{"id":830,"date":"2004-01-30T13:23:41","date_gmt":"2004-01-30T13:23:41","guid":{"rendered":"http:\/\/www.apador.org\/seamus\/?p=830"},"modified":"2014-03-07T13:37:57","modified_gmt":"2014-03-07T13:37:57","slug":"apador-ch-raport-anual-2004","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/apador.org\/en\/apador-ch-raport-anual-2004\/","title":{"rendered":"Raportul de activitate al APADOR-CH \u2013 2004"},"content":{"rendered":"

Sorry, this entry is only available in Rom\u00e2n\u0103<\/a>. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.<\/p>

<\/p>\n

INTRODUCERE<\/p>\n

Anul 2004 a fost caracterizat prin deteriorarea situa\u0163iei drepturilor \u015fi libert\u0103\u0163ilor civile \u00een Rom\u00e2nia. Partidul Social Democrat, aflat la guvernare p\u00e2n\u0103 \u00een decembrie 2004, a \u00eencercat \u2013 \u015fi \u00een mare m\u0103sur\u0103 a \u015fi reu\u015fit \u2013 s\u0103 \u00ee\u015fi impun\u0103 controlul \u00een aproape toate sectoarele vie\u0163ii politice, economice, sociale \u015fi culturale. Aceast\u0103 tendin\u0163\u0103, manifestat\u0103 \u015fi anii anteriori \u015fi semnalat\u0103 de APADOR-CH, s-a acutizat pe fondul alegerilor locale, parlamentare \u015fi preziden\u0163iale care au avut loc \u00een 2004.<\/p>\n

De exemplu, \u00een ceea ce prive\u015fte libertatea de exprimare, forme de presiune mai subtile, de natur\u0103 economic\u0103 au \u00eenlocuit, \u00een bun\u0103 parte, controlul politic direct. B\u0103nuite \u015fi \u00een trecut, aceste forme de presiune au devenit o certitudine prin publicarea \u00eentr-un cotidian na\u0163ional a unei adrese a Secretariatului General al Guvernului prin care se solicita ministerelor \u015fi institu\u0163iilor din subordinea acestora s\u0103 prezinte bugetele de publicitate pe 2004 spre avizare Primului-Ministru. Astfel, banii publici erau \u00eemp\u0103r\u0163i\u0163i diferitelor institu\u0163ii media pe baza preferin\u0163elor politice, devenind \u00een consecin\u0163\u0103 un instrument de control al vocilor critice.<\/p>\n

\u00cen aceste condi\u0163ii, \u00een care PSD controla cele mai importante canale de pres\u0103, inclusiv televiziunea \u015fi radioul publice, principalele mijloace de informarea a locuitorilor din mediul rural, \u00een prim\u0103vara anului 2004 un grup de ONG-uri, printre care \u015fi APADOR-CH, a format Coali\u0163ia pentru un Parlament Curat. Scopul acesteia a fost informarea corect\u0103 a aleg\u0103torilor \u00een privin\u0163a candida\u0163ilor la alegerile parlamentare.<\/p>\n

La presiunile de tip economic asupra institu\u0163iilor de pres\u0103, au continuat s\u0103 se adauge \u015fi condamn\u0103rile penale ale ziari\u015ftilor, considerate \u00een sine o violare a dreptului la liber\u0103 exprimare de c\u0103tre Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului. De altfel, \u00een 2004 CEDO a pronun\u0163at dou\u0103 noi hot\u0103r\u00e2ri \u00eempotriva Rom\u00e2niei pe baza articolului 10 din Conven\u0163ia european\u0103 a drepturilor omului, \u00een cazurile Sabou \u015fi P\u00e2rc\u0103lab \u015fi Cump\u0103n\u0103 \u015fi Maz\u0103re, \u00een ambele fiind vorba de condamn\u0103ri penale ale ziari\u015ftilor pentru calomnie. Primul dintre aceste dou\u0103 cazuri a fost sus\u0163inut de APADOR-CH \u015fi este important \u015fi sub aspectul \u00eenc\u0103lc\u0103rii dreptului la via\u0163\u0103 privat\u0103 a uneia dintre victime, prin aplicarea automat\u0103 a pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi. Din acest punct de vedere, hot\u0103r\u00e2rea CEDO va trebui s\u0103 fie reflectat\u0103 pe plan intern printr-o modificare a legii penale.<\/p>\n

\u00cengrijor\u0103toare a fost \u015fi tendin\u0163a instan\u0163elor de judecat\u0103 de a condamna jurnali\u015ftii \u015fi institu\u0163iile de pres\u0103, at\u00e2t \u00een procedurile penale c\u00e2t \u015fi \u00een cele civile, la plata unor desp\u0103gubiri civile \u00een cuantumuri din ce \u00een ce mai mari, ce constituie la r\u00e2ndul lor o form\u0103 de presiune cu rezultatul instaur\u0103rii auto-cenzurii jurnali\u015ftilor.<\/p>\n

\u00cen 2004, au existat \u015fi alte \u00eencerc\u0103ri de a \u00eengr\u0103di libertatea presei, cum ar fi ini\u0163iativa legislativ\u0103 privind protec\u0163ia vie\u0163ii private a persoanei, a numelui, imaginii, domiciliului \u015fi coresponden\u0163ei acesteia, introdus\u0103 de c\u0103tre parlamentari ai partidului de guvern\u0103m\u00e2nt. Aceasta a generat proteste seriose din partea organiza\u0163iilor neguvernamentale, inclusiv a APADOR-CH, \u00een final ini\u0163iativa oprindu-se la nivelul comisiilor parlamentare. Tot pe plan legislativ, noul Cod penal, adoptat \u00een iunie 2004 \u015fi care urmeaz\u0103 s\u0103 intre \u00een vigoare \u00een iunie 2005, reprezint\u0103 un progres \u00een ceea ce prive\u015fte libertatea de exprimare, \u00eens\u0103 nu elimin\u0103 \u00een totalitate reglement\u0103rile care vin \u00een contradic\u0163ie cu standardele interna\u0163ionale. Calomnia a r\u0103mas infrac\u0163iune, de\u015fi este eliminat\u0103 pedeapsa cu \u00eenchisoarea. Este pedepsit\u0103 penal, \u00een continuare, \u015fi comunicarea de informa\u0163ii false, o alt\u0103 infrac\u0163iune criticat\u0103 \u00een repetate r\u00e2nduri de APADOR-CH. Este men\u0163iunt\u0103, de asemenea, protec\u0163ia penal\u0103 nejustificat de mare pentru informa\u0163iile secrete de stat \u015fi de serviciu, precum \u015fi a unor oficiali str\u0103ini.<\/p>\n

\u00cen 2004 APADOR-CH a continuat s\u0103 monitorizeze implementarea Legii liberului acces la informa\u0163iile de interes public. Eforturile organiza\u0163iilor neguvernamentale \u00een acest domeniu au \u00eenceput s\u0103 dea roade: majoritatea autorit\u0103\u0163ilor \u015fi institu\u0163iilor publice au desemnat persoane care s\u0103 se ocupe \u00een mod special de cererile de informa\u0163ii, iar cererile care nu pun probleme deosebite primesc r\u0103spuns, \u00een cele mai multe cazuri. Nu acela\u015fi lucru se poate spune despre cererile complexe sau care trateaz\u0103 subiecte \u201csensibile\u201d, care de multe ori sunt ignorate. \u00cen plus, unele autorit\u0103\u0163i sau institu\u0163ii publice imagineaz\u0103 piedici de natur\u0103 administrativ\u0103\/financiar\u0103 \u00een ob\u0163inerea de informa\u0163ii, cum ar fi, de exemplu, stabilirea unor pre\u0163uri exorbitante pentru fotocopierea documentelor (10.000, 20.000 sau chiar 100.000 lei\/pagin\u0103). APADOR-CH a reu\u015fit s\u0103 intervin\u0103 \u00een c\u00e2teva cazuri punctuale (Consiliul local \u015eelimb\u0103r, Parchetul General), \u00eens\u0103 este necesar\u0103 o reglementare unitar\u0103, pentru toate autorit\u0103\u0163ile \u015fi institu\u0163iile publice, prin care s\u0103 se stabileasc\u0103 pre\u0163ul pentru fotocopii, \u00een scopul prevenirii abuzurilor.<\/p>\n

Reforma sistemului judiciar \u015fi independe\u0163a justi\u0163iei au continuat s\u0103 fie o problem\u0103 \u00een anul 2004. De\u015fi s-au f\u0103cut pa\u015fi pentru atingerea acestor obiective at\u00e2t \u00een 2003 c\u00e2t \u015fi \u00een 2004 (de exemplu, eliminarea recursului \u00een anulare \u015fi \u00een materie penal\u0103, limitarea \u00een timp a duratei arestului preventiv, introducerea controlului judec\u0103toresc \u00een materia arestului preventiv, perchezi\u0163iei \u015fi supravegherii persoanelor), unele probleme au r\u0103mas nerezolvate: jurisdic\u0163ia parchetelor \u015fi instan\u0163elor militare \u015fi asupra civililor, interzicerea contactului dintre avocat \u015fi arestatul prevenitv etc. Nici cele trei legi ale justi\u0163iei, adoptate \u00een iunie 2004, nu reu\u015fesc s\u0103 realizeze \u00een totalitate reforma sistemului judiciar: instan\u0163ele au r\u0103mas dependente financiar de executiv (cu excep\u0163ia \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie), procurorii continu\u0103 s\u0103 se afle pe pozi\u0163ii de egalitate cu judec\u0103torii etc.<\/p>\n

Demilitarizarea Poli\u0163iei, care a avut loc \u00een anul 2002 nu a produs \u00eenc\u0103 rezultatele a\u015fteptate. Problemele din acest domeniu semnalate de APADOR-CH au r\u0103mas \u00een mare acelea\u015fi \u015fi \u00een 2004: \u201cconducerea\u201d la sediul Poli\u0163iei, m\u0103sur\u0103 administrativ\u0103 care, de\u015fi implic\u0103 privare de libertate, nu se bucur\u0103 de acelea\u015fi garan\u0163ii ca m\u0103surile procesuale de re\u0163inere \u015fi arestare (de aici \u015fi num\u0103rul mare de abuzuri care se petrec \u00een aceast\u0103 perioad\u0103), folosirea dispropor\u0163ionat\u0103 a armelor de foc, cazuri de agresiune, impunitatea celor acuza\u0163i de aplicarea unor tratamente contrare articolelor 2 \u015fi 3 din Conven\u0163ia european\u0103 a drepturilor omului. Sub acest aspect, anul 2004 a reprezentat o premier\u0103, aduc\u00e2nd primele dou\u0103 condamn\u0103ri la CEDO ale Rom\u00e2niei pentru \u00eenc\u0103lcarea articolului 3 din Conven\u0163ia european\u0103, at\u00e2t datorit\u0103 comportamentului abuziv al unor poli\u0163i\u015fti, c\u00e2t \u015fi lipsei investiga\u0163iilor efective cu privire la acuza\u0163iile aduse acestora, precum \u015fi prima decizie de admisibilitate \u00eentr-o cauz\u0103 privind \u00eenc\u0103lcarea dreptului la via\u0163\u0103 de c\u0103tre statul rom\u00e2n. \u00cen plus, o alt\u0103 hot\u0103r\u00e2re a CEDO, din cazul Notar, a impus modificarea legisla\u0163iei din sfera taxelor de timbru \u015fi eliminarea acestora pentru victimele unor tratamente contrare articolelor 2 \u015fi 3 din Conven\u0163ia european\u0103.<\/p>\n

Anul 2004 a \u00eensemnat \u015fi mult a\u015fteptata demilitarizare a cadrelor din penitenciar, precum \u015fi adoptarea unei noi legi de executare a pedepselor privative de libertate (ultima urm\u00e2nd s\u0103 intre \u00een vigoare \u00een iunie 2005, o dat\u0103 cu noul Cod penal). Ambele acte normative constituie un pas important spre reforma sistemului penitenciar, \u00eens\u0103 r\u0103m\u00e2ne de v\u0103zut \u00een ce m\u0103sur\u0103 acest lucru se va reflecta \u015fi \u00een practic\u0103. Indiferent de cadrul normativ, condi\u0163iile materiale de deten\u0163ie r\u0103m\u00e2n, \u00een multe cazuri, precare. Supraaglomerarea, lipsa de tratament medical adecvat, lipsa de activitate \u015fi de programe eficiente de reintegrare social\u0103 continu\u0103 s\u0103 fie probleme seriose \u00een privin\u0163a sistemului penitenciar. Mai mult, activitatea serviciilor de reintegrare social\u0103 \u015fi supraveghere, care ar trebui s\u0103 dubleze activitatea serviciilor educative din penitenciare, este aproape inexistent\u0103 \u00een acest domeniu. Serviciile \u00ee\u015fi concentreaz\u0103 resursele umane \u015fi materiale (ambele destul de limitate) pentru redactarea referatelor presenten\u0163iale \u015fi supravegherea persoanelor.<\/p>\n

\u00cen privin\u0163a protej\u0103rii vie\u0163ii private, anul 2004 nu a adus nici un progres remarcabil. Legea siguran\u0163ei na\u0163ionale din 1991 este \u00eenc\u0103 \u00een vigoare, f\u0103r\u0103 s\u0103 fie nici m\u0103car amendat\u0103. \u00cen Parlament existau nu mai pu\u0163in de cinci proiecte de legi ale siguran\u0163ei na\u0163ionale, dintre care unele aduceau necesarele schimb\u0103ri. \u00cens\u0103 nici unul dintre acestea nu a fost dezb\u0103tut \u015fi, cu at\u00e2t mai pu\u0163in, adoptat.<\/p>\n

\u00cen 2004 a continuat \u015fi h\u0103r\u0163uirea unor grupuri religioase, etichetate de autorit\u0103\u0163i drept \u201csecte\u201d: Ananda Marga, Family International \u015fi mai ales, MISA. \u00cen cazul celei din urm\u0103, APADOR-CH a protestat cu privire la adev\u0103rata desf\u0103\u015furare de for\u0163\u0103 care a \u00eenso\u0163it perchezi\u0163ia loca\u0163iilor \u00een care se g\u0103seau membri MISA, soldat\u0103 cu distrugere de bunuri, umilirea persoanelor respective, confisc\u0103ri de bunuri etc.<\/p>\n

I. CADRUL LEGISLATIV PRIVIND DREPTURILE OMULUI<\/p>\n

Anul 2004 a fost un an electoral, \u00een care au avut loc toate cele 3 categorii de alegeri : locale, parlamentare \u015fi preziden\u0163iale. Sub aspect cantitativ, activitatea legislativ\u0103 s-a situat \u00een parametrii din anii preceden\u0163i : Parlamentul a adoptat 602 legi, iar Guvernul a emis 142 ordonana\u0163e de urgen\u0163\u0103 \u015fi 94 ordonan\u0163e. Deci, un total de 838 acte normative principale.<\/p>\n

\u015ei \u00een anul 2004 s-a manifestat tendin\u0163a de a da prioritate reglement\u0103rii prin legisla\u0163ie secundar\u0103 (acte normative inferioare legii : hot\u0103r\u00e2ri de guvern, ordine ale mini\u015ftrilor, instruc\u0163iuni etc). Astfel, \u00een anul 2004 au fost emise 2373 hot\u0103r\u00e2ri de guvern \u015fi 1002 ordine ale mini\u015ftrilor. Ambele cifre au crescut substan\u0163ial fa\u0163\u0103 de anul 2001, de exemplu (819 hot\u0103r\u00e2ri de guvern \u015fi 556 ordine ale mini\u015ftrilor).<\/p>\n

Num\u0103rul mare de acte normative adoptate \u00een fiecare an \u015fi tendin\u0163a de a reglementa prioritar prin legisla\u0163ie secundar\u0103 conduc la o instabilitate legislativ\u0103 \u015fi creaz\u0103 o barier\u0103 obiectiv\u0103 pentru cet\u0103\u0163eni (destinatarii normelor), care sunt pu\u015fi, an de an, \u00een fa\u0163a unui \u201cval\u201c imens de reglement\u0103ri pe care trebuie s\u0103 le cunoasc\u0103 \u015fi s\u0103 le respecte. Spre exemplu, \u00een anul 2004, un cet\u0103\u0163ean complet informat cu privire la actele normative emise doar \u00een acel an ar fi trebuit s\u0103 citeasc\u0103 4213 astfel de acte (legi, ordonan\u0163e, hot\u0103r\u00e2ri de guvern \u015fi ordine ale mini\u015ftrilor), ceea ce este, evident, imposibil. Mai mult, unele reglement\u0103ri modific\u0103 chiar legile la care se refer\u0103. Prin urmare, legisla\u0163ia este lipsit\u0103 de previzibilitate (orice persoan\u0103 trebuie s\u0103 \u015ftie exact ce permite \u015fi ce nu permite o lege \u015fi care sunt consecin\u0163ele \u00eenc\u0103lc\u0103rii prevederilor fiec\u0103rei legi). <\/p>\n

Dintre legile adoptate \u00een anul 2004, sunt de men\u0163ionat ca relevante pentru preocup\u0103rile constante ale APADOR-CH \u00een domeniul drepturile civile :<\/p>\n

-Legea nr. 27\/2004 privind aprobarea Ordonan\u0163ei Guvernului nr. 77\/2003 pentru modificarea \u015fi completarea Ordonan\u0163ei Guvernului nr. 137\/2000 privind prevenirea \u015fi sanc\u0163ionarea tuturor formelor de discriminare. Din p\u0103cate, se men\u0163ine, chiar dup\u0103 mai multe modific\u0103ri, sistemul unor defini\u0163ii prea largi\/vagi ale termenilor folosi\u0163i, care afecteaz\u0103 caracterul previzibil al reglement\u0103rii.<\/p>\n

-Legea nr. 28\/2004 pentru aprobarea Ordonan\u0163ei de urgen\u0163\u0103 a Guvernului nr. 108\/2003 pentru desfiin\u0163area \u00eenchisorii contraven\u0163ionale. Este o m\u0103sur\u0103 logic\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103, potrivit art. 23 din Constitu\u0163ie, privarea de libertate nu se poate dispune dec\u00e2t pentru comiterea de infrac\u0163iuni, nu \u015fi de contraven\u0163ii.<\/p>\n

-Legea nr. 294\/2004 privind executarea pedepselor \u015fi a m\u0103surilor dispuse de organele judiciare \u00een cursul procesului penal. Prin aceast\u0103 lege, ce va intra \u00een vigoare pe 29 iunie 2005, va fi abrogat\u0103, dupa 36 de ani, vechea lege a execut\u0103rii pedepselor, nr. 23\/1969.<\/p>\n

-Legea nr. 301\/2004 \u2013 Codul penal. Este o lege complex\u0103, care aduce modific\u0103ri de concep\u0163ie \u015fi structur\u0103 \u00een materia dreptului penal. La data intr\u0103rii \u00een vigoare, 29 iunie 2005, ea va abroga, dupa 37 de ani, codul penal actual (legea nr. 15\/1968). Dezbaterile parlamentare ale proiectului codului penal dateaz\u0103 din anul 2003. \u00cen raportul pe anul 2003 au fost prezentate pe larg comentariile APADOR-CH cu privire la acest proiect.<\/p>\n

-Legea nr. 303\/2004 privind statutul magistra\u0163ilor.<\/p>\n

-Legea nr. 304\/2004 privind organizarea judiciar\u0103.<\/p>\n

-Legea nr. 317\/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.<\/p>\n

APADOR-CH a formulat mai multe observa\u0163ii \u015fi propuneri \u00een leg\u0103tur\u0103 cu aceste 3 legi, nr. 303, 304 \u015fi 317 din 2004, denumite \u015fi legi ale reformei \u00een justi\u0163ie. Observa\u0163iile \u015fi propunerile sunt detaliate mai jos, \u00een cuprinsul raportului. Ca apreciere general\u0103, legile nu rezolv\u0103 problema eficien\u0163ei \u015fi responsabilit\u0103\u0163ii actului de justi\u0163ie. Ele creaz\u0103, din p\u0103cate, un cadru pentru men\u0163inerea structurii de personal care a determinat percep\u0163ia general\u0103 negativ\u0103 la adresa justi\u0163iei.<\/p>\n

-Legea nr. 550\/2004 privind organizarea \u015fi func\u0163ionarea Jandarmeriei Rom\u00e2ne. Legea con\u0163ine \u00eens\u0103 dispozi\u0163ii care \u00eencalc\u0103 drepturile omului, eviden\u0163iate de APADOR-CH \u00een comentariile pe care le-a facut cu privire la proiectul actului normativ, comentarii care sunt prezentate pe larg \u00een cuprinsul acestui raport.<\/p>\n

-Legea nr. 576\/2004 pentru modificarea \u015fi completarea Codului de procedur\u0103 penal\u0103. Prin aceast\u0103 lege a fost eliminat recursul \u00een anulare \u00een materie penal\u0103, m\u0103sur\u0103 care continua \u00een mod logic eliminarea, \u00een anul 2003, a recursului \u00een anulare \u00een materie civil\u0103.<\/p>\n

Pe l\u00e2ng\u0103 comentarii la unele legi adoptate \u00een cursul anului 2004, APADOR-CH a examinat \u015fi alte proiecte de legi \u2013neadoptate \u00een anul 2004- care puneau \u00een discu\u0163ie respectarea drepturilor omului. Cu privire la unele proiecte, APADOR-CH a solicitat respingerea lor, iar alte proiecte se aflau \u00eenc\u0103 \u00een dezbaterea parlamentar\u0103 la finele anului 2004.<\/p>\n

Spre exemplu, \u00een luna septembrie 2004, APADOR-CH a solicitat respingerea ini\u0163iativei legislative privind protec\u0163ia vie\u0163ii private a persoanei, a numelui, imaginii, domiciliului \u015fi coresponden\u0163ei. Pe scurt, scopul ini\u0163iativei legislative era \u201cs\u0103 pun\u0103 pumnul \u00een gura presei\u201d. \u00cen detaliu, argumentele APADOR-CH sunt prezentate \u00een cuprinsul acestui raport. Proiectul de lege nu a intrat \u00een dezbaterea camerelor.<\/p>\n

\u00cen luna octombrie 2004, APADOR-CH a formulat observa\u0163ii \u015fi comentarii cu privire la proiectul de lege pentru \u00eenfiin\u0163area, organizarea \u015fi func\u0163ionarea Autorit\u0103\u0163ii Na\u0163ionale de Supraveghere a Prelucr\u0103rii Datelor cu Caracter Personal. Proiectul acestei legi se afla \u00eenca \u00een dezbatere parlamentar\u0103 la finele anului 2004.<\/p>\n

1. Proiectele de lege privind organizarea judiciar\u0103 \u015fi statutul magistra\u0163ilor<\/p>\n

\u00cen anul 2003 au fost \u00eenaintate c\u0103tre Parlament dou\u0103 proiecte de lege (unul privind organizarea judiciar\u0103 iar cel\u0103lat privind statutul magistra\u0163ilor) care se doreau a fi un prim pas \u00een procesul de reform\u0103 a justi\u0163iei din Rom\u00e2nia. La momentul respectiv APADOR-CH a f\u0103cut comentarii \u00een leg\u0103tur\u0103 cu aceste dou\u0103 proiecte (vezi Raportul 2003). Dup\u0103 aprobarea lor de c\u0103tre Parlament cele dou\u0103 proiecte au fost returnate de c\u0103tre Pre\u015fedintele Rom\u00e2niei spre reexaminare. APADOR-CH a f\u0103cut noi observa\u0163ii la cele dou\u0103 proiecte consider\u00e2nd c\u0103 ele nu satisfac nici pe departe scopul propus, observa\u0163ii pe care le-a trimis parlamentarilor spre documentare \u015fi analiz\u0103.<\/p>\n

OBSERVA\u0162IILE APADOR-CH CU PRIVIRE LA LEGEA DE ORGANIZARE JUDICIAR\u0102[1]\n

(extrase)<\/p>\n

Guvernul Rom\u00e2niei a informat Comisia European\u0103 c\u0103 proiectul legii de organizare judiciar\u0103 urma s\u0103 fie dezb\u0103tut public p\u00e2n\u0103 \u00een luna aprilie 2004 inclusiv. Pentru a se realiza dezbaterea public\u0103 promis\u0103, proiectul a fost retrimis comisiei juridice, de disciplin\u0103 \u015fi imunit\u0103\u0163i a Camerei Deputa\u0163ilor, la solicitarea acesteia din urm\u0103. Critica principal\u0103 adus\u0103 sistemului judiciar de Parlamentul European era lipsa de independen\u0163\u0103 a justi\u0163iei, cauzat\u0103, \u00eentre altele, de puterile prea mari ale ministrului justi\u0163iei (membru al guvernului) precum \u015fi de lipsa de independen\u0163\u0103 bugetar\u0103 a instan\u0163elor judec\u0103tore\u015fti. <\/p>\n

APADOR-CH a formulat urm\u0103toarele propuneri, cu precizarea c\u0103 acestea sunt minimale pentru reforma justi\u0163iei:<\/p>\n

1. \u00cen varianta actual\u0103, proiectul nu asigur\u0103 independen\u0163a justi\u0163iei. Pentru a se asigura, la nivel legislativ, independen\u0163a justi\u0163iei, sunt necesare urm\u0103toarele amendamente :<\/p>\n

1.1. Eliminarea inspectorilor generali judec\u0103tore\u015fti \u015fi a judec\u0103torilor inspectori. Potrivit articolului 124 din proiect, ace\u015ftia informeaz\u0103 ministrul justi\u0163iei despre \u201cfunc\u0163ionarea instan\u0163elor, celeritatea proceselor \u015fi abaterile disciplinare s\u0103v\u00e2r\u015fite de judec\u0103tori\u201d. \u00cen mod evident, a\u015fa cum \u015fi practica a dovedit-o, ace\u015fti \u201cinspectori\u201d sunt un instrument de presiune politic\u0103 \u015fi de intimidare a judec\u0103torilor, preexisten\u0163i anului 1989, care nu-\u015fi mai au locul \u00eentr-o justi\u0163ie reformat\u0103 democratic. Celeritatea \u015fi func\u0163ionarea instan\u0163elor sunt sarcina pre\u015fedin\u0163ilor de instan\u0163e \u015fi a CSM. R\u0103spunderea disciplinar\u0103 a judec\u0103torilor trebuie s\u0103 revin\u0103 tot CSM. <\/p>\n

1.2. Eliminarea puterii financiare a ministerului \u015fi ministrului justi\u0163iei asupra instan\u0163elor de judecat\u0103. Articolul 116 din proiect prevede c\u0103 ministerul justi\u0163iei gestioneaz\u0103 bugetele cur\u0163ilor de apel, tribunalelor \u015fi judec\u0103toriilor, iar ministrul justi\u0163iei este ordonator principal de credite, adic\u0103 de\u0163ine \u201cp\u00e2inea \u015fi cu\u0163itul\u201d. Este absolut necesar\u0103 acordarea statutului de ordonator principal de credite tuturor instan\u0163elor de judecat\u0103, indiferent de grad, \u00eencep\u00e2nd cu judec\u0103toriile. F\u0103r\u0103 independen\u0163\u0103 financiar\u0103 nu se poate atinge obiectivul independen\u0163ei reale a puterii judec\u0103tore\u015fti.<\/p>\n

\u2026\u2026\u2026.<\/p>\n

1.5. Eliminarea atributului ministrului justi\u0163iei de a aproba prin ordin Regulamentul de organizare administrativ\u0103 a instan\u0163elor judec\u0103tore\u015fti (art.126). Aprobarea Regulamentului trebuie s\u0103 revin\u0103 exclusiv CSM. Este necesar\u0103 o solu\u0163ie similar\u0103 \u015fi \u00een raport cu Regulamentul de organizare administrativ\u0103 a parchetelor (art 127).<\/p>\n

\u2026\u2026\u2026.<\/p>\n

1.9. Schimbarea completului de judecat\u0103 trebuie s\u0103 se fac\u0103 numai \u00een cazuri excep\u0163ionale enumerate limitativ de lege \u015fi printr-o \u00eencheiere de \u015fedin\u0163\u0103 motivat\u0103.<\/p>\n

1.10. Eliminarea instan\u0163elor militare (art 121). Existen\u0163a instan\u0163elor militare (\u015fi a procurorilor militari) se justific\u0103 doar \u00een caz de r\u0103zboi. Pe l\u00e2ng\u0103 anacronismul institu\u0163iei, trebuie men\u0163ionat \u015fi faptul c\u0103 judec\u0103torii militari nu pot fi independen\u0163i, chiar dac\u0103 puterea judec\u0103toreasc\u0103 \u00een ansamblu ar deveni realmente independent\u0103, pentru c\u0103 ei r\u0103m\u00e2n subordona\u0163i ierarhic Ministerului Ap\u0103r\u0103rii Na\u0163ionale (Guvernului). Or, proiectul nu numai c\u0103 men\u0163ine instan\u0163ele militare ci prevede chiar o lege separat\u0103 pentru organizarea \u015fi func\u0163ionarea acestora.<\/p>\n

\u2026\u2026\u2026.<\/p>\n

2. Revizuirea pozi\u0163iei Ministerului Public, a parchetelor \u015fi procurorilor.<\/p>\n

Din p\u0103cate, proiectul men\u0163ine cu bun\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 o fals\u0103 egalitate \u00eentre judec\u0103tori \u015fi procurori. \u00centregul proiect de lege trebuie revizuit sub acest aspect. \u00cen cele ce urmeaz\u0103, sunt prezentate numai c\u00e2teva dintre anomaliile sistemului propus. \u00cen primul r\u00e2nd, \u00een legea privind organizarea judiciar\u0103 nu au ce c\u0103uta prevederi despre parchet \u015fi atribu\u0163iile procurorilor. Se men\u0163ine \u00een mod inten\u0163ionat un amestec \u015fi o apropiere \u00eentre judec\u0103tori \u015fi procurori, care creeaz\u0103 o confuzie voit\u0103, \u00een favoarea procurorilor, care doresc s\u0103 \u00ee\u015fi men\u0163in\u0103 statutul \u015fi c\u00e2t mai multe din puterile avute \u00een timpul dictaturii. Autorii proiectului au f\u0103cut o grav\u0103 gre\u015feal\u0103 de concep\u0163ie: procurorilor, care sunt subordona\u0163i ierarhic \u015fefilor lor \u015fi guvernului (art. 60, 61) nu li se poate \u00eencredin\u0163a dec\u00e2t o singur\u0103 func\u0163ie, aceea de acuzare, \u00een numele statului (care la r\u00e2ndul s\u0103u reprezint\u0103 victimele), \u00een procesele penale. Este ilogic (sau demagogic) s\u0103 se cread\u0103 c\u0103 \u00een timp ce reprezint\u0103 acuzarea, procurorii pot ac\u0163iona \u015fi ca \u201cap\u0103r\u0103tori\u201d ai celor acuza\u0163i, ori pentru aflarea adev\u0103rului c\u00e2nd acesta este \u00een defavoarea acuz\u0103rii. Adev\u0103rul stabilit \u00een procese este oricum unul judiciar, stabilit de judec\u0103tori pe baza probelor aduse \u00een acuzare de procurori \u015fi \u00een ap\u0103rare de avoca\u0163i.<\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, \u00een exercitarea func\u0163iei de acuzatori publici, \u00een numele statului, procurorii trebuie s\u0103 poat\u0103 fi independen\u0163i de presiunile politice \u015fi ale posibililor cerceta\u0163i. Proiectul nu confer\u0103 \u00eens\u0103 o astfel de independen\u0163\u0103 procurorilor, care sunt \u00een continuare un instrument docil al guvernului, a\u015fa cum \u015fi practica a dovedit-o constant.<\/p>\n

3. \u00cen plus fa\u0163\u0103 de modific\u0103rile ar\u0103tate la pct.1 \u015fi 2, sunt necesare \u015fi alte modific\u0103ri -tot minimale- care s\u0103 asigure caracterul echitabil al proceselor al\u0103turi de independen\u0163a judec\u0103torilor.<\/p>\n

3.1. Dreptul la ap\u0103rare trebuie s\u0103 fie garantat explicit \u015fi \u00een faza \u00eendeplinirii actelor premerg\u0103toare. \u00cen practic\u0103, \u00een aceast\u0103 faz\u0103 poli\u0163ia desf\u0103\u015foar\u0103 acelea\u015fi activit\u0103\u0163i ca \u015fi dup\u0103 \u00eenceperea urm\u0103ririi penale. Art.12 din proiect trebuie reformulat astfel: \u201c\u00cen tot cursul procesului, precum \u015fi \u00een faza actelor premerg\u0103toare, p\u0103r\u0163ile sau, dup\u0103 caz, f\u0103ptuitorul sau persoana v\u0103t\u0103mat\u0103, au dreptul s\u0103 fie asistate sau reprezentate de un ap\u0103r\u0103tor…\u201d. <\/p>\n

3.2. Interzicerea particip\u0103rii la \u015fedin\u0163ele de judecat\u0103 a procurorului care a efectuat urm\u0103rirea penal\u0103 (art. 63 alin.3). Or, proiectul legitimeaz\u0103 exact participarea la \u015fedin\u0163ele de judecat\u0103 a procurorului care a efectuat urm\u0103rirea penal\u0103. Este evident c\u0103 procurorul care a dispus trimiterea \u00een judecat\u0103 (eventual a \u015fi arestat ori propus arestarea preventiv\u0103) nu poate fi obiectiv.<\/p>\n

3.3. Trebuie introdus \u00een textul proiectului dreptul explicit al judec\u0103torului de a cere \u015fi de a primi toate informa\u0163iile, documentele, actele pe care le consider\u0103 necesare \u00een judecarea unei cauze, indiferent de de\u0163in\u0103tor sau de natura acuza\u0163iilor. Nici o autoritate\/institu\u0163ie nu poate refuza, sub nici un pretext, cererea judec\u0103torului. Numai printr-o astfel de prevedere legal\u0103 se va reduce substan\u0163ial puterea exagerat\u0103 pe care o de\u0163in unele autorit\u0103\u0163i\/institu\u0163ii publice, \u00een primul r\u00e2nd serviciile \u015fi structurile de informa\u0163ii. \u00cen mod surprinz\u0103tor, proiectul prevede numai dreptul procurorilor de a cere \u015fi primi informa\u0163ii de la serviciile secrete, ignor\u00e2nd necesitatea ca \u015fi judec\u0103torul, \u015fi \u00een primul r\u00e2nd judec\u0103torul, s\u0103 beneficieze de acest drept. <\/p>\n

3.4. Trebuie inserat\u0103 obliga\u0163ia public\u0103rii \u00een Monitorul Oficial a tuturor ordinelor emise de procurorul general (art.72 \u015fi 80). Parchetul este o autoritate public\u0103 \u015fi trebuie s\u0103 asigure transparen\u0163a activit\u0103\u0163ilor sale, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t ordinele respective se refer\u0103 la proceduri pe care persoanele trebuie s\u0103 le cunoasc\u0103.<\/p>\n

\u2026\u2026\u2026.<\/p>\n

OBSERVA\u0162IILE APADOR-CH CU PRIVIRE LA PROIECTUL LEGII PRIVIND STATUTUL MAGISTRA\u0162ILOR[2]\n

(extrase)<\/p>\n

\u2026\u2026\u2026.<\/p>\n

\u00cen varianta actual\u0103, proiectul nu asigur\u0103 independen\u0163a justi\u0163iei \u015fi nu elimin\u0103 toate puterile prin care ministrul justi\u0163iei \u015fi \u00eentregul executiv pot exercita presiuni politice asupra judec\u0103torilor \u015fi pot influen\u0163a actul de justi\u0163ie. Pentru a se asigura, la nivel legislativ, independen\u0163a justi\u0163iei, sunt necesare urm\u0103toarele amendamente minimale:<\/p>\n

1. Eliminarea egalit\u0103\u0163ii dintre judec\u0103tori \u015fi procurori, prezent\u0103 \u00een \u00eentregul Proiect, cu excep\u0163ia diferen\u0163ei \u00een ceea ce prive\u015fte stabilitatea \u00een func\u0163ie[3], diferen\u0163\u0103 de formulare care oricum nu produce nici un efect \u00een practic\u0103 pentru c\u0103 \u00eentreaga carier\u0103 a judec\u0103torilor \u015fi procurorilor\u2013numire, promovare, sanc\u0163ionare disciplinar\u0103, eliberare din func\u0163ie- este reglementat\u0103 \u00een mod similar. Argumentul principal al elimin\u0103rii acestei egalit\u0103\u0163i const\u0103 \u00een faptul c\u0103, potrivit proiectului legii de organizare judiciar\u0103 procurorii lucreaz\u0103 \u00eentr-un sistem de subordonare ierarhic\u0103, p\u00e2n\u0103 la ministrul justi\u0163iei, membru al guvernului.<\/p>\n

Desigur c\u0103 independen\u0163a procurorilor trebuie asigurat\u0103, dar solu\u0163ia nu este egalizarea cu judec\u0103torii, singurii care au puterea \u015fi r\u0103spunderea \u00eenf\u0103ptuirii justi\u0163iei.<\/p>\n

Un efect dezastruos pentru actul de justi\u0163ie al acestei egalit\u0103\u0163i este cauzat de posibilitatea ca \u00een orice moment al carierei lor, procurorii s\u0103 fie numi\u0163i \u00een func\u0163ii de judec\u0103tor, ca \u015fi cum ar avea vechime \u015fi experien\u0163\u0103 de judec\u0103tor. Este cel pu\u0163in necesar ca procurorii care vor s\u0103 devin\u0103 judec\u0103tori s\u0103 fie testa\u0163i profesional \u015fi psihologic pentru a se constata dac\u0103 au capacitatea de a \u00eendeplini pozi\u0163ia de echilibru \u015fi impar\u0163ialitate pe care trebuie s\u0103 o exercite un judec\u0103tor.<\/p>\n

Este absolut necesar\u0103 schimbarea textului art. 50 alin.1 din Proiect, care permite procurorilor cu o vechime de cel pu\u0163in 15 ani \u2013ca procurori- s\u0103 fie numi\u0163i judec\u0103tori la \u00cenalta Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie. Este inadmisibil ca procurori care timp de 15 ani sau mai mult au lucrat \u00eentr-un sistem de subordonare ierarhic\u0103 intern\u0103 (fa\u0163\u0103 de procurorul \u015fef) \u015fi extern\u0103 (fa\u0163\u0103 de executiv) \u015fi au reprezentat numai acuzarea s\u0103 fie numi\u0163i judec\u0103tori la instan\u0163a suprem\u0103, care trebuie s\u0103 fie esen\u0163a \u015fi simbolul impar\u0163ialit\u0103\u0163ii. <\/p>\n

2. \u00cen acela\u015fi context, trebuie eliminat art.107 alin.1, care prevede aplicarea tuturor dispozi\u0163iilor din Proiect judec\u0103torilor \u015fi procurorilor militari. \u00cen primul r\u00e2nd, este necesar\u0103 demilitarizarea justi\u0163iei prin eliminarea acestor dou\u0103 categorii. Oricum, nu trebuie s\u0103 fie permis procurorilor \u015fi judec\u0103torilor militari s\u0103 devin\u0103 judec\u0103tori civili, inclusiv \u015fi mai ales la instan\u0163a suprem\u0103. Subordonarea lor fa\u0163\u0103 de puterea executiv\u0103 \u2013ca militari- le afecteaz\u0103 capacitatea de a ac\u0163iona independent \u015fi impar\u0163ial.<\/p>\n

3. Decizia exercit\u0103rii ac\u0163iunii disciplinare \u015fi a efectu\u0103rii cercet\u0103rii prealabile trebuie s\u0103 apar\u0163in\u0103 numai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), iar cercetarea prealabil\u0103 trebuie efectuat\u0103 numai de judec\u0103tori inspectori numi\u0163i \u00een acest sens de CSM. Ar fi de dorit ca judec\u0103torii inspectori ai CSM s\u0103 se constituie \u00eentr-o structur\u0103 independent\u0103 – sau m\u0103car autonom\u0103 – pe l\u00e2ng\u0103 CSM. Judec\u0103torii inspectori ar putea fi ale\u015fi odat\u0103 cu alegerile pentru CSM.<\/p>\n

