ordonan\u0163\u0103 de re\u0163inere? Persoana va p\u0103r\u0103si sediul poli\u0163iei dar nu va avea cale de atac pentru a contesta orele de privare de libertate.<\/p>\n

Folosirea for\u0163ei, de multe ori excesiv\u0103, nu este, din p\u0103cate, excep\u0163ia de la regul\u0103. Cel mai notoriu caz din 2005 a fost cel al lui Viorel Gionea, b\u0103tut crunt de doi poli\u0163i\u015fti const\u0103n\u0163eni sub privirile altor doi colegi. C\u00e2teva zile mai t\u00e2rziu, victima a decedat. Foarte probabil c\u0103 nici m\u0103car nu s-ar fi auzit de acest caz dac\u0103 un amator nu ar fi filmat scena b\u0103t\u0103ii ce a fost apoi reluat\u0103 \u00een mod repetat de mai multe posturi de televiziune. Ulterior, s-a \u00eencercat acreditarea ideii c\u0103 decesul s-ar fi datorat unei lovituri la cap anterioare b\u0103t\u0103ii. Chiar dac\u0103 a\u015fa ar fi, brutalitatea interven\u0163iei poli\u0163i\u015ftilor r\u0103m\u00e2ne de necontestat. Dup\u0103 \u015ftiin\u0163a APADOR-CH, unul din cei patru poli\u0163i\u015fti a fost dat afar\u0103 iar ceilal\u0163i trei au primit sanc\u0163iuni disciplinare. Ca \u015fi \u00een anii preceden\u0163i, \u015fi \u00een 2005 au existat semnale cu privire la poli\u0163i\u015fti care au agresat fizic persoane aflate \u00een custodia lor. La sf\u00e2r\u015fitul lunii iulie, un c\u00e2ine din rasa pitbull a fost \u00eempu\u015fcat de un poli\u0163ist iar st\u0103p\u00e2nul c\u00e2inelui a fost dus la o sec\u0163ie din Bucure\u015fti \u015fi b\u0103tut pentru c\u0103 ar fi asmu\u0163it animalul. \u00cen septembrie, doi tineri din Hunedoara, b\u0103nui\u0163i de furt, au fost du\u015fi la sediul poli\u0163iei din Bistri\u0163a \u015fi b\u0103tu\u0163i. Victimele din ambele cazuri au fost filmate iar casetele \u2013 \u00een care se vedeau foarte clar urmele loviturilor \u00eencasate \u2013 au fost prezentate pe mai multe posturi de televiziune.<\/p>\n

\u00centr-un r\u0103spuns din septembrie 2005 la o cerere a APADOR-CH pe baza Legii nr. 544\/2001 a liberului acces la informa\u0163iile de interes public, Ministerul Administra\u0163iei \u015fi Internelor a precizat c\u0103 \u00een perioada 1 ianuarie \u2013 15 august 2005, 24 de cadre ale Inspectoratului General al Poli\u0163iei Rom\u00e2ne (IGPR) erau urm\u0103rite penal pentru agresiuni fizice[7]. IGPR nu \u0163ine eviden\u0163a peti\u0163iilor sau pl\u00e2ngerilor penale \u00eempotriva poli\u0163i\u015ftilor reclama\u0163i pentru comportament brutal care au fost “neconfirmate sau solu\u0163ionate cu ne\u00eenceperea urm\u0103ririi penale”. APADOR-CH nu are dubii c\u0103 acestea au fost cele mai frecvente iar eventualele cercet\u0103ri ale poli\u0163i\u015ftilor sau procurorilor au fost cel pu\u0163in superficiale.<\/p>\n

MAI a mai informat c\u0103 la nivelul Inspectoratului General al Poli\u0163iei de Frontier\u0103 (IGPF) se \u00eenregistraser\u0103, \u00een aceea\u015fi perioad\u0103, 25 de pl\u00e2ngeri referitoare la agresiuni fizice comise de poli\u0163i\u015ftii de frontier\u0103 (dinte care 16 au fost \u00eenaintate la parchet, \u00een 4 s-au aplicat sanc\u0163iuni disciplinare, 3 au fost clasate, iar alte 2 se aflau \u00eenc\u0103 \u00een curs de solu\u0163ionare)[8]. Acela\u015fi tip de date a fost furnizat \u015fi pentru Inspectoratul General al Jandarmeriei Rom\u00e2ne (IGJR)[9]: 23 de pl\u00e2ngeri din care 3 \u00eenaintate parchetului – militar \u00een cazul jandarmilor – 7 solu\u0163ionate prin aplicarea de sanc\u0163iuni disciplinare, 7 clasate \u015fi 6, \u00een curs de solu\u0163ionare.<\/p>\n

b) recurgerea la armele de foc<\/p>\n

APADOR-CH a continuat s\u0103 sus\u0163in\u0103 c\u0103 singura situa\u0163ie \u00een care poli\u0163i\u015ftii sau jandarmii ar putea recurge la armele de foc din dotare este dac\u0103 via\u0163a unei persoane (inclusiv a poli\u0163istului sau jandarmului) este pus\u0103 \u00een pericol real \u015fi imediat. Este inadmisibil ca poli\u0163i\u015ftii s\u0103 foloseasc\u0103 pistoalele \u00eempotriva unor persoane suspectate c\u0103 furau fier vechi sau pe\u015fte dintr-o balt\u0103! Cel pu\u0163in cinci astfel de cazuri au fost semnalate \u00een 2005, soldate cu un deces (Gheorghe Cazauciuc din Gala\u0163i, \u00eempu\u015fcat \u00een piept \u015fi \u00een abdomen la \u00eenceputul lui august) \u015fi patru r\u0103ni\u0163i. APADOR-CH consider\u0103 c\u0103 o tentativ\u0103 de furt nu poate fi definit\u0103 ca o situa\u0163ie “de necesitate absolut\u0103” care, potrivit Codului deontologic, ar justifica recurgerea la arma din dotare. \u00cen mod surprinz\u0103tor, r\u0103spunsul MAI c\u0103tre APADOR-CH la cererea amintit\u0103 nu men\u0163ioneaz\u0103 nimic cu privire la num\u0103rul de cazuri \u00een care poli\u0163i\u015fti din cadrul IGPR au folosit armele \u00eempotriva suspec\u0163ilor[10]. \u00cen schimb, furnizeaz\u0103 aceste date pentru IGPF (21 de cazuri din care \u00een 17 s-ar fi folosit armamentul “regulamentar” iar \u00een 4, “focurile au fost executate involuntar” dar nu a existat nici un deces) \u015fi pentru IGJR (8 cazuri, din care dou\u0103 “regulamentare” iar 6, “neregulamentare”. \u00cen acestea din urm\u0103, jandarmii implica\u0163i au fost “sanc\u0163iona\u0163i disciplinar” f\u0103r\u0103 a fi deferi\u0163i Parchetului; nu s-au \u00eenregistrat decese)[11].<\/p>\n

