{"id":836,"date":"2003-01-30T13:29:32","date_gmt":"2003-01-30T13:29:32","guid":{"rendered":"http:\/\/www.apador.org\/seamus\/?p=836"},"modified":"2014-03-07T13:36:46","modified_gmt":"2014-03-07T13:36:46","slug":"apador-ch-raport-anual-2003","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/apador.org\/en\/apador-ch-raport-anual-2003\/","title":{"rendered":"Raportul de activitate al APADOR-CH \u2013 2003"},"content":{"rendered":"

Sorry, this entry is only available in Rom\u00e2n\u0103<\/a>. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.<\/p>


\nINTRODUCERE<\/p>\n

Anul 2003 a \u00eensemnat, din punctul de vedere al drepturilor civile, recunoa\u015fterea oficial\u0103 a discrepan\u0163elor dintre legea penal\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi standardele europene statuate de Conven\u0163ia european\u0103 pentru ap\u0103rarea drepturilor omului \u015fi libert\u0103\u0163ilor fundamentale completat\u0103 cu Protocoalele adi\u0163ionale \u015fi interpretate de Curtea european\u0103 a drepturilor omului de la Strasbourg. Aceasta din urm\u0103 a condamnat statul rom\u00e2n pentru violarea mai multor drepturi garantate de Conven\u0163ie \u00een cazul Pantea v. Rom\u00e2nia \u015fi a declarat admisibil\u0103 o alt\u0103 pl\u00e2ngere \u00een care victima este un minor din Tg.Mure\u015f, pentru \u00eenc\u0103lc\u0103ri similare. Hot\u0103r\u00e2rea CEDO a constituit ultimul – \u015fi cel mai puternic – impuls pentru modificarea de substan\u0163\u0103 a legii penale, cerut\u0103 insistent de-a lungul anilor de organiza\u0163ii neguvernamentale interne \u015fi interna\u0163ionale precum \u015fi de institu\u0163ii guvernamentale \u015fi interguvernamentale din Europa. A fost, \u00een sf\u00e2r\u015fit, modificat Codul de procedur\u0103 penal\u0103, \u00een mare m\u0103sur\u0103 \u00een sensul apropierii de standardele europene. Ins\u0103 modul \u00een care a fost adoptat \u015fi, mai ales, pus \u00een aplicare, vorbe\u015fte de la sine despre “brambureala” din sistemul legislativ rom\u00e2nesc. Dup\u0103 primele amend\u0103ri importante din 1996 (din p\u0103cate, mai toate cu impact negativ asupra drepturilor civile ale omului) a fost nevoie de nu mai pu\u0163in de 5 legi \u015fi 5 ordonan\u0163e de urgen\u0163\u0103 \u00een decurs de numai 3 ani (2000-2003) pentru a se ajunge la varianta actual\u0103. Mai mult, Legea nr.281\/2003 (de modificare a C.p.p.) a fost pus\u0103 \u00een aplicare \u00een mai multe “tran\u015fe”, inclusiv prin dou\u0103 ordonan\u0163e de urgen\u0163\u0103, ceea ce a creat confuzii \u015fi erori.<\/p>\n

In paralel, istoria, cel pu\u0163in la fel de complicat\u0103, a Codului penal, nu s-a \u00eencheiat nici p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului 2003. Dup\u0103 repetate \u00eencerc\u0103ri – unele reu\u015fite, altele nu – de men\u0163inere a unor prevederi ce fac din Codul penal rom\u00e2nesc una din cele mai restrictive legi din Europa sau de simpl\u0103 cosmetizare, Ministerul Justi\u0163iei \u015fi Guvernul au fost nevoite s\u0103 cedeze, cel pu\u0163in par\u0163ial, \u00een fa\u0163a presiunilor interne \u015fi interna\u0163ionale de a aduce Codul penal la nivelul standardelor europene. Dezbaterile \u00eencepute \u00een Parlament pe acest text esen\u0163ial pentru respectarea drepturilor civile au fost \u00eentrerupte din cauza adopt\u0103rii noii Constitu\u0163ii a c\u0103rei intrare \u00een vigoare presupune noi amendamente la proiectul de lege pentru modificarea Codului penal.<\/p>\n