Ministrul \u015fi ministerul justi\u0163iei \u2013politicul- nu trebuie s\u0103 de\u0163in\u0103 nici un fel de putere \u00een leg\u0103tur\u0103 cu cariera judec\u0103torilor.<\/p>\n

\u015ei \u00een cazul procurorilor, decizia exercit\u0103rii ac\u0163iunii disciplinare \u015fi a cercet\u0103rii prealabile trebuie s\u0103 revin\u0103 CSM. <\/p>\n

4. Eliminarea \u201ccomisiei\u201d format\u0103 din Pre\u015fedintele Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale, Pre\u015fedintele \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie \u015fi ministrul justi\u0163iei care are rolul de a analiza candidaturile pentru func\u0163ia de judec\u0103tor la \u00cenalta Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie \u015fi de a face propuneri CSM (art. 50 alin. 4). Aceast\u0103 propunere a Proiectului indic\u0103 \u00eenc\u0103 o dat\u0103 c\u0103 politicul vrea s\u0103 aib\u0103 o decizie \u00een numirea judec\u0103torilor la instan\u0163a suprem\u0103. Articolul 50 alin. 4 trebuie eliminat \u00een totalitate, permi\u0163\u00e2nd CSM s\u0103 examineze direct \u015fi nefiltrat toate candidaturile pentru func\u0163ia de judec\u0103tor la instan\u0163a suprem\u0103.<\/p>\n

5. Modificarea dispozi\u0163iilor tranzitorii care permit ca p\u00e2n\u0103 la intrarea \u00een vigoare a Legii de organizare a CSM (dat\u0103 incert\u0103 care oricum nu va fi mai devreme de 01.01.2005) s\u0103 poat\u0103 fi numite pe postul de judec\u0103tori \u015fi procurori persoane fidele executivului de ast\u0103zi, deci persoane care sunt lipsite de independen\u0163a \u015fi impar\u0163ialitatea cerute de func\u0163ia judiciar\u0103 (art.106 alin.2). Acest risc este dovedit \u015fi m\u0103rit prin posibilitatea numirii ca judec\u0103tor sau procuror a unor persoane cu func\u0163ii de specialitate juridic\u0103 angajate \u00een \u201cadministra\u0163ia public\u0103, \u00een aparatul Parlamentului, Presedin\u0163ia Rom\u00e2niei, Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale, Cur\u0163ii de Conturi, institu\u0163iei Avocatului Poporului sau Consiliului Legislativ.\u201d Persoanele angajate \u00een aceste institu\u0163ii au fost \u00een mare parte numite pe criterii de fidelitate politic\u0103 fa\u0163\u0103 de actualul guvern.[4] \u00cen plus, acuza\u0163iile de corup\u0163ie \u015fi ineficien\u0163\u0103 formulate de institu\u0163iile europene \u00eempotriva, de pild\u0103, administra\u0163iei publice de ast\u0103zi, trebuie s\u0103 conduc\u0103 la evitarea numirii, pe via\u0163\u0103, a acestor persoane pe pozi\u0163ii de judec\u0103tori \u015fi procurori. <\/p>\n

6. Eliminarea \u201crecomand\u0103rii\u201d ministrului justi\u0163iei din procedura de numire a Procurorului General al Parchetului de pe l\u00e2ng\u0103 \u00cenalta Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie, a prim adjunctului \u015fi adjunctului acestuia (art.52 alin.1). Este absolut suficient ca CSM s\u0103 propun\u0103 Pre\u015fedintelui Rom\u00e2niei c\u00e2te un candidat pentru fiecare dintre aceste func\u0163ii dup\u0103 ce analizeaz\u0103 \u015fi decide pe baza candidaturilor depuse pentru aceast\u0103 func\u0163ie. Rolul ministrului justi\u0163iei \u2013membru al guvernului- trebuie eliminat din luarea acestor decizii. <\/p>\n

\u2026\u2026\u2026.<\/p>\n

12. Modificarea textului care prevede c\u0103 judec\u0103torii \u015fi procurorii pot fi \u201cperchezi\u0163iona\u0163i, re\u0163inu\u0163i sau aresta\u0163i\u201d cu \u00eencuviin\u0163area \u201cpre\u015fedintelui\u201d CSM (art. 102 alin. 2). Pre\u015fedintele CSM, adic\u0103 o singur\u0103 persoan\u0103, poate fi vulnerabil la presiuni politice sau de alt\u0103 natur\u0103, risc mic\u015forat dac\u0103 aceast\u0103 decizie este luat\u0103 de sec\u0163ia de judec\u0103tori (pentru judec\u0103tori), respectiv de procurori (pentru procurori) ai CSM, evident, cu respectarea confiden\u0163ialit\u0103\u0163ii asupra unei astfel de decizii pentru a nu interfera cu activitatea de anchet\u0103. O astfel de modificare este cu at\u00e2t mai logic\u0103 cu c\u00e2t \u00een cazul infrac\u0163iunilor flagrante nu se cere o \u00eencuviin\u0163are prealabil\u0103 (art.102 alin.3). <\/p>\n

Modificarea textului care prevede c\u0103 \u00een caz de infrac\u0163iune flagrant\u0103 judec\u0103torii \u015fi procurorii pot fi perchezi\u0163iona\u0163i sau re\u0163inu\u0163i f\u0103r\u0103 aprobarea prealabil\u0103 a CSM dar cu obliga\u0163ia de a informa \u201cne\u00eent\u00e2rziat\u201d CSM despre o astfel de m\u0103sur\u0103 (art. 102 alin. 3). Termenul \u201cne\u00eent\u00e2rziat\u201d este mult prea vag, el trebuie completat cu \u201cdar \u00een cel mult 6 ore\u201d. <\/p>\n

\u2026\u2026\u2026.<\/p>\n

18.Pentru a nu \u00eengr\u0103di accesul \u00een justi\u0163ie a victimelor erorilor judiciare \u015fi pentru a respecta hot\u0103r\u00e2rea Cur\u0163ii Europene a Drepturilor Omului \u00een cazul Dalban contra Rom\u00e2niei, se impune modificarea art. 92 din Proiect. \u00cen primul r\u00e2nd, alin. 4 al art. 92 restr\u00e2nge nejustificat dreptul la repararea prejudiciului cauzat de erori judiciare \u00een cauze civile, administrative, etc \u2013altele dec\u00e2t cele penale. Textul actual prevede c\u0103 acest drept poate fi exercitat numai dup\u0103 ce se adopt\u0103 \u201co hot\u0103r\u00e2re definitiv\u0103 a unei alte instan\u0163e cu privire la r\u0103spunderea penal\u0103 sau disciplinar\u0103 a magistratului pentru fapta ce a condus la s\u0103v\u00e2r\u015firea erorii judiciare\u201d. Or, statul trebuie s\u0103 r\u0103spund\u0103 pentru erorile judiciare indiferent de vinov\u0103\u0163ia disciplinar\u0103 sau penal\u0103 a judec\u0103torilor. Textul din proiect contravine art. 998 din Codul civil care justific\u0103 antrenarea r\u0103spunderii \u015fi pentru culp\u0103.<\/p>\n

O alt\u0103 problem\u0103 se refer\u0103 la alin 5 al art. 92 care prevede c\u0103 \u201cNu este \u00eendrept\u0103\u0163it\u0103 la repararea pagubei persoana care, \u00een cursul procesului, a contribuit \u00een orice mod la s\u0103v\u00e2r\u015firea erorii judiciare de c\u0103tre magistrat\u201d. APADOR-CH cere eliminarea acestui alineat deoarece se restr\u00e2nge \u00een mod arbitrar dreptul persoanei v\u0103t\u0103mate de a ob\u0163ine repararea pagubei. Cel mult s-ar putea accepta \u00eenlocuirea sintagmei \u201ca contribuit \u00een orice mod la\u201d cu expresia \u201ca determinat\u201d.<\/p>\n

De asemenea, termenul de un an \u00een care se prescrie ac\u0163iunea pentru daune (art. 92 alin. 8) este prea scurt \u015fi reflect\u0103 tendin\u0163a statului de a reduce la minimum termenele \u00een care poate fi tras la r\u0103spundere de cet\u0103\u0163eni. \u00cen acela\u015fi timp, termenul \u00een care cet\u0103\u0163eanul poate fi tras la r\u0103spundere pentru obliga\u0163iile fiscale fa\u0163\u0103 de stat este de 5 ani. Trebuie s\u0103 se realizeze o egalitate cet\u0103\u0163ean-stat sub acest aspect. Statul nu este mai pu\u0163in responsabil fa\u0163\u0103 de cet\u0103\u0163ean dec\u00e2t este cet\u0103\u0163eanul fa\u0163\u0103 de stat. Prin urmare, APADOR-CH solicit\u0103 ca termenul de prescriere a ac\u0163iunii pentru daune s\u0103 fie de 5 ani, pentru egalitate de tratament stat-cet\u0103\u0163ean.<\/p>\n

2. Proiectul de lege privind Consiliul Superior al Magistraturii<\/p>\n

Pentru a \u00eentregi pachetul legislativ privind reforma justi\u0163iei, Minsterul Justi\u0163iei a elaborat un proiect de lege privind organizarea \u015fi func\u0163ionarea Consiliului Superior al Magistraturii pe care l-a supus dezbaterii publice prin publicarea pe site-ul ministerului. APADOR-CH a elaborat \u00een termenul impus de legea transparen\u0163ei decizionale comentarii la proiectul de lege cu speran\u0163a c\u0103 ele vor fi luate \u00een considerare \u00eenainte de momentul valid\u0103rii acestuia de c\u0103tre Guvern \u015fi de trimiterea spre dezbatere Parlamentului.<\/p>\n

Comentariile APADOR-CH<\/p>\n

Proiect de lege privind Consiliul Superior al Magistraturii[5]\n

(varianta de pe site-ul Ministerului Justi\u0163iei, supus\u0103 dezbaterii publice)<\/p>\n

(extrase)<\/p>\n

APADOR-CH consider\u0103 c\u0103 proiectul de lege con\u0163ine \u00eenc\u0103 prevederi care nu asigur\u0103 scopul principal al acestei legi \u015fi anume independen\u0163a real\u0103 a puterii judec\u0103tore\u015fti. Obiec\u0163iile asocia\u0163iei vizeaz\u0103 urm\u0103toarele aspecte:<\/p>\n

1. \u00cen forma actual\u0103 a Proiectului, \u201eautoritatea\u201d care decide cariera judec\u0103torilor este format\u0103 din 10 judec\u0103tori (care din p\u0103cate pot fi \u015fi judec\u0103tori militari deci subordona\u0163i executivului) \u015fi 9 procurori \u015fi alte persoane, cei 9 nefiind ale\u015fi de puterea judec\u0103toreasc\u0103. Acesta este \u015fi motivul pentru care APADOR-CH solicit\u0103 \u00een majoritatea paragrafelor urm\u0103toare transferarea unor competen\u0163e esen\u0163iale pentru cariera judec\u0103torilor de la plenul CSM la Sec\u0163ia judec\u0103torilor.<\/p>\n

2. Transferarea atribu\u0163iilor de numire, promovare, transfer, suspendare \u015fi eliberare din func\u0163ie a judec\u0103torilor \u015fi procurorilor din competen\u0163a plenului CSM \u00een competen\u0163a Sec\u0163iilor (articolele 37, 39 \u015fi 40 din sec\u0163iunea 2 – atribu\u0163iile Plenului CSM – trebuie mutate la sec\u0163iunea 3 – atribu\u0163iile Sec\u0163iilor). Cariera judec\u0103torilor nu trebuie s\u0103 depind\u0103 de voin\u0163a \u015fi voturile procurorilor, care fac parte dintr-un sistem ierarhic subordonat puterii executive. \u00cen lipsa acestei modific\u0103ri, \u00eenfiin\u0163area de Sec\u0163ii separate pentru judec\u0103tori \u015fi procurori este numai o \u00eencercare de a induce \u00een eroare institu\u0163iile europene. Mai exist\u0103 posibilitatea ca Plenul s\u0103 adopte decizii \u00een aceste chestiuni dar numai pe baza propunerii Sec\u0163iilor \u015fi \u00een condi\u0163iile unei reglement\u0103ri stricte \u015fi limitative a oric\u0103rei derog\u0103ri de la aceste propuneri. Procurorii, din acela\u015fi motiv al apartenen\u0163ei la puterea executiv\u0103, nu trebuie s\u0103 se pronun\u0163e nici asupra proiectului de buget anual care se refer\u0103 numai la instan\u0163ele de judecat\u0103 \u015fi la INM (Institutul Na\u0163ional al Magistra\u0163ilor) (art. 39) \u015fi nici asupra organiz\u0103rii \u015fi func\u0163ion\u0103rii instan\u0163elor (art. 40).<\/p>\n

Aceste atribu\u0163ii ale plenului s\u0103 fie date celor dou\u0103 sec\u0163ii ale CSM.<\/p>\n

3. Desfiin\u0163area instan\u0163elor \u015fi parchetelor militare. APADOR-CH insist\u0103 asupra acestei chestiuni. Primul pas a fost f\u0103cut prin desfiin\u0163area Sec\u0163iei militare din cadrul \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie, dar din p\u0103cate nu au urmat alte modific\u0103ri. Judec\u0103torii \u015fi procurorii militari nu pot fi independen\u0163i prin simplul fapt c\u0103 sunt subordona\u0163i ierarhic celor cu grade superioare. Prezen\u0163a lor \u00een CSM va pune sub semnul \u00eentreb\u0103rii independen\u0163a real\u0103 a institu\u0163iei. Prin urmare, APADOR-CH solicit\u0103 eliminarea art.15 din proiectul de lege.<\/p>\n

4. Transferarea puterii de a \u00eencuviin\u0163a perchezi\u0163ia, re\u0163inerea sau arestarea preventiv\u0103 a judec\u0103torilor, procurorilor \u015fi magistra\u0163ilor asisten\u0163i din competen\u0163a pre\u015fedintelui CSM \u00een competen\u0163a Sec\u0163iilor, \u00een func\u0163ie de calitatea persoanei vizate (pentru judec\u0103tori \u015fi magistra\u0163i asisten\u0163i la Sec\u0163ia judec\u0103torilor, iar pentru procurori la Sec\u0163ia procurorilor) (art. 26 alin.2 lit.e; de mutat la sec\u0163iunea 2 art. 43, atribu\u0163iile Sec\u0163iilor). APADOR-CH consider\u0103 c\u0103 astfel de decizii nu trebuie luate de o singur\u0103 persoan\u0103, pre\u015fedintele CSM, \u00eentruc\u00e2t exist\u0103 riscul supunerii acestuia la presiuni \u015fi influen\u0163e de c\u0103tre executiv. Luarea deciziilor de c\u0103tre Sec\u0163ii reduce acest risc \u015fi conduce totodat\u0103 la evitarea atribuirii unor puteri prea mari \u015fi discre\u0163ionare unei singure persoane. <\/p>\n

\u2026\u2026\u2026.<\/p>\n

3. Ini\u0163iativa legislativ\u0103 privind protec\u0163ia vie\u0163ii private a persoanei, a numelui, imaginii, domiciliului \u015fi coresponden\u0163ei acesteia<\/p>\n

Ini\u0163iativa legislativ\u0103 a fost introdus\u0103 \u00een Parlament de c\u0103tre un membru al partidului aflat la guvernare. Anul 2004 fiind un an electoral cu puternice dispute \u00eentre partidele politice s-a observat de la \u00eenceput scopul acestei ini\u0163iative: limitarea sau chiar suprimarea comentariilor critice ale mass-media referitoare la combatan\u0163ii \u00een lupta politic\u0103 pentru c\u00e2\u015ftigarea alegerilor. Ini\u0163iativa, pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 nu a fost justificat\u0103, nu era nici \u00een conformitate cu principiile \u015fi documentele europene \u00een materie. APADOR-CH \u015fi-a exprimat pozi\u0163ia cu fermitate \u015fi a cerut respingerea acestei ini\u0163iative.<\/p>\n

POZI\u0162IA APADOR-CH CU PRIVIRE LA<\/p>\n

INI\u0162IATIVA LEGISLATIV\u0102 PRIVIND PROTEC\u0162IA VIE\u0162II<\/p>\n

PRIVATE A PERSOANEI, A NUMELUI, IMAGINII,<\/p>\n

DOMICILIULUI \u015eI CORESPONDEN\u0162EI ACESTEIA<\/p>\n

(extrase)<\/p>\n

APADOR-CH a semnat un protest al mai multor organiza\u0163ii neguvernamentale ca prim\u0103 reac\u0163ie a societ\u0103\u0163ii civile \u00eempotriva acestei ini\u0163iative legislative care \u015fi-a propus \u201cs\u0103 pun\u0103 pumnul \u00een gura presei\u201d. \u00cemp\u0103rt\u0103\u015find integral indignarea semnatarelor protestului fa\u0163\u0103 de aceast\u0103 ini\u0163iativ\u0103 legislativ\u0103, APADOR-CH a formulat urm\u0103toarele observa\u0163ii:<\/p>\n

\u2026\u2026\u2026.<\/p>\n

2. Con\u0163inutul proiectului \u00eencalc\u0103 principiile europene trasate pentru rezolvarea situa\u0163iilor concrete \u00een care exercitarea celor dou\u0103 drepturi \u00een discu\u0163ie – libertatea de exprimare (\u00een principal libertatea presei) \u015fi dreptul la via\u0163\u0103 privat\u0103- se afl\u0103 pe pozi\u0163ii opuse ori \u00eentr-o stare conflictual\u0103.<\/p>\n

3. Unul dintre principiile europene grav \u00eenc\u0103lcate de proiect este lipsa oric\u0103rei protec\u0163ii a libert\u0103\u0163ii de exprimare, inclusiv a componentei sale esen\u0163iale, libertatea presei. Prin con\u0163inutul s\u0103u, proiectul face o ierarhizare ilegal\u0103 \u015fi interzis\u0103 a celor dou\u0103 drepturi \u00een discu\u0163ie. <\/p>\n

\u00cen acest context, articolul 1 alin. 2 al proiectului, \u00een care se afirm\u0103 c\u0103 cele dou\u0103 drepturi au \u201cvaloare egal\u0103\u201d este pur declarativ, aceast\u0103 \u201cegalitate\u201d fiind anulat\u0103 de restul prevederilor din proiect. Din con\u0163inutul articolelor 3 \u015fi 8, care prev\u0103d excep\u0163iile, respectiv situa\u0163iile \u015fi \u00eemprejur\u0103rile \u00een care \u201cexerci\u0163iul drepturilor care fac obiectul prezentei legi\u201d (dreptul la via\u0163\u0103 privat\u0103, la nume, imagine, domiciliu \u015fi coresponden\u0163\u0103) poate fi restr\u00e2ns, rezult\u0103 extrem de clar c\u0103 \u00eentre excep\u0163iile posibile nu se afl\u0103 interesul publicului de a fi informat \u015fi nici dreptul corelativ al presei de a informa. \u00cen realitate, proiectul restr\u00e2nge \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 inacceptabil\u0103 libertatea presei \u015fi dreptul la informa\u0163ii al publicului sub aparen\u0163a unui proiect care ap\u0103r\u0103 un alt drept, \u015fi anume dreptul la via\u0163\u0103 privat\u0103.<\/p>\n

4. Un alt principiu grav \u00eenc\u0103lcat de proiect este lipsa oric\u0103rei distinc\u0163ii \u00eentre persoanele obi\u015fnuite \u015fi persoanele publice (inclusiv politicienii), respectiv \u00eentre nivelele diferite de protec\u0163ie acordate vie\u0163ii private a persoanelor din cele dou\u0103 categorii. Proiectul propune protejarea \u00een mare \u015fi egal\u0103 m\u0103sur\u0103 a vie\u0163ii private (imagine, nume, etc) a oric\u0103rei persoane. Mai mult, fiind de notorietate c\u0103 presa nu este \u00een principal interesat\u0103 de persoanele obi\u015fnuite, este evident c\u0103 scopul ilegal \u015fi nelegitim al proiectului este de a proteja persoanele publice, \u00een special pe politicieni, de ochiul presei \u015fi de controlul aleg\u0103torilor.<\/p>\n

Deciziile persoanelor alese sau numite \u00een func\u0163ii publice, func\u0163ii esen\u0163iale pentru cet\u0103\u0163eni, pot fi -\u015fi chiar sunt- influen\u0163ate de o multitudine de factori de natur\u0103 personal\u0103 care ar r\u0103m\u00e2ne -conform proiectului- necunoscu\u0163i opiniei publice, sub pretextul protec\u0163iei vie\u0163ii private. Or, oamenii \u201cde r\u00e2nd\u201d au dreptul de a fi informa\u0163i cu privire la cei care le influen\u0163eaz\u0103 direct existen\u0163a, inclusiv cu aspecte de natur\u0103 privat\u0103 dac\u0103 au leg\u0103tur\u0103 cu (ne)\u00eendeplinirea atribu\u0163iilor oficiale. <\/p>\n

5. Ini\u0163iativa legislativ\u0103 \u00een discu\u0163ie este v\u0103dit conceput\u0103 pentru a goli de con\u0163inut libertatea de exprimare -\u00een primul r\u00e2nd a presei-, cu \u0163inta clar\u0103 a suprim\u0103rii jurnalismului de investiga\u0163ie \u015fi pentru a obstruc\u0163iona dreptul publicului de a primi informa\u0163ii..<\/p>\n

\u2026\u2026\u2026.<\/p>\n

7. Interdic\u0163ia public\u0103rii de c\u0103tre institu\u0163iile de pres\u0103, dat\u0103 \u00een competen\u0163a instan\u0163ei de judecat\u0103, a \u201cdocumentelor, informa\u0163iilor, imaginilor \u015fi a \u00eenregistr\u0103rilor\u201d introdus\u0103 \u00een articolul 25 alin. 3 din proiect constituie o cenzur\u0103 prealabil\u0103 extrem de periculoas\u0103 \u015fi contrar\u0103 principiilor europene.<\/p>\n

8. Proiectul constituie \u015fi o barier\u0103 \u00een mult invocata lupt\u0103 \u00eempotriva corup\u0163iei. Aceast\u0103 lupt\u0103 nu poate avea succes f\u0103r\u0103 contribu\u0163ia esen\u0163ial\u0103 a presei, \u00een principal a celei de investiga\u0163ie. Faptele de corup\u0163ie nu se petrec \u00een locuri publice ci departe de ochii lumii. A \u00eempiedica presa s\u0103 investigheze persoanele suspecte sub pretextul protej\u0103rii vie\u0163ii private \u00eenseamn\u0103 a \u00eencuraja corup\u0163ia. Ziari\u015ftii trebuie, dimpotriv\u0103, \u00eencuraja\u0163i s\u0103 fac\u0103 propriile investiga\u0163ii \u015fi s\u0103 publice rezultatele, venind astfel \u00een ajutorul autorit\u0103\u0163ilor. Or, interdic\u0163iile din proiect (fotografierea, filmarea, observarea, inclusiv a unor obiecte sau spa\u0163ii private, publicarea de informa\u0163ii, imagini sau documente cu caracter privat \u201c\u00eentr-un mod care denatureaz\u0103 realitatea\u201d, etc.) fac imposibile aceste investiga\u0163ii. <\/p>\n

\u2026\u2026\u2026.<\/p>\n

11.De asemenea, definirea \u201cinteresului public\u201d, riscant\u0103 \u015fi niciodat\u0103 complet\u0103, este \u00een acest proiect extrem de limitat\u0103 \u015fi sumar\u0103, deci extrem de periculoas\u0103 (articolul 4 lit. q). De pild\u0103, defini\u0163ia oferit\u0103 de proiect nu include descoperirea sau demascarea unei infrac\u0163iuni sau a altei fapte contrare legii, care face parte \u00een mod obligatoriu din interesul public. \u00cen plus, restr\u00e2ngerea no\u0163iunii de \u201cinteres public\u201d prin adjectivele \u201clegitim \u015fi pertinent\u201d \u00een articolul 8 lit. b este complet gre\u015fit\u0103. \u201cInteresul public\u201d este \u00eentotdeauna legitim iar \u201cpertinen\u0163a\u201d este \u00eentodeauna subiectiv\u0103.<\/p>\n

12.Complet gre\u015fit\u0103 este \u015fi cerin\u0163a consim\u0163\u0103m\u00e2ntului pentru retransmiterea unor informa\u0163ii, imagini, \u00eenregistr\u0103ri, etc atunci c\u00e2nd persoana \u00een cauza fie a divulgat ea \u00eens\u0103\u015fi fie \u015fi-a dat consim\u0163\u0103m\u00e2ntul pentru transmiterea ini\u0163ial\u0103 (articolul 8 alin. 2). Informa\u0163ia, odat\u0103 intrat\u0103 \u00een spa\u0163iul public, nu mai suport\u0103 nici o condi\u0163ionare pentru diseminarea, publicarea ori transmiterea ei \u00een continuare.<\/p>\n

Pentru aceste motive dar \u015fi multe altele nemen\u0163ionate, APADOR-CH a solicitat RESPINGEREA ini\u0163iativei legislative privind protec\u0163ia vie\u0163ii private a persoanei, a numelui, imaginii, domiciliului \u015fi coresponden\u0163ei.<\/p>\n

4. Proiectul de lege de modificare a Legii Jandarmeriei Rom\u00e2ne<\/p>\n

\u00cen anul 2003 s-a \u00eencercat prin intermediul unei ini\u0163iative a Inspectoratului general al Jandarmeriei modificarea legii de organizare \u015fi func\u0163ionare a acesteia. APADOR-CH a f\u0103cut comentarii critice la adresa acestei ini\u0163iative (vezi Raport 2003). Ini\u0163iativa nu a fost transpus\u0103 \u00eentr-o propunere legislativ\u0103. Guvernul a revenit \u00een cursul anului 2004 cu un proiect de lege \u00een acela\u015fi domeniu care p\u0103stra prevederi ce puteau duce la \u00eenc\u0103lc\u0103ri ale drepturilor omului.<\/p>\n

Observa\u0163iile APADOR-CH cu privire la proiectul de lege de modificare a Legii Jandarmeriei Rom\u00e2ne (nr.116\/1998)[6]\n

1. Prin natura institu\u0163iei \u015fi atribu\u0163iilor sale, Jandarmeria Rom\u00e2n\u0103 este participant direct la ac\u0163iuni concrete, desf\u0103\u015furate la timpul prezent. Prin urmare jandarmii sunt confrunta\u0163i cu fapte contraven\u0163ionale sau penale flagrante. Art.19 lit.q le d\u0103 dreptul s\u0103 constate contraven\u0163ii \u015fi s\u0103 aplice sanc\u0163iuni contraven\u0163ionale iar lit.r, s\u0103 efectueze \u201cacte necesare \u00eenceperii urm\u0103rii penale pentru infrac\u0163iunile constatate pe timpul execut\u0103rii misiunilor specifice potrivit prevederilor art.214 din Codul de procedur\u0103 penal\u0103\u201d (subl.n.). Art.214 alin.4 din C.p.p. precizeaz\u0103 c\u0103 \u201c\u00een cazul infrac\u0163iunilor flagrante, acelea\u015fi organe (de constatare) au obliga\u0163ia s\u0103 \u00eenainteze de \u00eendat\u0103 procurorului pe f\u0103ptuitor, \u00eempreun\u0103 cu lucr\u0103rile efectuate \u015fi cu mijloacele materiale de prob\u0103\u201d (subl.n.).<\/p>\n

Or, art.35 din proiectul de lege d\u0103 dreptul jandarmilor s\u0103 conduc\u0103 \u201cla cea mai apropiat\u0103 unitate de poli\u0163ie sau de jandarmi\u201d persoanele \u201ccare s\u0103v\u00e2r\u015fesc fapte contrare legii\u201d \u00een loc s\u0103 le \u00eenainteze de \u00eendat\u0103 procurorului. Prin aceasta, art.35 intr\u0103 \u00een contradic\u0163ie cu Codul de procedur\u0103 penal\u0103 \u015fi \u00eencurajeaz\u0103 \u00eenc\u0103lc\u0103ri ale drepturilor omului (dreptul la libertatea persoanei, dreptul la ap\u0103rare etc.). Practicat\u0103 de Poli\u0163ia Rom\u00e2n\u0103, metoda “conducerii” este consecvent condamnat\u0103 de APADOR-CH. \u201cConducerea\u201d unei persoane \u00eentr-un loc pe care nu \u00eel poate p\u0103r\u0103si c\u00e2nd dore\u015fte \u00eenseamn\u0103 privare de libertate. Iar Protocolul op\u0163ional la Conven\u0163ia ONU \u00eempotriva torturii con\u0163ine o defini\u0163ie similar\u0103 a priv\u0103rii de libertate.<\/p>\n

\u00cen concluzie: dac\u0103 \u00een prezent Legea de organizare \u015fi func\u0163ionare a Poli\u0163iei contravine documentelor \u015fi practicii interna\u0163ionale \u00een domeniul ap\u0103r\u0103rii drepturilor omului prin autorizarea acestei forme inadmisibile de privare de libertate, este inacceptabil ca \u00eenc\u0103 o autoritate public\u0103 – Jandarmeria Rom\u00e2n\u0103 – s\u0103 \u00ee\u015fi aroge acela\u015fi \u201cdrept\u201d.<\/p>\n

APADOR-CH cere eliminarea art.35 din proiectul de lege \u00een discu\u0163ie.<\/p>\n

2. Asocia\u0163ia consider\u0103 neavenit\u0103 \u015fi prevederea din art.20 alin.1 din proiectul de lege, potrivit c\u0103reia persoanele fizice sau juridice ar avea obliga\u0163ia de a furniza jandarmilor, la cererea lor, \u201cinforma\u0163iile, datele \u015fi documentele necesare \u00eendeplinirii atribu\u0163iilor..\u201d. Jandarmeria nu este – \u015fi nici nu poate fi – organ de cercetare penal\u0103 sau de informa\u0163ii. Prin urmare, adunarea de informa\u0163ii, date \u015fi documente este nejustificat\u0103. \u00cen plus, persoanele fizice sau juridice nu pot fi obligate s\u0103 contribuie la activitatea unei autorit\u0103\u0163i publice.<\/p>\n

APADOR-CH solicit\u0103 eliminarea acestei prevederi.<\/p>\n

3. APADOR-CH cere ca, \u00een exercitarea atribu\u0163iilor de serviciu, jandarmii s\u0103 poarte obligatoriu \u015fi la vedere insigne cu numele \u015fi gradele lor sau cel pu\u0163in matricola. Articolul 27 alin.5 din proiect trebuie modificat \u00een acest sens. Pe de o parte, jandarmii vor fi con\u015ftien\u0163i c\u0103 r\u0103spund individual pentru ac\u0163iunile lor, iar pe de alta, persoanele care se consider\u0103 victime ale unor abuzuri ale jandarmilor vor putea identifica presupu\u015fii autori, facilit\u00e2nd astfel cercet\u0103rile organelor competente.<\/p>\n

4. Din formularea art.49 din proiectul de lege \u00een discu\u0163ie rezult\u0103 c\u0103 Jandarmeria poate \u00eenchiria bunuri disponibilizate care includ, conform art.46 alin.1 armament, tehnic\u0103, muni\u0163ie, echipament \u015fi aparatur\u0103 specific\u0103. APADOR-CH cere eliminarea acestei prevederi consider\u00e2nd inacceptabil ca o institu\u0163ie cu atribu\u0163ii majore \u00een asigurarea lini\u015ftii \u015fi ordinii publice, care trebuie s\u0103 descurajeze sau sanc\u0163ioneze violen\u0163a, s\u0103 furnizeze armament sau muni\u0163ie unor persoane fizice sau juridice din afara institu\u0163iei. \u00cen afar\u0103 de aceasta, Jandarmeria trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 o institu\u0163ie exclusiv bugetar\u0103, f\u0103r\u0103 posibilitatea de a ob\u0163ine \u015fi alte venituri greu – sau imposibil – de controlat.<\/p>\n

APADOR-CH solicit\u0103 eliminarea art.49 din proiect.<\/p>\n

5. Proiectul de lege pentru \u00eenfiin\u0163area, organizarea \u015fi func\u0163ionarea Autorit\u0103\u0163ii na\u0163ionale de supraveghere a prelucr\u0103rii datelor cu caracter personal<\/p>\n

\u00cen luna octombrie 2004 Guvernul a introdus \u00een Parlament un proiect de lege prin care se dorea infiin\u0163area unei Autorit\u0103\u0163ii na\u0163ionale de supraveghere a prelucr\u0103rii datelor cu caracter personal. Motiva\u0163ia proiectului a fost aceea de a se scoate aceast\u0103 atribu\u0163ie din sarcina institu\u0163iei Avocatului Poporului \u015fi de a crea o nou\u0103 autoritate independent\u0103 care s\u0103 gestioneze domeniul. Argumente \u00een favoarea proiectului au fost \u015fi documente ale CE. APADOR-CH a comentat proiectul de lege \u015fi \u015fi-a exprimat pozi\u0163ia critic\u0103 fa\u0163\u0103 de unele prevederi.<\/p>\n

COMENTARIILE APADOR-CH CU PRIVIRE LA PROIECTUL DE LEGE PENTRU \u00ceNFIIN\u0162AREA, ORGANIZAREA \u015eI FUNC\u0162IONAREA AUTORIT\u0102\u0162II NA\u0162IONALE DE SUPRAVEGHERE A PRELUCR\u0102RII DATELOR CU CARACTER PERSONAL [7]\n

(extrase)<\/p>\n

Articolul 3 alin. 5 \u015fi 6<\/p>\n

APADOR-CH solicit\u0103 modificarea textului art. 3 alin. 5 \u00een sensul c\u0103 deciziile \u015fi instruc\u0163iunile pre\u015fedintelui autorit\u0103\u0163ii s\u0103 fie obligatorii doar \u00een cadrul acelei institu\u0163ii publice, nu \u015fi pentru alte \u201cinstitu\u0163ii \u015fi unit\u0103\u0163i \u201d.<\/p>\n

Autoritatea care urmeaz\u0103 a se \u00eenfiin\u0163a este una de supraveghere. Deci, ea trebuie s\u0103 supravegheze respectarea legii \u015fi nu s\u0103 creeze noi reglement\u0103ri cu aplicabilitate general\u0103. Ea poate propune modific\u0103ri ale legii, pe baza constat\u0103rilor din activitate, dar nu se poate substitui legiuitorului, ajung\u00e2nd s\u0103 creeze, s\u0103 modifice sau s\u0103 detalieze legea prin emiterea de decizii \u015fi instruc\u0163iuni \u201ccu caracter normativ\u201d.<\/p>\n

Prin excluderea posibilit\u0103\u0163ii autorit\u0103\u0163ii de supraveghere de a emite acte cu caracter normativ, art. 3 alin. 6 r\u0103m\u00e2ne f\u0103r\u0103 obiect \u015fi urmeaz\u0103 s\u0103 fie eliminat din textul proiectului.<\/p>\n

Articolul 4 alin. 2<\/p>\n

APADOR-CH solicit\u0103 eliminarea alin. 2 al art. 4, \u00eentruc\u00e2t textul este redactat prea general \u015fi las\u0103 la discre\u0163ia pre\u015fedintelui acelei institu\u0163ii transformarea din public \u00een confiden\u0163ial a caracterului activit\u0103\u0163ii autorit\u0103\u0163ii.<\/p>\n

Excep\u0163iile de la liberul acces la informa\u0163iile de interes public sunt deja prev\u0103zute \u00een Legea nr. 544\/2001 \u015fi nu mai este necesar s\u0103 fie ad\u0103ugate noi excep\u0163ii.<\/p>\n

\u2026\u2026\u2026.<\/p>\n

Articolul 11 lit. b<\/p>\n

APADOR-CH solicit\u0103 modificarea acestei litere a articolului 11 sau introducerea unei noi litere, b\/1, care s\u0103 prevad\u0103 \u00een cadrul atribu\u0163iilor pre\u015fedintelui autorit\u0103\u0163ii:<\/p>\n

\u201cb\/1) asigur\u0103 informarea din oficiu, \u00een scris, cel pu\u0163in o dat\u0103 \u00een cursul unui an calendaristic, a fiec\u0103rei persoane vizate de opera\u0163iunile de prelucrare a datelor cu caracter personal despre identitatea operatorilor \u015fi num\u0103rul de prelucr\u0103ri efectuate cu privire la acea persoan\u0103 de fiecare dintre operatori\u201d.<\/p>\n

Fiind autoritate de supraveghere, este normal ca persoana s\u0103 se adreseze acesteia atunci c\u00e2nd vrea s\u0103 afle dac\u0103 datele sale au fost sau nu prelucrate \u015fi de cine. Modalitatea impus\u0103 persoanei de a \u00eentreba pe to\u0163i operatorii posibili (despre care nici nu are cuno\u015ftin\u0163\u0103) dac\u0103 \u00eei sunt prelucrate datele personale nu reprezint\u0103 dec\u00e2t o cale de a \u00eempiedica persoana s\u0103 afle aceste informa\u0163ii la care este pe deplin \u00eendrept\u0103\u0163it\u0103.<\/p>\n

……….<\/p>\n

Articolul 19 alin. 3<\/p>\n

Acest text prevede modificarea art. 21 din Legea nr. 677\/2001.<\/p>\n

APADOR-CH solicit\u0103 ca modificarea art. 21 din Legea nr. 677\/2001 s\u0103 includ\u0103 \u015fi introducerea expres\u0103 printre atribu\u0163iile autorit\u0103\u0163ii a celor dou\u0103 atribu\u0163ii men\u0163ionate la comentariile de mai sus la articolul 11 lit. b din proiectul de lege.<\/p>\n

Astfel, este necesar ca art. 21 din Legea nr. 677\/2001 s\u0103 prevad\u0103 expres c\u0103 autoritatea de supraveghere are ca atribu\u0163ii \u015fi:<\/p>\n

– informarea din oficiu, \u00een scris, cel pu\u0163in o dat\u0103 \u00een cursul unui an calendaristic, a fiec\u0103rei persoane vizate de opera\u0163iunile de prelucrare a datelor cu caracter personal despre identitatea operatorilor \u015fi num\u0103rul de prelucr\u0103ri efectuate cu privire la acea persoan\u0103 de fiecare dintre operatori. <\/p>\n

– primirea, rezolvarea \u015fi comunicarea solu\u0163iei cererii prin care o persoan\u0103 solicit\u0103 s\u0103 i se comunice dac\u0103 datele sale sunt prelucrate de operatori, care sunt ace\u015ftia, num\u0103rul prelucr\u0103rilor \u015fi perioada pentru fiecare dintre ace\u015ftia. <\/p>\n

II. ACCESUL LA INFORMA\u0162IILE DE INTERES PUBLIC<\/p>\n

\u00cen anul 2004 APADOR-CH a continuat monitorizarea aplic\u0103rii Legii nr.544\/2001 a liberului acces la informa\u0163iile de interes public prin cereri de informa\u0163ii \u015fi promovarea unor ac\u0163iuni \u00een justi\u0163ie \u00een cazul refuzurilor nejustificate ale autorit\u0103\u0163ilor \u015fi institu\u0163iilor publice de a comunica informa\u0163iile solicitate. \u00cen acea\u015fi timp, asocia\u0163ia a luat parte la programul interna\u0163ional de monitorizare a aplic\u0103rii legisla\u0163iei accesului la informa\u0163ii ini\u0163iat \u015fi coordonat de Open Society Justice Initiative. Pe l\u00e2ng\u0103 monitorizarea aplic\u0103rii legii, APADOR-CH s-a implicat \u015fi \u00een promovarea acestui instrument \u00een r\u00e2ndul publicului larg, prin editarea, publicarea \u015fi distribuirea unor materiale informative, precum \u015fi prin oferirea de asisten\u0163\u0103 specializat\u0103 celor care au dorit s\u0103 adreseze cereri de informa\u0163ii sau s\u0103 uzeze de c\u0103ile de atac prev\u0103zute de lege \u00een situa\u0163ia unui refuz de comunicare a informa\u0163iilor.<\/p>\n

Monitorizarea prin cereri de informa\u0163ii \u015fi ac\u0163iuni \u00een justi\u0163ie<\/p>\n