c) aresturile poli\u0163iei<\/p>\n

Conform legii penale, o persoan\u0103 pentru care exist\u0103 indicii temeinice c\u0103 a comis o infrac\u0163iune poate fi re\u0163inut\u0103 de poli\u0163ie pe o durat\u0103 de p\u00e2n\u0103 la 24 de ore, pe baza unei ordonan\u0163e. \u00cen acest timp, persoana trebuie prezentat\u0103 \u00een fa\u0163a unui judec\u0103tor care va aprecia dac\u0103 este sau nu necesar s\u0103 emit\u0103 un mandat de arestare. Procedura, care reprezint\u0103 un important pas \u00eenainte \u00een direc\u0163ia protec\u0163iei drepturilor omului, a fost legalizat\u0103 \u00een 2003. \u00cens\u0103 efectele s-au v\u0103zut abia \u00een 2005 c\u00e2nd diverse instan\u0163e judec\u0103tore\u015fti din \u0163ar\u0103 au respins “pe band\u0103 rulant\u0103” cererile procurorilor de emitere a mandatelor de arestare, bazate \u00een cea mai mare parte pe rezultatele cercet\u0103rilor poli\u0163iene\u015fti. \u00cen cele mai multe situa\u0163ii, judec\u0103torii au considerat c\u0103 dosarele suspec\u0163ilor nu con\u0163ineau probe suficiente pentru justificarea priv\u0103rii de libertate. APADOR-CH a sus\u0163inut constant, inclusiv prin proteste sau comunicate publice c\u0103 persoanele suspecte de comiterea unor infrac\u0163iuni trebuie, de regul\u0103, s\u0103 fie judecate \u00een stare de libertate. Numai \u00een acest fel se poate asigura un proces corect \u015fi impar\u0163ial. Iar privarea de libertate pe durata procesului penal trebuie s\u0103 fie excep\u0163ia de la regul\u0103. APADOR-CH a solicitat, pe baza Legii nr. 544\/2001, informa\u0163ii cu privire la num\u0103rul persoanelor aflate \u00een aresturile poli\u0163iei \u00een iunie 2005 \u015fi \u00eenc\u0103 netrimise \u00een judecat\u0103 (o persoan\u0103 poate fi arestat\u0103 preventiv, f\u0103r\u0103 a fi trimis\u0103 \u00een judecat\u0103, p\u00e2n\u0103 la 180 de zile, mandatul fiind prelungit de o instan\u0163\u0103 de judecat\u0103 pe perioade de c\u00e2te 30 de zile). Cifrele furnizate de IGPR ar\u0103tau c\u0103, din totalul de 576 de aresta\u0163i din 55 de aresturi \u00een toat\u0103 \u0163ara (\u00een fapt 56, dar arestul Ilfov nu func\u0163iona) 20 se aflau \u00een deten\u0163ie de 5-6 luni (f\u0103r\u0103 a dep\u0103\u015fi cele 180 de zile), restul, sub 4 luni. Cei mai mul\u0163i din prima categorie – 9 \u2013 erau \u00een arestul Direc\u0163iei Cercet\u0103ri Penale (Bucure\u015fti).<\/p>\n

Dac\u0103 instan\u0163a judec\u0103toreasc\u0103 emite mandatul de arestare, APADOR-CH sus\u0163ine c\u0103 persoanele arestate preventiv ar trebui scoase din custodia poli\u0163iei (aflat\u0103 \u00een subordinea MAI) \u015fi preluate de sistemul penitenciar din subordinea Ministerului de Justi\u0163ie. \u00cen plus, ar trebui interzis\u0103 \u00een mod expres transferarea lor, fie chiar \u015fi pentru c\u00e2teva ore, \u00eenapoi \u00een aresturile poli\u0163iei sub pretextul continu\u0103rii cercet\u0103rilor. Din lunga experien\u0163\u0103 a asocia\u0163iei a rezultat c\u0103 persoanele private de libertate sunt foarte vulnerabile \u00een perioada \u00een care se afl\u0103 \u00een custodia poli\u0163iei (conducere, re\u0163inere, arest preventiv). Regulamentul de ordine interioar\u0103 pentru aresturi ar trebui s\u0103 fie similar celui ce se aplic\u0103 \u00een penitenciare, ambele func\u0163ion\u00e2nd, \u00eenc\u0103, pe baza Legii nr. 23 din 1969. Dar, spre diferen\u0163\u0103 de IGPR, Administra\u0163ia Na\u0163ional\u0103 a Penitenciarelor a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it mult, de-a lungul anilor, propriul regulament, \u00een vreme ce aresturile poli\u0163iei \u015fi l-au p\u0103strat aproape nemodificat. \u00cen consecin\u0163\u0103, regimul din aresturi este mult mai dur, mai restrictiv \u015fi totodat\u0103, surs\u0103 permanent\u0103 de \u00eenc\u0103lcare a drepturilor omului. Spre exemplu: neinformarea persoanei re\u0163inute cu privire la drepturile sale \u2013 inclusiv dreptul de a nu da declara\u0163ii care s\u0103 o auto-incrimineze \u2013, ignorarea dreptului la p\u0103strarea secretului coresponden\u0163ei, nerespectarea confiden\u0163ialit\u0103\u0163ii discu\u0163iilor dintre suspect \u015fi ap\u0103r\u0103tor, cenzurarea contactelor cu exteriorul, etc.<\/p>\n

APADOR-CH \u015fi-a exprimat punctele de vedere de mai sus, \u00een mod repetat, \u00een public, dar \u015fi \u00een discu\u0163ii directe cu reprezentan\u0163ii MAI. Trebuie precizat c\u0103 aceste consult\u0103ri bilaterale \u00eentre asocia\u0163ie \u015fi oficiali ai MAI au avut loc pentru prima oar\u0103 \u00een 2005.<\/p>\n

Forumul pentru transparen\u0163\u0103 (cu participarea unor organiza\u0163ii neguvernamentale, a reprezentan\u0163ilor MAI, Parchetului General, Direc\u0163iei Na\u0163ionale Anticorup\u0163ie, Ministerului de Justi\u0163ie)
\nIni\u0163iativa constituirii forumului a apar\u0163inut consilierului britanic pentru preaderare al ministrului administra\u0163iei \u015fi internelor, \u00een paralel cu constituirea unei Direc\u0163ii Generale Anticorup\u0163ie \u00een cadrul ministerului. DGA urmeaz\u0103 s\u0103 se ocupe de angaja\u0163i ai MAI (\u00een principal, poli\u0163i\u015fti) b\u0103nui\u0163i\/reclama\u0163i pentru fapte de corup\u0163ie. Strategiile \u015fi activit\u0103\u0163ile DGA urmeaz\u0103 s\u0103 fie monitorizate de un Comitet Strategic Anticorup\u0163ie care ar include \u015fi reprezentan\u0163i ai unor organiza\u0163ii neguvernamentale.<\/p>\n

Forumul pentru transparen\u0163\u0103 s-a reunit de mai multe ori \u00een 2005, \u00een scopul de a stabili care ar fi sarcinile concrete ale Comitetului strategic, ce putere ar avea \u00een mod real \u00een rela\u0163iile cu Direc\u0163ia General\u0103 Anticorup\u0163ie, c\u00e2t acces ar avea la dosarele anticorup\u0163ie ale DGA. S-a ajuns chiar la ideea constituirii unui subcomitet care s\u0103 includ\u0103 organiza\u0163ii neguvernamentale \u015fi care s\u0103 poat\u0103 analiza dosare ale DGA, alese aleatoriu. Singurul aspect asupra c\u0103ruia APADOR-CH \u015fi-a exprimat serioase rezerve se referea la existen\u0163a unei clauze de “confiden\u0163ialitate”. Cu alte cuvinte, membrii Comitetului strategic, inclusiv reprezentan\u0163ii organiza\u0163iilor neguvernamentale, urmau s\u0103 se angajeze s\u0103 nu fac\u0103 declara\u0163ii publice despre activit\u0103\u0163ile DGA, ale Comitetului strategic \u015fi ale subcomitetului sau despre cazuri de corup\u0163ie \u00een r\u00e2ndurile poli\u0163i\u015ftilor, oric\u00e2t de grave ar fi fost. Dup\u0103 nenum\u0103rate discu\u0163ii pe aceast\u0103 tem\u0103 s-a \u00eencercat un compromis \u00een sensul c\u0103 reprezentan\u0163ii organiza\u0163iilor neguvernamentale urmau s\u0103 informeze conducerea Comitetului \u00eenainte de a ie\u015fi \u00een public (nu a fost clar dac\u0103 aceasta ar putea interzice sau cenzura declara\u0163iile respective). APADOR-CH nu a fost de acord nici cu acest compromis. Este evident c\u0103 o organiza\u0163ie neguvernamental\u0103 de drepturile omului \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 activit\u0103\u0163ile “la vedere”. Clauza de confiden\u0163ialitate anihileaz\u0103, practic, \u00eens\u0103\u015fi ideea ini\u0163ial\u0103 a MAI de cre\u015ftere a gradului de transparen\u0163\u0103.<\/p>\n