Trebuie, de asemenea, amendate drastic \u015fi alte legi, cu impact direct asupra drepturilor civile. Dintre acestea se deta\u015feaz\u0103 Legea privind siguran\u0163a na\u0163ional\u0103 (\u00een vigoare din 1991) \u015fi Legea informa\u0163iilor clasificate (din 2002) care, \u00een forma actual\u0103, con\u0163in amenin\u0163\u0103ri concrete la adresa unor drepturi civile cum sunt dreptul la respectarea vie\u0163ii private \u015fi liberul acces la informa\u0163iile publice. Dac\u0103 \u00een privin\u0163a celei dint\u00e2i nimeni nu mai are dubii asupra necesit\u0103\u0163ii modific\u0103rii (exist\u0103 c\u00e2teva ini\u0163iative legislative, au avut loc dezbateri publice, s-au exprimat opinii pro sau contra), despre cea de a doua nu se discut\u0103 deloc, de\u015fi organiza\u0163ii precum APADOR-CH au atras insistent aten\u0163ia asupra deficien\u0163elor din aceast\u0103 lege. Mai mult, persoanele fizice sau juridice care au recurs la Legea liberului acces la informa\u0163iile de interes public au putut constata, din experien\u0163e proprii, c\u00e2t de restrictive \u015fi nedemocratice sunt unele din prevederile Legii informa\u0163iilor clasificate.<\/p>\n

Respectarea vie\u0163ii private este serios amenin\u0163at\u0103 \u015fi de Hot\u0103r\u00e2rea Guvernului nr.952\/2003 prin care s-a “opera\u0163ionalizat” (practic, s-a constituit) Sistemul informatic integrat, institu\u0163ie nebuloas\u0103 care adun\u0103 \u015fi gestioneaz\u0103 toate datele privind toate persoanele fizice \u015fi juridice din Rom\u00e2nia. Sub pretextul ap\u0103r\u0103rii siguran\u0163ei na\u0163ionale, SII cap\u0103t\u0103 puteri depline pe care \u015fi le exercit\u0103 f\u0103r\u0103 nici un control \u015fi \u00een absen\u0163a unor garan\u0163ii rezonabile cu privire la respectarea vie\u0163ii private. Mai mult, \u00een opinia APADOR-CH, HG nr.952 a fost emis\u0103 cu ignorarea normelor constitu\u0163ionale ce prev\u0103d c\u0103 un astfel de act normativ trebuie dat numai \u00een aplicarea legii. In cazul \u00een discu\u0163ie, nu exist\u0103 nici o lege care s\u0103 reglementeze existen\u0163a \u015fi func\u0163ionarea unui Serviciu informatic integrat. Decizia Consiliului Suprem de Ap\u0103rare a \u0162\u0103rii, pe care se bazeaz\u0103 HG nu poate \u0163ine loc de lege.<\/p>\n

Independen\u0163a real\u0103 a puterii judec\u0103tore\u015fti r\u0103m\u00e2ne \u00eenc\u0103 un deziderat at\u00e2ta vreme c\u00e2t Ministerul Justi\u0163iei continu\u0103 s\u0103 controleze instan\u0163ele de judecat\u0103 prin atribu\u0163iile ministrului \u015fi ale corpului s\u0103u de inspectori. Proiectele de lege privind organizarea judiciar\u0103 \u015fi statutul judec\u0103torilor, aflate \u00een dezbaterea Parlamentului, nu aduc dec\u00e2t \u00eembun\u0103t\u0103\u0163iri minore sistemului actual, f\u0103r\u0103 a rezolva problema de fond de\u015fi tocmai lipsa independen\u0163ei judec\u0103torilor este criticat\u0103 constant de Uniunea European\u0103 \u015fi de Consiliul Europei.<\/p>\n