\u00cen anul 2004, APADOR-CH a adresat cereri de informa\u0163ii de interes public Ministerului Public – Parchetul de pe l\u00e2ng\u0103 \u00cenalta Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie (informa\u0163ii statistice legate de autoriza\u0163iile de efectuare a unor acte de culegere de informa\u0163ii \u015fi de \u00eenregistrare a convorbirilor telefonice solicitate \u00een baza Legii siguran\u0163ei na\u0163ionale \u015fi a Codului de procedur\u0103 penal\u0103 pentru anul 2003), Ministerului Afacerilor Externe (stadiul adopt\u0103rii de c\u0103tre Rom\u00e2nia a unor acte interna\u0163ionale \u015fi informa\u0163ii despre sec\u0163iile de votare organizate \u00een str\u0103in\u0103tate pentru alegerile parlamentare \u015fi preziden\u0163iale din noiembrie 2004), Ministerului Administra\u0163iei \u015fi Internelor (informa\u0163ii privind procedura return\u0103rii din str\u0103in\u0103tate a unor cet\u0103\u0163eni rom\u00e2ni precum \u015fi lista nominal\u0103 a celor 71 de ziari\u015fti care au depus pl\u00e2ngeri la poli\u0163ie \u00een perioada 1999-2004 pentru agresiuni asupra lor, locul lor de munc\u0103, natura faptelor reclamate, solu\u0163iile adoptate \u015fi durata cercet\u0103rilor), Direc\u0163iei Generale a Penitenciarelor (informa\u0163ii legate de persoanele aflate \u00een executarea unor pedepse privative de libertate pe baza unor condamn\u0103ri pentru insult\u0103 \u015fi calomnie). Institu\u0163iile\/autorit\u0103\u0163ile publice vizate de solicit\u0103rile de informa\u0163ii au r\u0103spuns \u00een mare m\u0103sur\u0103 \u00een termenele legale.<\/p>\n

\u00cen acela\u015fi timp, APADOR-CH a continuat ac\u0163iunile \u00een justi\u0163ie \u00een nume propriu ini\u0163iate \u00een anii anteriori pe baza Legii nr.544\/2001, precum \u015fi procedurile de executare \u00eempotriva autorit\u0103\u0163ilor\/institu\u0163iilor publice care au fost obligate irevocabil de instan\u0163ele de judecat\u0103 s\u0103 comunice informa\u0163ii de interes public, dar nu au respectat aceast\u0103 obliga\u0163ie.<\/p>\n

\u00cen anul 2003, APADOR-CH a ob\u0163inut hot\u0103r\u00e2ri definitive \u015fi irevocabile \u00eempotriva Ministerului Public – Parchetul de pe l\u00e2ng\u0103 \u00cenalta Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie, care a fost obligat s\u0103 comunice informa\u0163ii statistice legate de autoriza\u0163iile de efectuare a unor acte de culegere de informa\u0163ii \u015fi de \u00eenregistrare a convorbirilor telefonice solicitate pe baza Legii siguran\u0163ei na\u0163ionale \u015fi a Codului de procedur\u0103 penal\u0103, pe perioada 1991-2002 \u015fi respectiv 1996-2002, \u015fi \u00eempotriva Ministerului Finan\u0163elor Publice, care a fost obligat s\u0103 comunice informa\u0163ii statistice legate de scutirile acordate la plata taxei judiciare de timbru.<\/p>\n

Procedurile de executare \u00eencepute \u00een 2003 au continuat \u015fi \u00een 2004, nefiind finalizate prin hot\u0103r\u00e2ri irevocabile nici la finalul acestui an. \u00cen cazul Ministerul Finan\u0163elor Publice \u015fi a ministrului finan\u0163elor publice, \u00een martie 2004, Curtea de Apel Bucure\u015fti a pronun\u0163at o hot\u0103r\u00e2re prin care a obligat ministerul \u015fi ministrul finan\u0163elor publice la plata \u00een solidar de daune compensatorii de 3.000.000 lei asocia\u0163iei \u015fi l-a amendat pe ministrul finan\u0163elor publice cu amenda civil\u0103 de 500 lei\/zi de \u00eent\u00e2rziere prev\u0103zut\u0103 de Legea contenciosului administrativ pentru perioada \u00een care hot\u0103r\u00e2rea judec\u0103toreasc\u0103 nu a fost executat\u0103. At\u00e2t ministerul, c\u00e2t \u015fi ministrul au declarat recurs \u00eempotriva hot\u0103r\u00e2rii cur\u0163ii de apel, acesta urm\u00e2nd a fi judecat \u00een cursul anului 2005 de c\u0103tre \u00cenalta Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie.<\/p>\n

\u00cen cazul procedurilor de executare ini\u0163iate \u00eempotriva Ministerului Public \u015fi a procurorului general T\u0103nase Joi\u0163a, Curtea de Apel Bucure\u015fti s-a pronun\u0163at \u00een prim\u0103 instan\u0163\u0103 la 28 octombrie 2004, oblig\u00e2ndu-i pe p\u00e2r\u00e2\u0163i la plata \u00een solidar a daunelor de \u00eent\u00e2rziere de 300.000 lei\/zi de \u00eent\u00e2rziere pentru perioada 20 mai 2003 – 29 august 2003 (data la care T\u0103nase Joi\u0163a \u015fi-a dat demisia din func\u0163ia de procuror general). Pentru aceea\u015fi perioad\u0103 procurorul general T\u0103nase Joi\u0163a a fost obligat la plata amenzii civile de 500 lei\/zi de \u00eent\u00e2rziere. \u00cen plus, Ministerul Public a fost obligat la plata daunelor de \u00eent\u00e2rziere de 300.000 lei\/zi de \u00eent\u00e2rziere pentru perioada 30 august 2003 – 10 decembrie 2003 (data la care Ministerul Public a comunicat par\u0163ial informa\u0163iile de interes public solicitate de asocia\u0163ie). Deoarece APADOR-CH consider\u0103 c\u0103 prin r\u0103spunsul din 10 decembrie 2003, Ministerul Public nu \u015fi-a executat \u00een \u00eentregime obliga\u0163ia ce \u00eei revenea, necomunic\u00e2nd \u015fi informa\u0163ii complete privind autoriza\u0163iile de supraveghere emise pe baza Legii siguran\u0163ei na\u0163ionale, asocia\u0163ia a cerut Cur\u0163ii de Apel Bucure\u015fti obligarea Ministerului Public la plata de daune p\u00e2n\u0103 la momentul execut\u0103rii integrale a obliga\u0163iei de comunicare de informa\u0163ii de interes public. Curtea de Apel a acordat daune numai p\u00e2n\u0103 la data de 10 decembrie 2004, consider\u00e2nd c\u0103 obliga\u0163ia a fost executat\u0103 \u00een \u00eentregime, motiv pentru care APADOR-CH a atacat decizia mai sus men\u0163ionat\u0103 cu recus. Procedurile sunt \u00een curs.<\/p>\n

\u00cen cazul procedurilor de executare ini\u0163iate \u00eempotriva Ministerului Public \u015fi a procurorului general Ilie Boto\u015f, \u00een decembrie 2003, Tribunalul Bucure\u015fti – Sec\u0163ia contencios administrativ a pronun\u0163at o sentin\u0163\u0103 prin care l-a obligat pe procurorul general la plata amenzii civile c\u0103tre stat de 500 lei pentru fiecare zi de \u00eent\u00e2rziere \u00een executarea hot\u0103r\u00e2rii, dar a respins cererea asocia\u0163iei referitoare la daune de \u00eent\u00e2rziere. APADOR-CH a atacat aceast\u0103 hot\u0103r\u00e2re cu recurs, iar cauza a fost trimis\u0103 spre rejudecare de c\u0103tre Curtea de Apel Bucure\u015fti la Tribunalul Bucure\u015fti. Procedurile sunt \u00een curs.<\/p>\n

\u00cen anul 2003, APADOR-CH a intervenit, \u00eempreun\u0103 cu alte patru organiza\u0163ii neguvernamentale, \u00een situa\u0163ia inacceptabil\u0103 creat\u0103 la \u015eelimb\u0103r, unde Consiliul local a m\u0103rit pre\u0163ul fotocopiilor solicitate pe baza Legii nr.544\/2001 la 100.000 lei pentru fiecare pagin\u0103. Organiza\u0163iile implicate au depus la Parchetul de pe l\u00e2ng\u0103 Judec\u0103toria Sibiu o pl\u00e2ngere penal\u0103 \u00eempotriva primarului \u015fi consiliului local pentru abuz \u00een serviciu. Solu\u0163ia parchetului a fost de ne\u00eencepere a urm\u0103ririi penale \u015fi a fost atacat\u0103 la prim-procurorul parchetului. \u00cen urma pl\u00e2ngerii \u00eempotriva rezolu\u0163iei, parchetul a aplicat primarului \u015fi consilierilor implica\u0163i \u00een adoptarea hot\u0103r\u00e2rii de m\u0103rire a pre\u0163ului fotocopierii o sanc\u0163iune administrativ\u0103 const\u00e2nd \u00een amedarea fiec\u0103ruia cu c\u00e2te 10.000.000 lei. Ulterior, Consiliul Local \u015eelimb\u0103r a revenit asupra deciziei de m\u0103rire a tarifului pentru fotocopiere, care a fost stabilit, \u00een cele din urm\u0103, la 1.500 lei\/pagin\u0103.<\/p>\n

Tot \u00een leg\u0103tur\u0103 cu tariful prea ridicat pentru fotocopierea actelor cerute \u00een baza Legii nr.544\/2001 practicat de data aceasta de Ministerul Public (8.000 lei\/pagin\u0103), APADOR-CH a adresat o cerere acestei institu\u0163ii prin care se solicita mic\u015forarea tarifului la nivelul celui practicat pe pia\u0163\u0103. Solicitarea a fost respins\u0103 de Ministerul Public, astfel \u00eenc\u00e2t APADOR-CH a formulat o reclama\u0163ie administrativ\u0103 \u00eempotriva refuzului de a mic\u015fora tariful pentru fotocopiere. Reclama\u0163ia administrativ\u0103 a fost solu\u0163ionat\u0103 favorabil, Ministerul Public comunic\u00e2nd asocia\u0163iei c\u0103 tariful pentru fotocopierea documentelor solicitate \u00een baza Legii nr.544\/2001 a fost stabilit la 2.000 lei\/pagin\u0103.<\/p>\n

O alt\u0103 ac\u0163iune \u00een justi\u0163ie pe baza Legii nr.544\/2001, ini\u0163iat\u0103 \u00een 2003 \u015fi continuat\u0103 de APADOR-CH a fost cea \u00een care Guvernului Rom\u00e2niei i-au fost solicitate actele ce au stat la baza numirii lui T\u0103nase Joi\u0163a \u00een func\u0163ia de Consul general al Rom\u00e2niei la Strasbourg, inclusiv actele medicale. Pl\u00e2ngerea asocia\u0163iei a fost respins\u0103 \u00een prim\u0103 instan\u0163\u0103 de Tribunalul Bucure\u015fti, care a considerat c\u0103 Guvernul Rom\u00e2niei a comunicat toate actele pe care acesta le de\u0163inea (asocia\u0163iei i-a fost comunicat\u0103 numai nota de fundamentare a numirii, \u00eentocmit\u0103 de Ministerul Afacerilor Externe). APADOR-CH a atacat aceast\u0103 hot\u0103r\u00e2re la Curtea de Apel Bucure\u015fti, care a dispus rejudecarea cauzei de c\u0103tre tribunal. \u00cen urma rejudec\u0103rii fondului, ac\u0163iunea asocia\u0163iei a fost din nou respins\u0103. Urmeaz\u0103 ca asocia\u0163ia s\u0103 formuleze un nou recurs, \u00een momentul \u00een care \u00eei va fi comunicat\u0103 motivarea instan\u0163ei.<\/p>\n

\u00cen 2003-2004, APADOR-CH a sus\u0163inut cererile de informa\u0163ii de interes public ini\u0163iate de unii dintre avoca\u0163ii care au participat la seminariile privind Legea nr.544\/2001 organizate de asocia\u0163ie (cereri formulate \u00een numele clien\u0163ilor lor sau \u00een nume propriu) \u015fi ac\u0163iunile promovate \u00een instan\u0163\u0103 de c\u0103tre ace\u015ftia \u00eempotriva autorit\u0103\u0163ilor\/institu\u0163iilor publice care au refuzat s\u0103 comunice informa\u0163iile solicitate. Asocia\u0163ia a acordat sfaturi \u015fi material documentar celor care au solicitat acest lucru \u015fi chiar a sus\u0163inut \u015fi financiar cinci asemenea cazuri. Este vorba de ac\u0163iunile ini\u0163iate de: ziarul Ziua de Vest \u00eempotriva Parchetului de pe l\u00e2ng\u0103 Tribunalul Timi\u015foara (informa\u0163iile solicitate au privit dosarele \u00een care era implicat un executor judec\u0103toresc din Timi\u015foara; Tribunalul Timi\u015foara a obligat p\u00e2r\u00e2tul s\u0103 comunice num\u0103rul dosarelor penale deschise pe seama acestuia \u00een care urm\u0103rirea penal\u0103 a fost finalizat\u0103 \u015fi solu\u0163iile adoptate); Societatea Timi\u015foara \u00eempotriva Casei Na\u0163ionale de Asigur\u0103ri de S\u0103n\u0103tate – Timi\u015f (informa\u0163iile solicitate au privit date statistice privind bugetul institu\u0163iei, cheltuielile acesteia, precum \u015fi datornicii mai importan\u0163i la fondul de asigur\u0103ri de s\u0103n\u0103tate; institu\u0163ia a comunicat toate informa\u0163iile \u00een urma ini\u0163ierii ac\u0163iunii \u00een instan\u0163\u0103); Partidul Na\u0163ional Liberal – Filiala Vrancea \u00eempotriva Cur\u0163ii de Conturi – Filiala Vrancea (informa\u0163iile au privit controalele efectuate de institu\u0163ie; ac\u0163iunea ini\u0163iat\u0103 \u00eempotriva refuzului de a comunica aceste informa\u0163ii a fost admis\u0103 \u00een prim\u0103 \u00eenstan\u0163\u0103, institu\u0163ia fiind obligat\u0103 s\u0103 comunice informa\u0163iile, dar a fost respins\u0103 de instan\u0163a de recurs); Bogdan Aanei \u00eempotriva Consiliului Concuren\u0163ei (informa\u0163iile se refereau la date statistice privind acordarea de ajutoare de stat; ac\u0163iunea ini\u0163iat\u0103 \u00eempotriva refuzului de a comunica aceste informa\u0163ii a fost respins\u0103 de instan\u0163e irevocabil), Drago\u015f Ivanovici \u00eempotriva Ministerului Educa\u0163iei, Cercet\u0103rii \u015fi Tineretului (informa\u0163iile solicitate au privit diferite date legate de titularizarea \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u015fi examenul de bacalaureat; dup\u0103 ce a fost ini\u0163iat\u0103 ac\u0163iunea \u00een instan\u0163\u0103, ministerul a r\u0103spuns la parte din \u00eentreb\u0103rile adresate, iar instan\u0163a de judecat\u0103 a considerat c\u0103 ac\u0163iunea a r\u0103mas f\u0103r\u0103 obiect, resping\u00e2nd-o).<\/p>\n

Monitorizarea Open Society Justice Initiative<\/p>\n

\u00cen anul 2003 Open Society Justice Initiative a desf\u0103\u015furat un program pilot de monitorizare a aplic\u0103rii legisla\u0163iei accesului la informa\u0163ii de interes public \u00een patru \u0163\u0103ri din Europa, care a avut dou\u0103 obiective: realizarea unui studiu comparativ la nivel interna\u0163ional \u015fi dezvoltarea unei metodologii \u015fi a unui software pentru cei interesa\u0163i s\u0103 monitorizeze modul de aplicare \u015fi implementare a legisla\u0163iei \u00een materie. \u00cen anul 2004 OSJI a decis extinderea programului \u00een 15 \u0163\u0103ri din Europa, America de Sud \u015fi Africa, Rom\u00e2nia fiind inclus\u0103 pentru prima dat\u0103 \u00eentr-o monitorizare interna\u0163ional\u0103 a aplic\u0103rii accesului la informa\u0163ii de asemenea anvergur\u0103. APADOR-CH a realizat monitorizarea pentru Rom\u00e2nia, \u00een cadrul c\u0103reia 140 de cereri de informa\u0163ii de interes public au fost adresate Ministerului Ap\u0103r\u0103rii, Ministerului Muncii \u015fi Solidarit\u0103\u0163ii Sociale, Ministerului Mediului \u015fi Gospod\u0103ririi Apelor, Ministerului Justi\u0163iei, Ministerului Finan\u0163elor Publice, Guvernului Rom\u00e2niei, \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie, Tribunalului Bucure\u015fti, Prim\u0103riei Sectorului 1, Prim\u0103riei Sectorului 4, Prim\u0103riei T\u00e2rgovi\u015fte, Prim\u0103riei Buftea, Prefecturii Bucure\u015fti, Prefecturii Giurgiu, Direc\u0163iei pentru Agricultur\u0103 \u015fi Dezvoltare Rural\u0103 C\u0103l\u0103ra\u015fi, Direc\u0163iei Silvice Ialomi\u0163a, TVR \u015fi RADET. Pe l\u00e2ng\u0103 cererile de informa\u0163ii, APADOR-CH a adresat acestor institu\u0163ii \u015fi c\u00e2te un chestionar privind modul de organizare \u015fi m\u0103surile luate pentru aplicarea efectiv\u0103 a Legii nr.544 \u015fi a avut interviuri cu func\u0163ionari ai institu\u0163iilor respective \u00een leg\u0103tur\u0103 cu disfunc\u0163ionalit\u0103\u0163ile constatate \u00een timpul monitoriz\u0103rii. Rezultatele finale ale monitoriz\u0103rii \u00een toate cele 15 \u0163\u0103ri vor fi f\u0103cute publice de c\u0103tre OSJI \u00een cursul anului 2005.<\/p>\n

Promovarea Legii accesului la informa\u0163iile de interes public<\/p>\n

\u00cen anul 2003, APADOR-CH a redactat un Ghid practic de aplicare a Legii nr.544\/2001 destinat publicului larg. \u00cen 2004 acest ghid a fost tip\u0103rit \u015fi distribuit prin intermediul cotidianului Ziua \u015fi al unor organiza\u0163ii neguvernamentale. De asemenea, ghidul a fost publicat pe pagina de internet a organiza\u0163iei.<\/p>\n

APADOR-CH a publicat \u015fi o culegere selectiv\u0103 de cazuri – \u201cAccesul la informa\u0163iile de interes public \u00een Rom\u00e2nia\u201d. Aceasta cuprinde coresponden\u0163a cu institu\u0163iile\/autorit\u0103\u0163ile publice, precum \u015fi documentele din dosarele de instan\u0163\u0103 rezultate din atacarea refuzului de a comunica informa\u0163iile de interes public (ac\u0163iuni, \u00eent\u00e2mpin\u0103ri, motive de recurs, hot\u0103r\u00e2ri judec\u0103tore\u015fti etc.) \u00een \u015fapte cazuri \u00eentemeiate pe Legea nr.544\/2001. La acestea se adaug\u0103 documentele relevante din ac\u0163iunea de declasificare ini\u0163iat\u0103 de APADOR-CH \u00een anul 2004 \u00eempotriva Ministerului Justi\u0163iei \u015fi Ministerului S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii, din procedura de executare \u00eempotriva Ministerului Public \u015fi a procurorului general Ilie Boto\u015f \u015fi din ac\u0163iunea \u00eempotriva Guvernului Rom\u00e2niei pentru retragerea\/anularea H.G. nr.952\/2003 privind Sistemul Informatic Integrat. Culegerea urmeaz\u0103 a fi distribuit\u0103 instan\u0163elor de judecat\u0103, barourilor \u015fi facult\u0103\u0163ilor de drept \u00een cursul anului 2005.<\/p>\n

III. DETEN\u0162IA, REEDUCAREA \u015eI REINTEGRAREA SOCIAL\u0102 A PERSOANELOR AFLATE \u00ceN EXECUTAREA UNOR PEDEPSE PRIVATIVE DE LIBERTATE<\/p>\n

\u00cen anul 2004, APADOR-CH a continuat s\u0103 monitorizeze condi\u0163iile de deten\u0163ie din unit\u0103\u0163ile subordonate Direc\u0163iei Generale a Penitenciarelor, o aten\u0163ie deosebit\u0103 fiind acordat\u0103 minorilor afla\u0163i \u00een executarea unor pedepse privative de libertate. Pe l\u00e2ng\u0103 unit\u0103\u0163ile penitenciare, au fost vizitate \u015fi serviciile de reintegrare social\u0103 \u015fi supraveghere corespondente, cu scopul de a evalua utilitatea \u015fi eficien\u0163a sistemului la momentul actual. \u00cen acela\u015fi timp, APADOR-CH a monitorizat ini\u0163iativele legislative menite a moderniza sistemul penitenciar, notabile fiind Proiectul de lege privind executarea pedepselor \u015fi Proiectul de lege privind Statutul func\u0163ionarilor publici din Sistemul Administra\u0163iei Penitenciare.<\/p>\n

Reglement\u0103ri privind executarea pedepselor privative de libertate<\/p>\n

\u00cen anul 2004, o prim\u0103 ini\u0163iativ\u0103 legislativ\u0103 de modernizare a sistemului penitenciar a constituit-o proiectul legii privind statutul lucr\u0103torilor din acest sistem, care a propus o schimbare important\u0103 \u015fi necesar\u0103: demilitarizarea cadrelor din penitenciare. APADOR-CH a salutat aceast\u0103 ini\u0163iativ\u0103 a Ministerului Justi\u0163iei, c\u0103ruia i-a transmis propriile observa\u0163ii \u015fi propuneri cu privire la proiectul de lege la 27 februarie 2004, propuneri care sunt redate \u00een extras \u00een continuare:<\/p>\n

Observa\u0163ii la proiectul Legii privind Statutul func\u0163ionarilor publici din Sistemul Administra\u0163iei Penitenciare<\/p>\n

(extrase)<\/p>\n

\u201c1. Art 2 (1) \u2013 includerea Administra\u0163iei Na\u0163ionale a Penitenciarelor (ANP) \u015fi a unit\u0103\u0163ilor<\/p>\n

subordonate \u201c\u00een structurile de ap\u0103rare, ordine public\u0103 \u015fi siguran\u0163\u0103 na\u0163ional\u0103 ale statului\u201d este contrar\u0103 naturii \u015fi rolului acestei institu\u0163ii. Faptul acesta este cu at\u00e2t mai evident cu c\u00e2t prin chiar proiectul de fa\u0163\u0103 se are \u00een vedere demilitarizarea personalului sistemului penitenciar, un proces mult \u00eent\u00e2rziat de adaptare la standardele europene. Prin rolul specific al ANP \u015fi prin noul statut al personalului propus prin proiectul de Lege (\u201cfunc\u0163ionari publici civili\u201d, \u015fi nu \u201ccadre militare\u201d), ANP nu poate fi inclus \u00een \u201cstructurile de ap\u0103rare, ordine public\u0103 \u015fi siguran\u0163\u0103 ale statului\u201d (\u201csistemul na\u0163ional de ap\u0103rare\u201d, \u00een \u00een\u0163elesul dispozi\u0163iilor constitu\u0163ionale \u015fi ale Legii nr 39\/1990 privind organizarea \u015fi func\u0163ionarea Consiliului Suprem de Ap\u0103rare a \u0162\u0103rii);<\/p>\n

\u2026\u2026\u2026.<\/p>\n

3. La art. 49 alin (1) lit c), date fiind unele mentalit\u0103\u0163i \u015fi practici existente \u00eenc\u0103, uneori, la nivelul sistemului penitenciar, se impune interzicerea explicit\u0103 a discrimin\u0103rii pe criterii etnice, de na\u0163ionalitate \u015fi orientare sexual\u0103.<\/p>\n

4. Din formularea art. 49 alin (1) lit h), cu privire la p\u0103strarea secretului de stat \u015fi de serviciu \u201cprecum \u015fi confiden\u0163ialitatea \u00een leg\u0103tur\u0103 cu faptele, informa\u0163iile sau documentele de care ia cuno\u015ftin\u0163\u0103 \u00een exercitarea atribu\u0163iilor de serviciu\u201d rezult\u0103 c\u0103 no\u0163iunea de confiden\u0163ialitate, deja inclus\u0103 \u00een extrem de restrictiva Lege a informa\u0163iilor clasificate (Legea 182\/2002), este extins\u0103 la toate faptele, informa\u0163iile, documentele men\u0163ionate (vezi \u015fi art.63 lit.h care se refer\u0103 la \u201cconfiden\u0163ialitatea activit\u0103\u0163ii desf\u0103\u015furate\u201d – subl.n.). \u00cen acest fel, solicitarea oric\u0103rei informa\u0163ii cu privire la sistemul penitenciar, chiar dac\u0103 nu contravine Legii 182, poate fi respins\u0103 sub pretextul confiden\u0163ialit\u0103\u0163ii, ceea ce intr\u0103 \u00een contradic\u0163ie cu Legea 544\/2001 a liberului acces la informa\u0163iile de interes public. Prin urmare, \u00een locul unei transparen\u0163e c\u00e2t mai mari cu privire la sistemul penitenciar se instaureaz\u0103 o \u201csecretizare\u201d total\u0103.<\/p>\n

APADOR-CH cere ca obliga\u0163ia de la lit.h) s\u0103 se refere numai la p\u0103strarea secretului de stat \u015fi de serviciu, \u00een condi\u0163iile legii. Trebuie, de asemeneea, eliminat\u0103 lit.h) din art.63 privind \u201c\u00eenc\u0103lcarea normelor privind confiden\u0163ialitatea activit\u0103\u0163ii desf\u0103\u015furate\u201d.<\/p>\n

\u2026\u2026\u2026.<\/p>\n

7. Art.76 se refer\u0103 la alte cadre militare \u00een activitate din Ministerul Justi\u0163iei, care au atribu\u0163ii de coordonare \u015fi control al activit\u0103\u0163ii din sistemul administra\u0163iei penitenciare. Dup\u0103 \u015ftiin\u0163a APADOR-CH, numai SIPA este format din \u201calte cadre militare\u201d.<\/p>\n

APADOR-CH cere desfiin\u0163area acestui serviciu anacronic \u015fi periculos ce nu are echivalent \u00een \u0163\u0103rile cu sistem democratic consolidat.<\/p>\n

\u2026\u2026\u2026.\u201d<\/p>\n

Proiectul de lege a devenit Legea nr.293\/2004 privind Statutul func\u0163ionarilor publici din Administra\u0163ia Na\u0163ional\u0103 a Penitenciarelor, care a intrat \u00een vigoare la sf\u00e2r\u015fitul lunii septembrie 2004. Observa\u0163iile critice formulate de APADOR-CH nu au fost preluate \u00een textul final al legii dec\u00e2t \u00eentr-o foarte mic\u0103 m\u0103sur\u0103.<\/p>\n

*<\/p>\n

La \u00eenceputul lunii mai 2004, Ministerul Justi\u0163iei a f\u0103cut public Proiectul Legii privind executarea pedepselor, supun\u00e2ndu-l dezbaterii publice \u00een conformitate cu dispozi\u0163iile Legii nr.52\/2003 privind transparen\u0163a decizional\u0103. Proiectul a ap\u0103rut \u00een contextul \u00een care \u00eenlocuirea desuetei Legi nr.23\/1969 cu un act juridic modern, bazat pe standardele interna\u0163ionale – \u00een primul r\u00e2nd cele europene -, a fost insistent cerut\u0103 de-a lungul ultimilor 15 ani de organiza\u0163ii guvernamentale \u015fi neguvernamentale din \u0163ar\u0103 \u015fi din str\u0103in\u0103tate. \u00cen plus, o nou\u0103 lege a execut\u0103rii pedepselor se impunea \u015fi datorit\u0103 adopt\u0103rii unui nou cod penal \u00een anul 2004, multe dintre prevederile acestuia privind regimul execut\u0103rii pedepselor fiind inaplicabile \u00een lipsa unei noi reglement\u0103ri cadru.<\/p>\n

APADOR-CH a apreciat c\u0103 proiectul propus de Ministerul Justi\u0163iei rezolv\u0103 multe din neconcordan\u0163ele dintre Legea nr.23\/1969 \u015fi Constitu\u0163ia Rom\u00e2niei, dar \u015fi dintre prima \u015fi reglement\u0103rile interna\u0163ionale \u00een materie (\u00een principal Regulile standard minime pentru tratamentul de\u0163inu\u0163ilor, document ONU adoptat de primul congres ONU cu privire la prevenirea infrac\u0163iunilor \u015fi tratamentul aplicat infractorilor din 30 august 1955, aprobate de ECOSOC prin rezolu\u0163iile 663 C (XXIV)\/1957 \u015fi 2076 (LXII)\/1977, Regulile europene cu privire la penitenciare sub forma Recomand\u0103rii R (87) 3 a Comitetului de Mini\u015ftri al Consiliului Europei precum \u015fi rapoartele Comitetului european pentru prevenirea torturii \u015fi hot\u0103r\u00e2rile \u00een materie ale Cur\u0163ii Europene a Drepturilor Omului).<\/p>\n

APADOR-CH a considerat \u00eens\u0103 c\u0103 proiectul Legii privind executarea pedepselor este lacunar sub mai multe aspecte: de principiu, prin modul de reglementare a unor prevederi \u015fi prin formularea unor articole. \u00cen continuare sunt redate comentariile APADOR-CH privind aceste aspecte:<\/p>\n

Comentariile APADOR-CH cu privire la Proiectul Legii privind executarea pedepselor<\/p>\n

(extrase)<\/p>\n

\u201c1. Aspecte de principiu<\/p>\n

1.1. Men\u0163inerea centrelor de arestare preventiv\u0103 (\u00een cursul urm\u0103ririi penale) \u00een subordinea Ministerului Administra\u0163iei \u015fi Internelor, respectiv a Poli\u0163iei<\/p>\n

APADOR-CH a cerut \u00een mod repetat ca persoanele s\u0103 fie \u00een custodia Poli\u0163iei exclusiv pe durata re\u0163inerii de 24 de ore. Este contrar practicilor din \u0163\u0103rile europene democratice, dar \u015fi din SUA \u015fi Canada, ca o persoan\u0103 re\u0163inut\u0103\/arestat\u0103 de poli\u0163ie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een custodia sa dup\u0103 emiterea mandatului de arestare de c\u0103tre o instan\u0163\u0103 de judecat\u0103. Indubitabil, \u00een sistemul rom\u00e2nesc, o persoan\u0103 re\u0163inut\u0103 \u015fi apoi arestat\u0103 prin mandat emis de un judec\u0103tor, odat\u0103 l\u0103sat\u0103 la discre\u0163ia poli\u0163i\u015ftilor care o b\u0103nuiesc de comiterea unei infrac\u0163iuni, devine vulnerabil\u0103. Exist\u0103 riscul – dovedit prin investiga\u0163iile efectuate de APADOR-CH dar \u015fi prin declara\u0163iile a peste 50% din de\u0163inu\u0163ii afla\u0163i \u00een penitenciare care au trecut prin faza arestului poli\u0163iei – exercit\u0103rii unor presiuni fizice \u015fi\/sau psihice asupra persoanelor private de libertate \u00een scopul determin\u0103rii acestora de a recunoa\u015fte c\u0103 au s\u0103v\u00e2r\u015fit faptele de care sunt acuzate. Mai mult, tot din datele adunate de APADOR-CH, rezult\u0103 \u015fi semnalarea unor presiuni exercitate asupra persoanei pentru a o face s\u0103 ia asupra sa \u015fi alte fapte, clasificate drept “AN”-uri (autor necunoscut\/neidentificat). \u00cen plus, Poli\u0163ia rom\u00e2n\u0103 este printre cele mai conservatoare institu\u0163ii represive ale statului. Prin urmare, APADOR-CH nu poate accepta angajamentele MAI de a \u201crespecta\u201d drepturile omului atunci c\u00e2nd subiec\u0163ii sunt persoanele suspectate de poli\u0163i\u015fti de a fi comis o infrac\u0163iune.<\/p>\n

APADOR-CH cere modificarea radical\u0103 a Titlului V (Executarea m\u0103surilor preventive privative de libertate) \u00een sensul transfer\u0103rii tuturor persoanelor re\u0163inute de Poli\u0163ie \u00een sistemul penitenciar imediat dup\u0103 ce judec\u0103torul a dispus emiterea mandatului de arestare.<\/p>\n

MAI urmeaz\u0103 s\u0103 se ocupe numai de persoanele re\u0163inute. Cele \u00eempotriva c\u0103rora judec\u0103torul emite mandat de arestare intr\u0103 imediat \u00een custodia Administra\u0163iei Na\u0163ionale a Penitenciarelor din subordinea Ministerului Justi\u0163iei. In consecin\u0163\u0103, Titlul V (art.93-96) va separa clar centrele de re\u0163inere (aflate \u00een custodia MAI) de centrele de arestare preventiv\u0103 (\u00een subordinea Administra\u0163iei Na\u0163ionale a Penitenciarelor).<\/p>\n

………….<\/p>\n

2. Modul de reglementare a unor prevederi<\/p>\n

2.1. Rolul \u015fi atribu\u0163iile judec\u0103torului delegat pentru executarea pedepselor<\/p>\n

a) APADOR-CH atrage aten\u0163ia asupra art.6 alin 1 conform c\u0103ruia \u201c\u00een cadrul fiec\u0103rei judec\u0103torii, unul sau mai mul\u0163i judec\u0103tori sunt desemna\u0163i anual….ca judec\u0103tor delegat pentru executarea pedepselor\u201d. Din aceast\u0103 formulare rezult\u0103 c\u0103 (a1) orice judec\u0103tor, indiferent de specializare, poate fi desemnat ca judec\u0103tor delegat. \u00cen opinia APADOR-CH, judec\u0103torul delegat ar trebui ales dintre judec\u0103torii de drept penal. Un judec\u0103tor de alte cauze, de pild\u0103 civile, ar avea nevoie de o perioad\u0103 de timp pentru a-\u015fi reactualiza cuno\u015ftin\u0163ele de drept penal \u015fi a se familiariza cu reglement\u0103rile\u015fi cutumele sistemului penitenciar. (a2) judec\u0103torul delegat este desemnat pentru o perioad\u0103 de doar un an, prea pu\u0163in pentru a face eficient controlul asupra modului de executare a pedepselor privative de libertate. \u00cen opinia asocia\u0163iei, delega\u0163ia ar trebui s\u0103 fie valabil\u0103 pentru o perioad\u0103 de cel pu\u0163in doi ani.<\/p>\n

De asemenea, APADOR-CH consider\u0103 c\u0103 este necesar\u0103 precizarea c\u0103, pe \u00eentreaga durat\u0103 a deleg\u0103rii, judec\u0103torul respectiv se va ocupa exclusiv de problemele centrelor de re\u0163inere \u015fi arestare preventiv\u0103 \u015fi ale penitenciarelor.<\/p>\n

b) \u00cen privin\u0163a art.56 din proiect (dreptul la coresponden\u0163\u0103), APADOR-CH constat\u0103 c\u0103, dup\u0103 precizarea de la alin.3 potrivit c\u0103reia coresponden\u0163a \u201cnu poate fi deschis\u0103 sau re\u0163inut\u0103 dec\u00e2t \u00een limitele \u015fi condi\u0163iile prev\u0103zute de lege\u201d (deci pe baza unei autoriza\u0163ii de supraveghere emise de un judec\u0103tor), alin.5 \u015fi 6 atribuie – contrar legii penale – conduc\u0103torului penitenciarului puterea de a decide supravegherea coresponden\u0163ei de\u0163inu\u0163ilor.<\/p>\n

APADOR-CH cere ca deschiderea \u015fi re\u0163inerea coresponden\u0163ei de\u0163inu\u0163ilor s\u0103 se efectueze numai pe baza autoriza\u0163iei de supraveghere emise de judec\u0103torul delegat sau de un alt judec\u0103tor. Conduc\u0103torul penitenciarului face propunerea \u015fi prezint\u0103 judec\u0103torului toate informa\u0163iile \u015fi documentele justificative. Decizia apar\u0163ine exclusiv acestuia din urm\u0103. Dac\u0103 judec\u0103torul decide supravegherea coresponden\u0163ei unui de\u0163inut, acesta va fi informat de \u00eendat\u0103, \u00een scris. Copii de pe autoriza\u0163ie \u015fi de pe comunicarea c\u0103tre de\u0163inut vor fi anexate la dosarul de penitenciar al acestuia.<\/p>\n

2.2. Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate (Titlul IV capitolul II)<\/p>\n

a) Problema costumului penitenciar.<\/p>\n

APADOR-CH consider\u0103 c\u0103 nici un de\u0163inut, indiferent de categorie, nu trebuie obligat s\u0103 poarte costum penitenciar. (\u00cen prezent, cu excep\u0163ia costumelor de instan\u0163\u0103, \u0163inuta zilnic\u0103 a de\u0163inu\u0163ilor const\u0103 din uniforme militare mai mult sau mai pu\u0163in recondi\u0163ionate, cu totul improprii pentru asigurarea igienei personale). Or proiectul de lege prevede purtarea obligatorie a costumelor penitenciare \u201cdistincte\u201d pentru fiecare categorie de de\u0163inu\u0163i (art.34 – maxim\u0103 siguran\u0163\u0103, art.35 – regim \u00eenchis, art.36 – regim semideschis) cu excep\u0163ia celor din regim deschis (art.37), contrazic\u00e2nd astfel principiul din Regulile penitenciare ONU \u015fi europene conform c\u0103ruia condi\u0163iile de deten\u0163ie trebuie s\u0103 fie c\u00e2t mai apropiate cu putin\u0163\u0103 de modul de via\u0163\u0103 al oamenilor liberi. …<\/p>\n

APADOR-CH cere renun\u0163area la obliga\u0163ia de a purta costume penitenciare. Acestea pot fi date numai de\u0163inu\u0163ilor care nu dispun de \u00eembr\u0103c\u0103minte decent\u0103 sau celor care le cer din proprie ini\u0163iativ\u0103. \u00cen orice caz, chiar \u015fi acestora li se vor asigura haine normale atunci c\u00e2nd sunt sco\u015fi \u00een afara locului de deten\u0163ie, inclusiv la vizite.<\/p>\n

b) \u00cen privin\u0163a regimului deschis (art.37), asocia\u0163ia solicit\u0103 l\u0103rgirea drepturilor de\u0163inu\u0163ilor.<\/p>\n

\u00cen Olanda, de pild\u0103, de\u0163inu\u0163ii pleac\u0103 acas\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii sau merg, nesupraveghea\u0163i, la locul de munc\u0103. Desigur, orice abatere, orice \u00eent\u00e2rziere nejustificat\u0103 atrage restr\u00e2ngerea acestor drepturi. APADOR-CH propune urm\u0103toarele:<\/p>\n

– de\u0163inu\u0163ii din aceast\u0103 categorie care ies la munc\u0103 \u00een ferme, fabrici sau ateliere ale penitenciarului s\u0103 nu fie supraveghea\u0163i. Desigur, se va \u0163ine o eviden\u0163\u0103 strict\u0103 a orelor de plecare \u015fi de sosire. Periodic, de\u0163inu\u0163ii vor fi controla\u0163i \u00een timpul programului de lucru de un reprezentant al penitenciarului;<\/p>\n

– de\u0163inu\u0163ii care muncesc la firme sau persoane particulare sunt condu\u015fi la locurile de munc\u0103 \u015fi \u00eencredin\u0163a\u0163i acestora. La terminarea programului de lucru sunt prelua\u0163i de un supraveghetor \u015fi adu\u015fi \u00eenapoi la penitenciar;<\/p>\n

– de\u0163inu\u0163ii din aceast\u0103 categorie, indiferent dac\u0103 muncesc sau nu, pot fi \u00eenvoi\u0163i s\u0103 ias\u0103 din penitenciar, f\u0103r\u0103 paz\u0103, o dat\u0103 pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 inclusiv pe durata vizitelor. Se va \u0163ine eviden\u0163a strict\u0103 a duratei \u00eenvoirii, orelor de plecare \u015fi sosire. Cu excep\u0163ia unor situa\u0163ii neprev\u0103zute, de\u0163inutul va face o cerere c\u0103tre administra\u0163ia penitenciarului cu 24 de ore \u00eenainte, cu precizarea scopului (\u00eent\u00e2lnire cu familia, cu alte persoane apropiate, consulta\u0163ie la un cabinet medical particular etc.);<\/p>\n