Cu aceast\u0103 excep\u0163ie, participan\u0163ii la forum au reu\u015fit s\u0103 se pun\u0103 de acord asupra componen\u0163ei \u015fi atribu\u0163iilor Comitetului Strategic Anticorup\u0163ie \u015fi ale subcomitetului \u015fi urma ca reprezentan\u0163ii MAI s\u0103 emit\u0103 un proiect de ordin al ministrului pentru \u00eenfiin\u0163area acestor organe. \u00cen decembrie 2005, proiectul de ordin a fost prezentat forumului pentru transparen\u0163\u0103. Niciuna din ideile stabilite de forum nu se mai reg\u0103sea \u00een proiect: \u00eentreaga componen\u0163\u0103 a Comitetului cuprindea numai angaja\u0163i ai MAI, organiza\u0163iile neguvernamentale deveniser\u0103 “obiecte de decor” (puteau doar s\u0103 fie invitate la unele \u015fedin\u0163e \u015fi numai cu vot consultativ) iar subcomitetul disp\u0103ruse. \u00cen fa\u0163a indign\u0103rii organiza\u0163iilor neguvernamentale prezente, consilierul britanic pentru preaderare \u2013 care a p\u0103rut la fel de surprins de con\u0163inutul proiectului de ordin \u2013 a dat asigur\u0103ri c\u0103 va discuta din nou cu ministrul administra\u0163iei \u015fi internelor \u015fi c\u0103 textul va fi, cu siguran\u0163\u0103, amendat \u00een sensul celor stabilite de forumul pentru transparen\u0163\u0103 de-a lungul anului 2005.<\/p>\n

Acest \u00eendelungat “exerci\u0163iu” a ar\u0103tat c\u0103, din punctul de vedere al asocia\u0163iei, MAI \u00een general \u015fi poli\u0163ia \u00een mod special r\u0103m\u00e2n institu\u0163ii “\u00eenchise”, prea pu\u0163in \u00eenclinate \u2013 \u015fi atunci numai la presiuni externe \u2013 spre transparen\u0163\u0103. Pentru APADOR-CH a devenit destul de clar c\u0103 MAI a \u00eencercat s\u0103-\u015fi cosmetizeze imaginea public\u0103 folosindu-se de organiza\u0163ii neguvernamentale cu bun\u0103 reputa\u0163ie [12].<\/p>\n

Controlul trecerii frontierei
\nUn eveniment de interes major s-a produs \u00een perioada august \u2013 octombrie. Ministerul Administra\u0163iei \u015fi Internelor a decis, la \u00eenceputul lunii august, s\u0103 aplice ad litteram un ordin al ministrului din 2001, cu privire la durata \u015fi condi\u0163iile \u015federii \u00een str\u0103in\u0103tate, \u00een principal \u00een \u0163\u0103rile UE. Ordonan\u0163a a fost foarte rar aplicat\u0103 p\u00e2n\u0103 la 1 august 2005 c\u00e2nd MAI a hot\u0103r\u00e2t brusc, f\u0103r\u0103 nicio avertizare, s\u0103 o pun\u0103 \u00een aplicare pentru to\u0163i cet\u0103\u0163enii rom\u00e2ni care doreau s\u0103 revin\u0103 \u00een \u0163ar\u0103, \u00een majoritatea cazurilor pentru concedii. Au urmat c\u00e2teva zile de supra-aglomerare \u015fi proteste la punctele de frontier\u0103, timp \u00een care au fost re\u0163inute de poli\u0163ie toate pa\u015fapoartele celor care dep\u0103\u015fiser\u0103 perioada legal\u0103 de \u015federe \u00een \u0163\u0103rile UE (trei luni succesive) \u015fi care nu puteau justifica dep\u0103\u015firea. Peste 50.000 de pa\u015fapoarte au fost re\u0163inute, urm\u00e2nd a fi returnate \u00een cazul \u00een care posesorii puteau aduce dovezi de la autorit\u0103\u0163ile\/angajatorii din \u0163\u0103rile \u00een care c\u0103l\u0103toriser\u0103 c\u0103 dep\u0103\u015firea perioadei de \u015federe fusese \u00eentemeiat\u0103. Foarte probabil c\u0103 dac\u0103 m\u0103sura controlului ultra-sever de la frontiere ar fi fost anun\u0163at\u0103 din timp, unii dintre rom\u00e2ni \u015fi-ar fi procurat anterior venirii \u00een \u0163ar\u0103 documentele justificative. Al\u0163ii nu ar mai fi venit deloc. \u00cen paralel, MAI a redactat proiectul de modificare a Ordinului Ministerului de Interne nr. 177\/2001 ce \u00een\u0103sprea \u015fi mai mult condi\u0163iile impuse rom\u00e2nilor pentru a c\u0103l\u0103tori \u00een str\u0103in\u0103tate. APADOR-CH \u015fi-a exprimat public dezaprobarea, consider\u00e2nd c\u0103 restric\u0163iile impuse afectau \u00eens\u0103\u015fi esen\u0163a libert\u0103\u0163ii de mi\u015fcare. Proiectul de ordin a suferit mai multe schimb\u0103ri ca urmare a reac\u0163iilor extrem de critice venite nu numai din partea organiza\u0163iilor neguvernamentale de drepturile omului ci \u015fi a asocia\u0163iilor oamenilor de afaceri \u015fi respectiv a transportatorilor. \u00cen octombrie 2005, a avut loc o ultim\u0103 dezbatere public\u0103 pe acest subiect, convocat\u0103 de MAI. Textul ordinului a fost din nou amendat, iar \u00een final actul normativ a fost adoptat \u00eentr-o form\u0103 acceptabil\u0103, destul de aproape de solicit\u0103rile APADOR-CH [13].<\/p>\n

V. CAZURI \u00ceN FA\u0162A CUR\u0162II EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI<\/p>\n

Pe l\u00e2ng\u0103 activitatea constant\u0103 de informare a persoanelor interesate despre rolul \u015fi procedura de sesizare a Cur\u0163ii Europene a Drepturilor Omului (aproximativ 1000 de persoane au beneficiat de asemenea informa\u0163ii \u00een anul 2005), APADOR-CH s-a implicat de mai mul\u0163i ani \u00een declan\u015farea \u015fi sus\u0163inerea procedurilor \u00een fa\u0163a Cur\u0163ii Europene a Drepturilor Omului, consider\u00e2nd c\u0103 reclaman\u0163ii au fost victime ale \u00eenc\u0103lc\u0103rii drepturilor omului prev\u0103zute \u00een Conven\u0163ia European\u0103 pentru ap\u0103rarea drepturilor omului \u015fi libert\u0103\u0163ilor fundamentale. Cazurile prezentate \u00een continuare au \u00eenregistrat evolu\u0163ii \u00een anul 2005, dup\u0103 cum urmeaz\u0103: cauze declarate admisibile printr-o decizie sau \u00een care Curtea a decis s\u0103 examineze admisibilitatea \u00eempreun\u0103 cu fondul (sec\u0163iunea 1); cauze comunicate guvernului p\u00e2r\u00e2t ori cu privire la care s-au cerut reclamantului informa\u0163ii de c\u0103tre Curte (sec\u0163iunea 2). Partea a treia prive\u015fte cauzele nou introduse la CEDO. Ultima parte prive\u015fte sus\u0163inerea demersurilor \u00een fa\u0163a Comitetului de Mini\u015ftri al Consiliului Europei pentru executarea unei hot\u0103r\u00e2ri CEDO de condamnare a statului rom\u00e2n.<\/p>\n