2003 a fost \u015fi anul \u00een care s-au accentuat dou\u0103 tendin\u0163e vizibile \u00eenc\u0103 din 2001: instaurarea controlului partidului de guvern\u0103m\u00e2nt asupra tuturor domeniilor de activitate \u015fi neaplicarea – sau aplicarea defectuoas\u0103 – a multora dintre legile adoptate.<\/p>\n

“Cine controleaz\u0103 presa are puterea” pare a fi lozinca guvernan\u0163ilor. Televiziunea \u015fi radioul publice sunt total aservite puterii care, \u00een c\u00e2teva r\u00e2nduri, a intervenit pe fa\u0163\u0103 \u00een politicile posturilor. Cazul cel mai elocvent este cel al emisiunii TVR “Ma\u015fina de tocat” a realizatorului Stelian T\u0103nase, singura \u00een care \u00ee\u015fi mai g\u0103seau loc, la televiziunea public\u0103 opinii critice la adresa guvernan\u0163ilor. La insisten\u0163ele PSD, emisiunea a fost “am\u00e2nat\u0103” \u00een c\u00e2teva r\u00e2nduri \u015fi, \u00een cele din urm\u0103, scoas\u0103 din grila de programe. Nici cu posturile de televiziune private – cu pu\u0163ine excep\u0163ii – lucrurile nu stau mai bine. Indiferent de natura presiunilor exercitate de guvernan\u0163i asupra acestora, rezultatele sunt vizibile: prezen\u0163\u0103 masiv\u0103 a reprezentan\u0163ilor puterii, \u00een primul r\u00e2nd a primului ministru, coroborat\u0103 cu pu\u0163inele apari\u0163ii ale opozi\u0163iei politice dar \u015fi ale oricui ar avea alte p\u0103reri dec\u00e2t cele “oficiale”; ponderea excesiv\u0103 a emisiunilor de divertisment \u00een dauna celor de dezbateri care sunt fie programate la ore t\u00e2rzii, fie au disp\u0103rut complet. Situa\u0163ia este, \u00een mare, aceea\u015fi \u015fi pentru posturile de radio private, din nou cu c\u00e2teva excep\u0163ii. Reducerea substan\u0163ial\u0103 a rolului postului de radio BBC – sec\u0163ia rom\u00e2n\u0103 \u015fi desfiin\u0163area postului “Europa Liber\u0103” (chiar dac\u0103 suspiciunile privind “contribu\u0163ia” PSD la aceste involu\u0163ii ar fi ne\u00eentemeiate) nu pot fi dec\u00e2t descurajante pentru to\u0163i cei care lucreaz\u0103 \u00een domeniul audio din Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Singurele care au mai reu\u015fit, cu mari eforturi, s\u0103-\u015fi \u00eendeplineasc\u0103 rolul de “c\u00e2ine de paz\u0103 al democra\u0163iei” sunt c\u00e2teva cotidiene \u015fi s\u0103pt\u0103m\u00e2nale centrale, presa scris\u0103 local\u0103 fiind, practic, integral sub controlul reprezentan\u0163ilor puterii \u00een teritoriu. Cele mai clare exemple \u00een aceast\u0103 ultim\u0103 privin\u0163\u0103 sunt cele din jude\u0163ele Vrancea, Gorj \u015fi Bac\u0103u unde “baronii” PSD locali au reu\u015fit s\u0103 elimine, uneori chiar cu for\u0163a, de pe pia\u0163\u0103, publica\u0163iile “incomode”. Mai grav este c\u0103 s-au \u00eenmul\u0163it cazurile de agresiuni fizice asupra unor ziari\u015fti (\u00een 2003, s-au semnalat 16 astfel de cazuri) “vinova\u0163i” de investigarea unor ilegalit\u0103\u0163i comise de oameni ai puterii. Poli\u0163ia a reac\u0163ionat lent sau deloc pentru a-i depista \u015fi trage la r\u0103spundere penal\u0103 pe f\u0103pta\u015fi, fie din lips\u0103 de profesionalism, fie \u00een urma unor “comenzi politice”.<\/p>\n