– de\u0163inu\u0163ii care ies la munc\u0103 sau sunt \u00eenvoi\u0163i vor avea dreptul s\u0103 scoat\u0103 din contul personal sume de bani care s\u0103 acopere cheltuielile de transport \u015fi cele necesare scopului declarat. La revenirea \u00een penitenciar, cheltuielile vor fi justificate integral;<\/p>\n

– de\u0163inu\u0163ilor din aceast\u0103 categorie le este interzis s\u0103 fac\u0103 servicii \u015fi cump\u0103r\u0103turi pentru de\u0163inu\u0163ii din alte categorii, sub sanc\u0163iunea schimb\u0103rii regimului de deten\u0163ie.<\/p>\n

APADOR-CH consider\u0103 c\u0103 \u00een absen\u0163a unor astfel de facilit\u0103\u0163i, regimul deschis nu se deosebe\u015fte substan\u0163ial de celelalte \u015fi nu contribuie la preg\u0103tirea efectiv\u0103 pentru reintegrare a persoanelor condamnate la pedepse mici sau care se apropie de liberare.<\/p>\n

2.3. Condi\u0163iile de deten\u0163ie (Titlul IV capitolul III)<\/p>\n

a) Cazarea persoanelor condamnate<\/p>\n

Proiectul de lege nu face nici o referire la obliga\u0163ia locurilor de deten\u0163ie de a asigura un spa\u0163iu rezonabil fiec\u0103rui de\u0163inut. Regulile minime ONU \u015fi Regulile europene se refer\u0103 la \u201cmetri cubi de aer\u201d (\u00een practic\u0103, 6 mc) pe de\u0163inut. Comitetul european pentru prevenirea torturii (CPT) recomand\u0103 calcularea \u00een metri p\u0103tra\u0163i (4,5 mp) pe de\u0163inut. APADOR-CH cere includerea \u00een lege (art.45 alin.2) a obliga\u0163iei administra\u0163iei de a asigura un spa\u0163iu vital acceptabil pentru fiecare de\u0163inut, de preferin\u0163\u0103 conform standardelor CPT.<\/p>\n

\u2026\u2026\u2026.<\/p>\n

c) Alimenta\u0163ia persoanelor condamnate<\/p>\n

Art.47 alin.2 prevede c\u0103 \u201cnormele minime obligatorii de hran\u0103 se stabilesc prin ordin al ministrului justi\u0163iei.\u201d (subl.n.). APADOR-CH consider\u0103 c\u0103 aceste norme trebuie stabilite de medicii din sistemul penitenciar \u015fi din aresturile poli\u0163iei, cu consultarea \u015fi avizul obligatorii ale speciali\u015ftilor nutri\u0163ioni\u015fti din institu\u0163iile acreditate. \u201cOrdinul ministrului justi\u0163iei\u201d este o metod\u0103 pur birocratic\u0103, f\u0103r\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu nevoile reale ale persoanelor private de libertate. Asocia\u0163ia insist\u0103 s\u0103 se dea c\u00e2t mai mult\u0103 libertate medicilor \u00een stabilirea acestor norme.<\/p>\n

\u2026\u2026\u2026.<\/p>\n

e) Imobilizarea persoanelor condamnate (art.49)<\/p>\n

APADOR-CH solicit\u0103 ca, la finalul articolului s\u0103 se adauge urm\u0103toarele : \u201cMijloacele de imobilizare vor fi aplicate numai at\u00e2t timp c\u00e2t este strict necesar \u015fi vor fi \u00eenl\u0103turate de \u00eendat\u0103 ce manifest\u0103rile agresive ale persoanei imobilizate au \u00eencetat.\u201d Regulile minime ONU \u015fi Regulile europene con\u0163in astfel de prevederi.<\/p>\n

2.4. Recompense \u015fi sanc\u0163iuni disciplinare (Titlul IV capitolul VII)<\/p>\n

\u2026\u2026\u2026. <\/p>\n

b) Procedura disciplinar\u0103 (art.84)<\/p>\n

APADOR-CH cere ca alin.6 (\u201cSanc\u0163iunile disciplinare aplicate se \u00eenscriu \u00eentr-un registru special, iar hot\u0103r\u00e2rile comisiei de disciplin\u0103 se claseaz\u0103 \u00een dosarul individual al persoanei condamnate.\u201d) s\u0103 fie completat dup\u0103 cum urmeaz\u0103: \u201cToate declara\u0163iile \u015fi documentele care au stat la baza stabilirii sanc\u0163iunii disciplinare adoptate de comisia de disciplin\u0103 vor fi incluse \u00een dosarul individual al persoanei condamnate, dosar ce o \u00eenso\u0163e\u015fte \u00een transferurile \u00een alte locuri de deten\u0163ie. Procedura va fi urmat\u0103 indiferent de eventuala hot\u0103r\u00e2re a instan\u0163ei de judecat\u0103, \u00een cazul contest\u0103rii sanc\u0163iunii de c\u0103tre de\u0163inutul vizat. Persoana condamnat\u0103 are acces la dosarul s\u0103u individual ori de c\u00e2te ori dore\u015fte \u015fi poate solicita fotocopii de pe documente.\u201d<\/p>\n

Modificarea de mai sus urmeaz\u0103 a fi operat\u0103 \u015fi la art.90 (dosarul individual al persoanei condamnate) lit.l. \u015fi la art.95 (dosarul individual al persoanei arestate preventiv) lit.k. \u00cen cazul art.95 lit. k, ultima propozi\u0163ie din propunerea asocia\u0163iei devine : \u201cPersoana artestat\u0103 preventiv are acces la dosarul ……\u201d<\/p>\n

3. Formularea unor articole<\/p>\n

\u2026\u2026\u2026.<\/p>\n

– art.62 (examenul medical) alin.3. Se propune modificarea : \u201cMedicul care efectueaz\u0103 examenul medical are ……… obliga\u0163ia de a consemna \u00een fi\u015fa medical\u0103 cele constatate \u015fi toate declara\u0163iile persoanei condamnate \u00een leg\u0103tur\u0103 cu acestea \u015fi cu orice alte \u00eemprejur\u0103ri ce ar fi putut afecta starea sa de s\u0103n\u0103tate. Declara\u0163iile persoanei condamnate sunt date pe propria r\u0103spundere.\u201d<\/p>\n

\u2026\u2026\u2026.<\/p>\n

– art.81 (abateri disciplinare) lit.b. Se cere eliminarea. \u201cTulburarea \u00een orice mod a programelor socio-educative\u201d este o exprimare prea general\u0103 \u015fi prea vag\u0103. Orice gest sau sunet poate \u201ctulbura\u201d programele. \u00cen plus, programele socio-educative presupun o participare activ\u0103 a de\u0163inu\u0163ilor. \u00cen redactarea actual\u0103, lit.b va inhiba de\u0163inu\u0163ii, anul\u00e2nd astfel presupusele efecte pozitive ale acestor programe asupra persoanelor private de libertate.<\/p>\n

De asemenea, lit.g a aceluia\u015fi articol este formulat\u0103 \u00een termeni inacceptabili : \u201cnerespectarea oric\u0103rei obliga\u0163ii care revine persoanei condamnate…. dac\u0103 este de natur\u0103 s\u0103 aduc\u0103 atingere ordinii \u015fi siguran\u0163ei penitenciarului\u201d. Partea final\u0103 este extrem de vag\u0103 \u015fi poate fi u\u015for interpretat\u0103 dup\u0103 bunul plac al administra\u0163iei penitenciarului. Asocia\u0163ia cere modificarea ultimei p\u0103r\u0163i a lit.g dup\u0103 cum urmeaz\u0103 : \u201c….dac\u0103 pune \u00een pericol real \u015fi demonstrabil ordinea \u015fi siguran\u0163a penitenciarului.\u201d Sarcina prob\u0103rii realit\u0103\u0163ii pericolului pentru ordinea \u015fi siguran\u0163a penitenciarului revine, evident, administra\u0163iei.<\/p>\n

\u2026\u2026\u2026.\u201d<\/p>\n

Comentariile APADOR-CH au fost transmise Ministerului Justi\u0163iei la data de 17 mai 2004, \u00een interiorul termenului stabilit conform Legii nr.52\/2003 a transparen\u0163ei decizionale \u015fi indicat pe site-ul ministerului. Cu toate acestea, APADOR-CH a constatat cu supriz\u0103 c\u0103, \u00eenainte de expirarea termenului indicat de minister, proiectul de lege fusese deja \u00eenaintat Guvernului spre aprobare, cu \u00eenc\u0103lcarea Legii nr.52\/2003. \u00cen consecin\u0163\u0103, asocia\u0163ia a adresat reclama\u0163ii administrative at\u00e2t Ministerului Justi\u0163iei c\u00e2t \u015fi Guvernului, solicit\u00e2nd anularea actelor f\u0103cute cu \u00eenc\u0103lcarea Legii transparen\u0163ei decizionale \u015fi refacerea procedurii de elaborare a proiectului de lege cu respectarea Legii nr.52\/2003. Ambele reclama\u0163ii administrative au fost lipsite de succes, astfel \u00eenc\u00e2t APADOR-CH a chemat \u00een judecat\u0103 Ministerul Justi\u0163iei \u015fi Guvernul Rom\u00e2niei solicit\u00e2nd, pe l\u00e2ng\u0103 cele anterior solicitate \u00een reclama\u0163ia administrativ\u0103, \u015fi obligarea p\u00e2r\u0103\u0163ilor la plata de daune morale \u015fi materiale. Curtea de Apel Bucure\u015fti a respins ac\u0163iunea asocia\u0163iei, dup\u0103 ce, anterior, a scos din cauz\u0103 Guvernul Rom\u00e2niei cu motivarea c\u0103 acesta nu se supune Legii nr.52\/2003. APADOR-CH a atacat sentin\u0163a Cur\u0163ii de Apel Bucure\u015fti cu recurs, ce urmeaz\u0103 a fi judecat de c\u0103tre \u00cenalta Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie.<\/p>\n

\u00centre timp, proiectul de lege a fost supus procedurii de aprobare \u015fi adoptare, transform\u00e2ndu-se \u00een Legea nr.294\/28.06.2004 privind executarea pedepselor \u015fi a m\u0103surilor dispuse de organele judiciare \u00een cursul procesului penal. Aceasta va intra \u00een vigoare o dat\u0103 cu noul cod penal, la 29 iunie 2005.<\/p>\n

*<\/p>\n

\u00cen raportul din anul 2003, APADOR-CH sublinia ini\u0163iativa negativ\u0103 a Ministerului Justi\u0163iei \u015fi Ministerului S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii, care, printr-un ordin comun, au \u00eenfiin\u0163at o comisie mixt\u0103 de analiz\u0103 a deceselor din sistemul penitenciar. Comisia urma s\u0103 fac\u0103 publice numai cauzele deceselor, \u00een vreme ce partea referitoare la \u00eengrijirile medicale acordate anterior decesului a fost clasificat\u0103 \u201csecret de serviciu\u201d. Prin urmare nimeni, nici m\u0103car familiile de\u0163inu\u0163ilor deceda\u0163i, nu ar mai fi avut acces la aceste informa\u0163ii. Scopul evident a fost acela de a se elimina orice posibilitate de contestare a calit\u0103\u0163ii asisten\u0163ei medicale anterioare decesului. Consider\u00e2nd inacceptabil\u0103 aceast\u0103 prevedere, APADOR-CH a demarat procedura de declasificare prev\u0103zut\u0103 de Legea nr.182\/2002 privind informa\u0163iile clasificate. Deoarece contesta\u0163ia administrativ\u0103 nu a avut nici un rezultat, APADOR-CH a atacat prevederea respectiv\u0103 la Tribunalul Bucure\u015fti, Sec\u0163ia contencios administrativ. Urmare a acestor demersuri, \u00een luna ianuarie 2004, Ministerul Justi\u0163iei \u015fi Ministerul S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii au emis un nou ordin comun, prin care prevederea atacat\u0103 a fost abrogat\u0103.<\/p>\n

Vizitele \u00een unit\u0103\u0163ile subordonate Direc\u0163iei Generale a Penitenciarelor \u015fi la serviciile de reintegrare social\u0103 \u015fi supraveghere<\/p>\n

\u00cen anul 2004, reprezentan\u0163ii APADOR-CH au vizitat Penitenciarul Boto\u015fani, Centrul pentru Reeducare Minori Tg. Ocna, Penitenciarul Giurgiu, Penitenciarul pentru Minori \u015fi Tineri Craiova, Penitenciarul de Maxim\u0103 Siguran\u0163\u0103 Craiova, Penitenciarul T\u00e2rg\u015for, precum \u015fi serviciile de reintegrare social\u0103 \u015fi supraveghere de pe l\u00e2ng\u0103 tribunalele Bac\u0103u, Dolj \u015fi Timi\u015f. Rapoartele detaliate ale fiec\u0103rei vizite au fost trimise Direc\u0163iei Generale a Penitenciarelor, respectiv Direc\u0163iei de Reintegrare Social\u0103 \u015fi Supraveghere din Ministerul Justi\u0163iei \u015fi sunt publicate pe pagina de internet a asocia\u0163iei (www.apador.org). De asemnea, reprezentan\u0163ii asocia\u0163iei au vizitat \u015fi noul centru de reeducare de la Buzia\u015f, inaugurat la \u00eenceputul lunii iunie 2004, \u00eens\u0103 nu au putut realiza o apreciere real\u0103 a situa\u0163iei deoarece, la data vizitei, centrul nu fusese \u00eenc\u0103 populat cu minori.<\/p>\n

Situa\u0163ia general\u0103 din penitenciarele din Rom\u00e2nia nu a cunoscut o \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire semnificativ\u0103 \u00een cursul anului 2004, fa\u0163\u0103 de anul anterior. Problemele sistemului r\u0103m\u00e2n acelea\u015fi: suprapopularea, lipsa tratamentelor medicale adecvate pentru unii de\u0163inu\u0163i cu probleme, lipsa activit\u0103\u0163ilor zilnice pentru o mare parte din de\u0163inu\u0163ii adul\u0163i, neasigurarea confiden\u0163ialit\u0103\u0163ii convorbirilor telefonice ale de\u0163inu\u0163ilor, folosirea excesiv\u0103 a for\u0163ei de c\u0103tre trupele de interven\u0163ie din penitenciare.<\/p>\n

O problem\u0103 deosebit\u0103 identificat\u0103 de reprezentan\u0163ii APADOR-CH \u00een cursul vizitei la Penitenciarul Giurgiu, \u00een februarie 2004, a fost reintroducerea lan\u0163urilor ca mijloc de imobilizare a de\u0163inu\u0163ilor. \u00cen timpul vizitei, reprezentan\u0163ii APADOR-CH au aflat c\u0103 \u00een luna octombrie a anului 2003, a fost emis Ordinul nr. 383 din 10 octombrie 2003 al Directorului general al DGP, prin care s-a aprobat \u201cMetodologia privind de\u0163inu\u0163ii cu grad sporit de periculozitate\u201d. Potrivit Ordinului amintit, \u201cDe\u0163inu\u0163ilor din aceast\u0103 categorie li se aplic\u0103 mijloace de imobilizare sigure pe timpul deplas\u0103rii cu mijloacele de transport la organele judiciare, spitale, policlinici sau alte locuri din exteriorul locului de de\u0163inere. La instan\u0163ele de judecat\u0103, acestea se aplic\u0103 \u015fi \u00een cazul deplas\u0103rii de la camerele de arest p\u00e2n\u0103 \u00een boxa amenajat\u0103 \u00een sala de \u015fedin\u0163e, precum \u015fi pe timpul desf\u0103\u015fur\u0103rii procesului, inform\u00e2ndu-se despre aceasta pre\u015fedintele completului \u00een fa\u0163a c\u0103ruia sunt prezenta\u0163i. Dac\u0103 acesta dispune scoaterea mijloacelor de imobilizare, se procedeaz\u0103 \u00een consecin\u0163\u0103. \u00cen acela\u015fi mod se procedeaz\u0103 \u015fi \u00een cazul prezent\u0103rii de\u0163inu\u0163ilor la alte organe \u015fi institu\u0163ii\u201d. \u00cen urma emiterii acestui ordin, DGP a achizi\u0163ionat \u015fi distribuit penitenciarelor, inclusiv celui din Giurgiu, lan\u0163uri pentru imobilizarea de\u0163inu\u0163ilor. Lan\u0163urile sunt metalice \u015fi sensibil mai sub\u0163iri dec\u00e2t cele \u201cclasice\u201d. Ele sunt de dou\u0103 tipuri: unul cu care de\u0163inu\u0163ii sunt lega\u0163i de mijloc \u015fi apoi de autovehiculul cu care sunt transporta\u0163i iar cel\u0103lalt cu dou\u0103 componente: lan\u0163ul de picioare \u015fi lan\u0163ul de leg\u0103tur\u0103 cu c\u0103tu\u015fele de la m\u00e2ini. <\/p>\n

APADOR-CH \u015fi-a exprimat dezacordul total fa\u0163\u0103 de folosirea lan\u0163urilor \u00eempotriva de\u0163inu\u0163ilor, cer\u00e2nd Ministerului Justi\u0163iei \u015fi Direc\u0163iei Generale a Penitenciarelor s\u0103 elimine dispozi\u0163iile criticate din ordinul \u00een cauz\u0103, pozi\u0163ia sa fiind redat\u0103 \u00een continuare, \u00een extras:<\/p>\n

“1. Ordinul permite din nou folosirea lan\u0163urilor \u00een cazul de\u0163inu\u0163ilor considera\u0163i periculo\u015fi, m\u0103sur\u0103 ce contravine documentului ONU privind regulile minime standard pentru tratamentul de\u0163inu\u0163ilor (adoptat \u00een 1955 \u015fi aprobat de ECOSOC prin dou\u0103 rezolu\u0163ii nr. 663 C (XXIV)\/1957 \u015fi respectiv nr. 2076 (LXII)\/1977). \u00cen primul r\u00e2nd, regula 57 din documentul ONU, la care se face referire \u00een introducerea la Metodologia privind de\u0163inu\u0163ii cu grad sporit de periculozitate, nu prevede c\u0103 \u201cunul din obiectivele majore ale activit\u0103\u0163ii de penitenciare este men\u0163inerea ordinii \u015fi disciplinei \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t \u00eenchisorile s\u0103 fie locuri sigure at\u00e2t pentru de\u0163inu\u0163i c\u00e2t \u015fi pentru cadre\u201d, dup\u0103 cum se men\u0163ioneaz\u0103 \u00een introducere. Regula 57 precizeaz\u0103 mai \u00eent\u00e2i c\u0103 pedeapsa pentru infractor const\u0103 \u00een \u00eens\u0103\u015fi privarea de libertate \u015fi continu\u0103 astfel: \u201cPrin urmare, sistemul penitenciar nu va agrava suferin\u0163ele inerente acestei m\u0103suri, cu excep\u0163ia situa\u0163iilor care rezult\u0103 din separarea justificat\u0103 sau din men\u0163inerea disciplinei.\u201d (traducere neoficial\u0103; subl.n.). Interpretarea regulii 57 \u00een introducerea la Metodologie transform\u0103 excep\u0163ia \u00een obiectiv major.<\/p>\n

\u00cen al doilea r\u00e2nd, documentul ONU interzice \u00een mod expres, \u00een regula nr.33, folosirea lan\u0163urilor ca mijloc de imobilizare. Totodat\u0103, Ordinul DGP nr.383 \u00eencalc\u0103 \u015fi regula nr.33 din Regulile minime standard europene pentru tratamentul de\u0163inu\u0163ilor (adoptate prin Rezolu\u0163ia (73) 5 a Comitetului de Mini\u015ftri al Consiliului Europei) care prevede aceea\u015fi interdic\u0163ie, repetat\u0103 \u015fi \u00een regula nr. 39 din Recomandarea nr. R (87) 3 a aceluia\u015fi organism.<\/p>\n

2. Ordinul \u00eencurajeaz\u0103 arbitrariul \u00een stabilirea gradului de periculozitate al de\u0163inu\u0163ilor. \u00cen opinia APADOR-CH, art.1 lit. a), b) \u015fi c) se refer\u0103 la principii discutabile. \u201cNatura infrac\u0163iunii\u201d (lit.a) , \u201cconduita de\u0163inu\u0163ilor \u00eenainte de arestare \u015fi pe timpul cercet\u0103rilor\u201d (lit.b)\u015fi \u201cdatele cunoscute din pedeapsa executat\u0103 anterior\u201d nu ar trebui s\u0103 aib\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu eventuala clasificare ca de\u0163inu\u0163i periculo\u015fi, dec\u00e2t dac\u0103 sunt coroborate cu criteriul comportamentului de\u0163inu\u0163ilor pe durata execut\u0103rii ultimei pedepse privative de libertate. Obligativitatea corobor\u0103rii trebuie men\u0163ionat\u0103 \u00een mod expres \u00een Ordin (vezi \u00een acest sens art.15 lit.b din Recomandarea Rec (2003) 23 a Comitetului de Mini\u015ftri al Consiliului Europei cu privire la de\u0163inu\u0163ii pe via\u0163\u0103 \u015fi a celor cu pedepse pe termen lung: \u201cDeoarece instrumentele de evaluare a riscurilor \u015fi necesit\u0103\u0163ilor con\u0163in \u00eentotdeauna o marj\u0103 de eroare, ele nu trebuie folosite niciodat\u0103 ca unic\u0103 metod\u0103 de a informa factorii de decizie ci trebuie completate cu alte forme de evaluare.\u201d). <\/p>\n

\u2026\u2026\u2026. <\/p>\n

3. Ordinul DGP \u00eencalc\u0103 prin art.3 din capitolul IV regula 33 (lit.a) din documentul ONU men\u0163ionat la punctul 1, care precizeaz\u0103 c\u0103 de\u0163inu\u0163ilor adu\u015fi \u00een instan\u0163\u0103 li se scot mijloacele de imobilizare acceptate (c\u0103tu\u015fe, c\u0103ma\u015f\u0103 de for\u0163\u0103) atunci c\u00e2nd sunt prezenta\u0163i \u00een fa\u0163a judec\u0103torului. Or, art.3 prevede men\u0163inerea mijloacelor de imobilizare a de\u0163inu\u0163ilor periculo\u015fi \u015fi la prezentarea \u00een fa\u0163a instan\u0163ei \u015fi pe durata procesului, l\u0103s\u00e2nd la latitudinea instan\u0163ei posibilitatea de a li se scoate mijloacele respective de imobilizare (inclusiv lan\u0163urile reintroduse). <\/p>\n

\u2026\u2026\u2026. <\/p>\n

Din motivele de mai sus, APADOR-CH consider\u0103 c\u0103 prevederile respective din Ordinul DGP nr. 383 din 10.10.2003 pun \u00een pericol real dreptul fundamental al omului de a nu fi torturat sau tratat inuman sau degradant. Pricolul este real deoarece DGP a achizi\u0163ionat \u015fi distribuit deja lan\u0163uri ce se folosesc \u00een toate penitenciarele care au sec\u0163ii de \u201cpericulo\u015fi\u201d. Asocia\u0163ia solicit\u0103 eliminarea acestor dispozi\u0163ii.\u201d<\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u015fte serviciile de reintegrare social\u0103 \u015fi supraveghere, APADOR-CH apreciaz\u0103 c\u0103 activitatea acestora se concentreaz\u0103 mai mult pe redactarea de referate presenten\u0163iale (la solicitarea instan\u0163elor \u015fi a parchetelor) \u015fi pe supravegherea persoanelor condamnate \u00een cazul c\u0103rora instan\u0163ele au dispus suspendarea execut\u0103rii pedepsei sub supravegere. Activit\u0103\u0163ile cu de\u0163inu\u0163ii din penitenciare sunt foarte reduse, iar asisten\u0163a post-penal\u0103 acordat\u0103 persoanelor care \u015fi-au isp\u0103\u015fit pedeapsa \u00eenchisorii nu acoper\u0103 necesit\u0103\u0163ile reale <\/p>\n

Situa\u0163ia minorilor priva\u0163i de libertate<\/p>\n

Monitorizarea situa\u0163iei minorilor priva\u0163i de libertate de c\u0103tre APADOR-CH a \u00eenceput la sf\u00e2r\u015fitul anului 2003 \u015fi a continuat p\u00e2n\u0103 la mijlocul anului 2004. \u00cen continuare sunt prezentate pricipalele aspecte constatat \u00een timpul monitoriz\u0103rii.<\/p>\n

\u00cen primul r\u00e2nd, APADOR-CH salut\u0103 redeschiderea Centrului de re-educare de la Tg. Ocna (2001) \u015fi construirea unui nou centru la Buzia\u015f (2004). Acestea reprezint\u0103 primi pa\u015fi pentru o abordare modern\u0103 a tratamentului minorilor condamna\u0163i penal: centre de re-educare de capacitate mic\u0103 situate \u00een regiuni diferite ale \u0163\u0103rii, pentru a asigura p\u0103strarea unor leg\u0103turi str\u00e2nse \u00eentre minori \u015fi familie. \u00cen anul 2000 existau numai dou\u0103 centre de re-educare, la G\u0103e\u015fti \u015fi Tichile\u015fti, am\u00e2ndou\u0103 de capacitate mare \u015fi situate \u00een sud-estul \u0163\u0103rii. \u00cen prezent, exist\u0103 trei centre func\u0163ionale, cel de-al patrulea (Tichile\u015fti) fiind transformat \u00een \u00eenchisoare pentru minori \u015fi tineri. Cu toate acestea, APADOR-CH consider\u0103 c\u0103 num\u0103rul centrelor de re-educare este \u00een continuare foarte mic, regiuni \u00eentregi ale Rom\u00e2niei afl\u00e2ndu-se la sute de kilometri de acestea (de exemplu, Transilvania).<\/p>\n

APADOR-CH remarc\u0103 faptul c\u0103 num\u0103rul minorilor din centrele de re-educare a sc\u0103zut. De exemplu, \u00een anul 2000 la G\u0103e\u015fti erau interna\u0163i 373 de minori, comparativ cu numai 117 \u00een octombrie 2003. Motivul evident al sc\u0103derii \u00eel reprezint\u0103 num\u0103rul mai mic de minori care r\u0103spund penal fa\u0163\u0103 de totalul popula\u0163iei, comparativ cu anii anteriori.<\/p>\n

Sub aspectul educa\u0163iei \u015fi preg\u0103tirii profesionale a minorilor priva\u0163i de libertate, APADOR-CH subliniaz\u0103 c\u0103 exist\u0103 diferen\u0163e majore \u00eentre centrele de re-educare\/\u00eenchisorile speciale pentru minori \u015fi \u00eenchisorile normale. \u00cen primele, exist\u0103 \u015fcoli cu cursuri primare, gimnaziale \u015fi profesionale, cu personal propriu. Minorii urmeaz\u0103 cursurile \u015fi primesc diplome pentru absolvirea acestora. mai mult, minorii pot participa la cursurile organizate la cluburile copiilor din comunit\u0103\u0163ile locale. Minorii din \u00eenchisorile speciale au un acces limitat la asemenea cursuri \u00een comunitate, iar cei din \u00eenchisorile normale nu au asemenea oportunit\u0103\u0163i. \u00cen \u00eenchisorile normale, sistemul educa\u0163ional este la aprecierea administra\u0163iei penitenciarului. \u00cen mod normal, exist\u0103 cursuri de alfabetizare, dar nu exist\u0103 programe articulate pentru ca minorii s\u0103 urmeze cursuri mai complexe \u015fi s\u0103 primeasc\u0103 diplome pentru absolvirea acestora, lucru valabil \u015fi pentru preg\u0103tirea profesional\u0103.<\/p>\n

Chiar dac\u0103 diferen\u0163a poate fi argumentat\u0103 prin scopul diferit al celor dou\u0103 sanc\u0163iuni (pedeapsa \u00eenchisorii \u015fi m\u0103sura educativ\u0103 a intern\u0103rii \u00eentr-un centru de re-educare) \u015fi prin posibilit\u0103\u0163ile limitate ale \u00eenchisorilor normale de a asigura o educa\u0163ie adecvat\u0103, este evident c\u0103 interesul minorului are prioritate, indiferent de sanc\u0163iune \u015fi de locul execut\u0103rii acesteia. \u00cen aceste circumstan\u0163e, trebuie depuse eforturi pentru ca at\u00e2t minorii condamna\u0163i la \u00eenchisoare c\u00e2t \u015fi cei interna\u0163i \u00een centre de re-educare s\u0103 se bucure de oportunit\u0103\u0163i silimare, dac\u0103 nu chiar egale, de educa\u0163ie \u015fi preg\u0103tire profesional\u0103.<\/p>\n

\u00cen leg\u0103tur\u0103 cu programele de re-educare \u015fi reinser\u0163ie social\u0103 a minorilor, exist\u0103 probleme similare la nivelul \u00eentregului sistem. Una dintre acestea este preg\u0103tirea minorilor pentru liberare. Cu toate c\u0103 asemenea programe ar trebui realizate de c\u0103tre consilierii serviciilor de reintegrare social\u0103 \u015fi supraveghere, \u00een practic\u0103 sunt organizate de cadrele penitenciarelor\/centrelor. Vizitele APADOR-CH au ar\u0103tat c\u0103 implicarea consilierilor din serviciile de reintegrare social\u0103 \u015fi supraveghere \u00een activit\u0103\u0163ile interne ale penitenciarelor\/centrelor este minim\u0103. Unul dintre motive ar fi lipsa unui num\u0103r suficient de consilieri \u015fi dotarea inadecvat\u0103 a acestora. Exist\u0103 centre cu doar doi consilieri, un num\u0103r insuficient pentru a acoperi toate activit\u0103\u0163ile date \u00een competen\u0163a serviciilor. De aceea, consilierii trebuie s\u0103 \u00ee\u015fi stabileasc\u0103 priorit\u0103\u0163i, iar APADOR-CH a ajuns la concluzia c\u0103 activit\u0103\u0163ile \u00een interiorul penitenciarelor\/centrelor de re-educare sunt ultimele c\u0103rora li se acord\u0103 aten\u0163ia cuvenit\u0103.<\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u015fte condi\u0163iile de deten\u0163ie pentru minori, APADOR-CH remarc\u0103 anumite \u00eembun\u0103t\u0103\u0163iri. Au fost construite spa\u0163ii noi (sec\u0163ia de fete de la G\u0103e\u015fti, centrul de la Buzia\u015f etc.) \u015fi aglomerarea nu mai reprezint\u0103 o problem\u0103. \u00cen privin\u0163a altor aspecte, situa\u0163ia variaz\u0103 de la unitate la unitate. La Tg. Ocna condi\u0163iile sunt bune, personalul centrului are o comunicare bun\u0103 cu minorii care pot circula liber \u00een interiorul corpului de cazare. Aceste aspecte se reflect\u0103 \u00eentr-o atmosfer\u0103 relaxat\u0103 \u00een interiorul centrului. \u00cembun\u0103t\u0103\u0163irea condi\u0163iilor de deten\u0163ie poate fi remarcat\u0103 \u015fi la G\u0103e\u015fti. La Tichile\u015fti \u015fi Craiova, condi\u0163iile nu sunt la fel de bune, iar rela\u0163iile dintre minori \u015fi personal sunt mult mai tensionate.<\/p>\n

\u00cen timpul vizitelor APADOR-CH, acuza\u0163iile de rele tratamente venite din partea minorilor au fost rare. De obicei, minorii care au acuzat asemenea tratamente s-au referit la \u201cpalme\u201d primite din partea profesorilor sau educatorilor. Pe de alt\u0103 parte, sanc\u0163iunile pntru \u00eenc\u0103lcarea regulamentului au sc\u0103zut ca num\u0103r. Se pare c\u0103 personalul centrelor\/penitenciarelor pentru minori a \u00eenceput s\u0103 pun\u0103 mai mult accent pe un sistem de recompensare a minorilor cu un comportament bun, \u00een locul aplic\u0103rii de sanc\u0163iuni. APADOR-CH consider\u0103 acest sistem mult mai potrivit pentru minori. Cu toate acestea, exist\u0103 \u00eenc\u0103 lipsuri \u00een informarea corect\u0103 a minorilor cu privire la drepturile lor, mai ales \u00een leg\u0103tur\u0103 cu posibilitatea de a ataca sanc\u0163iunile disciplinare pe care le primesc \u015fi de a formula pl\u00e2ngeri av\u00e2nd ca obiect relele tratamente suferite.<\/p>\n

Tratamentul medical al minorilor este aproape satisf\u0103c\u0103tor, dar mai mult datorit\u0103 faptului c\u0103 minorii nu prezint\u0103 probleme grave de s\u0103n\u0103tate. Afec\u0163iunile psihiatrice\/comportamentale deviante nu sunt tratate cu aten\u0163ia cuvenit\u0103, de\u015fi un num\u0103r semnificativ de minori prezint\u0103 o stare psihic\u0103 alterat\u0103. \u00cen cele mai multe cazuri, cu excep\u0163ia penitenciarului de la Tichile\u015fti, minorii interna\u0163i \u00een spitale civile sunt \u00eenc\u0103tu\u015fa\u0163i pe perioada intern\u0103rii, o practic\u0103 ce \u00eencalc\u0103 standardele interna\u0163ionale \u00een materie \u015fi condamnat\u0103 de APADOR-CH \u00een nenum\u0103rate ocazii.<\/p>\n

Concluzii:<\/p>\n

– s-au f\u0103cut pa\u015fi \u00een \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea condi\u0163iilor din centrele de re-educare, dar sunt necesare \u00een continuare eforturi pentru a se ajunge la condi\u0163ii satisf\u0103c\u0103toare;<\/p>\n

– educa\u0163ia primit\u0103 de minorii priva\u0163i de libertate este satisf\u0103c\u0103toare, cu excep\u0163ia sec\u0163iilor pentru minori din \u00eenchisorile normale; preg\u0103tirea profesional\u0103 nu este orientat\u0103 spre cerin\u0163ele de pe pia\u0163a muncii, iar echipamentul din atelierele la care au acces minorii este dep\u0103\u015fit;<\/p>\n

– implicarea minorilor din centrele de re-educare \u00een activit\u0103\u0163i comune cu copii din comunit\u0103\u0163ile locale a inceput s\u0103 fie promovat\u0103, dar trebuie extins\u0103 la to\u0163i minorii priva\u0163i de libertate;<\/p>\n

– exist\u0103 \u00een continuare cazuri de rele tratamente aplicate minorilor, p\u0103lmuirea acestora fiind considerat\u0103 o practic\u0103 normal\u0103 \u015fi acceptabil\u0103;<\/p>\n

– tratamentul psihiatric nu este satisf\u0103c\u0103tor, de\u015fi prezint\u0103 o importan\u0163\u0103 deosebit\u0103 pentru viitoarea reinser\u0163ie social\u0103 a minorilor care sufer\u0103 de asemenea tulbur\u0103ri;<\/p>\n

– implicare serviciilor de reinser\u0163ie social\u0103 \u015fi supraveghere \u00een privin\u0163a minorilor priva\u0163i de libertate este minim\u0103.<\/p>\n

Cazuri investigate de APADOR-CH <\/p>\n

Cazul Maftei<\/p>\n

Ionu\u0163-Cristian Maftei, de\u0163inut \u00een Penitenciarul de Maxim\u0103 Siguran\u0163\u0103 Ia\u015fi, a decedat pe data de 24 iunie 2004 \u00een timpul deten\u0163iei. Reprezentan\u0163ii APADOR-CH au vizitat penitenciarul \u00een ziua de 20 iulie 2004, pentru a ob\u0163ine informa\u0163ii directe cu privire la deces. Raportul detaliat realizat \u00een urma vizitei este publicat pe pagina de Internet a asocia\u0163iei (www.apador.org). Principalele constat\u0103ri ale reprezentan\u0163ilor asocia\u0163iei cu privire la circumstan\u0163ele decesului au vizat urm\u0103toarele aspecte:<\/p>\n

Duminic\u0103 20 iunie 2004, Ionu\u0163-Cristinel Maftei s-a oferit – spun fo\u015ftii colegi de camer\u0103 – s\u0103 schimbe o \u015fapc\u0103 pe \u0163ig\u0103ri, deoarece cuno\u015ftea un de\u0163inut din camera vecin\u0103 (115). Camerele de deten\u0163ie din Penitenciarul Ia\u015fi sunt construite \u00een sistem \u201cperechi\u201d, \u00eentre dou\u0103 camere vecine exist\u00e2nd un mic spa\u0163iu complet izolat, de circa un metru p\u0103trat, prev\u0103zut cu dou\u0103 vizete, c\u00e2te una pentru fiecare camer\u0103, prin care supraveghetorii pot urm\u0103ri ce fac de\u0163inu\u0163ii. Bra\u0163ul unui om trece destul de u\u015for prin vizet\u0103 \u015fi de\u0163inu\u0163ii folosesc vizetele pentru a face tot felul de schimburi (de obicei, \u0163ig\u0103ri) cu colegii din camera \u00eenvecinat\u0103.<\/p>\n

Pentru a face schimbul, Maftei s-a \u00eentins pe patul de sus de l\u00e2ng\u0103 u\u015fa camerei (paturile sunt pe dou\u0103 nivele) \u015fi a b\u0103gat bra\u0163ul drept prin vizet\u0103. De\u0163inutul din camera 115 a procedat la fel. La un moment dat, un coleg de camer\u0103 al lui Ionu\u0163 a auzit un icnet. Cum \u201cnegocierile\u201d se prelungeau, s-a uitat mai atent la t\u00e2n\u0103rul care r\u0103m\u0103sese nemi\u015fcat \u00een pozi\u0163ia ini\u0163ial\u0103 (\u00eentins pe pat \u015fi cu bra\u0163ul b\u0103gat prin vizet\u0103) \u015fi a v\u0103zut c\u0103 i se \u00eenvine\u0163iser\u0103 ochii \u015fi \u00eei curgea saliv\u0103 din gur\u0103. Speria\u0163i, de\u0163inu\u0163ii au b\u0103tut \u00een u\u015f\u0103 s\u0103 vin\u0103 supraveghetorul Gabriel Geger, singurul de serviciu pe sec\u0163ie \u00een acea duminic\u0103. Subofi\u0163erul a venit la scurt timp, a constatat c\u0103 Maftei era \u00een com\u0103, l-a pus pe o p\u0103tur\u0103 \u015fi, \u00eempreun\u0103 cu de\u0163inu\u0163ii, l-a dus la poarta penitenciarului de unde a fost preluat de o ambulan\u0163\u0103. Nu este clar \u00een c\u00e2t timp a sosit ambulan\u0163a. P\u0103rin\u0163ii victimei sus\u0163in c\u0103, din cauza medicilor din penitenciar (a fost pomenit numele doctorului Oatu), transferarea la spital a fost \u00eent\u00e2rziat\u0103 cu dou\u0103 ore \u015fi c\u0103 dac\u0103 ar fi fost dus imediat, t\u00e2n\u0103rul ar fi avut \u015fanse de supravie\u0163uire. Dup\u0103 ce a fost \u201cplimbat\u201d \u00eentre urgen\u0163\u0103 \u015fi neurochirurgie, a fost internat la Spitalul de Urgen\u0163e din Ia\u015fi dar nu a mai putut fi salvat. A murit pe 24 iunie. Conform certificatului medical constatator al decesului nr.240 din 25 iunie, boala care a provocat moartea a fost \u201ccom\u0103 cerebral\u0103\u201d, \u201cstarea morbid\u0103 intermediar\u0103\u201d a fost \u201cedem cerebral; contuzie cerebral\u0103\u201d iar \u201ccauza determinant\u0103\u201d a fost \u201ctraumatism cranio-cerebral acut deschis\u201d. Mai simplu sus, Ionu\u0163-Cristinel Maftei a murit pentru c\u0103 s-a izbit violent cu capul, \u00een partea dreapt\u0103 (craniul era \u00eenfundat pe o suprafa\u0163\u0103 circular\u0103 cu un diametru de 2-3 cm) de marginea de fier a patului. Cum s-a \u00eent\u00e2mplat a\u015fa ceva? Dup\u0103 toate probabilit\u0103\u0163ile, cineva l-a tras puternic de bra\u0163ul drept ce at\u00e2rna \u00een c\u0103m\u0103ru\u0163a de supraveghere dintre camerele 113 \u015fi 115 ceea ce l-a f\u0103cut s\u0103 se loveasc\u0103 de margine. (Semnele de pe bra\u0163 par s\u0103 o confirme). Cine este acest cineva ? Din discu\u0163iile cu fo\u015ftii colegi de camer\u0103 ai lui Maftei \u015fi pe baza scrisorilor primite de p\u0103rin\u0163ii t\u00e2n\u0103rului de la diver\u015fi de\u0163inu\u0163i, rezult\u0103 c\u0103 el ar fi supraveghetorul de serviciu \u00een acea duminic\u0103.<\/p>\n