1. Decizii asupra admisibilit\u0103\u0163ii \u00een cauze sus\u0163inute de APADOR-CH; decizii procedurale de examinare a admisibilit\u0103\u0163ii \u00eempreun\u0103 cu fondul<\/p>\n

a) Mocanu versus Rom\u00e2nia (nr. 56489\/00)<\/p>\n

Prin decizia sa din 6 octombrie 2005, Curtea a declarat par\u0163ial admisibil\u0103 cererea introdus\u0103 de Silviu Mocanu, re\u0163in\u00e2nd spre judecare pe fond capetele de pl\u00e2ngere care priveau \u00eenc\u0103lcarea articolului 3 (rele tratamente \u015fi lipsa unei anchete efective \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103), a articolului 8, cu privire la deschiderea coresponden\u0163ei trimise de Curte \u015fi refuzul de a furniza reclamantului timbre pentru coresponden\u0163\u0103, a articolului 13, cu privire la absen\u0163a unui recurs efectiv pentru \u00eenl\u0103turarea \u00eenc\u0103lc\u0103rilor drepturilor omului denun\u0163ate precum \u015fi a articolului 34 care garanteaz\u0103 exercitarea f\u0103r\u0103 restric\u0163ii a dreptului la un recurs individual \u00een fa\u0163a Cur\u0163ii Europene.<\/p>\n

Faptele care au stat la baza pl\u00e2ngerii lui Silviu Mocanu au fost detaliate \u00een raportul anual al APADOR-CH din anul 2004, anul \u00een care asocia\u0163ia a preluat reprezentarea sa \u00een fa\u0163a Cur\u0163ii Europene a Drepturilor Omului. Pe scurt, Silviu Mocanu s-a pl\u00e2ns pe de o parte c\u0103 a fost supus unor abuzuri fizice de c\u0103tre poli\u0163i\u015ftii \u015fi procurorul care l-au anchetat, abuzuri care nu au fost investigate corespunz\u0103tor de autorit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne. Pe de alt\u0103 parte s-a pl\u00e2ns de violarea coresponden\u0163ei sale cu Curtea European\u0103 \u00een timpul deten\u0163iei \u015fi de refuzul administra\u0163iei penitenciare de a-i pune la dispozi\u0163ie cele necesare purt\u0103rii coreponden\u0163ei (timbre, plicuri, h\u00e2rtie de scris etc.).<\/p>\n

Dup\u0103 decizia de admisibilitate, reclamantul a formulat \u015fi o cerere de satisfac\u0163ie echitabil\u0103, \u00een baza articolului 41 din Conven\u0163ie. Curtea urmeaz\u0103 s\u0103 pronun\u0163e o hot\u0103r\u00e2re \u00een aceast\u0103 cauz\u0103.<\/p>\n

b) Cobzaru versus Romania (no 48254\/99)<\/p>\n

\u00cen data de 23 iunie 2005, Curtea a decis s\u0103 examineze admisibilitatea cererii \u00eempreun\u0103 cu fondul acesteia \u015fi a solicitat p\u0103r\u0163ilor observa\u0163ii suplimentare, iar reclamantului s\u0103-\u015fi formuleze preten\u0163iile pecuniare (cererea de satisfac\u0163ie echitabil\u0103).<\/p>\n

Reclamantul, de etnie rrom\u0103, s-a pl\u00e2ns c\u0103 a fost supus la rele tratamente de c\u0103tre doi poli\u0163i\u015fti, cu ocazia re\u0163inerii acestuia \u00een seara zilei de 4 iulie 1997, la Mangalia. \u00cen urma pl\u00e2ngerii penale formulate de reclamant, ancheta penal\u0103, care prezenta numeroase lacune, a fost condus\u0103 de un procuror militar \u015fi s-a finalizat printr-o rezolu\u0163ie de ne\u00eencepere a urm\u0103ririi penale \u00eempotriva celor doi poli\u0163i\u015fti. Rezolu\u0163ia a fost motivat\u0103, \u00eentre altele, de considerente cu caracter discriminatoriu relative la originea etnic\u0103 a reclamantului \u015fi la comunitatea rrom\u0103 din ora\u015ful Mangalia, din care f\u0103cea parte familia acestuia: \u201delemente anti-sociale predispuse la furturi \u015fi violen\u0163\u0103\u201d.<\/p>\n

Belmondo Cobzaru a invocat, \u00een cererea sa, \u00eenc\u0103lcarea articolelor 3 (interdic\u0163ia relelor tratamente \u015fi dreptul la o anchet\u0103 efectiv\u0103 cu privire la alega\u0163iile de rele tratamente), 6 (dreptul de acces la un tribunal pentru a ob\u0163ine angajarea r\u0103spunderii civile delictuale a agen\u0163ilor statului), 13 (dreptul la un recurs efectiv pe plan intern pentru \u00eenl\u0103turarea \u00eenc\u0103lc\u0103rilor Conven\u0163iei) \u015fi 14 (interdic\u0163ia discrimin\u0103rii \u00een exerci\u0163iul drepturilor anterior enun\u0163ate) din Conven\u0163ia European\u0103.<\/p>\n

Reclamantul a formulat observa\u0163ii suplimentare \u00een data de 2 septembrie 2005 \u015fi a prezentat Cur\u0163ii cererea sa de satisfac\u0163ie echitabil\u0103. Curtea urmeaz\u0103 s\u0103 pronun\u0163e o hot\u0103r\u00e2re \u00een aceast\u0103 cauz\u0103.<\/p>\n

2. Cauze sus\u0163inute de APADOR-CH care au fost comunicate guvernului p\u00e2r\u00e2t pentru observa\u0163ii sau cu privire la care Curtea a solicitat informa\u0163ii<\/p>\n

a) Soare \u015fi al\u0163ii versus Rom\u00e2nia (no 24329\/02)<\/p>\n

La 25 aprilie 2005, Curtea a decis s\u0103 comunice cererea guvernului rom\u00e2n, solicit\u00e2ndu-i s\u0103-\u015fi prezinte ap\u0103rarea cu privire la \u00eenc\u0103lcarea articolelor 2, 3, 6, 8 paragraful 1, 13 \u015fi 2 \u015fi 3 combinate cu 14 \u015fi 34, denun\u0163at\u0103 de primul reclamant, Mugurel Soare \u015fi cu privire la \u00eenc\u0103lcarea articolelor 3, 5 \u015fi 13 invocat\u0103 de reclaman\u0163ii Angela Vl\u0103sceanu \u015fi Dorel Baicu. Curtea e decis, totodat\u0103 s\u0103 examineze admisibilitatea cauzei \u00eempreun\u0103 cu fondul.<\/p>\n

Guvernul rom\u00e2n \u015fi-a prezentat observa\u0163iile la 21 iulie 2005, iar reclaman\u0163ii au avut posibilitatea s\u0103 formuleze observa\u0163ii \u00een r\u0103spuns la data de 16 septembrie 2005. La aceea\u015fi dat\u0103, reclaman\u0163ii \u015fi-au prezentat cererea de satisfac\u0163ie echitabil\u0103. \u00cen cursul procedurii, guvernul a cerut Cur\u0163ii disjungerea admisibilit\u0103\u0163ii de fond, reclaman\u0163ii opun\u00e2ndu-se la aceast\u0103 cerere. Curtea a respins cererea guvernului.<\/p>\n

Faptele care au stat la baza pl\u00e2ngerii au fost prezentate detaliat \u00een rapoartele APADOR-CH pe anii 2000, 2001 \u015fi 2002. Pe scurt, la data de 19 mai 2000, reclamantul Mugurel Soare \u015fi fratele s\u0103u, \u00een plin\u0103 strad\u0103, au fost b\u0103tu\u0163i de trei lucr\u0103tori de poli\u0163ie \u00eembr\u0103ca\u0163i \u00een civil, iar Mugurel Soare a fost \u00eempu\u015fcat \u00een cap, de la mic\u0103 distan\u0163\u0103, intr\u00e2nd \u00een com\u0103. Ca urmare a leziunilor suferite, Mugurel Soare (18 ani la data incidentului) a fost spitalizat o lung\u0103 perioad\u0103, suport\u00e2nd mai multe interven\u0163ii chirurgicale neurologice. Deficien\u0163ele func\u0163ionale majore suferite au dus la pensionarea sa pe motive medicale. Doi dintre martorii oculari ai incidentului, Angela Vl\u0103sceanu \u015fi Dorel Baicu, au fost condu\u015fi la sediul Sec\u0163iei 10 Poli\u0163ie \u00een jurul orelor 19.30 unde au fost re\u0163inu\u0163i \u00eempotriva voin\u0163ei lor p\u00e2n\u0103 la ora 5.00 a doua zi \u015fi supu\u015fi presiunilor \u015fi amenin\u0163\u0103rilor pentru a declara c\u0103 poli\u0163istul a ac\u0163ionat \u00een legitim\u0103 ap\u0103rare.<\/p>\n

b) Organiza\u0163ia religioas\u0103 Martorii lui Iehova versus Rom\u00e2nia (no 63108\/00)<\/p>\n