Mai trebuie ad\u0103ugat \u015fi faptul c\u0103, \u00een ciuda nenum\u0103ratelor angajamente ale autorit\u0103\u0163ilor de a modifica legea penal\u0103 privind “delictele de opinie”, Codul penal ce incrimineaz\u0103 acest gen de “infrac\u0163iuni” era \u00eenc\u0103 \u00een vigoare la sf\u00e2r\u015fitul anului 2003. Sutele de procese intentate jurnali\u015ftilor \u015fi\/sau publica\u0163iilor respective pentru insult\u0103 \u015fi calomnie au continuat, unele fiind finalizate cu amenzi penale \u015fi desp\u0103gubiri dispropor\u0163ionat de mari.<\/p>\n

APADOR-CH consider\u0103 c\u0103 toate aceste semnale negative, vizibil accentuate \u00een 2003, constituie tot at\u00e2tea amenin\u0163\u0103ri extrem de grave la adresa libert\u0103\u0163ii de exprimare.<\/p>\n

Un alt segment vizat de guvernan\u0163i \u00een 2003 este cel al asocia\u0163iilor \u015fi funda\u0163iilor neguvernamentale. In perioada 1990-2000, acestea s-au \u00eenfiin\u0163at pe baza unei reglement\u0103ri foarte vechi (Legea 21 din 1924). In 2000, guvernul a emis Ordonan\u0163a nr.26 care a simplificat procedurile de \u00eenregistrare \u015fi func\u0163ionare \u015fi a eliminat o serie de prevederi fie inutile, fie chiar nocive. Conform legii, Ordonan\u0163a 26\/2000 urma s\u0103 fie dezb\u0103tut\u0103 \u00een Parlament, lucru ce nu s-a \u00eent\u00e2mplat nici p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului 2002. In schimb, \u00een ianuarie 2003, guvernul a dat o nou\u0103 Ordonan\u0163\u0103 (nr.37) care, practic, instituie controlul autorit\u0103\u0163ilor asupra vie\u0163ii asociative prin dou\u0103 p\u00e2rghii: 1) reintroducerea “avizului organului de resort” la \u00eenfiin\u0163area unei asocia\u0163ii sau funda\u0163ii \u015fi 2) acordarea de c\u0103tre guvern a statutului de asocia\u0163ie\/funda\u0163ie “de utilitate public\u0103”. Numai organiza\u0163iile cu acest statut urmeaz\u0103 s\u0103 beneficieze de fondurile pe care Uniunea European\u0103 le pune la dispozi\u0163ia Rom\u00e2niei, prin intermediul guvernului. Cu alte cuvinte, fondurile respective, destinate democratiz\u0103rii tuturor domeniilor, vor ajunge numai la asocia\u0163iile \u015fi funda\u0163iile agreate de guvern. Ordonan\u0163a a st\u00e2rnit un val de proteste din partea mai multor asocia\u0163ii \u015fi funda\u0163ii, proteste sus\u0163inute \u015fi de reprezentan\u0163i ai unor partide politice parlamentare. Cu toate acestea, Ordonan\u0163a 37 (discutat\u0103 \u00eempreun\u0103 cu cea din 2000) a fost votat\u0103 de Camera Deputa\u0163ilor, cu singura modificare notabil\u0103 a elimin\u0103rii “avizului organului de resort”.<\/p>\n

APADOR-CH consider\u0103 c\u0103, prin Ordonan\u0163a 37\/2003, coroborat\u0103 cu un anteproiect de lege viz\u00e2nd via\u0163a asociativ\u0103 (din fericire nefinalizat), guvernan\u0163ii urm\u0103resc, prin constr\u00e2ngeri administrativ-financiare, fie aservirea “neguvernamentalilor” fie eliminarea lor din via\u0163a public\u0103, mai ales a celor “incomozi”. Prin urmare, \u00eens\u0103\u015fi libertatea de asociere este pus\u0103 \u00een pericol.<\/p>\n