Parchetul civil a declan\u015fat cercet\u0103rile abia mar\u0163i, 22 iunie, urm\u0103rind, evident, numai pista eventualei vinov\u0103\u0163ii a unui de\u0163inut sau a mai multora. Neimplicarea, \u00een aceast\u0103 faz\u0103, a parchetului militar arat\u0103 c\u0103 nu s-a pus, nici o clip\u0103, problema cercet\u0103rii supraveghetorului (p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul lunii septembrie 2004, c\u00e2nd a intrat \u00een vigoare noul Statut al angaja\u0163ilor din penitenciare, ace\u015ftia erau, \u00eenc\u0103, militari \u015fi deci eventualele cercet\u0103ri erau, \u00een continuare, efectuate de parchetele militare). \u00cen raportul \u00eentocmit, reprezentantele APADOR-CH au exprimat temerea c\u0103 procurorii civili \u00eencearc\u0103 s\u0103 scoat\u0103 unul dintre de\u0163inu\u0163i \u201c\u0163ap isp\u0103\u015fitor\u201d. O variant\u0103, greu de crezut, este c\u0103 Ionu\u0163 ar fi refuzat s\u0103 negocieze cu cei din camera 115 \u015fi ar fi fost b\u0103tut de colegii de camer\u0103 care, c\u00e2nd au v\u0103zut c\u0103 acesta intrase \u00een com\u0103, ar fi \u00eenscenat istoria cu vizeta \u015fi trasul de bra\u0163. \u015eeful camerei, Iona\u015fcu, ar fi fost principalul autor al b\u0103t\u0103ii \u015fi \u00eenscen\u0103rii ulterioare.<\/p>\n

Reprezentantele APADOR-CH au discutat \u015fi cu familia Maftei (domiciliat\u0103 \u00een satul Cur\u0103turi, comuna Ciurea, la circa 30 km de Ia\u015fi). Anun\u0163a\u0163i luni, 21 iunie, s\u0103 se prezinte la spitalul de urgen\u0163e, p\u0103rin\u0163ii s-au dus imediat la Ia\u015fi \u015fi l-au g\u0103sit pe Ionu\u0163 \u00een com\u0103. L-au vizitat \u015fi mar\u0163i \u015fi miercuri dar t\u00e2n\u0103rul nu \u015fi-a mai revenit \u015fi a murit \u00een noaptea de miercuri spre joi. Trebuie men\u0163ionat c\u0103, potrivit spuselor p\u0103rin\u0163ilor, de\u015fi Maftei era \u00een com\u0103, era totu\u015fi \u00eenc\u0103tu\u015fat peste noapte. Legat de acest aspect, APADOR-CH a cerut din nou DGP s\u0103 dispun\u0103 renun\u0163area la imobilizarea cu c\u0103tu\u015fe a de\u0163inu\u0163ilor bolnavi, interna\u0163i \u00een spitale civile. Dac\u0103 este absolut necesar, ei pot fi eventual lega\u0163i cu bandaje elastice<\/p>\n

Ulterior, Parchetul Militar Ia\u015fi a informat asocia\u0163ia c\u0103 dosarul privind decesului lui Maftei Ionu\u0163 a fost trimis spre solu\u0163ionare Parchetului Militar de pe l\u00e2ng\u0103 Tribunalul Militar Teritorial. P\u00e2n\u0103 la sf\u0103r\u015fitul anului 2004, acesta nu adoptase nici o solu\u0163ie \u00een cauz\u0103.<\/p>\n

Cazul de\u0163inu\u0163ilor minori deceda\u0163i \u00een timpul incendiului de la Penitenciarul pentru Minori \u015fi Tineri Craiova <\/p>\n

\u00cen ziua de 24 septembrie 2004, \u015fase de\u0163inu\u0163i minori de la Penitenciarul pentru Minori \u015fi Tineri Craiova au dat foc camerei de de\u0163inere, ca form\u0103 de protest. Incendiul a sc\u0103pat de sub control, cinci minori suferind arsuri grave, care au \u015fi dus la decesul a trei dintre ei. Pe data de 1 octombrie 2004, dou\u0103 reprezentante ale APADOR-CH s-au deplasat la penitenciar pentru a face investiga\u0163ii extrajudiciare cu privire la acest caz. Constat\u0103rile detaliate ale vizitei au fost incluse \u00een raportul trimis DGP \u015fi poate fi g\u0103sit pe pagina de internet a asocia\u0163iei.<\/p>\n

Cei \u015fase de\u0163inu\u0163i minori din camera 36 \u00een care s-a produs incendiul erau: Ionu\u0163 Dumitru Ple\u015fa (n\u0103scut la 8 ianuarie 1987, decedat la Spitalul jude\u0163ean \u00een urma arsurilor, reprezentantul de camer\u0103), Constantin Viorel Stamatie (n\u0103scut la 1 septembrie 1987, decedat \u00een Spitalul de urgen\u0163\u0103 din cauza arsurilor); Szasz Nika Attila (n\u0103scut la 1 decembrie 1986, r\u0103nit grav \u00een urma incendiului); Marius Poienar (n\u0103scut la 23 martie 1987, decedat \u00een Spitalul de urgen\u0163\u0103 \u00een urma arsurilor); Florin Marin G\u0103lan (n\u0103scut la 25 iulie 1988, r\u0103nit grav \u00een urma incendiului); Constantin Lucian Mititelu (n\u0103scut la 18 aprilie 1987, a suferit v\u0103t\u0103m\u0103ri minore \u00een timpul incendiului).<\/p>\n

Din coroborarea relat\u0103rilor diferi\u0163ilor participan\u0163i la incident, a rezultat c\u0103 protestul ini\u0163iat de minori s-a datorat unor deficien\u0163e \u00een administrarea magaziei penitenciarului (eroare de \u00eenregistrare a numelui de\u0163inutului Ple\u015fa, destinatarul unui pachet cu articole de \u00eembr\u0103c\u0103minte). Crez\u00e2nd c\u0103 obiectele \u00eei fuseser\u0103 furate – reclama\u0163ii de acest gen au existat \u015fi din partea altor de\u0163inu\u0163i din diverse penitenciare – Ple\u015fa s-a pl\u00e2ns unui supraveghetor, care l-ar fi asigurat c\u0103 \u201cse rezolv\u0103\u201d p\u00e2n\u0103 la ora 15.00 – 15.30 dup\u0103 unii, p\u00e2n\u0103 la ora 19.00, dup\u0103 al\u0163ii. Din motive neclare, minorul nu a mai avut r\u0103bdare \u015fi s-a decis s\u0103 protesteze.<\/p>\n

Ple\u015fa \u015fi-a pus \u00een practic\u0103 protestul, ajutat de ceilal\u0163i colegi, dup\u0103 masa de pr\u00e2nz. Au blocat u\u015fa pe din\u0103untru, au stivuit saltelele \u00een dreptul ferestrei \u015fi au spart toate geamurile. Imediat, a venit un supraveghetor, a constatat c\u0103 u\u015fa camerei era blocat\u0103, i-a \u00eentrebat pe minori ce revendic\u0103ri au iar ace\u015ftia i-au r\u0103spuns c\u0103 nu discut\u0103 dec\u00e2t cu comandantul (de fapt, directorul). Conform procedurilor, \u00een astfel de cazuri se anun\u0163\u0103 conducerea, au loc \u201cnegocieri\u201d cu de\u0163inu\u0163ii iar dac\u0103 nu se ajunge la o \u00een\u0163elegere, cadrele pot interveni \u00een for\u0163\u0103. Supraveghetorul \u015fi-a anun\u0163at colegii \u015fi superiorii (directorul PMT nu era \u00een penitenciar, el ajung\u00e2nd acolo pe la ora 15.00, dup\u0103 consumarea evenimentelor), totul dur\u00e2nd – sus\u0163ine el \u2013 \u201cun minut\u201d. C\u00e2nd a revenit \u00een dreptul camerei 36 a auzit \u0163ipete, deoarece minorii d\u0103duser\u0103 foc saltelelor – reconstituirea a demonstrat c\u0103 o saltea cu burete arde \u00eentr-un minut \u015fi 50 de secunde iar temperatura \u015fi fumul degajate sunt insuportabile-, ceea ce l-a determinat s\u0103 ac\u0163ioneze imediat.<\/p>\n

Din cauza bloc\u0103rii u\u015fii, tot ce au reu\u015fit cadrele a fost s\u0103 o \u00eemping\u0103 par\u0163ial, cre\u00e2nd un spa\u0163iu \u00eengust \u00een form\u0103 de \u201cv\u201d prin care care au reu\u015fit s\u0103 ias\u0103 to\u0163i cei \u015fase minori. \u00cens\u0103, \u00een acela\u015fi timp, s-a produs \u015fi fenomenul de \u201ctiraj\u201d, adic\u0103, din cauza curentului \u00eentre u\u015f\u0103 \u015fi fereastr\u0103, focul s-a \u00eente\u0163it iar fl\u0103c\u0103rile, c\u0103ldura \u015fi fumul \u015fi-au schimat direc\u0163ia spre interiorul camerei. Fumul gros a invadat coridorul \u015fi a intrat \u015fi \u00een camerele de deten\u0163ie \u00eenvecinate, st\u00e2rnind panic\u0103 printre ceilal\u0163i de\u0163inu\u0163i. To\u0163i cei din camera 36 au ie\u015fit pe picioarele lor.Potrivit afirma\u0163iilor conducerii actuale a PMT, ei au fost du\u015fi imediat la infirmerie de unde s-a solicitat serviciul de urgen\u0163\u0103 SMURD. \u00centreaga opera\u0163iune de la prima \u00eencercare de deblocare a u\u015fii p\u00e2n\u0103 la transportarea la spital a cinci din cei \u015fase minori – Constantin Lucian Mititelu a sc\u0103pat cu v\u0103t\u0103m\u0103ri minore pentru c\u0103 s-a \u00eentins pe jos, sub unul dintre paturi – la Spitalul Jude\u0163ean de Urgen\u0163\u0103 ar fi durat 15-20 de minute.<\/p>\n

Directorul PMT, sosit pe la ora 15.00, a dispus cur\u0103\u0163irea imediat\u0103 a camerei, repararea instala\u0163iei electrice \u015fi reintroducerea celorlal\u0163i de\u0163inu\u0163i din aceea\u015fi sec\u0163ie, care fuseser\u0103 sco\u015fi \u00een curte din cauza fumului gros care se \u00eentinsese \u00een toat\u0103 sec\u0163ia, \u00een camere. S-au folosit un extinctor, un furtun racordat la o … chiuvet\u0103 (reprezentantele APADOR-CH au putut constata c\u0103 la etajul unde s-a produs incendiul nu exista hidrant) \u015fi g\u0103le\u0163i cu ap\u0103, dup\u0103 care s-a reparat \u015fi instala\u0163ia electric\u0103. <\/p>\n

Ca urmare a incidentului, directorul Marinel Candidatu a fost pus la dispozi\u0163ia DGP. Maiorul Fulga, \u015feful Serviciului Paz\u0103, a fost \u015fi el pus la dispozi\u0163ia DGP dar a \u015fi fost trimis la Penitenciarul Pelendava. Cinci cadre din PMT trebuiau s\u0103 compar\u0103 \u00een fa\u0163a Consiliului de onoare sau de disciplin\u0103 (nici m\u0103car cei de la PMT nu \u015ftiau exact). Fostul locotenent-colonel (p\u00e2n\u0103 la demilitarizare) Najap, actualul director temporar, a fost sanc\u0163ionat cu \u201cmustrare\u201d, pe linie administrativ\u0103.<\/p>\n

APADOR-CH a indentificat sau reiterat unele probleme cu caracter general \u015fi cu impact indirect \u00een incidentul de la Craiova:<\/p>\n

– Atmosfera din PMT Craiova. La data vizitei reprezentantelor APADOR-CH, tensiunea din PMT Craiova era \u201cpalpabil\u0103\u201d, at\u00e2t \u00eentre de\u0163inu\u0163i, c\u00e2t \u015fi \u00eentre ace\u015ftia \u015fi cadre. Una din cauze, aparent minor\u0103 dar foarte important\u0103 pentru de\u0163inu\u0163i, este teama de \u00eengr\u0103dire a trocului, larg practicat \u00een toate penitenciarele din Rom\u00e2nia dar \u015fi \u00een \u00eenchisorile din \u0163\u0103ri democratice. De\u0163inu\u0163ii cump\u0103r\u0103 \u015fi v\u00e2nd orice, acolo unde pot avea bani asupra lor, sau schimb\u0103 orice pe orice, cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, unde nu au dreptul s\u0103 aib\u0103 bani cash. Singura problem\u0103 este ca aceste opera\u0163iuni s\u0103 fie \u0163inute sub control. Altfel, se ajunge la situa\u0163ii de criz\u0103 (b\u0103t\u0103i \u015fi violen\u0163e \u00eentre de\u0163inu\u0163i) sau chiar la tragedii (cum s-a \u00eent\u00e2mplat la PMT Craiova sau la Penitenciarul Ia\u015fi unde, \u00een vara acestui an, a fost omor\u00e2t un t\u00e2n\u0103r de 23 de ani). Trocul nu poate \u015fi nu trebuie oprit, cel pu\u0163in nu at\u00e2ta vreme c\u00e2t administra\u0163ia penitenciarelor nu poate asigura de\u0163inu\u0163ilor hran\u0103 \u015fi \u00eembr\u0103c\u0103minte decente, aparate de radio \u015fi televizoare, lenjerie de pat \u015fi obiecte sanitare absolut necesare etc.<\/p>\n

\u00cen leg\u0103tur\u0103 cu acest aspect al trocului, mai trebuie ad\u0103ugat\u0103 \u015fi ineficien\u0163a cadrelor de la paz\u0103 \u015fi siguran\u0163\u0103 dar \u015fi a angaja\u0163ilor SIPA (rebotezat DGPA). Este lucru \u015ftiut c\u0103, \u00een toate penitenciarele (foarte probabil \u015fi \u00een centrele de reeducare) se lucreaz\u0103 cu \u201csifoane\u201d (informatori dintre de\u0163inu\u0163i). Dac\u0103 practica trocului a sc\u0103pat de sub control, ajung\u00e2ndu-se la violen\u0163e aceasta este vina cadrelor din penitenciar \u015fi DGPA.<\/p>\n

– Lipsa unor preocup\u0103ri reale \u00een domeniul reeduc\u0103rii. De\u0163inu\u0163ii \u201cr\u0103i\u201d, cu probleme disciplinare – cum era cazul lui Ple\u015fa – sunt, \u00een genere, neinclu\u015fi \u00een programe\/proiecte educative. \u00cen plus, acestea sunt, de multe ori, neinteresante \u015fi neatractive, mai ales pentru minori. Organiza\u0163iile neguvernamentale care desf\u0103\u015foar\u0103 proiecte \u00een penitenciare nu pot suplini absen\u0163a unor programe permanente, care s\u0103 antreneze to\u0163i de\u0163inu\u0163ii.<\/p>\n

– Transferarea temporar\u0103 a minorilor \u00een penitenciare. Marea parte a minorilor din camera 36 nu erau condamna\u0163i la pedeapsa \u00eenchisorii, ci la m\u0103sura educativ\u0103 a intern\u0103rii \u00eentr-un centru de reeducarea. Cu toate acestea ei se g\u0103seau \u00een penitenciar, pentru c\u0103 aveau pe rol alte procese penale. APADOR-CH precizeaz\u0103 c\u0103 transferurile de acest tip se efectueaz\u0103 la penitenciarul de minori sau adul\u0163i aflat pe raza instan\u0163ei de judecat\u0103, iar \u015federea minorilor poate dura luni de zile. Se \u00eentrerupe astfel activitatea de reeducare din centru (care are regim diferit fa\u0163\u0103 de penitenciar), ajung\u00eendu-se chiar la anularea eventualelor progrese ale minorilor. O solu\u0163ie ar fi ca minorii din centrele de reeducare s\u0103 fie adu\u015fi direct la instan\u0163e, la data la care au fost cita\u0163i (\u00een prezent, sunt transfera\u0163i \u00een penitenciarul din raza instan\u0163ei pe durata procesului);<\/p>\n

– Lipsa de eficien\u0163a a SRSS-urilor. Dezvoltarea serviciilor pentru reintegrare social\u0103 \u015fi supraveghere (SRSS) prezint\u0103 o importan\u0163\u0103 deosebit\u0103 pentru minorii din penitenciare. \u00cen prezent, ele func\u0163ioneaz\u0103 doar la nivel de jude\u0163e \u015fi sunt formate din doi-trei consilieri care, evident, nu pot face fa\u0163\u0103 tuturor sarcinilor. Practic, activitatea lor se rezum\u0103 la redactarea rapoartelor solicitate de instan\u0163e \u015fi supravegherea persoanelor c\u0103rora li s-a suspendat executarea \u00een penitenciar a pedepselor, iar implicarea serviciilor \u00een activit\u0103\u0163ile de reeducare din centre \u015fi penitenciare este aproape inexistent\u0103.<\/p>\n

7<\/p>\n

IV. POLI\u0162IA \u2013 ASPECTE GENERALE \u015eI CAZURI INDIVIDUALE<\/p>\n

Din punctul de vedere al asocia\u0163iei, problemele principale ale rela\u0163iei dintre poli\u0163ie \u015fi persoane r\u0103m\u00e2n cele semnalate \u00een toate rapoartele sale anuale \u00eencep\u00e2nd cu anul 1993:<\/p>\n

– \u201cconducerea\u201d la sediul poli\u0163iei, premerg\u0103toare re\u0163inerii legale de 24 de ore, perioad\u0103 nereglementat\u0103 prin lege \u00een care persoana privat\u0103 de libertate nu se bucur\u0103 de nici un drept;<\/p>\n

– folosirea armelor de foc de c\u0103tre poli\u0163i\u015fti \u00een condi\u0163ii mult prea permisive ce dep\u0103\u015fesc cu mult regulile din \u0163\u0103rile europene democratice care prev\u0103d utilizarea acestui mijloc extrem de imobilizare a persoanelor numai dac\u0103 acestea pun \u00een pericol real \u015fi concret via\u0163a altora;<\/p>\n

– efectuarea raziilor, ac\u0163iune doar prev\u0103zut\u0103 \u00een Legea poli\u0163iei dar nereglementat\u0103 dec\u00e2t prin decizii interne, inaccesibile publicului.<\/p>\n

La aceastea se adaug\u0103 problema folosirii nejustificate a \u201cmasca\u0163ilor\u201d (trupe DPIR\/SPIR, respectiv DIAS) \u00een cazuri minore, care nu impun protejarea identit\u0103\u0163ii poli\u0163i\u015ftilor. Trupele speciale au rolul de a interveni numai \u00een cazuri complexe, de crim\u0103 organizat\u0103, c\u00e2nd ascunderea identit\u0103\u0163ii reale este necesar\u0103 pentru a se asigura protec\u0163ia vie\u0163ii \u015fi integrit\u0103\u0163ii fizice a poli\u0163i\u015ftilor \u015fi a familiilor acestora. Folosirea excesiv\u0103 a trupelor speciale are ca efect imposibilitatea identific\u0103rii poli\u0163i\u015ftilor care comit abuzuri \u00een timpul interven\u0163iei, ca \u00een cazul minorului C.B., investigat de reprezentan\u0163ii APADOR-CH \u00een 2004. APADOR-CH a sus\u0163inut constant necesitatea ca to\u0163i poli\u0163i\u015ftii s\u0103 poarte la vedere o insign\u0103 av\u00e2nd \u00eenscris numele, pentru identificarea acestora de c\u0103tre victime, \u00een eventualitatea comiterii unor abuzuri. Pentru poli\u0163i\u015ftii din trupele speciale insigna cu numele ar putea fi \u00eenlocuit\u0103 cu un alt semn distinctiv, care s\u0103 faciliteze identificarea lor de c\u0103tre procurorii ce investigheaz\u0103 pl\u00e2ngerile de abuz.<\/p>\n

Demilitarizarea poli\u0163iei \u00een 2002 nu pare a avea un impact pozitiv asupra rela\u0163iei dintre autoritate \u015fi cet\u0103\u0163eni. Ca \u015fi \u00eenainte, unii poli\u0163i\u015fti au recurs la metode brutale \u00eempotriva persoanelor suspectate cel mult de comiterea unor fapte m\u0103runte \u015fi chiar, complet nejustificat, la arma de foc. \u015ei tot ca \u00eenainte, parchetele dau solu\u0163ii de ne\u00eencepere a urm\u0103ririi penale la pl\u00e2ngerile privind abuzuri ale poli\u0163i\u015ftilor. Eventualele sanc\u0163iuni administrative sau m\u0103suri disciplinare luate \u00een interiorul MAI ajung la cuno\u015ftin\u0163a opiniei publice doar sub form\u0103 de statistici sau a unor comunicate laconice privind \u201cmanagementul defectuos\u201d. Atitudinea protectoare manifestat\u0103 de parchete \u015fi lipsa de transparen\u0163\u0103 a MAI cu privire la sanc\u0163ionarea poli\u0163i\u015ftilor continu\u0103 s\u0103 alimenteze ideea impunit\u0103\u0163ii personalului din for\u0163ele de ordine.<\/p>\n

\u00cen cursul anului 2004, Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului a pronun\u0163at dou\u0103 hot\u0103r\u00e2ri prin care Rom\u00e2nia a fost condamnat\u0103 pentru \u00eenc\u0103lcarea articolului 3 din Conven\u0163ia european\u0103 a drepturilor omului, pentru abuzuri ale poli\u0163i\u015ftilor (Barbu Anghelescu \u015fi Bursuc). De asemenea, Curtea european\u0103 a declarat admisibile ale dou\u0103 cazuri \u00een care reclaman\u0163ii s-au pl\u00e2ns de abuzuri echival\u00e2nd cu tortura comise de poli\u0163i\u015fti (Rupa c. Rom\u00e2niei), respectiv de moartea victimei ca urmare a tratamentului din arestul poli\u0163iei (Carabulea c. Rom\u00e2niei). Ambele pl\u00e2ngeri declarate admisibile au fost investigate la momentul producerii incidentelor de c\u0103tre APADOR-CH, care s-a implicat \u015fi \u00een sus\u0163inerea lor \u00een fa\u0163a CEDO. Aceste dou\u0103 cazuri sunt prezentate \u00een sec\u0163iunea privind pl\u00e2ngerile sus\u0163inute de APADOR-CH la Curtea european\u0103.<\/p>\n

Dintre cazurile investigate de APADOR-CH \u00een cursul anului 2004, \u00een trei, victime au fost minori: I.G. (16 ani) din Bac\u0103u, C.B. (15 ani) din Bucure\u015fti \u015fi M.T. (12 ani) din Fete\u015fti, iar \u00een alte trei, adul\u0163i..<\/p>\n

Minori<\/p>\n

a) I.G.<\/p>\n

Potrivit declara\u0163iilor familiei, pe 29 noiembrie 2003, I.G. a fost condus la Sec\u0163ia 1 Poli\u0163ie din Bac\u0103u, fiind suspectat de furtul unei cutii de bomboane de pe o tarab\u0103. \u00cen fa\u0163a agentului Spiridon, care era de serviciu \u00een acea zi, minorul, de fric\u0103, a indicat un alt nume \u015fi o alt\u0103 adres\u0103 de domiciliu dec\u00e2t cele reale. Poli\u0163istul l-a urcat \u00een dub\u0103 pe I.G. \u015fi a plecat cu el pentru verific\u0103ri. \u00cen momentul \u00een care, pe drum, minorul a recunoscut c\u0103 nu spusese adev\u0103rul, agentul Spiridon a \u00eenceput s\u0103-l loveasc\u0103 foarte violent. Pe toat\u0103 durata drumului, de la Sec\u0163ie \u00een ora\u015f \u015fi \u00eenapoi, minorul a fost \u0163inut cu c\u0103tu\u015fe la m\u00e2ini \u015fi lovit de Spiridon, mai ales \u00een cap \u015fi \u00een spate. La Sec\u0163ie au continuat loviturile, cu funia \u015fi prin procedee de \u201ckarate\u201d. Tat\u0103l lui I.G. a fost chemat la Sec\u0163ie, unde l-a g\u0103sit pe acesta cu fa\u0163a plin\u0103 de v\u00e2n\u0103t\u0103i. El l-a rugat pe poli\u0163ist s\u0103-l lase pe b\u0103iat s\u0103 plece acas\u0103 cu el (dup\u0103 ce acesta fusese amendat cu 400.000 de lei), \u00eens\u0103 Spiridon a refuzat. El i-a dat drumul minorului \u00een jurul orelor 20,00, acesta plec\u00e2nd singur acas\u0103. Pe data de 2 decembrie 2003 I.G. s-a prezentat la Serviciul de medicin\u0103 legal\u0103 din Bac\u0103u unde s-a constatat c\u0103 prezenta o excoria\u0163ie pe fond tumefiat a regiunii frontale, o tumefac\u0163ie violacee de 7\/4 cm \u00een zona temporo – malar\u0103 dreapt\u0103, echimoze pe ambii umeri, pe spate \u015fi omoplat, precum \u015fi o tumefiere a zonei parietale st\u00e2nga. S-a mai re\u0163inut c\u0103 leziunile puteau data din ziua de 29 noiembrie 2003, c\u0103 au putut fi produse cu mijloace contondente \u015fi c\u0103 necesitau 7 – 9 zile de \u00eengrijiri medicale. Din cauz\u0103 c\u0103 starea s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii minorului s-a \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163it dup\u0103 agresiunea poli\u0163istului, la data de 27 ianuarie 2004 familia a fost nevoit\u0103 s\u0103-l interneze, la recomandarea Spitalului din Bac\u0103u la Spitalul de Psihiatrie din Ia\u015fi (la data vizitei reprezentan\u0163ilor asocia\u0163iei, 4 februarie 2004, acesta era \u00een continuare internat).<\/p>\n

Trebuie subliniat c\u0103, \u00een seara aceleia\u015fi zile (29 noiembrie 2003), un alt t\u00e2n\u0103r, Marius Gelu Ionic\u0103 (19 ani), a fost suspus unor tratamente asem\u0103n\u0103toare de c\u0103tre acela\u015fi agent Spiridon. Acuzat de furtul unui telefon mobil \u00een urma unei alterca\u0163ii, Marius a fost condus la Sec\u0163ia 1, unde a a fost anchetat de agentul Spiridon. Dup\u0103 ce \u00een prezen\u0163a ofi\u0163erului de serviciu \u015fi a unui jandarm l-a lovit timp de circa 5 minute cu bastonul \u00een cap, agentul Spiridon l-a condus pe Marius \u00eentr-unul din birourile Sec\u0163iei. Aici el a fost \u00eenc\u0103tu\u015fat \u015fi b\u0103tut de agent cu o fr\u00e2nghie ud\u0103 (i-au fost aplicate \u00een jur de 20 de lovituri, la cap \u015fi corp). Dup\u0103 ce a fost anchetat \u015fi b\u0103tut de Spiridon, Marius a fost dus la IPJ Bac\u0103u unde a fost interogat despre incidentul privind telefonul. \u00cen jurul orelor 1,00 – 2,00 noaptea lui Marius i s-a dat voie s\u0103 plece acas\u0103. Pentru c\u0103 se sim\u0163ea foarte r\u0103u \u00een urma b\u0103t\u0103ii primite, Marius l-a rugat pe agentul Spiridon s\u0103-l duc\u0103 p\u00e2n\u0103 acas\u0103, \u00eens\u0103 acesta a refuzat. Pe drum, Marius a c\u0103zut \u015fi \u015fi-a pierdut cuno\u015ftin\u0163a. Un prieten l-a g\u0103sit \u015fi l-a dus la Spitalul jude\u0163ean, unde a fost internat la Sec\u0163ia de neurochirurgie, \u00een jurul orelor 2,30 ale zilei de 30 noiembrie. Diagnosticul a fost \u201cpolitraumatism, como\u0163ie cerebral\u0103, contuzie toraco – abdominal\u0103, agresiune\u201d. Marius a fost externat a doua zi diminea\u0163\u0103, 1 decembrie, la orele 11,00, de\u015fi se sim\u0163ea \u00eenc\u0103 foarte r\u0103u. Din cauza aceasta el a fost nevoit s\u0103 se interneze \u00een aceea\u015fi zi la Spitalul de neurochirurgie din Ia\u015fi, unde a stat internat p\u00e2n\u0103 pe 5 decembrie \u015fi de unde a primit concediu medical p\u00e2n\u0103 pe 20 decembrie.<\/p>\n

Poli\u0163ia Bac\u0103u a sesizat Parchetul de pe l\u00e2ng\u0103 Tribunalul Bac\u0103u \u00een vederea cercet\u0103rii agentului Spiridon pentru s\u0103v\u00e2r\u015firea infrac\u0163iunii de cercetare abuziv\u0103. Pe data de 28 ianuarie 2004 parchetul a comunicat familiei minorului I.G. c\u0103 s-a dispus ne\u00eenceperea urm\u0103ririi penale fa\u0163\u0103 de poli\u0163istul agresor.<\/p>\n

b) M.T.<\/p>\n

M.T. (12 ani) din Fete\u015fti a fost agresat de poli\u0163istul Sorin Marcu pe 18 iunie 2004, pe motiv c\u0103, \u00eempreun\u0103 cu al\u0163i copii, i-a spart semnalizatorul de la ma\u015fin\u0103 cu o piatr\u0103. Poli\u0163istul l-a lovit pe M.T. \u00een fa\u0163\u0103. Copilul a c\u0103zut, i-a dat s\u00e2ngele pe nas, dar Sorin Marcu a continuat s\u0103-l loveasc\u0103 cu picioarele. Apoi a fugit dup\u0103 un alt copil pe care nu a reu\u015fit s\u0103-l prind\u0103, dup\u0103 care s-a urcat \u00een ma\u015fin\u0103 \u015fi a plecat, l\u0103s\u00e2ndu-l pe M.T. la p\u0103m\u00e2nt \u015fi plin de s\u00e2nge. Certificatul medico-legal eliberat de Serviciul de Medicin\u0103 Legal\u0103 Ialomi\u0163a men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 M.T. a avut nevoie de \u201c1-2 zile \u00eengrijiri medicale\u201d. P\u0103rin\u0163ii spun c\u0103 dup\u0103 incident, copilul, bolnav de astm bron\u015fic, a \u00eenceput s\u0103 foloseasc\u0103 foarte des inhalatorul, lucru neobi\u015fnuit pe timp de var\u0103, boala pun\u00eendu-i probleme numai pe vreme rece sau cea\u0163\u0103.<\/p>\n

Incidentul a fost v\u0103zut de unul dintre copii cu care se juca M.T., care a confirmat cele relatate de minor, inculsiv faptul c\u0103 Sorin Marcu l-a lovit cu picioarele, dup\u0103 ce acesta c\u0103zuse la p\u0103m\u00e2nt. \u015ease adul\u0163i, afla\u0163i \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u00een zon\u0103, au confirmat \u015fi ei cele relatate de M.T. \u015fi de cel\u0103lalt copil.<\/p>\n

Poli\u0163istul Sorin Marcu, care a negat cu \u00eenver\u015funare c\u0103 l-ar fi b\u0103tut pe M.T., a fost judecat pentru lovire (art.180 Cod penal), primind drept sanc\u0163iune o amend\u0103 modic\u0103. Poli\u0163istul nu a fost sanc\u0163ionat disciplinar pentru comportamentului s\u0103u, care \u00eencalc\u0103 Statutul poli\u0163istului.<\/p>\n

c) C.B.<\/p>\n

C.B. (15 ani) din Bucure\u015fti a fost b\u0103tut de trupele SPIR \u00een seara zilei de 6 martie 2004. Acesta a relatat reprezentan\u0163ilor APADOR-CH c\u0103 \u00een jurul orelor 20.30 \u2013 21.00, \u00een timp ce se \u00eentorcea acas\u0103 de la medita\u0163ii, pe Calea V\u0103c\u0103re\u015fti, a observat o alterca\u0163ie \u00eentre mai mul\u0163i poli\u0163i\u015fti \u015fi taximetri\u015fti. La pu\u0163in timp dup\u0103 sosirea sa, la locul incidentului au ap\u0103rut \u201cvreo trei ma\u015fini cu masca\u0163i\u201d (din subunit\u0103\u0163ile SPIR). Imediat ce au cobor\u00e2t din ma\u015fini, lupt\u0103torii SPIR au \u00eenceput s\u0103-i loveasc\u0103 cu brutalitate pe taximetri\u015fti \u015fi s\u0103-i urce \u00een ma\u015finile Poli\u0163iei. Speriat de ce vedea c\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103, C.B. a vrut s\u0103 plece de acolo, moment \u00een care un poli\u0163ist de la Sec\u0163ia 14 de Poli\u0163ie le-a strigat lupt\u0103torilor SPIR: \u201cLua\u0163i-l \u015fi pe \u0103la!\u201d. La minor s-au repezit aproximativ cinci \u201cmasca\u0163i\u201d care l-au lovit cu pumnii \u015fi picioarele, mai ales \u00een cap \u015fi \u00een spate, dup\u0103 care l-au urcat \u00eentr-una din ma\u015finile cu care veniser\u0103. \u00cen aceea\u015fi ma\u015fin\u0103 au mai fost urca\u0163i \u015fi c\u00e2\u0163iva taximetri\u015fti iar dup\u0103 c\u00e2tva timp au fost du\u015fi cu to\u0163ii la sediul Sec\u0163iei 14 Poli\u0163ie. Din cauza loviturilor primite, lui C.B. \u00eei curgea s\u00e2nge din nas \u015fi gur\u0103 (reprezentan\u0163ii APADOR-CH au v\u0103zut pantalonii \u015fi scurta cu care fusese \u00eembr\u0103cat \u015fi care erau pline de s\u00e2nge). De\u015fi era \u00eentr-o stare foarte grav\u0103, C:B. a mai fost lovit de c\u00e2teva ori, mai u\u015for, \u015fi \u00een ma\u015fin\u0103. La sec\u0163ia de poli\u0163ie, el a fost cobor\u00e2t din ma\u015fin\u0103, perchezi\u0163ionat \u015fi obligat s\u0103 se spele, spun\u00e2ndu-i-se apoi s\u0103 plece acas\u0103, \u00een jurul orei 22.45. De\u015fi au v\u0103zut c\u0103 se afla \u00eentr-o stare foarte grav\u0103, poli\u0163i\u015ftii l-au l\u0103sat s\u0103 plece singur. \u00cen jurul orelor 24.00, C.B. s-a internat \u00een sec\u0163ia de neurochirurgie a Spitalului clinic de urgen\u0163\u0103 pentru copii Maria Sklodowska Curie cu diagnosticul: \u201ctraumatism craniocerebral acut \u00eenchis, fractur\u0103 de piramid\u0103 nazal\u0103, hematom \u015fi contuzie a ochiului st\u00e2ng, contuzia buzei superioare, echimoze ale fe\u0163ei, contuzia um\u0103rului drept\u201d. Minorul a fost externat pe data de 8 martie 2004, la orele 11.00, dup\u0103 numai o zi \u015fi jum\u0103tate de la internare. La data discu\u0163iei cu reprezentan\u0163ii APADOR-CH (10 martie 2004) C.B. se sim\u0163ea \u00een continuare r\u0103u, av\u00e2nd zona ochiului st\u00e2ng puternic tumefiat\u0103 iar vasele sanguine ale globului ocular sparte pe o bun\u0103 parte din suprafa\u0163a acestuia. Parchetul a dispus ne\u00eenceperea urm\u0103ririi penale \u00een cauz\u0103 pe motiv c\u0103 agresorii minorului nu au putut fi identifica\u0163i (!).<\/p>\n

Adul\u0163i<\/p>\n

d) Lauren\u0163iu Capbun (Constan\u0163a)<\/p>\n

\u00cen seara zilei de 1 septembrie 2004, Lauren\u0163iu Capbun (37 ani) din Constan\u0163a, doi prieteni de ai s\u0103i \u015fi un minor au fost b\u0103tu\u0163i de poli\u0163i\u015fti DIAS purt\u00e2nd cagule. Ei avuseser\u0103 cu 20-30 de minute \u00eenainte o alterca\u0163ie verbal\u0103 cu patronul unui bar \u015fi prietenul acestuia, Cornel Carapcea, ofi\u0163er DIAS aflat \u00een bar \u00een afara orelor de program. Urmare a alterca\u0163iei, Carapcea s-a \u00eentors \u00eenso\u0163it de patru poli\u0163i\u015fti masca\u0163i \u015fi i-au g\u0103sit pe cei patru \u015fi o a cincea persoan\u0103 (minor) \u00een fa\u0163a barului. Unul dintre minori a fugit la \u00eenceputul \u201cinterven\u0163iei\u201d, celelalte patru persoane au fost b\u0103tute de poli\u0163i\u015fti. Minorul a fost l\u0103sat s\u0103 plece ca urmare a interven\u0163iei surorii sale, dar cei trei adul\u0163i au fost \u00eenc\u0103tu\u015fa\u0163i \u015fi transporta\u0163i la Sec\u0163ia 4 Poli\u0163ie. Aici, Lauren\u0163iu Capbun \u015fi unul dintre prietenii s\u0103i au fost b\u0103tu\u0163i \u00een continuare. Diferen\u0163a de tratament fa\u0163\u0103 de cel de-al treilea ar putea fi justificat\u0103 prin faptul c\u0103 primii doi aveau cazier.<\/p>\n

Lauren\u0163iu Capbun suferea de diabet insulino-dependent, administr\u00e2ndu-\u015fi insulin\u0103 de trei ori pe zi \u015fi av\u00e2nd o doz\u0103 de medicament \u00eentodeauna cu el. Era pensionat pe caz de boal\u0103 \u015fi avea certificat de persoan\u0103 cu handicap gradul II. Datorit\u0103 st\u0103rii sale de s\u0103n\u0103tate, la sec\u0163ia de poli\u0163ie ambii s\u0103i prieteni au insistat ca poli\u0163i\u015ftii s\u0103 nu \u00eel mai loveasc\u0103. Pe la 2.00 noaptea, lui Lauren\u0163iu i s-a f\u0103cut r\u0103u. Nu este clar de ce nu a putut s\u0103-\u015fi ia insulina (ori \u00ee\u015fi pierduse doza \u00een timpul primei interven\u0163ii violente a poli\u0163i\u015ftilor, ori a fost \u00een imposibilitatea de a-\u015fi administra medicamentul). A fost chemat\u0103 ambulan\u0163a, medicul i-a dat o pilul\u0103 \u015fi i-a cerut s\u0103 mearg\u0103 la spital, ceea ce L.C. ar fi refuzat. Celor trei li s-a dat drumul pe r\u00e2nd, ultimul plec\u00e2nd Lauren\u0163iu, cu un taxi, dup\u0103 ora 2.30 noaptea. Nici unuia din cei trei nu i s-a aplicat vreo sanc\u0163iune \u015fi nu s-a \u00eentocmit vreun proces verbal de contraven\u0163ie. Mai mult, nici unul din cei trei implica\u0163i \u00een incindentul minor de la bar \u015fi nici minorii nu au fost legitima\u0163i \u00eenainte de interven\u0163ia \u00een for\u0163\u0103, complet nejustificat\u0103 (cei cinci st\u0103teau, pur \u015fi simplu, pe o banc\u0103). \u201cConducerea\u201d la sec\u0163ia de poli\u0163ie – \u00een sine, m\u0103sur\u0103 neconstitu\u0163ional\u0103 – ar putea fi \u201cjustificat\u0103\u201d doar dac\u0103 persoanele vizate nu ar fi avut acte de identitate asupra lor \u015fi ar fi comis sau ar fi fost pe cale s\u0103 comit\u0103 o infrac\u0163iune. In mod clar, poli\u0163i\u015ftii const\u0103n\u0163eni nu au respectat nici una din condi\u0163ii. Prin urmare, APADOR-CH consider\u0103 c\u0103 interven\u0163ia \u00een for\u0163\u0103 (inclusiv \u00eempotriva unuia dintre minori) a fost nejustificat\u0103 \u015fi dispropor\u0163ionat\u0103 iar \u201cconducerea\u201d la sec\u0163ia de poli\u0163ie a \u00eensemnat privare ilegal\u0103 de libertate.<\/p>\n