La 28 februarie 2005, Curtea a decis s\u0103 comunice aceast\u0103 cerere guvernului rom\u00e2n, \u00eempreun\u0103 cu alte 14 pl\u00e2ngeri individuale introduse de adep\u0163i ai cultului Martorii lui Iehova (a se vedea, mai jos, punctul c). Curtea a solicitat guvernului s\u0103-\u015fi prezinte ap\u0103rarea cu privire la \u00eenc\u0103lcarea articolelor 6, 9, 13 \u015fi 14 combinat cu 6 \u015fi 9, denun\u0163at\u0103 de reclamant\u0103. Curtea e decis, totodat\u0103 s\u0103 examineze admisibilitatea cauzei \u00eempreun\u0103 cu fondul.<\/p>\n

Guvernul rom\u00e2n \u015fi-a prezentat observa\u0163iile la 24 mai 2005, iar reclamanta a avut posibilitatea s\u0103 formuleze observa\u0163ii \u00een r\u0103spuns la data de 24 august 2005. La data de 6 iulie 2005, reclamanta \u015fi-a prezentat \u015fi cererea de satisfac\u0163ie echitabil\u0103. \u00cen august 2005, guvernul rom\u00e2n \u015fi-a exprimat disponibilitatea de a ajunge la o solu\u0163ionare pe cale amiabil\u0103 a prezentei cauze \u015fi a celorlalte 14 pl\u00e2ngeri individuale, inform\u00e2nd Curtea despre acest lucru. \u00cen perioada septembrie \u2013 decembrie 2005, p\u0103r\u0163ile au purtat discu\u0163ii cu privire la con\u0163inutul declara\u0163iei de solu\u0163ionare a litigiilor pe cale amiabil\u0103, beneficiind de medierea grefierului sec\u0163iei a III-a a Cur\u0163ii Europene a Drepturilor Omului, care este sesizat\u0103 cu solu\u0163ionarea cauzelor.<\/p>\n

Faptele care au stat la baza acestei pl\u00e2ngeri privesc \u00een esen\u0163\u0103 refuzul autorit\u0103\u0163ilor administrative de a recunoa\u015fte c\u0103 Martorii lui Iehova sunt un cult religios, cu toate c\u0103 instan\u0163ele de judecat\u0103 s-au pronun\u0163at \u00een acest sens printr-o hot\u0103r\u00e2re judec\u0103toreasc\u0103 definitiv\u0103 \u015fi irevocabil\u0103 (hot\u0103r\u00e2rea Cur\u0163ii Supreme de Justi\u0163ie din 7 martie 2000). \u00cen aceste condi\u0163ii, Organiza\u0163ia Religioas\u0103 Martorii lui Iehova a sesizat Curtea European\u0103 \u00een octombrie 2000, al\u0103turi de 14 adep\u0163i ai cultului, mini\u015ftri ordina\u0163i care au suferit condamn\u0103ri penale pentru c\u0103 nu au efectuat serviciul militar alternativ, nefiindu-le recunoscut dreptul tuturor ofician\u0163ilor celorlalte culte de a fi scuti\u0163i de serviciu militar (a se vedea punctul urm\u0103tor).<\/p>\n

c) Fazakas versus Rom\u00e2nia \u015fi alte 13 cereri similare (no 63108\/00 ; 62595\/00 ; 63117\/00; 63118\/00; 63119\/00; 63121\/00 ; 63122\/00 ; 63816\/00; 63827\/00; 63829\/00; 63830\/00 ; 63837\/00; 63854\/00 ; 63857\/00 ; 70551\/01)<\/p>\n

Cele 14 cereri individuale au fost conexate cu cererea Organiza\u0163iei Religioase Martorii lui Iehova, toate actele de procedur\u0103 realizate \u00een cauz\u0103 fiind cele ar\u0103tate la punctul anterior. Situa\u0163ia de fapt are la baz\u0103 refuzul autorit\u0103\u0163ilor administrative de a respecta hot\u0103r\u00e2rile judec\u0103tore\u015fti definitive care impuneau recunoa\u015fterea cultului Martorii lui Iehova. O consecin\u0163\u0103 a acestui refuz a fost \u015fi condamnarea la pedepse cu \u00eenchisoarea, cu suspendare, a celor 14 reclaman\u0163i care au calitatea de mini\u015ftri ordina\u0163i ai respectivului cult.<\/p>\n

Cererile au fost adresate Cur\u0163ii \u00een lunile octombrie \u015fi noiembrie 2000. Acestea s-au referit la \u00eenc\u0103lcarea, de c\u0103tre autorit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne, a dreptului la un proces echitabil (sesiz\u00e2ndu-se inclusiv judecarea unor civili de c\u0103tre tribunale militare), a dreptului la exercitarea religiei, la lipsa unor remedii na\u0163ionale eficiente pentru redresarea \u00eenc\u0103lc\u0103rilor drepturilor prev\u0103zute \u00een Conven\u0163ia european\u0103 \u015fi la discriminarea religioas\u0103 a cultului \u015fi a unora dintre membrii acestuia.<\/p>\n

\u00cen 2002 s-a admis un recurs \u00een interesul legii, \u00een urma c\u0103ruia Curtea Suprem\u0103 de Justi\u0163ie a decis c\u0103 legea \u015fi anume dispozi\u0163iile privind infrac\u0163iunea de sustragere de la serviciul militar, fusese aplicat\u0103 prin analogie. Ca urmare, prin promovarea unor recursuri \u00een anulare la cererea reclaman\u0163ilor, hot\u0103r\u00e2rile de condamnare au fost anulate iar ace\u015ftia au fost achita\u0163i \u00een perioada decembrie 2002 \u2013 decembrie 2003. Totu\u015fi, nici unul din considerentele achit\u0103rii lor nu constituie o recunoa\u015ftere a viol\u0103rii drepturilor omului denun\u0163ate. Ulterior, reclaman\u0163ii au introdus ac\u0163iuni \u00een baza articolelor 504-505 din Codul de procedur\u0103 penal\u0103 pentru a ob\u0163ine desp\u0103gubiri pentru condamnarea abuziv\u0103. Aceste ac\u0163iuni nu s-au finalizat \u00eenc\u0103, procesele afl\u00e2ndu-se \u00een prezent \u00een faza de recurs. \u00cen 2004-2005, reclaman\u0163ii aveau condamn\u0103rile \u00eenc\u0103 \u00eenscrise \u00een cazierul judiciar. Ca atare, \u00een ciuda evolu\u0163iilor \u00eenregistrate pe plan intern, ace\u015ftia \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 calitatea de victime ale \u00eenc\u0103lc\u0103rii Conven\u0163iei Europene a Drepturilor Omului.<\/p>\n

d) Parohia greco-catolic\u0103 Ticvaniu Mare versus Rom\u00e2nia (no 2534\/02)<\/p>\n