In privin\u0163a tendin\u0163ei de a nu aplica – sau a aplica restrictiv \u015fi selectiv – unele prevederi legale, exemplul cel mai concludent este Legea 544\/2001 a liberului acces la informa\u0163iile de interes public. Incerc\u0103rile unor persoane fizice sau juridice (inclusiv APADOR-CH) de a ob\u0163ine informa\u0163ii publice s-au lovit de mentalit\u0103\u0163i \u00eenvechite ale reprezentan\u0163ilor autorit\u0103\u0163ilor\/institu\u0163iilor publice, manifestate prin refuz sau furnizare par\u0163ial\u0103, de cele mai multe ori f\u0103r\u0103 nici o motiva\u0163ie. Sau se ridic\u0103 obstacole de tot felul pentru \u00eempiedicarea accesului la informa\u0163ii, edificator \u00een acest sens fiind cazul de la \u015eelimb\u0103r (jude\u0163ul Sibiu) unde consiliul local a impus costuri prohibitive (de 10 ori mai mari dec\u00e2t cele curente) pentru fotocopierea documentelor solicitate. Practic, se blocheaz\u0103 accesul la acele informa\u0163ii, f\u0103c\u00e2nd Legea 544 inoperant\u0103. Nu mai pu\u0163in important\u0103 este \u015fi teama func\u0163ionarilor publici de Legea informa\u0163iilor clasificate, care acoper\u0103 nu numai secretele de stat ci \u015fi cele de serviciu. Au existat destule cazuri \u00een care “lupta” pentru ob\u0163inerea informa\u0163iilor publice a ajuns \u00een fa\u0163a instan\u0163elor de judecat\u0103. Dar chiar \u015fi dup\u0103 ce au c\u00e2\u015ftigat prin hot\u0103r\u00e2ri irevocabile, persoanele fizice sau juridice interesate s-au lovit, \u00een continuare, de refuzul autorit\u0103\u0163ilor de a pune \u00een aplicare deciziile judec\u0103tore\u015fti, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 statul de drept, \u00een care respectarea legii este o prioritate absolut\u0103, nu func\u0163ioneaz\u0103 \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Nici mult a\u015fteptata demilitarizare a poli\u0163iei, \u00eenf\u0103ptuit\u0103 \u00een 2002, nu a avut efectele benefice sperate. In afara schimb\u0103rilor de ordin pur formal (grade, uniforme), nu s-a remarcat nici o evolu\u0163ie \u00een mentalitatea poli\u0163i\u015ftilor \u015fi, la fel de grav, \u00een cea a autorit\u0103\u0163ilor datoare s\u0103 investigheze eventualele abuzuri. Poate c\u0103 decizia de admisibilitate dat\u0103 de Curtea european\u0103 \u00een cazul minorului din Tg.Mure\u015f, decizie ce se refer\u0103 exclusiv la abuzurile poli\u0163iei \u015fi la modul inacceptabil \u00een care se desf\u0103\u015foar\u0103 anchetele Parchetului \u00een aceste situa\u0163ii va contribui la modificarea de substan\u0163\u0103 a comportamentului poli\u0163i\u015ftilor \u00een raporturile cu persoanele.<\/p>\n