Pe 2 septembrie, Lauren\u0163iu Capbun s-a sim\u0163it foarte r\u0103u \u015fi a chemat salvarea. A fost internat \u00een sec\u0163ia medical\u0103 – diabetici a Spitalului jude\u0163ean Constan\u0163a. Pe 4 septembrie, a intrat \u00een com\u0103 \u015fi a fost transferat la reanimare unde s-a recurs la metoda empiric\u0103 a \u00eenf\u0103\u015fur\u0103rii \u00een cearceafuri ude pentru combaterea febrei. Rudele cred c\u0103 de fapt prin \u00eempachetarea \u00een carceafuri ude s-a dorit eliminarea urmelor de lovituri de pe corp, pe care ei le-au putut constata direct (echimoze mari pe p\u0103r\u0163ile laterale ale toracelui, precum \u015fi o contuzie la cap). \u00cen plus, rudele victimei sus\u0163in c\u0103 \u00een fi\u015fa medical\u0103 de internare, se men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 Lauren\u0163iu \u201cprezint\u0103 contuzii toraco-abdominale\u201d.<\/p>\n

Lauren\u0163iu Capbun a murit pe 6 septembrie. Certificatul medical constatator al decesului, eliberat de Serviciul de medicin\u0103 legal\u0103 Constan\u0163a pe 7 septembrie con\u0163ine urm\u0103toarele: a) cauza direct\u0103 – stare toxico septic\u0103; b) cauze antecedente – bronhopneumonie; c-d) cauze determinante – diabet zaharat insulino-dependent \u015fi com\u0103 acidocetozic\u0103.<\/p>\n

Pe 7 septembrie LML a f\u0103cut necropsia, la care familia nu a fost l\u0103sat\u0103 s\u0103 asiste. Din comunicatul de pres\u0103 al IPJ Constan\u0163a, concluziile medico-legale sunt urm\u0103toarele: \u201cMoartea lui Capbun Lauren\u0163iu a fost neviolent\u0103. Ea s-a datorat st\u0103rii toxico-septice urmare a unei bronho-pneumonii, complica\u0163ie a unui diabet zaharat insulino-dependent, decompensat cu acidocetoz\u0103. Pe cap, trunchi, membre \u015fi la nivelul organelor interne nu s-au constatat leziuni de violen\u0163\u0103.\u201d<\/p>\n

APADOR-CH a considerat c\u0103 \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163irea galopant\u0103 a st\u0103rii de s\u0103n\u0103tate \u015fi decesul lui Lauren\u0163iu Capbun au fost consecin\u0163ele directe ale violen\u0163ei \u015fi brutalit\u0103\u0163ii cu care au ac\u0163ionat poli\u0163i\u015ftii at\u00e2t pe strad\u0103 c\u00e2t \u015fi \u00een sec\u0163ia a 4-a de poli\u0163ie \u00een noaptea de 1-2 septembrie. De\u015fi familia victimei a formulat o pl\u00e2ngere penal\u0103 imediat dup\u0103 decesul lui Capbun, iar APADOR-CH a solicitat efectuarea unei achete am\u0103nun\u0163ite privind cauzele decesului, p\u00e2n\u0103 la finalul anului 2004 asocia\u0163iei nu i-a fost comunicat\u0103 vreo solu\u0163ie \u00een cauza respectiv\u0103.<\/p>\n

\u00cen alte dou\u0103 cazuri investigate de APADOR-CH \u00een 2004 poli\u0163i\u015ftii au f\u0103cut uz de arm\u0103 \u00een mod nejustificat, \u00een unul dintre cazuri aceasta sold\u00e2ndu-se cu moartea victimei<\/p>\n

e) Nicu\u015for Serban – comuna Jeg\u0103lia, jude\u0163ul C\u0103l\u0103ra\u015fi<\/p>\n

Nicu\u015for \u015eerban (31 ani) din comuna Jeg\u0103lia a decedat pe data de 30 mai 2004, fiind \u00eempu\u015fcat de un agent de poli\u0163ie. \u00cen diminea\u0163a aceleia\u015fi zile, o minor\u0103 (14 ani) din sat se prezentase la postul de poli\u0163ie \u015fi declarase c\u0103 \u00een noaptea precedent\u0103 a fost acostat\u0103 de Nicu\u015for Serban \u015fi violat\u0103. Pe baza acestei unice declara\u0163ii (expertiza medico-legal\u0103 a fost efectuat\u0103 mai t\u00e2rziu), o echip\u0103 de cercetare, format\u0103 din doi agen\u0163i de poli\u0163ie, a plecat \u00een c\u0103utarea lui Nicu\u015for Serban. In jurul orei 10.30, l-au g\u0103sit pe o uli\u0163\u0103, l-au somat, dar acesta a luat-o la fug\u0103 prin gr\u0103dinile s\u0103tenilor. Fuga lui \u015eerban a fost justificat\u0103 de sora acestuia prin frica de a fi b\u0103tut de poli\u0163ie, lucru care se \u00eent\u00e2mplase \u00een trecut de mai multe ori. Unul din agen\u0163ii care \u00eel urm\u0103rea a tras un foc de arm\u0103. Urm\u0103rirea a continuat iar c\u00e2nd Nicu\u015for a s\u0103rit gardul unei livezi din marginea satului, agentul S\u00e2rbu, a tras dou\u0103 focuri \u00een direc\u0163ia fugarului si l-a nimerit \u00een plin (dou\u0103 gloan\u0163e \u00een partea st\u00e2ng\u0103 superioar\u0103 a corpului. Nicu\u015for Serban a fost luat cu o p\u0103tur\u0103 \u015fi dus cu o ma\u015fin\u0103 a poli\u0163iei spre C\u0103l\u0103ra\u015fi. Pe drum, ma\u015fina poli\u0163iei s-a \u00eencruci\u015fat cu ambulan\u0163a \u00een zona satului Rose\u0163i. Nicu\u015for a fost transferat \u00een ambulan\u0163\u0103 dar murise deja.<\/p>\n

\u00cen urma incidentului, Parchetul de pe l\u00e2ng\u0103 Tribunalul C\u0103l\u0103ra\u015fi a \u00eenceput cercet\u0103rile \u00een cauz\u0103, dar p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului 2004 nu a comunicat vreo solu\u0163ie asocia\u0163iei. Agentul S\u00e2rbu a fost mutat la postul de poli\u0163ie din comuna Fundeni dup\u0103 incident, dar asocia\u0163ia nu cunoa\u015fte dac\u0103 a fost sanc\u0163ionat \u00een vreun alt fel pentru folosirea nejustificat\u0103 a armei de foc.<\/p>\n

f) Marius Silviu Mitran – Bucure\u015fti<\/p>\n

Marius Silviu Mitran (22 ani) din Bucure\u015fti a fost r\u0103nit prin \u00eempu\u015fcare la cap pe 13 ianuarie 2004 \u00een timp ce era urm\u0103rit de poli\u0163ie. Potrivit autorit\u0103\u0163ilor, acesta a fost surprins \u00een timp ce fura o ma\u015fin\u0103, cu care a \u015fi fugit de la locul faptei. Poli\u0163ia l-a urm\u0103rit \u015fi, dup\u0103 ce a refuzat s\u0103 opreasc\u0103 la soma\u0163ie, a tras mai multe focuri de arm\u0103 \u00een direc\u0163ia ma\u015finii, unul dintre acestea nimerindu-l pe Mitran \u00een cap. Potrivit lui Mitran, acesta ar fi plecat cu ma\u015fina unui prieten de la un bar din zon\u0103, \u00eempreun\u0103 cu o fat\u0103. Nu \u015fi-a dat seama c\u0103 este urm\u0103rit de poli\u0163ie \u015fi c\u00e2nd a fost somat nu a oprit deoarece nu avea permis de conducere. Asocia\u0163ia nu a fost informat\u0103 dac\u0103 \u00een acest caz a fost luat\u0103 vreo m\u0103sur\u0103 \u00eempotriva poli\u0163istului care a folosit arma de foc nejustificat.<\/p>\n

APADOR-CH consider\u0103 c\u0103, \u00een ambele cazuri, folosirea armelor de foc de c\u0103tre poli\u0163i\u015fti a fost \u00een total\u0103 contradic\u0163ie cu standardele interna\u0163ionale \u00een materie. Potrivit acestora, recurgerea la arma de foc se justific\u0103 numai \u00een situa\u0163iile \u00een care via\u0163a unei persoane se afl\u0103 \u00een pericol iminent. \u00cen nici unul dintre cazuri nu a existat vreun pericol iminent la adresa vreunei persoane. Chiar dac\u0103 victimele ar fi comis infrac\u0163iunile de care erau acuzate (viol, respectiv furt) aceasta nu justific\u0103 folosirea armelor de foc, m\u0103sur\u0103 dispropor\u0163ionat\u0103 fa\u0163\u0103 de scopul urm\u0103rit (\u00eempiedicarea suspec\u0163ilor s\u0103 se sustrag\u0103 urm\u0103ririi penale). \u00cen plus, folosirea armelor de foc \u00een locuri publice a fost de natur\u0103 a pune \u00een pericol \u015fi via\u0163a sau integritatea corporal\u0103 a altor persoane, aflate \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u00een zonele respective.<\/p>\n

Rapoartele detaliate \u00een toate cazurile investigate de APADOR-CH sunt publicate pe pagina de internet a asocia\u0163iei (www.apador.org).<\/p>\n

V. MINORIT\u0102\u0162ILE NA\u0162IONALE \u015eI LIBERTATEA DE CON\u015eTIIN\u0162\u0102<\/p>\n

COMBATEREA DISCRIMIN\u0102RII<\/p>\n

I. TEMA DISCRIMIN\u0102RII PRIN ANUN\u0162URI \u015eI ARTICOLE DE PRES\u0102<\/p>\n

1. Cazuri de discriminare semnalate Consiliului Na\u0163ional pentru Combaterea Discrimin\u0103rii (CNCD)<\/p>\n

\u00cen cadrul ac\u0163iunilor sale de promovare a principiului egalit\u0103\u0163ii, APADOR-CH a cooperat cu Consiliul Na\u0163ional pentru Combaterea Discrimin\u0103rii sesiz\u00e2nd cazuri de discriminare ori elabor\u00e2nd analize asupra unor prezumtive cazuri de discriminare solicitate de c\u0103tre Colegiul CNCD.<\/p>\n

(a) Cazul Ansamblului Artistic de Copii \u015fi Tineret \u015fi al Teatrului Muzical de Copii \u201cAndantino\u201d al \u201cPalatului Cercului Militar Na\u0163ional\u201d.<\/p>\n

Conducerea Ansamblului a organizat un concurs de preselec\u0163ie \u00een vederea constituirii unei forma\u0163ii de mini-majorete \u015fi a afi\u015fat \u00een acest scop un anun\u0163 care excludea \u201ccopii[i] din familii[le] dezorganizate\u201d. \u00cen sesizarea sa din 30 septembrie 2004, APADOR-CH a notat c\u0103 \u201cdincolo de cruzimea unui astfel de criteriu de participare …. ne afl\u0103m \u00een fa\u0163a unui act evident de discriminare. \u00cen Ordonan\u0163a nr. 137\/2000, discriminarea este definit\u0103 \u015fi ca \u201cexcludere, restric\u0163ie .. pe baz\u0103 de … categorie social\u0103, …, apartenen\u0163\u0103 la o categorie defavorizat\u0103\u201d. Legea nr. 48\/2002 define\u015fte categoria defavorizat\u0103 \u201cacea categorie de persoane care se afl\u0103 \u00eentr-o pozi\u0163ie de inferioritate \u00een raport cu majoritatea\u201d, ceea ce este evident valabil \u00een cazul copiilor din familiile dezorganizate.<\/p>\n

Credem c\u0103 o discu\u0163ie a reprezentan\u0163ilor CNCD cu autorii acestui anun\u0163 ar putea pune \u00een eviden\u0163\u0103 \u015fi alte prejudec\u0103\u0163i discriminatorii, ajut\u00e2nd institu\u0163ia s\u0103 le \u00een\u0163eleag\u0103 \u015fi s\u0103 nu le pun\u0103 \u00een aplicare.\u201d<\/p>\n

\u00cen urma acestei interven\u0163ii, CNCD a trimis, la data de 26.10.2004, o echip\u0103 de investiga\u0163ii la Cercul Militar unde a avut discu\u0163ii cu domnul Iordache \u015etefan, profesorul-coordonator al ansamblului. Prin decizia sa din 25.11.2004, Colegiul director al CNCD a confirmat c\u0103 fapta sesizat\u0103 constituie act de discriminare conform art. 2 alin. 1 \u015fi alin. 3 din O.G. 137\/2000 \u015fi a sanc\u0163ionat Ansamblul Artistic de Copii \u015fi Tineret \u015fi Teatrul Muzical de Copii \u201cAndantino\u201d cu avertisment.<\/p>\n

2. Cazuri aflate \u00een analiza CNCD \u015fi pentru care s-au solicitat APADOR-CH observa\u0163ii<\/p>\n

(a) Sesizarea \u00een cazul articolului \u201cLupta politic\u0103 \u00eencheiat\u0103 la Consiliul pentru Combaterea Discrimin\u0103rii\u201d, din ziarul Cotidianul (15 septembrie 2004)<\/p>\n

Observa\u0163iile APADOR-CH<\/p>\n

Conform articolului din ziar, sesizarea \u00eempotriva pre\u015fedintelui PNL Suceava, Orest Onofrei a avut ca argument afirma\u0163iile: \u201c\u015etim foarte bine c\u0103 orice copil din Boto\u015fani c\u00e2nd este \u00eentrebat ce vrea s\u0103 se fac\u0103 c\u00e2nd va fi mare r\u0103spunde c\u0103 vrea s\u0103 fie sucevean. Or, acum dup\u0103 mul\u0163i ani, domnul Cozm\u00e2nc\u0103 \u00ee\u015fi vede \u00eemplinit visul din copil\u0103rie\u201d. Pre\u015fedintele PSD, Gavril M\u00e2rza s-a considerat jignit de aceste comentarii, declar\u00e2nd: Sucevenii n\u0103scu\u0163i \u00een jude\u0163ul Boto\u015fani se consider\u0103 jigni\u0163i de aceste afirma\u0163ii…\u201d.<\/p>\n

(i) Ordonan\u0163a nr. 137\/2000 \u015fi problema identit\u0103\u0163ii<\/p>\n

Ordonan\u0163a nr. 137\/2000 are \u00een vedere discriminarea \u015fi aducerea de atingere demnit\u0103\u0163ii pentru diferite categorii identitare: etnice, sociale, eventual regionale \u015f.a.m.d. Sensul legisla\u0163iei de protec\u0163ie \u00eempotriva discrimin\u0103rii este \u00eens\u0103 s\u0103 protejeze categoriile fragile, h\u0103r\u0163uite \u015fi \u00eempiedicate s\u0103 se bucure de un statut egal cu ceilal\u0163i membri ai societ\u0103\u0163ii.<\/p>\n

Este la fel de evident c\u0103 lupta \u00eempotriva discrimin\u0103rii nu trebuie identificat\u0103 cu un fel de lupt\u0103 cu bog\u0103\u0163ia de exprimare a limbii. Formele de exprimare oblic\u0103, metaforic\u0103, spun \u00een general altceva dec\u00e2t litera lor. Ele acoper\u0103 \u015fi alte func\u0163ii dec\u00e2t ale sim\u0163ului comun. Astfel, bancurile cu poli\u0163i\u015fti nu \u00eenseamn\u0103 neap\u0103rat o desconsiderare a demnit\u0103\u0163ii de poli\u0163ist, ci sunt expresia unui instinct anti-autoritarist care st\u0103 la baza democra\u0163iei liberale.<\/p>\n

(ii) Abuzul legisla\u0163iei \u015fi institu\u0163iilor de combatere \u00eempotriva discrimin\u0103rii<\/p>\n

\u00cen raport cu cele spuse mai sus, apare evident c\u0103 sesizarea n\u0103scut\u0103 din contenciosul PNL-PSD de la Suceava constituie \u201cexemplul de \u015fcoal\u0103\u201d al inten\u0163iei de a utiliza sistemul de combatere a discrimin\u0103rii \u00een lupte personale sau politice. Schimbul \u201cde \u00een\u0163ep\u0103turi\u201d f\u0103cut public reprezint\u0103 un caz tipic de polemic\u0103 politic\u0103 \u015fi de amuzament. Gluma cu trimiteri regionaliste intr\u0103 \u00een firescul cultural.<\/p>\n

Sesizarea CNCD cu o spe\u0163\u0103 de genul \u201catingerii demnit\u0103\u0163ii de boto\u015fan\u201d demonstreaz\u0103 p\u00e2n\u0103 unde poate ajunge inten\u0163ia de utilizare a mecanismelor de drept \u00eentr-o societate care nu are suficient\u0103 experien\u0163\u0103 a libert\u0103\u0163ii \u015fi a justi\u0163iei sociale. \u00cen logica sesiz\u0103rii, ar urma ca orice discurs cu trimitere identitar\u0103 s\u0103 fie laudator ori complet neutru, altfel, ar intra sub regimul infrac\u0163iunilor. Paradoxul \u00eentr-un asemenea caz este c\u0103 un instrument destinat s\u0103 protejeze identitatea ajunge s\u0103 o distrug\u0103. C\u0103ci nimic nu este mai coroziv pentru identitatea unei persoane sau a unei comunit\u0103\u0163i, dec\u00e2t s\u0103 fie l\u0103sat\u0103 f\u0103r\u0103 via\u0163a expresiei, sub povara unei colec\u0163ii de etichete \u015fi truisme.<\/p>\n

\u00cen sf\u00e2r\u015fit, \u201cexemplul de \u015fcoal\u0103\u201d al \u201catingerii demnit\u0103\u0163ii de boto\u015fan\u201d arat\u0103, dup\u0103 opinia noastr\u0103, nevoia de a introduce un mecanism de \u201cadmisibilitate\u201d, sau o judecat\u0103 rapid\u0103, care s\u0103 nu r\u0103m\u00e2n\u0103 circumscris\u0103 la cazurile cu inadecv\u0103ri procedurale. C\u0103ci, \u00een timp ce societatea rom\u00e2neasc\u0103 este strivit\u0103 de o mul\u0163ime de discrimin\u0103ri profund injuste – printre altele, discrimin\u0103rile pe baz\u0103 de apartenen\u0163\u0103 social\u0103\/economic\u0103 – , CNCD este asaltat de sesiz\u0103ri care \u00eei cer s\u0103 devin\u0103 un controlor al g\u00e2ndirii juste.<\/p>\n

(b) Autosesizarea \u00een cazul Rom\u00e2niei libere \u2013 articolul \u201cPrivilegiul de a fi \u0163igan\u201d<\/p>\n

Observa\u0163iile APADOR-CH<\/p>\n

Autosesizarea CNCD \u00eempotriva articolului din Rom\u00e2nia liber\u0103, \u201cPrivilegiul de a fi \u0163igan\u201d, semnat de Dan Stanca, ridic\u0103 problema stabilirii, de c\u0103tre CNCD, a justului raport dintre politicile preventive \u015fi m\u0103surile sanc\u0163ionatorii care cad \u00een competen\u0163a sa.<\/p>\n

(i) Substan\u0163a articolului<\/p>\n

Editorialul lui Dan Stanca are urm\u0103toarele idei\/ mesaje:<\/p>\n

(a) a existat o perioada c\u00e2nd accesul la facultate era condi\u0163ionat de originea social\u0103;<\/p>\n

(b) \u00een Rom\u00e2nia s-au introdus, se pare sub presiunea Uniunii Europene, liste speciale pentru romi, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ne \u00eentoarcem la mijloacele de acum 50 de ani;<\/p>\n

(c) organiza\u0163iile de romi profit\u0103 de situa\u0163ie – conform unui reportaj credibil prezentat la televiziune – pentru a oferi, contra avantaje, certificatul necesar pentru \u00eenscrierea pe listele speciale;<\/p>\n

(d) mult\u0103 vreme omul de valoare a fost umilit; ceea ce se vrea combatere a discrimin\u0103rii este de fapt discriminare, iar pretinsele metode umanitare au de fapt extrac\u0163ie bol\u015fevic\u0103.<\/p>\n

Limbajul articolului este decent; stilistica \u201crom\u0103\u201d este folosit\u0103 exclusiv pentru a copia reportajul televiziunii; tonul este al cuiva indignat de metode pe care le consider\u0103, sincer, drept injuste \u015fi d\u0103un\u0103toare.<\/p>\n

(ii) Relevan\u0163a articolului pentru necesitatea unor politici publice de informare asupra m\u0103surilor afirmative<\/p>\n

Autorul articolului consider\u0103 c\u0103 ac\u0163iunile afirmative pentru romi (\u015fi \u00een general) constituie o discriminare nedreapt\u0103 a persoanelor care trebuie s\u0103 intre \u00een competi\u0163ie pentru un un loc la facultate. Autorul se adaug\u0103 astfel unor voci diverse, inclusiv din comunitatea rom\u0103, care pun \u00een discu\u0163ie \u201cefectul pervers\u201d al locurilor speciale pentru romi. Dezbaterea asupra legitimit\u0103\u0163ii ac\u0163iunii afirmative a fost deosebit de ampl\u0103 \u00een Statele Unite, unde s-au succedat sentin\u0163e \u00een favoarea sau \u00een defavoarea sistemului.<\/p>\n

Consider\u0103m c\u0103 ac\u0163iunea afirmativ\u0103 prin asigurarea unui num\u0103r de locuri la licee sau facult\u0103\u0163i constituie una dintre cele mai importante resurse pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea situa\u0163iei romilor. Sistemul a creat \u015fi creaz\u0103, \u00eencet-\u00eencet, o elit\u0103 civico-politic\u0103 a romilor, esen\u0163ial\u0103 pentru schimb\u0103rile \u00een comunit\u0103\u0163ile tradi\u0163ionale. Cine a v\u0103zut pe viu cum ar\u0103ta problematica romilor la \u00eenceputul anilor \u201990, \u015fi o compar\u0103 cu ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acum, nu poate fi dec\u00e2t entuziasmat de valoarea ac\u0163iunilor afirmative pentru romi \u00een domeniul educa\u0163iei.<\/p>\n

Este limpede c\u0103 Dan Stanca nu cunoa\u015fte nici detaliile, nici fondul problemei. El nu \u015ftie nici m\u0103car ce leg\u0103tur\u0103 are legisla\u0163ia de combatere a discrimin\u0103rii cu Uniunea European\u0103. Scriitorul a v\u0103zut un reportaj care l-a indignat – \u015fi care con\u0163inea elemente motiv\u00e2nd indignarea -, \u015fi \u015fi-a exprimat opinia \u00een chestiunea locurilor pentru romi la facult\u0103\u0163i.<\/p>\n

Este la fel de limpede c\u0103 tema ac\u0163iunii afirmative r\u0103m\u00e2ne o chestiune controversat\u0103, care nu accept\u0103 o singur\u0103 evaluare. Persoanele au dreptul s\u0103 pun\u0103 \u00een discu\u0163ie legitimitatea sistemului \u015fi s\u0103 se exprime chiar atunci c\u00e2nd informa\u0163iile lor sunt limitate.<\/p>\n

Articolul semnat de Dan Stanca ni se pare relevant pentru CNCD \u015fi pentru organiza\u0163iile neguvernamentale doritoare s\u0103 combat\u0103 discriminarea, \u00eentruc\u00e2t el demonstreaz\u0103 c\u00e2t de pu\u0163in\u0103 cunoa\u015ftere are opinia public\u0103, inclusiv intelectualii, \u00een privin\u0163a temelor ac\u0163iunii afirmative \u015fi ale problematicii ridicat\u0103 de situa\u0163ia romilor. Apare necesar\u0103 derularea unor politici de informare, dar \u015fi de formare a atitudinii de solidaritate fa\u0163\u0103 de categoriile defavorizate. CNCD are rolul s\u0103u stabilit prin lege \u00een elaborarea acestor politici.<\/p>\n

(iii) Solu\u0163ia sanc\u0163iunii<\/p>\n

Ini\u0163iativa de a trata articolul lui Dan Stanca ca o discriminare prin atingere adus\u0103 demnit\u0103\u0163ii \u015fi sanc\u0163ionarea autorului ni se pare periculoas\u0103. Ideea de a impune idei, p\u0103reri \u015fi interpret\u0103ri conform voin\u0163ei unei structuri administrative nu ar avea echivalent dec\u00e2t cu tezele sistemelor totalitare.<\/p>\n

II. DISCRIMINAREA STRUCTURAL\u0102 <\/p>\n

1. Discriminarea fa\u0163\u0103 de membrii grupurilor spirituale numite \u201csecte\u201d: ac\u0163iunile Serviciului Rom\u00e2n de Informa\u0163ii<\/p>\n

(a) Prezentarea sectelor \u00een documentarele SRI<\/p>\n

Serviciul Rom\u00e2n de Informa\u0163ii a abordat tema unor grup\u0103ri religioase minoritare pe care le nume\u015fte, nediferen\u0163iat \u015fi acuzator, \u201csecte\u201d. Viziunea SRI \u00een chestiunea sectelor apare pe site-ul institu\u0163iei: www.sri.ro. \u00cen lista cu riscuri prezentat\u0103 de SRI \u00een scopul ini\u0163ierii opiniei publice, sectele apar al\u0103turi de terori\u015fti, de crima organizat\u0103 \u015fi de fundamentalismul islamic. Vom cita dou\u0103 titluri: \u201cNocivitatea unor secte insinuate \u00een ultimii ani pe spa\u0163iul rom\u00e2nesc\u201d \u015fi \u201cAntecedentele extremiste ale organiza\u0163iei Ananda Marga \u201c. <\/p>\n

Este adev\u0103rat c\u0103 unele grup\u0103ri cu caracter spiritual pot deveni o real\u0103 problem\u0103 pentru ordinea public\u0103. \u00cen documentarul s\u0103u, SRI noteaz\u0103 tragedii precum cele provocate de \u201cTemplul Poporului\u201d, ai c\u0103rui discipoli s-au sinucis, la 29 noiembrie 1978, \u00een mas\u0103 (circa 1.000 dintre adep\u0163i), de grup\u0103rile \u201cDavidienilor\u201d din Statele Unite (1993) \u015fi \u201cTemplului Solar\u201d (1997). \u00cen anul 2000, \u201cBiserica Restaur\u0103rii celor Zece Porunci\u201d din Uganda a fost autoarea unui masacru soldat cu peste 3.000 de victime. Mai sunt amintite sinuciderile adep\u0163ilor sectei \u201cAUM\u201d sau ale grup\u0103rii californiene \u201cHeaven’s Gates\u201d. <\/p>\n

Nu numai \u00een aceste cazuri extreme, ci \u015fi atunci c\u00e2nd discipolii unor grup\u0103ri, spirituale sau nu, \u00eencalc\u0103 drepturile \u015fi libert\u0103\u0163ile membrilor acestora, este fireasc\u0103 interven\u0163ia autorit\u0103\u0163ilor. Grupurile \u00een care abuzurile sunt ferite de ochii opiniei publice, care \u00eencurajeaz\u0103 secretomania, cunoa\u015fterea a ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een via\u0163a acestor comunit\u0103\u0163i, impun folosirea serviciilor speciale. Dar existen\u0163a unor fapte care s\u0103 sus\u0163in\u0103 presupozi\u0163ia manifest\u0103rilor delictuale reprezint\u0103 o condi\u0163ie evident\u0103. Metodologia de identificare a grup\u0103rilor care constituie factori de risc trebuie ferit\u0103 de interpret\u0103ri abuzive.<\/p>\n

Serviciul Rom\u00e2n de Informa\u0163ii face astfel de considera\u0163ii pentru a circumscrie limitele \u201ccredin\u0163ei normale\u201d atrag\u00e2nd, prin consecin\u0163\u0103, oprobiul opiniei publice asupra grup\u0103rilor religioase numite de SRI \u201ccu caracter sectar\u201d. Acestea s-ar ilustra, conform documentarului, prin nerespectarea a trei criterii:<\/p>\n

– Sectele au o doctrin\u0103 cu cel pu\u0163in dou\u0103 nivele: unul esoteric, destinat racol\u0103rii, \u015fi unul sau mai multe nivele secrete, destinate “ini\u0163ia\u0163ilor” sau unui grup restr\u00e2ns de lideri. Adesea aceste nivele doctrinare secrete au sistematic un caracter ilegal, antistatal, \u00eendemn\u00e2nd la ur\u0103 religioas\u0103 \u015fi confruntare;<\/p>\n

– Cea de-a doua caracteristic\u0103 a unor grup\u0103ri sectare este constituirea unui corpus doctrinar mai mult sau mai pu\u0163in str\u0103in de Biblie, pretext pentru promovarea de valori, ierarhii \u015fi comportamente care, prin sorgintea lor, vin \u00een contradic\u0163ie cu axiologia spa\u0163iului spiritual european, afect\u00e2nd drepturile \u015fi libert\u0103\u0163ile cet\u0103\u0163ene\u015fti \u015fi, \u00een unele cazuri, siguran\u0163a na\u0163ional\u0103;.<\/p>\n

– Cel de-al treilea criteriu, constant prezent \u00een activitatea multor grup\u0103ri sectare care desf\u0103\u015foar\u0103 activit\u0103\u0163i ilegale sau antistatale, este vehicularea de doctrine antisociale bazate pe r\u0103st\u0103lm\u0103ciri aberante, milenarist-agresive ale doctrinei biblice (sau a doctrinei altor culte majore), scoase din contextul social, cultural \u015fi valoric.<\/p>\n

\u00cen concluzie, Serviciul Rom\u00e2n de Informa\u0163ii, institu\u0163ie a statului, introduce norme \u00een domeniul spiritualit\u0103\u0163ii \u015fi calific\u0103, \u00een raport cu ele, caracterul normal sau din contr\u0103, anormal, periculos, al comunit\u0103\u0163ilor religioase \u00een func\u0163ie de respectarea regulilor pe care SRI le-a definit. Introduc\u00e2nd o concep\u0163ie normativist\u0103 despre spiritualitate, SRI \u00eencalc\u0103 libertatea religioas\u0103. Pentru a-\u015fi legitima pozi\u0163ia asumat\u0103 institu\u0163ional prin documentarul s\u0103u despre secte, SRI caut\u0103 o surs\u0103 exterioar\u0103 de legitimitate: rezolu\u0163iile Consiliului Europei. Dar acestea sunt ori prezentate eronat, ori manipulate. Serviciul Rom\u00e2n de Informa\u0163ii sus\u0163ine c\u0103 \u00een aplicarea recomand\u0103rilor Consiliului Europei, o problem\u0103 ar fi, cit\u0103m, \u201cdefinirea precis\u0103 a conceptului de \u201csect\u0103 periculoas\u0103\u201d care ne este explicitat \u00een Recomandarea APCE nr. 8373\/1999\u201d.<\/p>\n

Nu exist\u0103 vreo Recomandare a APCE nr. 8373 din 1999. Exist\u0103 \u00een schimb un document cu acest num\u0103r al Comitetului Legislativ \u015fi pentru Drepturile Omului, al c\u0103rui raportor a fost Adrian N\u0103stase. Acesta con\u0163ine doar o referire la \u201cgrup\u0103rile periculoase\u201d. Referirea a disp\u0103rut \u00eens\u0103 \u00een Recomandarea 1412\/1999 dedicat\u0103 temei sectelor, dup\u0103 ce membrii Adun\u0103rii Parlamentare au criticat raportul parlamentarului rom\u00e2n.<\/p>\n

\u00cen Recomandarea 1412\/1999 privitoare la secte, Adunarea Parlamentar\u0103 insista asupra importan\u0163ei pluralismului religios. Adunarea reafirma devotamentul s\u0103u pentru libertatea religioas\u0103 \u015fi recuno\u015ftea c\u0103 \u201cpluralismul este o consecin\u0163\u0103 natural\u0103 a libert\u0103\u0163ii de religie. Ea include neutralitatea statului \u015fi egala protec\u0163ie \u00een fa\u0163a legii ca garan\u0163ii fundamentale \u00eempotriva oric\u0103ror forme de discriminare \u015fi pentru evitarea unor m\u0103suri care se bazeaz\u0103 pe judec\u0103\u0163i de valoare\u201d. Cu alte cuvinte, Adunarea Parlamentar\u0103, a carei rezolu\u0163ie o invoca SRI insist\u0103, din contr\u0103, ca autorit\u0103\u0163ile statului s\u0103 evite abord\u0103ri normativiste precum cele folosite de SRI \u00een documentarul s\u0103u. <\/p>\n

(b) Def\u0103im\u0103ri \u00een documentarele SRI<\/p>\n

Inadecvarea \u015fi ilegitimitatea opiniilor SRI \u00een domeniu sunt agravate prin expunerea unor cazuri concrete. Iat\u0103 acest pasaj din documentarul \u201cNocivitatea unor secte insinuate \u00een ultimii ani pe spa\u0163iul rom\u00e2nesc\u201d, forma care ap\u0103rea pe site-ul institu\u0163iei p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul lunii octombrie 2004:<\/p>\n

\u201cDe\u015fi ilegal\u0103, antisocial\u0103 \u015fi uneori imoral\u0103, activitatea unor secte nu este \u00eentotdeauna relevant\u0103 \u00een planul siguran\u0163ei na\u0163ionale. \u00cen general grup\u0103rile sectare se clasific\u0103 \u00een patru mari categorii: grup\u0103ri cre\u015ftine de inspira\u0163ie biblic\u0103; secte pretins cre\u015ftine, heterodoxe; secte necre\u015ftine \u015fi curente anomice.<\/p>\n

Deosebit de virulente sunt cele din a doua categorie, care practic\u0103 doctrine eclectice (amestec de elemente cre\u015ftine, budiste, yoga etc.) \u015fi se remarc\u0103 printr-o \u201cfa\u0163ad\u0103\u201d religioas\u0103 put\u00e2ndu-se u\u015for discerne eforturile unor centre de coordonare mondial\u0103 de a impune o \u201cnou\u0103 ordine\u201d nu numai cultic\u0103 sau social\u0103, ci \u015fi politico-economic\u0103. Cu astfel de preocup\u0103ri se remarc\u0103 secta \u201cCopiii Domnului\u201d, grupare interzis\u0103 \u00een cele mai multe \u0163\u0103ri europene. \u00cen conformitate cu opinia autorit\u0103\u0163ilor californiene, gruparea \u201cprofaneaz\u0103 normele morale cre\u015ftine\u201d.<\/p>\n

Textul citat se \u00eentemeia pe sus\u0163ineri absolut false. Se putea demonstra u\u015for c\u0103 gruparea \u201cCopiii Domnului\u201d\/The Family International nu este interzis\u0103 \u201c\u00een cele mai multe \u0163\u0103ri europene\u201d. Newsletter-ul organiza\u0163iei \u201cHuman rights without frontiers\u201d documenteaz\u0103 faptul c\u0103 procesele deschise de membrii grupului \u00eempotriva unor m\u0103suri luate contra lor au fost c\u00e2\u015ftigate de organiza\u0163ie. \u00cen momentul elabor\u0103rii documentului lor, speciali\u015ftii SRI ar fi putut avea la \u00eendem\u00e2n\u0103 toate informa\u0163iile de acest gen, \u00een particular, dou\u0103 volume scrise de anali\u015fti ai fenomenului asupra \u201cFamiliei\u201d.<\/p>\n

\u00cen Rom\u00e2nia exist\u0103 circa o sut\u0103 de membri ai \u201cFamiliei\u201d. \u00cen planul activit\u0103\u0163ii lor sociale, ace\u015ftia au dat prioritate asisten\u0163ei pentru copiii afla\u0163i \u00een nevoie. \u00cen circa \u015fase ani de activitate au sprijinit material \u015fi educa\u0163ional Centrul de plasament Pinocchio din sectorul 2, Centrul de plasament nr. 6, Sf. Maria din sectorul 5, Centrul de plasament nr. 5 din sectorul 6, Centrul de plasament Domne\u015fti, Gr\u0103dini\u0163a nr. 44 din sectorul 1. Este greu de \u00een\u0163eles de ce autorit\u0103\u0163ile publice ar \u00eent\u00e2mpina cu ostilitate, prin vocea SRI, o astfel de activitate.<\/p>\n

Este de notat hot\u0103r\u00e2rea autorilor de a elimina, \u00een ultima form\u0103 a documentarului citat, adus\u0103 la zi la 29 octombrie 2004, orice referire la \u201cCopii Domnului\u201d. Este un pas pozitiv, dar unul incomplet, c\u0103ci paradigma general\u0103 \u00een care este tratat\u0103 problematica sectelor r\u0103m\u00e2ne aceea\u015fi.<\/p>\n

Pe site apare \u00een continuare o sintez\u0103 despre Ananda Marga: \u201cAntecedentele extremiste ale organiza\u0163iei Ananda Marga\u201d. Aceasta reia acuza\u0163iile de terorism \u015fi pedofilie f\u0103cute \u015fi anterior de SRI. Acum c\u00e2\u0163iva ani, Ananda Marga, care realizase fapte remarcabile de asisten\u0163\u0103 umanitar\u0103 \u00een Rom\u00e2nia prin deschiderea unor centre pentru copii, a dat \u00een judecat\u0103 Serviciul Rom\u00e2n de Informa\u0163ii \u015fi a c\u00e2\u015ftigat. \u00cen timpul procesului, reprezentantul SRI a declarat c\u0103 informa\u0163iile pe care le de\u0163inea fuseser\u0103 culese \u201cdin pres\u0103\u201d (!). \u015ei totu\u015fi site-ul con\u0163in\u00e2nd afirma\u0163ii sanc\u0163ionate de instan\u0163\u0103 se p\u0103streaz\u0103.<\/p>\n

Materialele cu subiect scandalos aflate pe site incit\u0103 presa. \u00cen acest fel, site-ul SRI promoveaz\u0103 calomniile fa\u0163\u0103 de grupuri distinse prin credin\u0163a \u015fi convingerile lor. SRI \u00eenc\u0103lc\u0103 \u201cprincipiul egalit\u0103\u0163ii \u00eentre cet\u0103\u0163eni, excluderea privilegiilor \u015fi discrimin\u0103rii\u201d (Art. 1 (2), Ordonan\u0163a 137\/2000), care stau la baza exercit\u0103rii drepturilor \u015fi libert\u0103\u0163ilor fundamentale. Sunt \u00eenc\u0103lcate norme interna\u0163ionale precum Conven\u0163ia European\u0103 a Drepturilor Omului. Curtea European\u0103 nu a stabilit o list\u0103 de religii ori credin\u0163e care ar c\u0103dea sub protec\u0163ia art. 9, dar a ar\u0103tat c\u0103 toate religiile se afl\u0103 sub jurisdic\u0163ia acestuia, incluz\u00e2nd mi\u015fc\u0103ri at\u00e2t de controversate precum Biserica Scientologic\u0103 sau Secta Moon.<\/p>\n

Curtea de la Strasbourg a stabilit foarte clar c\u0103 statul nu are dreptul s\u0103 defineasc\u0103 norme \u00een domeniul a ceea ce este sau nu este o religie, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103, cu at\u00e2t mai pu\u0163in, poate s\u0103 introduc\u0103 certificate de calitate: \u201cLibertatea de religie, a\u015fa cum este aceasta garantat\u0103 de c\u0103tre Conven\u0163ie, exclude orice arbitrariu din partea Statelor \u00een a determina dac\u0103 credin\u0163ele religioase ori mijloacele de exprimare ale lor sunt legitime sau nu\u201d.<\/p>\n