\u00cen data de 30 iunie 2005, reclamanta a informat Curtea \u2013 la solicitarea acesteia – cu privire la evolu\u0163ia pe plan intern a proceselor care au ca obiect biserica greco-catolic\u0103 din Ticvaniu Mare (fond \u015fi contesta\u0163ii la executare). Prezenta cerere face parte dintr-un grup de cereri introduse de parohiile greco-catolice c\u0103rora le-a fost negat de manier\u0103 discriminatorie accesul la un tribunal \u015fi dreptul de proprietate.<\/p>\n

e) Pop (Achim) versus Rom\u00e2nia (no 63101\/00)<\/p>\n

\u00cen data de 19 decembrie 2005, reclamanta a supus Cur\u0163ii noi informa\u0163ii factuale legate de finalizarea procesului \u00eempotriva Administra\u0163iei Na\u0163ionale a Penitenciarelor \u015fi a Ministerului Justi\u0163iei prin care a ob\u0163inut desp\u0103gubiri civile \u00een valoare de 140 000 000 lei vechi pentru lipsa de \u00eengrijiri adecvate care a provocat \u00eemboln\u0103virea grav\u0103 \u015fi decesul fiului ei. APADOR-CH s-a implicat \u015fi \u00een sus\u0163inerea demersurilor reclamantei pe plan intern.<\/p>\n

Totu\u015fi, \u00een cauz\u0103 nu a avut loc o anchet\u0103 efectiv\u0103 cu privire la relele tratamente aplicate lui Radu Daniel Achim, fiul decedat al reclamantei, \u00een timpul de\u0163inerii sale la Centrul de re\u0163inere pentru minori de la G\u0103e\u015fti \u015fi ulterior la Spitalul penitenciar Jilava. \u00cen aceste condi\u0163ii, reclamanta a precizat c\u0103 nu \u015fi-a pierdut calitatea de victim\u0103, aceasta solicit\u00e2nd Cur\u0163ii examinarea cu prioritate a cererii sale.<\/p>\n

3. Cereri nou introduse sau preluate de APADOR-CH dup\u0103 introducerea lor, \u00een cursul anului 2005<\/p>\n

a) Calmanovici versus Rom\u00e2nia (no 42250\/02)<\/p>\n

Reclamantul, Viorel Calmanovici, a fost arestat de c\u0103tre procuror \u00een 2002, f\u0103r\u0103 a fi fost adus \u00een fa\u0163a unui judec\u0103tor, fiind acuzat de luare de mit\u0103 sub forma tentativei. El a fost ulterior condamnat pe baza \u00eenregistr\u0103rii convorbirilor sale telefonice f\u0103r\u0103 s\u0103 fi existat o autoriza\u0163ie dat\u0103 de judec\u0103tor \u00een acest sens. Condamnarea sa la pedeapsa cu \u00eenchisoarea a fost \u00eenso\u0163it\u0103 de aplicarea automat\u0103 a pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor p\u0103rinte\u015fti \u015fi a dreptului de vot, cu \u00eenc\u0103lcarea articolelor 8 din Conven\u0163ie \u015fi 3 din Protocolul nr.1 la Conven\u0163ie. Cazul a fost preluat de APADOR-CH \u00een februarie 2005.<\/p>\n

\u00cen data de 4 iulie 2005, Curtea a comunicat guvernului rom\u00e2n cererea introdus\u0103 de Viorel Calmanovici. P\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului 2005, guvernul nu a prezentat observa\u0163iile sale \u00een ap\u0103rare.<\/p>\n

\u00cen septembrie 2005, reclamantului i s-a acordat liberarea condi\u0163ionat\u0103. Cu toate acestea, punerea sa \u00een libertate a avut loc cu o \u00eent\u00e2rziere de 16 ore. Din acest motiv, reclamantul a sesizat Curtea cu un nou cap\u0103t de pl\u00e2ngere la data de 31 octombrie 2005. Curtea a comunicat imediat guvernului noul cap\u0103t de cerere, la data de 25 noiembrie 2005.<\/p>\n

b) Bulgaru versus Rom\u00e2nia (no 22707\/05)<\/p>\n

Reclamanta, Paula Bulgaru, este c\u0103lug\u0103ri\u0163\u0103 \u015fi apar\u0163ine unei grup\u0103ri a comunit\u0103\u0163ii monahale de la M\u00e2n\u0103stirea Vladimire\u015fti cunoscut\u0103 pentru pozi\u0163ia sa critic\u0103 la adresa ierarhiei Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, pe care o acuz\u0103 de colaborare cu fostul regim comunist. \u00cen timp ce particip\u0103 la ceremonia religioas\u0103, reclamanta obi\u015fnuie\u015fte s\u0103 rosteasc\u0103 solemn cuvintele \u201dnu este vrednic s\u0103 fie pomenit\u201d imediat ce preotul roste\u015fte rug\u0103ciunea de pomenire a Patriarhului Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne ori a unor mitropoli\u0163i. Din cauza acestei afirma\u0163ii, Paula Bulgaru a fost condamnat\u0103 \u00een repetate r\u00e2nduri (inclusiv o condamnare penal\u0103 care dateaz\u0103 din 2002). \u00cen februarie 2005, Tribunalul Bucure\u015fti a men\u0163inut condamnarea acesteia la o amend\u0103 contraven\u0163ionl\u0103 pentru tulburarea lini\u015ftii publice. De\u015fi agen\u0163ii statului au ac\u0163ionat \u00eentotdeauna pentru a o reprima pe reclamant\u0103, cu \u00eenc\u0103lcarea libert\u0103\u0163ii sale de exprimare \u015fi a libert\u0103\u0163ii religioase, ace\u015ftia nu au \u00eentreprins niciodat\u0103 vreo anchet\u0103 cu privire la violen\u0163ele la care Paula Bulgaru este supus\u0103 de c\u0103tre preo\u0163ii ortodoc\u015fi sau de c\u0103tre angaja\u0163i ai bisericii, pentru a o reduce la t\u0103cere.<\/p>\n

Reclamanta, sus\u0163inut\u0103 de APADOR-CH, a sesizat Curtea European\u0103 la data de 17 iunie 2005 cu privire la \u00eenc\u0103lc\u0103rile drepturilor sale prev\u0103zute de Conven\u0163ia european\u0103.<\/p>\n

c) \u0162i\u0163ei versus Rom\u00e2nia (no 34452\/04)<\/p>\n

Reclamantul, ziarist la cotidianul Adev\u0103rul, a publicat un articol despre un oficial local \u00een care afirma c\u0103 acesta din urm\u0103 ar fi partener al unul om de afaceri italian suspectat de a fi avut leg\u0103turi cu Mafia. Reclamantul a fost condamnat la o amend\u0103 penal\u0103 pentru insult\u0103 \u015fi calomnie \u015fi obligat la plata unor desp\u0103gubiri. APADOR-CH a preluat cazul \u00een august 2005.<\/p>\n

d) Barb versus Rom\u00e2nia (no 5945\/03)<\/p>\n

Reclamantul, jurnalist la data respectiv\u0103, a publicat un articol \u00een cotidianul Capital cu privire la o personalitate public\u0103, liderul Forumului germanilor din Hunedoare, scriind c\u0103 acesta din urm\u0103 a fost acuzat c\u0103 ar fi \u00een\u015felat aproape 700 de persoane oferindu-le promisiunea unor locuri de munc\u0103 \u00een Germania. Ziaristul a fost ulterior condamnat pentru calomnie pentru articolul respectiv. Condamnarea sa penal\u0103 pentru calomnie a reprezentat obiectul unei pl\u00e2ngeri la Curtea European\u0103. Cererea domnului Barb a fost comunicat\u0103 guvernului la data de 7 noiembrie 2005, sub aspectul libert\u0103\u0163ii de exprimare garantate de articolul 10 din Conven\u0163ie.<\/p>\n

APADOR-CH a preluat cazul \u00een noiembrie 2005, urm\u00e2nd a r\u0103spunde observa\u0163iilor ce vor fi formulate de Guvern \u00een cauz\u0103.<\/p>\n