Urm\u00e2nd aceste principii, care se aplic\u0103 mai general oric\u0103rui caz de punere \u00een discu\u0163ie \u015fi de limitare a unui drept al omului, Serviciul Rom\u00e2n de Informa\u0163ii ar fi avut obliga\u0163ia s\u0103 fac\u0103 demonstra\u0163ia faptului c\u0103 \u201csectele\u201d au atentat la siguran\u0163a na\u0163ional\u0103 \u015fi c\u0103 limitarea pe care o propune este propor\u0163ional\u0103 \u015fi \u00een acord cu cerin\u0163ele unei societ\u0103\u0163i democratice.<\/p>\n

APADOR-CH a solicitat CNCD s\u0103 cerceteze materialele privitoare la secte de pe site-ul SRI, s\u0103 se pronun\u0163e asupra caracterului lor discriminatoriu \u015fi s\u0103 ia masuri la nivel institu\u0163ional pentru ca politica discriminatorie a SRI fa\u0163\u0103 de anumite grup\u0103ri religioase, esoterice ori spirituale s\u0103 \u00eenceteze.<\/p>\n

CAMPANIA \u00ceMPOTRIVA MI\u015eC\u0102RII PENTRU INTEGRARE SPIRITUAL\u0102 \u00ceN ABSOLUT \u015eI \u00ceNC\u0102LCAREA DREPTURILOR \u015eI LIBERT\u0102\u0162ILOR MEMBRILOR ORI SIMPATIZAN\u0162ILOR MISA<\/p>\n

I. MISA \u015eI CAMPANIILE \u00ceMPOTRIVA EI<\/p>\n

Ce este MISA ?<\/p>\n

Mi\u015fcarea pentru Integrare Spiritual\u0103 \u00een Absolut a fost \u00eenfiin\u0163at\u0103 ca asocia\u0163ie non-profit prin Hot\u0103r\u00e2rea judec\u0103toreasc\u0103 din 23 ianuarie 1990 pronun\u0163at\u0103 de Judec\u0103toria Sector 1 Bucure\u015fti. Ea are caracter socio-profesional, filosofic, experimental-educativ, av\u00eend drept scop ridicarea nivelului spiritual prin popularizarea cuno\u015ftin\u0163elor si practicilor yoga.<\/p>\n

Cel care este considerat mentorul spiritual al Mi\u015fc\u0103rii, Gregorian Bivolaru, a fost controlat permanent de Securitate, pentru astfel de activit\u0103\u0163i, p\u00e2n\u0103 \u00een 1989. El a fost \u00eenchis de dou\u0103 ori, apoi internat \u00eentr-un spital psihiatric destinat oponen\u0163ilor politici ai regimului comunist, pentru acela\u015fi gen de practici ca \u015fi cele de ast\u0103zi.<\/p>\n

MISA a deschis cursuri de yoga \u015fi de informare asupra unor tratamente naturiste. Liderii organiza\u0163iei evalueaz\u0103 la circa 45.000 num\u0103rul celor care au practicat yoga \u00een cadrul preg\u0103tit de MISA. Instructorii care predau yoga sunt membri MISA ori au \u00een\u0163elegere cu MISA s\u0103 fac\u0103 cursuri sub egida asocia\u0163iei.<\/p>\n

MISA a publicat c\u0103r\u0163i \u015fi scoate un buletin lunar.<\/p>\n

Campanii anterioare viz\u00e2nd MISA \u015fi membrii ori simpatizan\u0163ii acesteia \u015fi investiga\u0163iile f\u0103cute pentru verificarea acuza\u0163iilor<\/p>\n

APADOR-CH a avut dou\u0103 investiga\u0163ii privind campaniile anterioare \u00eempotriva MISA \u015fi a membrilor ori simpatizan\u0163ilor s\u0103i. Ele au fost publicate \u00een rapoartele anuale ale APADOR-CH \u2013 pe anul 1996 \u015fi anul 1997. Reprezentan\u0163ilor APADOR-CH li s-au adus la cuno\u015ftin\u0163\u0103 \u015fi alte viol\u0103ri ale drepturilor \u015fi libert\u0103\u0163ilor membrilor ori simpatizan\u0163ilor MISA, dup\u0103 1997. Cum \u00een timp, situa\u0163iile care au generat pl\u00e2ngeri au fost considerate rezolvate de c\u0103tre conducerea MISA, APADOR-CH a renun\u0163at s\u0103 fac\u0103 investiga\u0163ii f\u0103r\u0103 cererea reprezentan\u0163ilor Mi\u015fc\u0103rii.<\/p>\n

II. CAMPANIA VIOLENT\u0102 DIN ANUL 2004<\/p>\n

Precedentul campaniei din T\u00e2rgu Mure\u015f, septembrie – octombrie 2003<\/p>\n

\u00cen luna septembrie 2003, presa din T\u00e2rgu Mure\u015f, televiziunea local\u0103 Antena 1, edi\u0163ia local\u0103 a Jurnalului Na\u0163ional \u015fi apoi alte mijloace de pres\u0103 au lansat o campanie \u00eempotriva instructorilor \u015fi simpatizan\u0163ilor yoga din ora\u015f \u015fi a MISA, organiza\u0163ia care deschisese aceste cursuri. Ace\u015ftia au fost acuza\u0163i de consum de droguri, orgii sexuale, evaziune fiscal\u0103, f\u0103r\u0103 prezentarea nici unor probe. Doi dintre instructori au fost chema\u0163i la Centrul Zonal de Combatere a Crimei Organizate \u015fi Antidrog. Aici au fost jigni\u0163i \u015fi intimida\u0163i pentru a da declara\u0163ii compromi\u0163\u0103toare la adresa MISA \u015fi a mentorului spiritual al Mi\u015fc\u0103rii, Gregorian Bivolaru. Conform declara\u0163iilor celor \u00een cauz\u0103, inspectorul anchetator Beldeanu a afirmat c\u0103 \u00eei va ucide pe ei \u015fi pe Gregorian Bivolaru \u201c\u00een afara orelor de serviciu\u201c.<\/p>\n

Emisiunile \u201cActualitatea mure\u015fan\u0103\u201c din 2 octombrie 2003 \u015fi apoi emisiunea \u201cObservator\u201c din 3 octombrie 2003, au prezentat \u00een direct o list\u0103 de persoane care au practicat yoga d\u00e2ndu-le numele \u015fi locul de munc\u0103. Prin acuzarea lor pentru \u201cacte de ilegalitate\u201c, \u201csp\u0103lare de creiere\u201c, \u201cfolosirea de substan\u0163e halucinogene\u201c, ac\u0163iunea reprezenta o incitare a opiniei publice \u00eempotriva practican\u0163ilor yoga. Efectele au ap\u0103rut imediat : unii dintre cei numi\u0163i au fost chema\u0163i de c\u0103tre conduc\u0103torii unit\u0103\u0163ilor \u015fi amenin\u0163a\u0163i c\u0103 vor fi da\u0163i afar\u0103 din serviciu, dac\u0103 vor continua s\u0103 urmeze cursurile de yoga. Al\u0163ii au avut probleme \u00een familie.<\/p>\n

Av\u00e2nd \u00een vedere felul \u00een care au decurs ac\u0163iunile din T\u00e2rgu Mure\u015f, atitudinea anchetatorilor fa\u0163\u0103 de cei chema\u0163i la Centrul Regional, campania din toamna anului 2003 pare s\u0103 fi preg\u0103tit amplele desf\u0103\u015fur\u0103ri de for\u0163e contra membrilor \u015fi simpatizan\u0163ilor MISA \u00eencepute \u00een luna martie 2004, \u00een Bucure\u015fti.<\/p>\n

Descinderea jandarmilor din 18 martie 2004 <\/p>\n

La data de 18 martie 2004, peste 300 sute de jandarmi, procurori, poli\u0163i\u015fti \u015fi lucr\u0103tori SRI, folosind cagule, au for\u0163at simultan 16 imobile \u00een care se aflau membri MISA. Au fost sparte u\u015file \u015fi geamurile de\u015fi intrarea \u00een cl\u0103diri se putea face f\u0103r\u0103 obstacole. Cei g\u0103si\u0163i au fost maltrata\u0163i, tr\u00e2nti\u0163i \u015fi \u0163intui\u0163i la p\u0103m\u00e2nt sub amenin\u0163area armelor, unora li s-au pus c\u0103tu\u015fe. Au fost persoane care au fost \u0163inute sub amenin\u0163area armelor ore \u00eentregi. \u00cen unele cl\u0103diri s-a tras cu armele \u00een aer.<\/p>\n

Ob\u0163inerea semn\u0103turilor pe declara\u0163iile dictate de procuror s-a f\u0103cut prin amenin\u0163are. Au fost ridicate bunuri personale f\u0103r\u0103 consemnarea \u00een procesul verbal de perchezi\u0163ie a tot ce s-a luat. Re\u0163inu\u0163ii au fost \u00eempiedica\u0163i s\u0103 ia leg\u0103tura cu ap\u0103r\u0103torii lor.<\/p>\n

Aceste ac\u0163iuni au fost filmate \u015fi date la posturile de televiziune. Ulterior, \u00een presa electronic\u0103 au ajuns \u015fi alte imagini luate cu ocazia descinderilor, menite s\u0103 discrediteze pe cei re\u0163inu\u0163i \u015fi s\u0103 sugereze opiniei publice vinov\u0103\u0163ia lor. Nimeni \u00eens\u0103 nu a fost arestat preventiv sau re\u0163inut \u00een urma descinderilor.<\/p>\n

\u00cen zilele urm\u0103toare au continuat perchezi\u0163iile – peste 20. Din imobile \u00een care s-a intrat \u015fi din cele 15 locuri de depozitare a bunurilor MISA s-au ridicat abuziv camioane de materiale.<\/p>\n

Campania de pres\u0103<\/p>\n

Prezent\u0103ri incitator-calomniatoare<\/p>\n

Urm\u0103toarele citate din ziare (la fel s-a vorbit \u015fi la posturile de televiziune) imediat dup\u0103 interven\u0163ia unit\u0103\u0163ilor de jandarmi demonstreaz\u0103 prin ele \u00eense\u015fi caracterul incitator-calomnios al prezent\u0103rilor: \u201c\u00cen timpul descinderilor au fost g\u0103site diferite substan\u0163e, despre care nu se poate spune, deocamdat\u0103 dac\u0103 sunt stupefiante\u201d (Cotidianul, 22 martie); \u201c\u2026ac\u0163iunea a fost declan\u015fat\u0103 \u015fi ca urmare a sesiz\u0103rilor formulate de mai mul\u0163i cet\u0103\u0163eni cu privire la activit\u0103\u0163i de prostitu\u0163ie \u015fi trafic de droguri \u00een mai multe cartiere m\u0103rgina\u015fe ale Bucure\u015ftiului\u201d; \u201cautorit\u0103\u0163ile statului au ac\u0163ionat \u00een imobile unde se desf\u0103\u015furau activit\u0103\u0163i de video-chat-uri pornografice \u015fi erotice neautorizate\u201d (Ziua, 20 martie); \u201cMaterial porno \u00een casa unui cadru didactic universitar\u201d (Evenimentul zilei, 22 martie); \u201c\u00een acest camion au fost descoperite materiale compromi\u0163\u0103toare, printre care reviste pornografice \u015fi c\u0103r\u0163i ale cultului MISA\u201d (Adev\u0103rul, 22 martie) \u015f.a.m.d. S-a folosit \u00een mod deliberat, la adresa MISA, termenul \u201csect\u0103\u201d.<\/p>\n

Presa a sus\u0163inut deci, pe parcursul primelor zile de la evenimente, ac\u0163iunile for\u0163elor de ordine \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 induc\u0103 \u00een opinia public\u0103 ideea vinov\u0103\u0163iei celor percheziona\u0163i \u015fi re\u0163inu\u0163i \u00een data de 18 martie 2004. Este pu\u0163in probabil ca ziari\u015ftii s\u0103 nu \u015ftie c\u0103 poli\u0163ia nu are dreptul s\u0103 intre \u00eentr-o cas\u0103 privat\u0103 pe motiv c\u0103 \u201cexist\u0103 delicte \u00een cartier\u201d. De\u0163inerea materialelor porno nu este ilegal\u0103 \u015fi nici dialogul erotic prin Internet nu are nevoie de aprobare. Acuzele care au pus accentul pe elementele g\u00e2ndite drept scandaloase – sex, urinoterapie – au fost cu at\u00e2t mai gratuite cu c\u00e2t acelea\u015fi mijloace de pres\u0103 folosesc \u00een mod curent imagini cu caracter erotic \u015fi un limbaj ce poate fi considerat, \u00een raport cu atitudinea pudibond\u0103 ar\u0103tat\u0103 \u00een acest caz, scandalos.<\/p>\n

Practic, majoritatea mijloacelor de pres\u0103 au \u00eencercat s\u0103 \u201casmut\u0103\u201d popula\u0163ia \u00eempotriva membrilor \u015fi simpatizan\u0163ilor MISA, s\u0103 determine o v\u00e2n\u0103toare de vr\u0103jitoare. Este relevant, \u00een acest sens, anun\u0163ul dovedit fals, c\u0103 Gregorian Bivolaru a fost dus la Poli\u0163ie de c\u0103tre un grup de persoane. Felul \u00een care era f\u0103cut anun\u0163ul constituia o invita\u0163ie adresat\u0103 popula\u0163iei s\u0103 h\u0103ituiasc\u0103 membrii MISA.<\/p>\n

Intoxicarea presei de c\u0103tre autorit\u0103\u0163i<\/p>\n

Informa\u0163iile din pres\u0103 au fost preluate de c\u0103tre ziari\u015fti de la autorit\u0103\u0163i, care au lansat \u00een opinia public\u0103 o lung\u0103 serie de acuza\u0163ii: folosirea drogurilor, trafic de persoane, etc. Dup\u0103 cum s-a demonstrat la sf\u00e2r\u015fit, aceste acuza\u0163ii au fost gratuite. Film\u0103rile din timpul perchezi\u0163iilor au fost f\u0103cute pentru a induce \u00een opinia public\u0103 ideea de vinov\u0103\u0163ie. Viol\u00e2ndu-se complet dreptul la propria imagine, imaginile filmate au fost transmise de c\u0103tre organele de anchet\u0103 presei \u015fi prezentate pe posturile de televiziune. Astfel, una din seringele aflate \u00een posesia unei doctori\u0163e a fost prezentat\u0103 ca fiind folosit\u0103 pentru injectarea drogurilor. Situa\u0163ia a obligat mai mul\u0163i membri MISA s\u0103 cear\u0103 Institutului Na\u0163ional Medico-Legal s\u0103 constate c\u0103 nu aveau droguri \u00een s\u00e2nge.<\/p>\n

Imaginea Petrachei Natalia Elenacare a fost luat\u0103 din toalet\u0103 cu chilo\u0163ii \u00een vine \u015fi a\u015fezat\u0103 sub amenin\u0163area armei l\u00e2ng\u0103 portarul cl\u0103dirii \u00een care se afla, a fost prezentat\u0103 ca ar\u0103t\u00e2nd promiscuitatea \u00een care tr\u0103iesc membrii MISA. Mai multe fotografii ale practican\u0163ilor yoga, \u00een costum de baie, g\u0103site la perchezi\u0163ie, au fost prezentate pe posturile TV. Uneori, succesiunea de imagini reale era amestecat\u0103 cu imagini preluate din alte surse, pentru a realiza un montaj conving\u0103tor.<\/p>\n

Punctul maxim al \u00eenc\u0103lc\u0103rii intolerabile a vie\u0163ii private a fost trimiterea Jurnalului personal al minorei M\u0103d\u0103lina Dumitru la ziare \u015fi publicarea lui. Autoarea a declarat c\u0103 acestea reprezint\u0103 fanteziile sale erotice. Totu\u015fi, Jurnalul a stat la baza arest\u0103rii ulterioare a lui Gregorian Bivolaru.<\/p>\n

Autosesizarea presei<\/p>\n

C\u0103 institu\u0163iile implicate \u00een h\u0103ituirea MISA au fost principala surs\u0103 de intoxicare o arat\u0103 faptul ca presa a luat de la un moment dat distan\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de interven\u0163ia autorit\u0103\u0163ilor. Acestea au \u00eenceput s\u0103 observe c\u0103 datele oferite de autorit\u0103\u0163i nu se sus\u0163in: \u201cAmploarea dat\u0103 cazului Bivolaru … este cu greu justificat\u0103 de dovezile prezentate, ieri, de reprezentan\u0163ii institu\u0163iilor implicate \u00een aceast\u0103 anchet\u0103: Parchetul, Poli\u0163ia, Procuratura\u201d (Cotidianul, 25 martie 2004).<\/p>\n

\u015ei alte ziare au acuzat autorit\u0103\u0163ile, ulterior, de a fi \u00eencercat o manipulare politic\u0103. Una dintre explica\u0163iile cele mai vehiculate a fost aceea c\u0103 \u00eentreaga campanie \u00eempotriva MISA \u015fi a mentorului spiritual Gregorian Bivolaru s-a desf\u0103\u015furat pentru a acoperi fuga unui apropiat al partidului de guvern\u0103m\u00e2nt \u00eenchis pentru fraud\u0103, Gabriel Bivolaru \u2013 u\u015for de confundat cu \u201cGregorian\u201d.<\/p>\n

Pentru manifestarea cu mai mult\u0103 circumspec\u0163ie a presei a contat, \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103, \u015fi un prim comunicat de protest al APADOR-CH dat publicit\u0103\u0163ii la 15 aprilie 2004.\u00cen analiza sa, APADOR-CH a subliniat c\u0103 dac\u0103 unii membri sau simpatizan\u0163i ai MISA au comis fapte penale, pentru care exist\u0103 dovezi certe, ace\u015ftia vor r\u0103spunde \u00een fa\u0163a instan\u0163elor de judecat\u0103 cu titlu individual, conform unor proceduri \u015fi judec\u0103\u0163i echitabile.<\/p>\n

Violarea drepturilor \u015fi libert\u0103\u0163ilor fundamentale<\/p>\n

M\u0103surile luate de autorit\u0103\u0163i \u00eempotriva unor membri ori simpatizan\u0163i ai MISA \u015fi \u00eempotriva Mi\u015fc\u0103rii ca atare au fost ilegale, dispropor\u0163ionate, combin\u00e2nd intimidarea, incitarea \u015fi h\u0103r\u0163uirea cu acuzarea \u015fi re\u0163inerea abuziv\u0103. Au fost \u00eenc\u0103lcate \u00een aceste evenimente libertatea persoanei, prezum\u0163ia de nevinov\u0103\u0163ie, dreptul la ap\u0103rare, respectarea vie\u0163ii private, dreptul de a manifesta pa\u015fnic \u015f.a.:<\/p>\n

Pe durata perchezi\u0163iilor derulate mai multe zile – \u00eencepute pe 18 martie 2004, procurorii, jandarmii, poli\u0163i\u015ftii \u015fi cadrele din SRI, cei mai mul\u0163i purt\u00e2nd cagule, au ac\u0163ionat brutal, folosind nemotivat\/excesiv for\u0163a \u015fi \u00eencalc\u00e2nd procedurile:<\/p>\n

– au spart u\u015fi \u015fi geamuri pentru a p\u0103trunde \u00een locuin\u0163e f\u0103r\u0103 ca vreunul din ei s\u0103 fi \u00eent\u00e2mpinat vreun obstacol;<\/p>\n

– locatarii au fost lovi\u0163i, tr\u00e2nti\u0163i la p\u0103m\u00e2nt \u015fi amenin\u0163a\u0163i cu arma. Peste 80 dintre ei au fost du\u015fi la parchet unde au fost obliga\u0163i s\u0103 dea declara\u0163ii sub amenin\u0163are;<\/p>\n

– au ridicat mari cantit\u0103\u0163i de obiecte \u015fi \u00eenscrisuri f\u0103r\u0103 o ra\u0163iune palpabil\u0103: \u00eencheierea \u015fi con\u0163inutul proceselor verbale de perchezi\u0163ie au fost viciate;<\/p>\n

– mandatele de perchezi\u0163ie nu au fost prezentate \u00eentotdeauna la intrarea \u00een imobile;<\/p>\n

– \u00een multe descinderi nu a fost l\u0103sat\u0103 vreo copie a Procesului Verbal de perchezi\u0163ie;<\/p>\n

– au filmat membri ori simpatizan\u0163i MISA \u00eembr\u0103ca\u0163i sumar sau afla\u0163i \u00een posturi umilitoare;<\/p>\n

– au \u00eempiedicat membrii sau simpatizan\u0163ii MISA s\u0103 ia leg\u0103tura cu ap\u0103r\u0103torii lor.<\/p>\n

\u00cenc\u0103lcarea drepturilor \u015fi libert\u0103\u0163ilor din timpul ac\u0163iunilor \u00eencepute de \u201corganele de ordine\u201d pe 18 aprilie 2004 au continuat prin violarea vie\u0163ii private \u015fi a dreptului la propria imagine. Fotografiile \u015fi film\u0103rile f\u0103cute \u00een timpul descinderilor au fost utlizate \u00een scopul discredit\u0103rii victimelor. Autorit\u0103\u0163ile au trimis la posturile de televiziune imagini \u00eenso\u0163ite de comentarii falsificatoare.<\/p>\n

Ac\u0163iunile \u00een for\u0163\u0103 ale procurorilor, jandarmilor, poli\u0163i\u015ftilor \u015fi cadrelor SRI au \u00eenc\u0103lcat normele garantate de Constitu\u0163ie, de legisla\u0163ia intern\u0103 (\u00een particular, de Codul de procedur\u0103 penal\u0103) \u015fi de documentele interna\u0163ionale ratificate de Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Victimele au depus numeroase pl\u00e2ngeri \u00een care au reclamat \u00eenc\u0103lcarea drepturilor \u015fi libert\u0103\u0163ilor lor. Caracterul flagrant al acestor \u00eenc\u0103lc\u0103ri oblig\u0103 Ministerul public s\u0103 se autosesizeze, iar conduc\u0103torii Ministerelor ori a altor institu\u0163ii implicate au datoria s\u0103 ia \u00eenc\u0103 din acest moment m\u0103suri administrative \u00eempotriva vinova\u0163ilor. Cercetarea \u015fi sanc\u0163ionarea lucr\u0103torilor SRI, a poli\u0163i\u015ftilor, jandarmilor \u015fi procurorilor care au \u00eenc\u0103lcat drepturile omului \u015fi libert\u0103\u0163ile fundamentale \u00eenainte, \u00een timpul \u015fi dup\u0103 descinderile \u015fi investiga\u0163iile \u00een cazul MISA sunt indispensabile pentru salvarea principiilor statului democratic.<\/p>\n

Violarea dreptului la asociere<\/p>\n

Dreptul de asociere include asigurarea personalit\u0103\u0163ii juridice, iar acest drept i-a fost acordat MISA \u00een 1990 \u015fi nu i-a fost retras dup\u0103 aceast\u0103 dat\u0103. Totu\u015fi, dreptul de asociere \u00eenseamn\u0103 \u015fi c\u0103 nimeni nu va fi afectat prin participarea la activit\u0103\u0163ile organiza\u0163iei \u00een cauz\u0103. De asemenea, nimeni nu va fi intimidat dac\u0103 dore\u015fte s\u0103 adere la organiza\u0163ie; dac\u0103 dore\u015fte s\u0103 colaboreze cu ea sau s\u0103-\u015fi exprime simpatia; dac\u0103 vrea s\u0103 participe la ac\u0163iunile ei. \u00cen caz contrar, asocierea formal\u0103 sau subiectiv\u0103 a persoanei \u00een cauz\u0103 nu este liber\u0103.<\/p>\n

De ani de zile, membrii MISA \u015fi simpatizan\u0163ii ei sunt supu\u015fi discredit\u0103rii \u015fi h\u0103r\u0163uirii publice, cu incitarea \u015fi participarea direct\u0103 a unor institu\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti – Parchetul, Jandarmeria, Serviciul Rom\u00e2n de Informa\u0163ii, Ministerul Justi\u0163iei, Ministerul Admnistra\u0163iei \u015fi Internelor \u015f.a.<\/p>\n

\u00cen mod particular, sunt preocupante:<\/p>\n

– perchezi\u0163ionarea \u015fi re\u0163inerea nejustificat\u0103 a unor membri \u015fi simpatizan\u0163i MISA;<\/p>\n

– calomnierea lor;<\/p>\n

– amenin\u0163area membrilor \u015fi simpatizan\u0163ilor MISA de a fi da\u0163i afar\u0103 din serviciu datorit\u0103 afilierii lor;<\/p>\n

– investigarea MISA \u015fi a simpatizan\u0163ilor de c\u0103tre Serviciul Rom\u00e2n de Informa\u0163ii.<\/p>\n

Urmare a ac\u0163iunilor de denigrare \u015fi h\u0103r\u0163uire, mai multe persoane au fost nevoite s\u0103 renun\u0163e la frecventarea cursurilor de Yoga organizate de MISA iar rela\u0163iile unor membri ori simpatizan\u0163i MISA cu colectivul de lucru sau cu familia au avut de suferit.<\/p>\n

8. Implicarea Serviciului Rom\u00e2n de Informa\u0163ii \u00een h\u0103r\u0163uirea MIS <\/p>\n

Serviciul Rom\u00e2n de Informa\u0163ii s-a implicat direct \u00een ac\u0163iunile de supraveghere \u015fi h\u0103r\u0163uire cu justificarea c\u0103 MISA ar fi o forma\u0163iune paramilitar\u0103 \u015fi c\u0103 ar reprezenta un pericol pentru siguran\u0163a na\u0163ional\u0103. Persoana juridic\u0103 MISA a fost vizat\u0103 ca atare, de\u015fi acuza\u0163iile curente: \u00eenc\u0103lcarea legii drepturilor de autor, r\u0103sp\u00e2ndirea de materiale pornografice \u015f.a. nu au leg\u0103tur\u0103 cu siguran\u0163a na\u0163ional\u0103. \u00cen ceea ce prive\u015fte alte acuza\u0163ii, mai grave – crearea unor forma\u0163iuni paramilitare, trafic de droguri, trafic de persoane – ele s-au dovedit f\u0103r\u0103 absolut nici un temei.<\/p>\n

Ac\u0163iunile SRI au \u00eenc\u0103lcat dreptul fundamental la via\u0163\u0103 privat\u0103 \u015fi la libertatea de asociere. Decizia de supraveghere a MISA de c\u0103tre institu\u0163ia care protejeaz\u0103 siguran\u0163a na\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei a fost cu totuldispropor\u0163ionat\u0103. <\/p>\n

9. Tratamentul minorei M\u0103d\u0103lina Dumitru <\/p>\n

\u00centre abuzurile comise de autorit\u0103\u0163i \u00een cazul MISA, una impresioneaz\u0103 prin gravitate: tratamentul inuman \u015fi degradant la care a fost supus\u0103 M\u0103d\u0103lina Dumitru, minor\u0103 \u00een v\u00e2rst\u0103 de 17 ani. De\u015fi nu avea dec\u00e2t calitatea de martor\u0103 \u00een procesul intentat lui Gregorian Bivolaru, minora, re\u0163inut\u0103 la 18 martie 2004 \u00een timpul descinderilor \u00een locuin\u0163a unde locuia, a fost tratat\u0103 ca o infractoare. Ea a fost privat\u0103 de libertate, supus\u0103 unor presiuni \u015fi violen\u0163e pentru c\u0103 a revenit asupra unei declara\u0163ii ini\u0163iale, smulse pentru a-l incrimina pe mentorul MISA. Pe 1 aprilie 2004, M\u0103d\u0103lina Dumitru a fost dus\u0103 cu for\u0163a la INML unde urma s\u0103 fie examinat\u0103 ginecologic, \u00een ciuda refuzului categoric al victimei. Minora a fost permanent \u00eenconjurat\u0103 de poli\u0163i\u015fti \u015fi jandarmi, la INML a fost desp\u0103r\u0163it\u0103 de ap\u0103r\u0103toarea ei, f\u0103r\u0103 ca ulterior s\u0103 mai ia leg\u0103tura cu ea. A fost izolat\u0103 de colegii \u015fi logodnicul ei. Tratamentul inuman la care a fost supus\u0103 a f\u0103cut-o s\u0103 treac\u0103 prin momente de criz\u0103.<\/p>\n

Comisia pentru Protec\u0163ia Copilului a hot\u0103r\u00e2t la 7 aprilie 2004 s\u0103 o plaseze pe M\u0103d\u0103lina Dumitru \u00een familia surorii mamei sale. Aceast\u0103 m\u0103sur\u0103 a fost luat\u0103 \u00eempotriva voin\u0163ei ei. Minora este \u0163inut\u0103 \u00een familia surorii, neav\u00e2nd voie s\u0103 se deplaseze singur\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 s\u0103 se poat\u0103 \u00eent\u00e2lni cu nimeni. Minora este \u00eempiedicat\u0103:<\/p>\n

– s\u0103 urmeze \u015fcoala;<\/p>\n

– s\u0103 ia leg\u0103tura cu ap\u0103r\u0103torii ei;<\/p>\n

– s\u0103 fac\u0103 pl\u00e2ngeri \u00eempotriva celor care \u00eei \u00eenc\u0103lc\u0103 drepturile \u015fi libert\u0103\u0163ile;<\/p>\n

– s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103 cu logodnicul ei, cerere adus\u0103 la cuno\u015ftin\u0163a opiniei publice de c\u0103tre cei doi.<\/p>\n

Faptul c\u0103 regimul la care a fost supus\u0103 M\u0103d\u0103lina Dumitru de c\u0103tre autorit\u0103\u0163i nu a avut motive umanitare \u015fi educa\u0163ionale s-a probat prin actul lor scandalos de a da presei jurnalul ei privat. Presa a publicat copios citate din fanteziile erotice ale minorei. Ac\u0163iunea de discreditare public\u0103 la care au cooperat cei care au confiscat jurnalul privat \u015fi presa intr\u0103 \u00een conflict flagrant cu invocarea responsabilit\u0103\u0163ilor fa\u0163\u0103 de minor\u0103. <\/p>\n

III. Concluzii<\/p>\n

(a) Descinderile brutale, nemotivate, efectuate la data de 18 martie 2004, la Bucure\u015fti, la care au luat parte peste 300 sute de jandarmi, procurori, poli\u0163i\u015fti \u015fi lucr\u0103tori SRI, sunt un eveniment dintr-o lung\u0103 serie de ac\u0163iuni care au avut ca \u0163int\u0103 MISA \u015fi mi\u015fcarea yoga din Rom\u00e2nia. Ac\u0163iuni represive \u015fi campanii calomniatoare contra MISA \u015fi simpatizan\u0163ilor yoga au avut loc \u015fi anterior, \u015fi \u00een alte locuri din \u0163ar\u0103. Dar interven\u0163ia parchetului, jandarmilor \u015fi Servicului Rom\u00e2n de Informa\u0163ii \u00een evenimentele din martie 2004 nu a atins totu\u015fi niciodat\u0103 asemenea propor\u0163ii. Este vorba despre cea mai grav\u0103 \u00eenc\u0103lcare a democra\u0163iei de la mineriade \u00eencoace.<\/p>\n

(b) Presa a fost implicat\u0103 \u00een campaniile calomniatoare \u00eempotriva MISA, folosind f\u0103r\u0103 discriminare \u201cdatele\u201d puse la dispozi\u0163ie de autorit\u0103\u0163ile publice. A fost grav \u00eenc\u0103lcat codul deontologic al presei: obliga\u0163ia de a informa corect opinia public\u0103, prezum\u0163ia de nevinov\u0103\u0163ie, verificarea informa\u0163iilor, respectul demnit\u0103\u0163ii umane. De o gravitate deosebit\u0103 trebuie considerat\u0103 difuzarea prin pres\u0103 a jurnalului minorei M\u0103d\u0103lina Dumitru, con\u0163in\u00e2nd fanteziile sale erotice. De la un punct \u00eencolo, unii ziari\u015fti au luat distan\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de abuzul autorit\u0103\u0163ilor. Mul\u0163i dintre ei au acuzat autorit\u0103\u0163ile de folosirea cazului MISA \u00een scopuri politice.<\/p>\n

(c) \u00cen timpul descinderilor \u015fi \u00een timpul investiga\u0163iilor ulterioare, autorit\u0103\u0163ile statului au \u00eenc\u0103lcat grav drepturile \u015fi libert\u0103\u0163ile fundamentale, printre care : intimidarea, incitarea \u015fi h\u0103r\u0163uirea, re\u0163inerea abuziv\u0103, prezum\u0163ia de nevinov\u0103\u0163ie, dreptul la ap\u0103rare, respectarea vie\u0163ii private, dreptul de a manifesta pa\u015fnic, dreptul la propria imagine \u015f.a.<\/p>\n

VI. CAZURI \u00ceN FA\u0162A CUR\u0162II EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI <\/p>\n

APADOR-CH s-a implicat de mai mul\u0163i ani \u00een declan\u015farea \u015fi sus\u0163inerea procedurilor \u00een fa\u0163a Cur\u0163ii Europene a Drepturilor Omului, consider\u00e2nd c\u0103 reclaman\u0163ii au fost victime ale \u00eenc\u0103lc\u0103rii drepturilor omului prev\u0103zute \u00een Conven\u0163ia European\u0103 pentru ap\u0103rarea drepturilor omului \u015fi libert\u0103\u0163ilor fundamentale. Cu privire la cazurile prezentate \u00een continuare, Curtea a pronun\u0163at deja hot\u0103r\u00e2ri \u00een cursul anului 2004 sau se afl\u0103 \u00een diverse stadii procedurale \u00een fa\u0163a acesteia: cauze declarate admisibile printr-o decizie (sub-sec\u0163iunea I); cauze comunicate guvernului reclamat ori cu privire la care s-au cerut reclamantului informa\u0163ii de c\u0103tre Curte (sub-sec\u0163iunea II). Ultima parte (III) prive\u015fte cauzele nou introduse la CEDO.<\/p>\n

I. Hot\u0103r\u00e2ri CEDO \u00een cauze sus\u0163inute de APADOR-CH<\/p>\n

1. Sabou \u015fi P\u00eerc\u0103lab versus Rom\u00e2nia (nr. 46572\/99), hot\u0103r\u00e2rea din 28 septembrie 2004<\/p>\n

\u00cen data de 28 septembrie 2004, Curtea a pronun\u0163at o hot\u0103r\u00e2re prin care a constatat \u00eenc\u0103lcarea de c\u0103tre statul rom\u00e2n a articolului 10 (libertatea de exprimare) din Conven\u0163ie \u00een privin\u0163a reclama\u0163ilor Dan Corneliu Sabou \u015fi C\u0103lin Dan P\u00eerc\u0103lab, precum \u015fi a articolelor 8 (dreptul la respectarea vie\u0163ii familiale) \u015fi 13 (dreptul la un recurs efectiv) din Conven\u0163ie, numai \u00een privin\u0163a d-lui Sabou.<\/p>\n

\u00cen anul 1998 ambii reclaman\u0163i au fost condamna\u0163i definitiv la pedepse penale \u015fi desp\u0103gubiri civile pentru infrac\u0163iunea de calomnie \u00eempotriva unei judec\u0103toare, care \u00eendeplinea \u015fi func\u0163ia de pre\u015fedint\u0103 a judec\u0103toriei din Baia Mare. La acea dat\u0103 reclaman\u0163ii erau ziari\u015fti la \u201cZiua de Nord Vest\u201d din Baia Mare. <\/p>\n

Curtea a mai constatat \u015fi \u00eenc\u0103lcarea dreptului la via\u0163\u0103 familial\u0103 (articolul 8 din Conven\u0163ie) prin aplicarea automat\u0103 a pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor p\u0103rinte\u015fti pe durata execut\u0103rii pedepsei privative de libertate aplicate d-lui Sabou. \u00cen dreptul rom\u00e2nesc, interdic\u0163ia de a exercita drepturile p\u0103rinte\u015fti este o pedeaps\u0103 accesorie care se aplic\u0103 automat oric\u0103rei persoane care execut\u0103 o pedeaps\u0103 cu \u00eenchisoarea, f\u0103r\u0103 s\u0103 existe un control efectiv f\u0103cut de tribunal cu privire la aplicarea acestei pedepse \u015fi f\u0103r\u0103 s\u0103 se tin\u0103 seama de natura infrac\u0163iunii sau de interesul copilului. Aceast\u0103 interdic\u0163ie ac\u0163ioneaz\u0103 ca un blam moral av\u00e2nd ca obiect pedepsirea condamnatului \u015fi nu are rolul unei m\u0103suri de protec\u0163ie pentru copil, a\u015fa cum ar trebui, de fapt, s\u0103 fie.<\/p>\n

\u00cen aplicarea articolului 41 din Conven\u0163ie, Curtea a hot\u0103r\u00e2t s\u0103-i acorde d-lui P\u00eerc\u0103lab 1582,42 euro prejudiciul material \u015fi 1000 euro pentru prejudiciul moral iar d-lui Sabou, i-a acordat 5000 de euro pentru prejudiciul moral suferit. De asemenea, Curtea a acordat celor doi reclaman\u0163i 4000 de euro cu titlu de cheltuieli de judecat\u0103.<\/p>\n

2. Notar versus Rom\u00e2nia (nr. 42860\/98), hot\u0103r\u00e2rea din 20 aprilie 2004<\/p>\n

\u00cen data de 20 aprilie 2004, Curtea de la Strasbourg a pronun\u0163at o hot\u0103r\u00e2re de radiere de pe rol a cererii ca urmare a constat\u0103rii solu\u0163ion\u0103rii pe cale amiabil\u0103 a cauzei.<\/p>\n

\u00cen 1996, reclamantul, minor la acea dat\u0103, \u00een timp ce se afla pe scara unui bloc, a fost interpelat de un poli\u0163ist, b\u0103tut cu bastonul \u015fi cu picioarele, \u015fi dus la sec\u0163ia de poli\u0163ie, unde a fost interogat, al\u0103turi de al\u0163i minori, cu privire la o t\u00e2lh\u0103rie care avusese loc \u00een acea zi. \u00cen timpul interog\u0103rii, reclamantul a fost din nou lovit cu bastonul \u015fi, pentru c\u0103 refuza s\u0103 scrie ce \u00eei dictau poli\u0163i\u015ftii, a fost lovit cu capul de birou \u00een repetate r\u00e2nduri. Interogatoriul \u00een incinta sec\u0163iei de poli\u0163ie a durat aproximativ 5 ore, timp \u00een care reclamantul nu a avut contact cu un avocat sau cu p\u0103rin\u0163ii. El a fost apoi dus de poli\u0163i\u015fti la Centrul de minori, f\u0103r\u0103 a se emite un mandat de arestare sau ordonan\u0163\u0103 de re\u0163inere pe numele s\u0103u, ci numai pe baza unei scrisori ne\u00eenregistrate \u015fi nedatate, semnat\u0103 de un poli\u0163ist. La Centrul de minori, reclamantul a fost ras pe cap, pus s\u0103 fac\u0103 un du\u015f rece, sp\u0103lat cu gaz \u015fi obligat s\u0103 \u00eembrace hainele centrului. Reclamantul a fost de\u0163inut \u00een Centrul de minori timp de 5 zile, perioad\u0103 \u00een care nu a avut acces la un doctor, avocat sau la p\u0103rin\u0163i, de\u015fi ace\u015ftia au cerut s\u0103 \u00eel vad\u0103 \u00een repetate r\u00e2nduri; tot \u00een acest interval de timp el a mai fost b\u0103tut \u015fi de gardienii de la Centrul de minori. Reclamantul nu a fost niciodat\u0103 trimis \u00een judecat\u0103 pentru vreo infrac\u0163iune.<\/p>\n

Procedurile \u00een fa\u0163a Cur\u0163ii Europene: Pl\u00e2ngerea introdus\u0103 \u00een 1998 a fost declarat\u0103 par\u0163ial admisibil\u0103 pe 13 noiembrie 2003, Curtea re\u0163in\u00e2nd capetele de pl\u00e2ngere privind \u00eenc\u0103lcarea articolelor 3, 5 paragrafele 1-5, 6 paragrafele 1 \u015fi 2, 13 \u015fi 34 din Conven\u0163ia European\u0103 a Drepturilor Omului. <\/p>\n

Prin hot\u0103r\u00e2rea sa din 20 aprilie 2004, Curtea a decis radierea de pe rol constat\u00e2nd ca \u00een cauz\u0103 a avut loc o slu\u0163ionare pe cale amiabil\u0103 a diferendului. \u00cen plus, guvernul rom\u00e2n a declarat \u00een fa\u0163a Cur\u0163ii c\u0103 \u201cse angajeaz\u0103 s\u0103 ini\u0163ieze un proces de reform\u0103 a legisla\u0163iei existente \u00een materia taxelor judiciare astfel \u00eenc\u00e2t ac\u0163iunile civile pentru desp\u0103gubiri ca urmare a aplic\u0103rii unor rele tratamente s\u0103 fie scutite de tax\u0103\u201d. De asemenea, guvernul a declarat c\u0103 \u201cva lua m\u0103surile necesare pentru a informa for\u0163ele de poli\u0163ie asupra modului \u00een care trebuie s\u0103 ac\u0163ioneze pentru a asigura respectarea prezump\u0163iei de nevinov\u0103\u0163ie, a\u015fa cum este ea prev\u0103zut\u0103 de al doilea paragraf al articolului 6 din Conven\u0163ie\u201d.<\/p>\n

Decizii asupra admisibilita\u0163ii \u00een cauze sus\u0163inute de APADOR-CH<\/p>\n

1. Parohia Greco-Catolic\u0103 S\u00e2mbata\u2013Bihor versus Rom\u00e2nia (nr.48107\/99), decizia din 25 mai 2004<\/p>\n

\u00cen data de 25 mai 2004, Curtea de la Strasbourg a declarat admisibil\u0103 cererea sub toate capetele de pl\u00e2ngere ridicate de reclamant\u0103: articolul 6 (dreptul la proces echitabil), articolul 9 (libertatea de religie), articolul 13 (dreptul la un remediu efectiv) articolul 14 (interdic\u0163ia discrimin\u0103rii) precum \u015fi articolul 1 din Protocolul nr.1 la Conven\u0163ie (dreptul de proprietate).<\/p>\n

Situa\u0163ia de fapt \u015fi procedurile interne : Reclamanta este parohia greco-catolic\u0103 S\u00e2mb\u0103ta din jude\u0163ul Bihor, care a declan\u015fat pe plan intern proceduri judiciare pentru restituirea bisericii greco-catolice din comuna S\u00e2mb\u0103ta, ocupat\u0103 \u00een prezent de parohia ortodox\u0103 din localitate. \u00cen subsidiar, reclamanta a cerut instan\u0163elor o hotar\u00e2re care s\u0103 permit\u0103 oficierea \u00een sistem alternativ \u00een biserica respectiv\u0103 a serviciului religios greco-catolic \u015fi ortodox.<\/p>\n

\u00cen octombrie 1996 Judec\u0103toria Beiu\u015f a admis cererea privind serviciul alternativ, solu\u0163ie men\u0163inut\u0103 de Tribunalul Bihor \u00een mai 1997. Judec\u00e2nd recursul declarat de parohia ortodox\u0103 \u2013 care s-a opus permanent serviciului alternativ – \u00een ianuarie 1998 Curtea de Apel Oradea a desfiin\u0163at cele dou\u0103 hot\u0103r\u00e2ri anterioare \u015fi a respins ac\u0163iunea reclamantei ca inadmisibil\u0103. Curtea de Apel a argumentat c\u0103 instan\u0163ele de judecat\u0103 nu sunt competente s\u0103 judece astfel de litigii, care ar putea fi solu\u0163ionate exclusiv de comisiile mixte formate din reprezentan\u0163ii celor dou\u0103 culte, invoc\u00e2nd dispozi\u0163iile Decretului-lege nr.126\/1990. Decizia Cur\u0163ii de Apel Oradea este definitiv\u0103 \u015fi irevocabil\u0103.<\/p>\n

Dup\u0103 decizia de admisibilitate, reclamanta a formulat, \u00een cauz\u0103, observa\u0163ii suplimentare asupra fondului \u015fi o cerere de satisfac\u0163ie echitabil\u0103, \u00een baza articolului 41 din Conven\u0163ie.<\/p>\n

2. Carabulea versus Romania (nr. 45661\/99), decizia din 21 septembrie 2004<\/p>\n

\u00cen data de 21 septembrie 2004, Curtea de la Strasbourg a declarat admisibil\u0103 cererea sub toate capetele de pl\u00e2ngere ridicate de reclamant.<\/p>\n

Situa\u0163ia de fapt : Urm\u0103rit de poli\u0163i\u015ftii de la sec\u0163ia 9 pentru t\u00e2lh\u0103rie, Gabriel Carabulea, un b\u0103rbat \u00een v\u00e2rst\u0103 de 27 de ani, a fost re\u0163inut de poli\u0163i\u015ftii de la sec\u0163ia 14 pe data de 13 aprilie 1996, pentru un minor accident de circula\u0163ie. Transferat \u00een aceea\u015fi zi la sec\u0163ia 9, Carabulea a fost dus, trei zile mai t\u00e2rziu (pe 16 aprilie), \u00een stare foarte grav\u0103, mai \u00eent\u00e2i la Spitalul penitenciar Bucure\u015fti\u2013Jilava \u015fi apoi la Spitalul Fundeni. A decedat pe data de 3 mai 1996. So\u0163ia, fratele \u015fi c\u00e2\u0163iva prieteni care au venit la spital, sus\u0163in c\u0103 Gabriel Carabulea le-a spus ca a fost \u201crulat\u201d \u00eentr-un covor \u015fi b\u0103tut s\u0103lbatic de poli\u0163i\u015ftii de la sec\u0163ia 9. Ancheta Parchetului militar s-a \u00eencheiat cu ne\u00eenceperea urm\u0103ririi penale \u00eempotriva poli\u0163i\u015ftilor de la sec\u0163ia 9, cauza decesului fiind considerat\u0103 a fi direct legat\u0103 de accidentul de circula\u0163ie din 13 aprilie 1996.<\/p>\n

Reclamantul, fratele victimei Gabriel Carabulea, s-a adresat Cur\u0163ii Europene, sus\u0163in\u00e2nd c\u0103 au fost \u00eenc\u0103lcate drepturile garantate \u00een articolele 2 (dreptul la via\u0163\u0103), 3 (dreptul de a nu fi torturat ori tratat inuman sau degradant), 6 (dreptul la un proces echitabil), 13 (dreptul la un recurs efectiv) \u015fi 14 (interdic\u0163ia discrimin\u0103rii) din Conven\u0163ia European\u0103 a Drepturilor Omului.<\/p>\n

Dup\u0103 decizia de admisibilitate, reclamantul a formulat, \u00een cauz\u0103, observa\u0163ii suplimentare asupra fondului \u015fi o cerere de satisfac\u0163ie echitabil\u0103, \u00een baza articolului 41 din Conven\u0163ie.<\/p>\n

3. St\u00e2ngu \u015fi Scutelnicu versus Rom\u00e2nia (nr. 53899\/00), decizia din 12 octombrie 2004<\/p>\n

\u00cen data de 12 octombrie 2004, Curtea a declarat par\u0163ial admisibil\u0103 cererea introdus\u0103 de Lucian Drago\u015f St\u00e2ngu \u015fi de Ovidiu Scutelnicu, sub aspectul \u00eenc\u0103lc\u0103rii articolului 10 din Conven\u0163ie (libertatea de exprimare). Curtea a declarat inadmisibil, socotindu-l \u00een mod manifest nefondat, cap\u0103tul de pl\u00e2ngere privind \u00eenc\u0103lcarea articolului 6 paragraful 3, lit. d) din Conven\u0163ie sub aspectul neconvoc\u0103rii unui martor.<\/p>\n

Reclaman\u0163ii sunt jurnali\u015fti la Monitorul, din Ia\u015fi \u015fi \u00een 1999 au fost condamna\u0163i pentru calomnie de c\u0103tre Tribunalul Bucure\u015fti, la un an de \u00eenchisoare cu suspendare \u015fi la plata unei desp\u0103gubiri civile de 50000000 lei c\u0103tre partea v\u0103t\u0103mata, ca urmare a unui articol privind un \u00eenalt responsabil al poli\u0163iei locale (\u015fef al poli\u0163iei judiciare proasp\u0103t demisionar) \u015fi pe so\u0163ia acestuia, \u00een calitatea sa de judec\u0103tor. Ca urmare a recursului \u00een anulare formulat \u00een cauz\u0103, Curtea Suprem\u0103 de Justi\u0163ie a anulat condamnarea penal\u0103 a reclaman\u0163ilor socotind c\u0103 ziari\u015ftii nu au avut inten\u0163ia de a calomnia ci doar pe aceea de a informa publicul cu privire la un subiect de interes public, consider\u00e2nd \u015fi c\u0103 represiunea penal\u0103 \u00een aceast\u0103 materie risc\u0103 s\u0103 descurajeze presa de a mai critica activitatea personalita\u0163ilor publice. Totu\u015fi, Curtea Suprem\u0103 a men\u0163inut condamnarea civil\u0103 a reclama\u0163ilor pe motivul c\u0103 articolele incriminate au cauzat o real\u0103 suferin\u0163\u0103 ofi\u0163erului de poli\u0163ie \u015fi mai ales so\u0163iei sale, care, \u00een calitatea sa de judec\u0103tor, era \u00een mod deosebit vulnerabil\u0103.<\/p>\n

Dup\u0103 decizia de admisibilitate, reclaman\u0163ii au formulat, \u00een cauz\u0103, observa\u0163ii suplimentare asupra fondului \u015fi o cerere de satisfac\u0163ie echitabil\u0103, \u00een baza articolului 41 din Conven\u0163ie.<\/p>\n

4. Rupa versus Romania (nr. 58478\/00), decizia din 14 decembrie 2004<\/p>\n

\u00cen data de 14 decembrie 2004, Curtea de la Strasbourg a declarat admisibil\u0103 cererea, sub aspectul drepturilor garantate de articolele 3 (interdic\u0163ia relelor tratamente), 5 (dreptul la libertate \u015fi siguran\u0163\u0103), 6 (dreptul la un proces echitabil), 8 (dreptul la respectarea domiciliului), 13 (dreptul la un recurs efectiv) \u015fi 34 (dreptul de a se adresa Cur\u0163ii de la Strasbourg f\u0103r\u0103 a fi \u00eempiedicat de autorit\u0103\u0163ile na\u0163ionale) din Conven\u0163ia European\u0103. Curtea a declarat inadmisibile cap\u0103tul de cerere privind \u00eenc\u0103lcarea articolului 5 paragraful 2 din Conven\u0163ie, consider\u00e2nd c\u0103 reclamantului i s-au comunicat motivele re\u0163inerii sale \u00een acord cu exigen\u0163ele Conven\u0163iei, \u015fi cap\u0103tul de cerere privind durata excesiv\u0103 a procedurii (articolul 6 din Conven\u0163ie), durat\u0103 care a fost considerat\u0103 rezonabil\u0103, de c\u0103tre Curte.<\/p>\n

La data de 28 ianuarie 1998, Vili Rupa a fost b\u0103tut de aproximativ 12 poli\u0163i\u015fti \u00een centrul ora\u015fului Hunedoara, fiind apoi transportat la sediul poli\u0163iei unde agresarea sa fizic\u0103 a continuat. Dl Rupa a fost audiat, cer\u00e2ndu-i-se s\u0103 recunoasc\u0103 comiterea unor fapte penale. Refuz\u00e2nd semnarea unor declara\u0163ii \u00een acest sens, victima a fost izolat\u0103 \u00eentr-o camer\u0103 din sediul poli\u0163iei pe durata nop\u0163ii, f\u0103r\u0103 m\u00e2ncare \u015fi ap\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 a avea acces la toalet\u0103 sau la un telefon. Dl Rupa s-a adresat parchetului militar cer\u00e2nd cercetarea poli\u0163i\u015ftilor care l-au agresat.<\/p>\n

Un nou conflict a avut loc la data de 11 martie 1998, c\u00e2nd patru poli\u0163i\u015fti au p\u0103truns \u00een domiciliul dlui Rupa, f\u0103r\u0103 a prezenta un mandat de perchezi\u0163ie sau de aducere. Dl Rupa a refuzat cererea poli\u0163i\u015ftilor de a se deplasa la sediul poli\u0163iei, cer\u00e2ndu-le acestora s\u0103 iasa din locuin\u0163a sa. \u00cen cele din urm\u0103, dup\u0103 sosirea altor 50 de poli\u0163i\u015fti \u015fi a unui avocat din oficiu, Vili Rupa a ie\u015fit din locuin\u0163\u0103, fiind imobilizat \u015fi b\u0103tut de poli\u0163i\u015fti.<\/p>\n

\u00cen intervalul 11 martie – 4 iunie 1998 Vili Rupa a fost \u0163inut cu lan\u0163uri la picioare, iar timp de 16 zile \u00een sistem T \u2013 lan\u0163uri la m\u00e2ini \u015fi la picioare unite printr-un drug de fier. Victimei nu i s-au permis contacte cu familia \u015fi nu a fost vizitat\u0103 de vreun avocat sau de vreun doctor \u00een aceast\u0103 perioad\u0103.<\/p>\n

Pl\u00e2ngerea formulat\u0103 \u00eempotriva poli\u0163i\u015ftilor a fost solu\u0163ionat\u0103 de Parchetul Militar de pe l\u00e2ng\u0103 Tribunalul Militar Teritorial prin adoptarea unei rezolu\u0163ii de ne\u00eencepere a urm\u0103ririi penale pe motiv c\u0103 faptele reclamate nu s-au confirmat.<\/p>\n

Dup\u0103 decizia de admisibilitate, reclamantul a formulat, \u00een cauz\u0103, observatii suplimentare asupra fondului \u015fi o cerere de satisfac\u0163ie echitabil\u0103, \u00een baza articolului 41 din Conven\u0163ie.<\/p>\n

II. Evolu\u0163ia altor cauze sus\u0163inute de APADOR-CH aflate pe rolul CEDO<\/p>\n

1. Parohia Greco-Catolic\u0103 Sf\u00e2ntul Vasile Polon\u0103 versus Romania (nr. 65965\/01)<\/p>\n

Cu privire la aceast\u0103 cerere, Curtea a solicitat informa\u0163ii factuale din partea reclamantei cu privire la evolu\u0163ia procedurii interne dup\u0103 anul 2002. Aceste informa\u0163ii au fost furnizate Cur\u0163ii.<\/p>\n

Reclamanta este o parohie greco-catolic\u0103 – Sf. Vasile Polon\u0103 – care a fost reinfiin\u0163at\u0103 la 15 august 1990 de c\u0103tre credincio\u015fii greco-catolici din Bucure\u015fti. Cultul greco-catolic a fost scos \u00een afara legii prin Decretul nr. 358\/1948, care a fost abrogat prin Decretul-Lege nr. 9\/1989, ridic\u00e2ndu-se astfel interdic\u0163ia de func\u0163ionare a cultului. Dup\u0103 aceast\u0103 dat\u0103 s-au reinfiin\u0163at mai multe parohii greco-catolice, inclusiv cea din Bucure\u015fti (reclamanta).<\/p>\n

\u00cen februarie 1992, reclamanta a declan\u015fat proceduri judiciare pentru a intra \u00een posesia bisericii, casei parohiale \u015fi a terenului aflate pe strada Polon\u0103 nr. 50, pentru care de\u0163ine acte de proprietate \u00eenc\u0103 din 1892. \u00centruc\u00e2t Decretul nr.358\/1948 a exceptat de la trecerea \u00een proprietatea statului averile parohiilor greco-catolice, reclamanta a considerat ca nu a pierdut niciodat\u0103 dreptul de proprietate \u015fi a solicitat instan\u0163ei de judecat\u0103 evacuarea ocupantului actual, o parohie ortodoxa.<\/p>\n

Procesul a \u00eenceput \u00een februarie 1992 la Judec\u0103toria sectorului 1 \u015fi nu s-a finalizat nici p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, parcurg\u00e2nd de mai multe ori etapele procesuale fond-apel-recurs. Toate instan\u0163ele care s-au pronun\u0163at p\u00e2n\u0103 \u00een prezent au evitat s\u0103 judece fondul cauzei \u015fi au adoptat solu\u0163ii pe cale de excep\u0163ie prin al c\u0103ror con\u0163inut s-a negat dreptul reclamantei de acces \u00een justi\u0163ie. S-a afirmat, de exemplu, c\u0103 reclamanta nu are dreptul de a se adresa justi\u0163iei \u00eentruc\u00e2t credincio\u015fii parohiei Sf. Vasile Polon\u0103 apar\u0163in \u00een majoritate cultului ortodox (\u00een sensul c\u0103 \u00een imobilele din jurul bisericii locuiesc mai mul\u0163i credincio\u015fi ortodoc\u015fi dec\u00e2t greco-catolici). Instan\u0163ele au mai afirmat c\u0103 aceast\u0103 cauz\u0103 dep\u0103\u015fe\u015fte atribu\u0163iile puterii judec\u0103tore\u015fti, singura competent\u0103 a decide fiind o comisie mixt\u0103 alcatuit\u0103 din cele dou\u0103 par\u0163i aflate \u00een litigiu. Procedurile judiciare continu\u0103 \u00een fa\u0163a Tribunalului Bucure\u015fti, dup\u0103 ce Curtea de Apel a respins \u00een recurs aceast\u0103 ultim\u0103 excep\u0163ie, afirm\u00e2nd competen\u0163a instan\u0163elor de judecat\u0103.<\/p>\n

\u00cen ianuarie 2001, reclamanta s-a adresat Cur\u0163ii Europene invoc\u00e2nd \u00eenc\u0103lcarea drepturilor garantate \u00een articolele 6 (dreptul al un proces echitabil \u00eentr-un termen rezonabil), 9 (libertatea de religie), 13 (dreptul la un recurs efectiv), 14 (interdic\u0163ia discrimin\u0103rii) din Conven\u0163ie \u015fi \u00een articolul 1 din Protocolul nr.1 adi\u0163ional la Conven\u0163ie.<\/p>\n

Reclamanta a sus\u0163inut, \u00een principal, \u00eenc\u0103lcarea articolului 6 care garanteaz\u0103 dreptul la un proces echitabil \u00een patru situa\u0163ii distincte: lungimea procedurilor judiciare; negarea dreptului reclamantei de acces in justitie; lipsa de impar\u0163ialitate a instan\u0163elor de judecat\u0103 na\u0163ionale; schimbarea, \u00een mod repetat, a compozi\u0163iei instan\u0163elor de judecata, precum \u015fi superficialitatea \u015fi neglijen\u0163a ar\u0103tate de instan\u0163e \u00een consemnarea dezbaterilor orale. \u00cen ceea ce prive\u015fte \u00eencalc\u0103rea articolului 1 din Protocolul 1, reclamanta a invocat refuzul instan\u0163elor de a-i restitui folosin\u0163a propriet\u0103\u0163ii. \u00cen acest context, reclamanta a invocat \u015fi nerespectarea, de c\u0103tre autorita\u0163ile na\u0163ionale, a Rezolu\u0163iei 1123 (1997) a Adun\u0103rii Parlamentare a Consiliului Europei, care a cerut Rom\u00e2niei s\u0103 rezolve problema restituirii bunurilor confiscate, inclusiv \u015fi \u00een special c\u0103tre biserici.<\/p>\n

2. Mocanu versus Rom\u00e2nia (nr. 56489\/00)<\/p>\n

La data de 9 ianuarie 2004, Curtea a decis comunicarea c\u0103tre guvernul rom\u00e2n a pl\u00e2ngerii reclamantului Silviu Mocanu sub aspectul \u00eenc\u0103lc\u0103rii drepturilor garantate de articolele 3 (interdic\u0163ia relelor tratamente), 8 (dreptul la coresponden\u0163\u0103), 13 (dreptul la un recurs efectiv \u015fi 34 (dreptul de a sesiza Curtea f\u0103r\u0103 a fi impiedicat de c\u0103tre autorit\u0103\u0163ile statului) din Conven\u0163ie.<\/p>\n

Reclamantul \u015fi fratele s\u0103u fuseser\u0103 aresta\u0163i \u00een noaptea de 25\/26 mai 1997 de c\u0103tre poli\u0163i\u015ftii din Br\u0103ila, fiind acuza\u0163i c\u0103 au comis un omor cu c\u00e2teva ore mai \u00eenainte, la o sta\u0163ie de benzin\u0103. Din momentul arest\u0103rii \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een diminea\u0163a zilei de 26 mai 1997, reclamantul a fost b\u0103tut de poli\u0163i\u015fti pentru a m\u0103rturisi comiterea infrac\u0163iunii. La ora 9 diminea\u0163a, pe 26 mai 1997, dl. Mocanu a fost adus \u00een fa\u0163a unui procuror, ocazie cu care a acuzat relele tratamente la care fusese supus de c\u0103tre poli\u0163i\u015fti \u015fi a cerut s\u0103 fie v\u0103zut de un medic. \u00cen declara\u0163ia dat\u0103 \u00een fa\u0163a procurorului, reclamantul a men\u0163ionat ca a fost lovit de poli\u0163i\u015fti \u00een noaptea precedent\u0103 ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 i-a fost provocat\u0103 o leziune la obraz. A mai ar\u0103tat \u015fi c\u0103 rana pe care o avea la m\u00e2na st\u00e2ng\u0103 i-a fost provocat\u0103 tot de o lovitur\u0103 dat\u0103 de un poli\u0163ist din cauza c\u0103reia s-a dezechilibrat \u015fi a c\u0103zut r\u0103nindu-se. Declara\u0163ia mai men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 cele dou\u0103 urme de violen\u0163\u0103 ar fi fost constatate de un medic, dar reclamantul neag\u0103 acest lucru \u00een cererea prezentat\u0103 Cur\u0163ii. Procurorul nu a dat curs \u00een nici un fel pl\u00e2ngerii d-lui Mocanu.<\/p>\n

Dup\u0103 arestarea sa preventiv\u0103 ordonat\u0103 de procuror \u00eencep\u00e2nd cu aceea\u015fi dat\u0103, reclamantul s-a pl\u00e2ns c\u0103 ar mai fi fost victima unor violen\u0163e timp de dou\u0103 zile, aplicate de anchetatori \u00een scopul de a m\u0103rturisi comiterea omorului.<\/p>\n

\u00cen perioada 1998-2001, reclamantul a formulat mai multe pl\u00e2ngeri penale pentru anchet\u0103 abuziv\u0103 \u00eempotriva procurorului \u00een fa\u0163a c\u0103ruia a fost adus \u00een data de 26 mai 1997, la care nu a primit nici o solu\u0163ie p\u00e2n\u0103 \u00een data de 11 noiembrie 2002, c\u00e2nd s-a dispus ne\u00eenceperea urm\u0103ririi penale pe motiv c\u0103 fapta nu exist\u0103. Aceast\u0103 solu\u0163ie a fost confirmat\u0103 pe 22 decembrie 2002.<\/p>\n

De asemenea s-a pl\u00e2ns \u015fi \u00eempotriva poli\u0163i\u015ftilor de relele tratamente suferite \u00een noaptea de 25\/26 mai 1997, cu privire la care Parchetul de pe l\u00e2ng\u0103 Tribunalul Militar Teritorial a dispus ne\u00eenceperea urm\u0103ririi penale, la 22 mai 2002. Aceast\u0103 solu\u0163ie a fost confirmat\u0103 la 21 martie 2003.<\/p>\n

\u00cen timp ce se afla \u00een executarea pedepsei cu deten\u0163ia pe via\u0163\u0103 la care a fost condamnat la 2 decembrie 1997 de c\u0103tre Tribunalul Br\u0103ila, sentin\u0163\u0103 confirmat\u0103 de instan\u0163a suprem\u0103 la 23 iunie 1998, dl. Mocanu a \u00eent\u00e2mpinat de mai multe ori dificult\u0103\u0163i \u00een primirea coresponden\u0163ei de la Curtea European\u0103 ca \u015fi \u00een expedierea scrisorilor sale c\u0103tre aceasta. Pe de o parte, reclamantul a primit la data de 17 august 1999 o scrisoare a Cur\u0163ii expediat\u0103 \u00een data de 26 iunie 1999, deschis\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 plic, purt\u00e2nd \u015ftampila penitenciarului Rahova. Pe de alt\u0103 parte, reclamantul s-a pl\u00e2ns \u015fi de refuzul autorit\u0103\u0163ilor penitenciarului de a-i pune la dispozi\u0163ie timbre pentru coresponden\u0163a sa c\u0103tre Curte.<\/p>\n

Guvernul p\u00e2r\u00e2t a prezentat memoriul s\u0103u \u00een ap\u0103rare la data de 2 aprilie 2004 iar reclamantul a formulat ulterior observa\u0163ii \u00een r\u0103spuns. <\/p>\n

III. Cereri nou introduse<\/p>\n

1. \u015etef\u0103nescu versus Rom\u00e2nia (nr. 11774\/04)<\/p>\n

La originea acestei pl\u00e2ngeri se afl\u0103 o cerere de informa\u0163ii de interes public formulat\u0103 de reclamant\u0103 \u00een baza Legii nr. 544\/2001 \u015fi adresat\u0103 Regiei Autonome de Distribu\u0163ie a Energiei Termice (RADET) Bucure\u015fti. Reclamanta a introdus o ac\u0163iune \u00een fa\u0163a instan\u0163elor interne ca urmare a refuzului RADET de a comunica informa\u0163iile solicitate.Aceast\u0103 cerere a fost admis\u0103 \u00een parte de Tribunalul Bucure\u015fti, care a obligat p\u00e2r\u00e2ta s\u0103 furnizeze informa\u0163iile de interes public solicitate. Tribunalul a respins \u00eensa cererea reclamantei pentru acordarea unor desp\u0103gubiri civile pentru prejudiciul moral suferit prin necomunicarea respectivelor informa\u0163ii, cu motivarea c\u0103 acest prejudiciu nu ar fi fost dovedit. Curtea de Apel Bucure\u015fti a men\u0163inut aceast\u0103 solu\u0163ie resping\u00e2nd apelul reclamantei.<\/p>\n

Pl\u00e2ngerea a fost introdus\u0103 \u00een data de 30 martie 2004, reclamanta invoc\u00e2nd \u00eencalcarea articolului 6 (dreptul la un proces echitabil) \u2013 sub aspectul respingerii arbitrare a cererii pentru desp\u0103gubiri pentru prejudiciul moral suferit, sub motiv c\u0103 nu a fost dovedit. Instan\u0163ele nu au \u0163inut seama de sus\u0163inerile reclamantei, refuz\u00e2nd ca prob\u0103 prezum\u0163iile simple, \u00een condi\u0163iile \u00een care suferin\u0163a psihic\u0103 este imposibil de dovedit prin mijloace directe \u015fi \u201cpalpabile\u201d – precum \u015fi a articolului 13 din Conven\u0163ie.<\/p>\n

1. Parohia Greco-Catolic\u0103 Sise\u015fti versus Rom\u00e2nia (nr. 32419\/04)<\/p>\n

La originea acestei pl\u00e2ngeri se afl\u0103 cererea reclamantei privind recuperarea unor bunuri imobile (biseric\u0103, terenuri anexe, cimitir) de care a fost abuziv privat\u0103 \u00een anul 1948, o data cu interzicerea de c\u0103tre statul comunist a cultului greco-catolic. \u00cen esen\u0163\u0103, \u00een m\u0103sura \u00een care cererea reclamantei privea loca\u015ful de cult, Curtea de Apel Cluj i-a respins ac\u0163iunea pe motivul incompeten\u0163ei instan\u0163elor judec\u0103tore\u015fti de a se pronun\u0163a pe acest aspect, dat de c\u0103tre Decretul-Lege nr.126\/1990 \u00een competen\u0163a comisiilor mixte interclericale. \u00cen urma recursului reclamantei, \u00cenalta Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie, prin decizia sa din 24 februarie 2004 a men\u0163inut decizia Cur\u0163ii de Apel Cluj, schimb\u00e2nd \u00eens\u0103 motivarea respingerii ac\u0163iunii \u015fi anume, consider\u00e2nd c\u0103 \u00eentruc\u00e2t \u201cp\u00e2n\u0103 \u00een prezent comisia mixt\u0103 nu a examinat loca\u015furile de cult revendicate\u201d sunt incidente dispozi\u0163iile din legile speciale \u015fi anume nr.213\/1998 (a propriet\u0103\u0163ii publice), nr.18\/1991 \u015fi nr.1\/2000 (a fondului funciar cu modificarile ulterioare).<\/p>\n

Pl\u00e2ngerea a fost introdus\u0103 \u00een data de 11 august 2004, reclamanta invoc\u00e2nd, \u00een principal, \u00eenc\u0103lcarea dreptului de acces la un tribunal prev\u0103zut de articolul 6 din Conven\u0163ie. Prin problemele juridice ridicate, aceast\u0103 cerere se adaug\u0103 celorlalte pl\u00e2ngeri ale parohiilor greco-catolice \u00eenregistrate pe rolul CEDO care urmeaz\u0103 \u00een esen\u0163\u0103 pl\u00e2ngerea parohiei greco-catolice S\u00e2mb\u0103ta-Bihor (men\u0163ionat\u0103 mai sus).<\/p>\n

CONCLUZII<\/p>\n

1. Anul 2004 a marcat o deteriorare a situa\u0163iei drepturilor omului, \u00een special \u00een privin\u0163a libert\u0103\u0163ii presei \u015fi a libert\u0103\u0163ii de exprimare. Guvernan\u0163ii au recurs pe fa\u0163\u0103 la presiuni de natur\u0103 economic\u0103 fa\u0163\u0103 de mass-media (condi\u0163ionarea acord\u0103rii de fonduri pentru publicitate de renun\u0163area la tonul critic; re-e\u015falonarea datoriilor unor companii de mass media \u00een func\u0163ie de pozi\u0163ia acestora fa\u0163\u0103 de putere; ini\u0163iative legislative menite s\u0103 limiteze libertatea de exprimare sub pretextul protec\u0163iei altor drepturi ale omului; men\u0163inerea delictelor de opinie \u015fi sanc\u0163ionarea jurnali\u015ftilor cu sume de bani enorme, acordate de instan\u0163e ca desp\u0103gubiri pentru daune morale etc.).<\/p>\n

2. Legiferarea excesiv\u0103 a sporit confuzia oamenilor obi\u015fnui\u0163i \u015fi chiar \u015fi a juri\u015ftilor. Defectul esen\u0163ial rezid\u0103 \u00een lipsa de previzibilitate (orice persoan\u0103 trebuie s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 ce permit – \u015fi ce nu permit – legile, pentru a-\u015fi putea adapta comportamentul. Dac\u0103 legile se modific\u0103 \u00een mod frecvent, sau dac\u0103 se contrazic \u00eentre ele, sau dac\u0103 anumite prevederi se schimb\u0103 prin regulamente de aplicare \u015fi ordine ale mini\u015ftrilor, regula esen\u0163ial\u0103 amintit\u0103 nu poate fi respectat\u0103).<\/p>\n

3. Problema extrem de spinoas\u0103 a independen\u0163ei puterii judec\u0103tore\u015fti nu a fost rezolvat\u0103 pe fond. Pachetul de trei legi adoptat \u00een 2004 con\u0163ine multe prevederi criticabile care permit men\u0163inerea controlului factorilor politici asupra judec\u0103torilor \u015fi procurorilor.<\/p>\n

4. Sistemul penitenciar a fost demilitarizat \u00een septembrie 2004, ceea ce va avea – sau este de sperat c\u0103 va avea – un impact substan\u0163ial asupra mentalit\u0103\u0163ii cadrelor \u015fi, implicit, asupra rela\u0163iei lor cu persoanele private de libertate. S-a adoptat \u015fi o nou\u0103 lege a regimului execut\u0103rii pedepselor privative de libertate (va intra \u00een vigoare \u00een iunie 2005, o dat\u0103 cu noul Cod penal) care, de\u015fi imperfect\u0103, reprezint\u0103 un mare progres fa\u0163\u0103 de legea \u00eenc\u0103 \u00een vigoare ce dateaz\u0103 din 1969. Pe de alt\u0103 parte, condi\u0163iile de deten\u0163ie au r\u0103mas precare cu toate c\u0103 gradul de supraaglomerare a mai sc\u0103zut. Printre problemele departe de a fi rezolvate se num\u0103r\u0103: insuficien\u0163a activit\u0103\u0163ilor cultural-educative ce vizeaz\u0103 reintegrarea \u00een societate a de\u0163inu\u0163ilor dup\u0103 liberare (fac excep\u0163ie centrele de re-educare a minorilor \u015fi, par\u0163ial, penitenciarul de femei T\u00e2rg\u015for); calitatea nesatisf\u0103c\u0103toare a asisten\u0163ei medicale; num\u0103rul prea mic al locurilor de munc\u0103 pentru de\u0163inu\u0163i; calitatea slab\u0103 a hranei de\u0163inu\u0163ilor; frecven\u0163a pedepselor pentru \u00eenc\u0103lcarea regulamentului de ordine interioar\u0103 \u015fi altele. Cele mai grave aspecte privesc: frecven\u0163a \u00eenc\u0103tu\u015f\u0103rii (inclusiv a de\u0163inu\u0163ilor bolnavi \u015fi minorilor), imobilizarea de\u0163inu\u0163ilor cu lan\u0163uri (rebotezate “mijloace de imobilizare sigure”), sistemul de clasificare a de\u0163inu\u0163ilor “periculo\u015fi” \u015fi folosirea excesiv\u0103 a “masca\u0163ilor”, organiza\u0163i \u00een grupe de interven\u0163ie.<\/p>\n

5. De\u015fi poli\u0163ia a fost demilitarizat\u0103 \u00eenc\u0103 din anul 2002, rezultatele scontate \u00eent\u00e2rzie s\u0103 apar\u0103. Toate problemele semnalate de APADOR-CH de-a lungul anilor au r\u0103mas, din p\u0103cate acelea\u015fi: privarea de libertate, p\u00e2n\u0103 la 24 de ore, a persoanelor sub forma “conducerii la sediul poli\u0163iei”; recurgerea nejustificat\u0103 \u015fi excesiv\u0103 la armele de foc; raziile efectuate pe baza regulilor interne, necunoscute publicului; folosirea excesiv\u0103 a “masca\u0163ilor”, inclusiv – \u015fi mai ales – \u00een cazuri minore; aparenta “impunitate” de care se bucur\u0103 poli\u0163i\u015ftii reclama\u0163i pentru abuzuri \u015fi altele.<\/p>\n

6. Insisten\u0163ele societ\u0103\u0163ii civile au determinat o oarece deschidere a autorit\u0103\u0163ilor \u00een privin\u0163a aplic\u0103rii Legii liberului acces la informa\u0163iile publice. Este unul din pu\u0163inele domenii \u00een care s-au \u00eenregistrat progrese at\u00e2t prin disponibilitatea crescut\u0103 a unor autorit\u0103\u0163i de a furniza informa\u0163iile cerute c\u00e2t prin num\u0103rul sporit de persoane interesate s\u0103 le ob\u0163in\u0103. Cu toate acestea, autorit\u0103\u0163ile au continuat s\u0103 manifeste re\u0163inere \u00een a furniza anumite categorii de informa\u0163ii (care sunt, clar, de interes public) din cauza prevederilor restrictive din alte legi, \u00een principal Legea informa\u0163iilor clasificate.<\/p>\n

7. Grupuri religioase, catalogate de serviciile “secrete”, \u00een principal de Serviciul Rom\u00e2n de Informa\u0163ii, drept periculoase, pe baza unor argumente cel pu\u0163in \u00eendoielnice, au fost h\u0103r\u0163uite \u015fi persecutate, exemplul cel mai frapant fiind ac\u0163iunile dispropor\u0163ionate, c\u00e2nd nu au fost de-a dreptul ilegale, ale autorit\u0103\u0163ilor \u00eempotriva membrilor MISA.<\/p>\n

8. Cazurile c\u00e2\u015ftigate de cet\u0103\u0163eni rom\u00e2ni (sau str\u0103ini) \u00eempotriva statului rom\u00e2n la Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului de la Strasbourg s-au diversificat. Ele se refer\u0103 acum, pe l\u00e2ng\u0103 “clasicele” pl\u00e2ngeri privind nerespectarea dreptului la proprietate sau la protejarea libert\u0103\u0163ii de exprimare \u015fi a vie\u0163ii intime, \u015fi la rele tratamente \u00een aresturile poli\u0163iei sau la neaplicarea unor hot\u0103r\u00eeri judec\u0103tore\u015fti definitive. In afara achit\u0103rii unor sume considerabile de la buget (adic\u0103 din banii tuturor contribuabililor), sub forma desp\u0103gubirilor, statul rom\u00e2n a fost “invitat” insistent s\u0103 modifice anumite legi care, prin con\u0163inutul defectuos \u015fi neconcordant cu standardele europene, au f\u0103cut posibile abuzurile reclamate (a se vedea cazurile Notar v. Rom\u00e2nia, Sabou \u015fi P\u00eerc\u0103lab v. Rom\u00e2nia, ca \u015fi mai vechiul caz Rotaru v. Rom\u00e2nia).<\/p>\n

9. In sf\u00e2r\u015fit, aspectul cel mai criticabil, acutizat \u00een 2004, a r\u0103mas neaplicarea sau aplicarea par\u0163ial\u0103 a legilor. Exemplele sunt numeroase: Legea liberului acces la informa\u0163iile publice (cu tot progresul minor din 2004), Legea transparen\u0163ei decizionale a autorit\u0103\u0163ilor publice, Legea privind supravegherea \u015fi reintegrarea social\u0103 etc.<\/p>\n

Activit\u0103\u0163ile APADOR-CH au fost sprijinite financiar de :<\/p>\n

OPEN SOCIETY INSTITUTE (SUA)<\/p>\n

NATIONAL ENDOWMENT FOR DEMOCRACY (SUA)<\/p>\n

GLOBAL MINISTRIES OF THE UNITING CHURCHES (OLANDA)<\/p>\n

AGIR ENSEMBLE POUR LES DROITS DE L\u2018HOMME (FRAN\u0162A)<\/p>\n

ARTICLE 19 (MAREA BRITANIE)<\/p>\n

OPEN SOCIETY JUSTICE INITIATIVE (SUA)<\/p>\n[1]Proiectul de lege a fost adoptat de Parlament \u00een iunie 2004, cu unele \u00eembun\u0103t\u0103\u0163iri insufiente \u00eens\u0103 pentru asigurarea unei independen\u0163e reale.<\/p>\n[2]Proiectul de lege a fost adoptat de Parlament \u00een iunie 2004. \u00cen mare parte, observa\u0163iile APADOR-CH au r\u0103mas valabile \u015fi pentru noua lege.<\/p>\n[3]Judec\u0103torii sunt \u201cinamovibili\u201d (art. 3) iar procurorii sunt \u201cstabili\u201d (art. 4).<\/p>\n[4]Din p\u0103cate, acest lucru s-a \u015fi \u00eent\u00e2mplat. Nicolae Popa, fost consilier al pre\u015fedintelui Ion Iliescu, lipsit de orice experien\u0163\u0103 ca judec\u0103tor, a fost numit pre\u015fedinte al \u00ceCCJ. Iar procurorii Ilie Picioru\u015f \u015fi Alexandru \u0162uculeanu, vehement contesta\u0163i de ani de zile de opinia public\u0103, au fost desemna\u0163i \u00een func\u0163ii importante \u00een CSM.<\/p>\n[5]Proiectul de lege a fost adoptat de Parlament \u00een iunie 2004. Unele comentarii ale APADOR-CH au r\u0103mas \u00eens\u0103 valabile \u015fi pentru noua lege.<\/p>\n[6]La sf\u00e2r\u015fitul anului 2004, proiectul de lege a fost adoptat de Parlament \u015fi a devenit Lege.<\/p>\n[7]La sf\u00e2r\u015fitul anului 2004 proiectul se afla \u00een dezbaterea comisiilor Camerei Deputa\u0163ilor.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Sorry, this entry is only available in Rom\u00e2n\u0103. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language. INTRODUCERE Anul 2004 a fost caracterizat prin deteriorarea situa\u0163iei drepturilor \u015fi libert\u0103\u0163ilor civile \u00een Rom\u00e2nia. Partidul Social Democrat, aflat la guvernare p\u00e2n\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[27],"tags":[],"class_list":["post-830","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-anuale"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/830","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=830"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/830\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=830"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=830"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=830"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}