Executarea hot\u0103r\u00e2rilor Cur\u0163ii Europene. Cauza Costin versus Rom\u00e2nia (hot\u0103r\u00e2rea CEDO din 26 mai 2005)
\nPrin hot\u0103r\u00e2rea din 26 mai 2005, Curtea European\u0103 a condamnat statul rom\u00e2n pentru \u00eenc\u0103lcarea dreptului reclamantei de a ob\u0163ine executarea unei hot\u0103r\u00e2ri judec\u0103tore\u015fti definitive \u015fi irevocabile (articolul 6 din Conven\u0163ie). Hot\u0103r\u00e2rea avea ca obiect un imobil, debitorul obliga\u0163iei fiind administra\u0163ia public\u0103 local\u0103 \u015fi anume municipalitatea din Craiova.<\/p>\n

\u00cen ciuda constat\u0103rii Cur\u0163ii Europene care impunea statului rom\u00e2n s\u0103 procedeze de \u00eendat\u0103 la executarea hot\u0103r\u00e2rii pronun\u0163ate pe plan intern \u00een favoarea reclamantei, ca m\u0103sur\u0103 individual\u0103 de \u00eenl\u0103turare a consecin\u0163elor viol\u0103rii, autorit\u0103\u0163ile administrative au refuzat \u00een continuare \u015fi refuz\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent s\u0103 se conformeze at\u00e2t hot\u0103r\u00e2rii judec\u0103tore\u015fti interne c\u00e2t \u015fi hot\u0103r\u00e2rii CEDO. Astfel, Consiliul local Craiova a ini\u0163iat o nou\u0103 procedur\u0103 de contesta\u0163ie la executare \u00eempotriva reclamantei, av\u00e2nd ca obiect chiar dreptul acesteia recunoscut de Curtea European\u0103 \u00een hot\u0103r\u00e2rea din 26 mai 2005.<\/p>\n

\u00cen aceste condi\u0163ii, reclamanta \u2013 asistat\u0103 de APADOR-CH \u2013 a sesizat Comitetul de Mini\u015ftri al Consiliului Europei cu privire la nerespectarea de c\u0103tre statul rom\u00e2n a hot\u0103r\u00e2rii Cur\u0163ii Europene. Autoritatea hot\u0103r\u00e2rilor Cur\u0163ii reprezint\u0103, de altfel, cheia de bolt\u0103 a eficien\u0163ei \u00eentregului sistem al Conven\u0163iei Europene. Cazul a fost discutat \u00een a 948-a reuniune a Comitetului de Mini\u015ftri (DH(2005)948) din 29-30 noiembrie 2005, cer\u00e2ndu-se explica\u0163ii din partea guvernului rom\u00e2n. Procedura de executare a hot\u0103r\u00e2rii CEDO Costin versus Rom\u00e2nia se afl\u0103 \u00een continuare \u00een aten\u0163ia Comitetului de Mini\u015ftri.<\/p>\n

CONCLUZII<\/p>\n

1. Anul 2005 nu a adus o \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire major\u0103 a situa\u0163iei drepturilor omului \u00een Rom\u00e2nia, cu excep\u0163ia dreptului la liber\u0103 exprimare \u015fi a libert\u0103\u0163ii de asociere.<\/p>\n

2. A continuat fenomenul instabilit\u0103\u0163ii legislative \u015fi tendin\u0163a de a da prioritate reglement\u0103rii prin legisla\u0163ie secundar\u0103. \u00cengrijor\u0103toare este \u015fi cre\u015fterea num\u0103rului de ordonan\u0163e de guvern emise \u00een 2005, dup\u0103 ce \u00een anii anteriori se renun\u0163ase la acest procedeu menit s\u0103 eludeze rolul legislativ al parlamentului. \u00cen unele domenii \u00een care reforma legislativ\u0103 este deosebit de important\u0103 (regimul execut\u0103rii pedepselor, legisla\u0163ia privind securitatea na\u0163ional\u0103 \u015fi serviciile secrete etc.) nu s-a \u00eenregistrat nici un progres. \u00cen materie penal\u0103, de\u015fi s-au promovat noi amendamente ale Codului penal, unele probleme au r\u0103mas nerezolvate, cum ar fi incriminarea faptei de a de\u0163ine informa\u0163ii clasificate, care este \u00een contradic\u0163ie cu concep\u0163ia promovat\u0103 de Legea informa\u0163iilor clasificate.<\/p>\n

3. Prin modificarea celor trei legi ale justi\u0163iei s-a asigurat o independen\u0163\u0103 crescut\u0103 puterii judec\u0103tore\u015fti, pentru prima oar\u0103 \u00een istoria recent\u0103 a Rom\u00e2niei. Cu toate acestea, anumite probleme, cum ar fi numirea procurorului general de c\u0103tre ministrul justi\u0163iei sau men\u0163inerea instan\u0163elor \u015fi parchetelor militare, continu\u0103 s\u0103 existe.<\/p>\n

4. Sistemul penitenciar continu\u0103 s\u0103 func\u0163ioneze \u00een baza unei legi cadru dep\u0103\u015fite, ceea ce reprezint\u0103 o piedic\u0103 important\u0103 \u00een reformarea sa. Pe de alt\u0103 parte, condi\u0163iile de deten\u0163ie au r\u0103mas precare cu toate c\u0103 gradul de supraaglomerare a mai sc\u0103zut. Printre problemele departe de a fi rezolvate se num\u0103r\u0103: insuficien\u0163a activit\u0103\u0163ilor cultural-educative ce vizeaz\u0103 reintegrarea \u00een societate a de\u0163inu\u0163ilor dup\u0103 liberare \u015fi calitatea nesatisf\u0103c\u0103toare a asisten\u0163ei medicale; num\u0103rul prea mic al locurilor de munc\u0103 pentru de\u0163inu\u0163i; calitatea slab\u0103 a hranei de\u0163inu\u0163ilor etc. Cele mai grave aspecte privesc: frecven\u0163a \u00eenc\u0103tu\u015f\u0103rii (inclusiv a de\u0163inu\u0163ilor bolnavi \u015fi minorilor), imobilizarea de\u0163inu\u0163ilor cu lan\u0163uri (“mijloace de imobilizare sigure”), sistemul de clasificare a de\u0163inu\u0163ilor “periculo\u015fi” \u015fi folosirea excesiv\u0103 a “masca\u0163ilor”, organiza\u0163i \u00een grupe de interven\u0163ie.<\/p>\n

5. \u00cen privin\u0163a Poli\u0163iei, toate problemele semnalate de APADOR-CH de-a lungul anilor au r\u0103mas, din p\u0103cate acelea\u015fi: privarea de libertate, p\u00e2n\u0103 la 24 de ore, a persoanelor sub forma “conducerii la sediul poli\u0163iei”; recurgerea nejustificat\u0103 \u015fi excesiv\u0103 la armele de foc; raziile efectuate pe baza regulilor interne, necunoscute publicului; folosirea excesiv\u0103 a “masca\u0163ilor”, inclusiv – \u015fi mai ales – \u00een cazuri minore; aparenta “impunitate” de care se bucur\u0103 poli\u0163i\u015ftii reclama\u0163i pentru abuzuri \u015fi altele.<\/p>\n

6. Nici \u00een privin\u0163a aplic\u0103rii legilor transparen\u0163ei (Legea nr.544\/2001 privind accesul la informa\u0163iile de interes public \u015fi Legea nr.52\/2003 privind transparen\u0163a decizional\u0103 \u00een administra\u0163ie) nu s-au \u00eenregistrat progrese semnificative. Aplicarea celor dou\u0103 legi este \u00een unele situa\u0163ii formal\u0103, neasigur\u00e2ndu-se o transparen\u0163\u0103 real\u0103 a institu\u0163iilor statului sau o participare efectiv\u0103 a persoanelor interesate \u00een procesul decizional.<\/p>\n

7. Majoritatea hot\u0103r\u00e2rilor pronun\u0163ate de Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului \u00eempotriva Rom\u00e2niei \u00een anul 2005 au fost \u00een continuare legate de nerespectarea dreptului la proprietate. Curtea European\u0103 a sanc\u0163ionat \u00een principal haosul \u00een practica privind retrocedarea propriet\u0103\u0163ilor confiscate de regimul comunist, precum \u015fi neexecutarea unor hot\u0103r\u00e2ri judec\u0103tore\u015fti definitive \u015fi irevocabile.<\/p>\n

Activit\u0103\u0163ile APADOR-CH au fost sprijinite financiar de :<\/p>\n

AGIR ENSEMBLE POUR LES DROITS DE L\u2018HOMME (FRAN\u0162A)<\/p>\n

GLOBAL MINISTRIES OF THE UNITING PROTESTANT CHURCHES (OLANDA)<\/p>\n

NATIONAL ENDOWMENT FOR DEMOCRACY (SUA)<\/p>\n

OPEN SOCIETY INSTITUTE (SUA)<\/p>\n

OPEN SOCIETY JUSTICE INITIATIVE (SUA)<\/p>\n[1] Proiectul a fost \u00eenregistrat la Senat (prima camer\u0103) cu nr. L549\/2005 \u015fi a fost adoptat, cu amendamente, la data de 2 martie 2006. El va fi trimis spre dezbatere la Camera Deputa\u0163ilor, camer\u0103 decizional\u0103. Observa\u0163iile APADOR-CH \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 actualitatea \u015fi \u00een raport cu stadiul actual al proiectului de lege.<\/p>\n[2] Acest articol a fost folosit \u00eempotriva ziari\u015ftilor, exemplul cel mai recent din februarie 2006, fiind cel al jurnali\u015ftilor Marian G\u00e2rleanu \u015fi Sebastian Oancea.<\/p>\n[3] Proiectul a fost \u00eenregistrat la Senat (prima camer\u0103) cu nr. L462\/2005 \u015fi a fost adoptat, cu amendamente, la data de 21 decembrie 2005. A fost trimis la Camera Deputa\u0163ilor la 1 februarie 2006. La 15 februarie 2006, Comisia juridic\u0103, de disciplin\u0103 \u015fi imunit\u0103\u0163i a dat aviz favorabil \u00een forma adoptat\u0103 de Senat. Observa\u0163iile APADOR-CH \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 actualitatea \u015fi \u00een raport cu stadiul actual al proiectului de lege.<\/p>\n[4] Evolu\u0163ia acestor cazuri \u00eenainte de 1 ianuarie 2005 este prezentat\u0103 \u00een rapoartele anuale anterioare.<\/p>\n[5] Rapoartele detaliate asupra fiec\u0103rei vizite sunt accesibile pe site-ul asocia\u0163iei www.apador.org.<\/p>\n[6] Recomandarea este inclus\u0103 \u00een Raportul CPT dup\u0103 vizita \u00een Rom\u00e2nia din 1999.<\/p>\n[7] APADOR-CH a cerut din nou aceste date, la nivelul \u00eentregului an 2005. \u00cen ianuarie 2006, prin adresa nr. 260096, MAI informa c\u0103, pe 2005, au fost \u00eenregistrate dou\u0103 pl\u00e2ngeri penale \u015fi opt peti\u0163ii, din care cinci confirmate cu privire la agresiuni fizice comise de poli\u0163i\u015fti. Nu se explic\u0103 diferen\u0163a dintre prima informa\u0163ie \u2013 24 de cadre urm\u0103rite penal pentru agresiuni fizice \u2013 \u015fi a doua, 7 pl\u00e2ngeri\/peti\u0163ii referitoare la acela\u015fi lucru. Ori una din informa\u0163ii este incorect\u0103, ori o pl\u00e2ngere\/peti\u0163ie vizeaz\u0103 mai mul\u0163i poli\u0163i\u015fti.<\/p>\n[8] Din nou se constat\u0103 discrepan\u0163e \u00eentre datele intermediare \u015fi cele pe \u00eentreg anul 2005. IGPF ar fi \u00eenregistrat doar 15 pl\u00e2ngeri pe tot anul 2005 , fa\u0163\u0103 de 25 men\u0163ionate \u00een primul r\u0103spuns ce se referea doar la perioada 1 ianuarie – 15 august 2005.<\/p>\n[9] Din datele furnizate \u00een ianuarie 2006, rezult\u0103 c\u0103 IGJR a \u00eenregistrat 74 de pl\u00e2ngeri cu privire la agresiuni fizice comise de jandarmi. Or, primele informa\u0163ii pe perioada 1 ianuarie \u2013 15 august 2005 indicau 25 de astfel de pl\u00e2ngeri. Dac\u0103 nu este vorba de o eroare, ar rezulta c\u0103, \u00een doar patru luni \u015fi jum\u0103tate s-au \u00eenregistrat de dou\u0103 ori mai multe pl\u00e2ngeri dec\u00e2t \u00een primele \u015fapte luni \u015fi jum\u0103tate ale anului 2005.<\/p>\n[10] Prin adresa din ianuarie 2006, IGPR informeaz\u0103 c\u0103 poli\u0163i\u015ftii au folosit armele de foc \u00een 115 situa\u0163ii, dar c\u0103 nu s-ar fi \u00eenregistrat dec\u00e2t un singur deces (probabil cel de la Gala\u0163i).<\/p>\n[11] Datele din ianuarie 2006 arat\u0103 c\u0103 poli\u0163i\u015ftii de frontier\u0103 ar fi folosit armele \u00een 15 cazuri (fa\u0163\u0103 de 21 comunicate ini\u0163ial) iar jandarmii, \u00een doar 4 cazuri (fa\u0163\u0103 de 8 comunicate ini\u0163ial, din care 6, neregulamentar). Se poate deduce c\u0103 datele pe tot anul 2005 au fost ajustate prin sc\u0103dere.<\/p>\n[12] \u00cen ianuarie 2006, forumul pentru transparen\u0163\u0103 a primit un nou proiect de regulament cu privire la func\u0163ionarea Comitetului strategic anticorup\u0163ie. Trei organiza\u0163ii neguvernamentale urmau s\u0103 fac\u0103 parte din Comitet \u015fi totodat\u0103 din reactualizatul subcomitet. Clauza de confiden\u0163ialitate nu mai era pomenit\u0103, dar nici nu mai existau motive, pentru c\u0103 singurul lucru pe care subcomitetul \u00eel putea face era s\u0103 cear\u0103 informa\u0163ii de la Direc\u0163ia General\u0103 Anticorup\u0163ie (maximum trei dosare de corup\u0163ie pe lun\u0103 din care dou\u0103 alese aleatoriu \u015fi unu eventual bazat pe informa\u0163ii din surse proprii) \u015fi s\u0103 a\u015ftepte r\u0103spunsul care urma s\u0103 se refere exclusiv la stadiul \u00een care se afl\u0103 dosarele, f\u0103r\u0103 date concrete \u015fi desigur f\u0103r\u0103 nicio posibilitate de verificare. <\/p>\n[13] \u00cen ianuarie 2006, pa\u015fapoartelor re\u0163inute pentru dep\u0103\u015firea termenului de trei luni de \u015federe in spa\u0163iul UE au fost returnate, deoarece a intrat \u00een vigoare noua lege privind regimul liberei circula\u0163ii a cet\u0103\u0163enilor rom\u00e2ni \u00een str\u0103in\u0103tate, care nu mai prevede re\u0163inerea pa\u015fapoartelor ca sanc\u0163iune pentru dep\u0103\u015firea termenului de \u015federe. Pa\u015fapoartele rom\u00e2nilor nu vor mai putea fi re\u0163inute de poli\u0163ia de frontier\u0103 dec\u00e2t pe baza unei hot\u0103r\u00e2ri judec\u0103tore\u015fti.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Sorry, this entry is only available in Rom\u00e2n\u0103. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.INTRODUCERE Anul 2005 nu a adus o \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire major\u0103 a situa\u0163iei drepturilor omului \u00een Rom\u00e2nia, cu excep\u0163ia libert\u0103\u0163ii de exprimare \u015fi a libert\u0103\u0163ii […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[27,18],"tags":[],"class_list":["post-828","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-anuale","category-rapoarte"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/828","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=828"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/828\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=828"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=828"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=828"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}