Marile probleme ale sistemului penitenciar au continuat s\u0103 existe. Ele rezult\u0103 din men\u0163inerea \u00een vigoare a unei legi dep\u0103\u015fite (Legea regimului execut\u0103rii pedepselor dateaz\u0103 din 1969) \u015fi a legii penale extrem de severe ce duce la supraaglomerarea \u00eenchisorilor, din sl\u0103biciunea institu\u0163iilor ce trebuie s\u0103 asigure alternative la \u00eencarcerare dar \u015fi din bugetul prea mic fa\u0163\u0103 de nevoile reale ale sistemului. Cele trei condamn\u0103ri ale statului rom\u00e2n de c\u0103tre Curtea european\u0103 de la Strasbourg (Pantea v. Rom\u00e2nia, Petra v. Rom\u00e2nia \u015fi Cotle\u0163 v. Rom\u00e2nia) au confirmat, dac\u0103 mai era nevoie, c\u0103 micii pa\u015fi pozitivi f\u0103cu\u0163i de Direc\u0163ia General\u0103 a Penitenciarelor sau chiar de Ministerul Justi\u0163iei \u015fi de Guvern (vezi OUG nr.56\/2003 privind unele drepturi ale de\u0163inu\u0163ilor) nu sunt suficien\u0163i pentru alinierea la standardele europene \u00een materie penitenciar\u0103.<\/p>\n

In 2003, nu s-a realizat nici cadrul legislativ necesar pentru o protec\u0163ie real\u0103 a minorit\u0103\u0163ilor. Nu exist\u0103 proiecte de lege privind minorit\u0103\u0163ile na\u0163ionale sau libertatea de religie. Sau dac\u0103 exist\u0103, ele nu au ajuns pe agenda Parlamentului. Legea \u00eempotriva discrimin\u0103rii, considerat\u0103, \u00een esen\u0163\u0103, o reglementare binevenit\u0103 s-a dovedit insuficient\u0103. Un grup de organiza\u0163ii neguvernamentale, inclusiv APADOR-CH, au redactat o serie de propuneri de amendare a legii prin care s-ar remedia caren\u0163ele identificate mai ales \u00een procesul de aplicare \u015fi s-ar asigura o mai mare independen\u0163\u0103 a Consiliului Na\u0163ional pentru Combaterea Discrimin\u0103rii.<\/p>\n

Nici \u00een 2003 nu a fost rezolvat\u0103 problema de maxim\u0103 importan\u0163\u0103 a independen\u0163ei reale a justi\u0163iei. Imixtiunile puterii executive, deci al politicului, \u00een activit\u0103\u0163ile puterii judec\u0103tore\u015fti au fost evidente. C\u00e2t\u0103 vreme Ministerul Justi\u0163iei de\u0163ine controlul direct (sistemul de promovare a judec\u0103torilor, \u201cdeleg\u0103ri temporare\u201d ale unor pre\u015fedin\u0163i de instan\u0163e, corpul de inspectori ai MJ, etc.) sau indirect (salarizare, buget, dot\u0103ri, etc.) iar procurorii \u2013 parte a executivului \u2013 vor continua s\u0103 fie asimila\u0163i cu judec\u0103torii \u015fi situa\u0163i pe picior de egalitate cu ace\u015ftia, nu se poate asigura independen\u0163a justi\u0163iei, cerin\u0163\u0103 invocat\u0103 insistent \u015fi constant de organismele europene (UE \u015fi CE) \u015fi de organiza\u0163iile neguvernamentale din \u0163ar\u0103 \u015fi de peste hotare. Propunerile legislative privind modificarea Legii de organizare judiciar\u0103 \u015fi a Legii privind statutul magistra\u0163ilor, aflate \u00een dezbaterea Parlamentului dar nefinalizate p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului 2003, nu rezolv\u0103 problema dec\u00e2t par\u0163ial.<\/p>\n

APADOR-CH constat\u0103 c\u0103, dac\u0103 sub aspect legislativ, \u00een 2003 s-au realizat unele progrese, Rom\u00e2nia este \u00eenc\u0103 departe de standardele europene \u00een domeniul drepturilor civile. Din punctul de vedere al asocia\u0163iei, cea mai serioas\u0103 \u015fi din ce \u00een ce mai vizibil\u0103 problem\u0103 este cea a discrepan\u0163ei dintre teorie \u015fi practic\u0103. Mai concret, \u00eentre ce prev\u0103d legile \u015fi cum sunt aplicate \u015fi respectate aceste prevederi.<\/p>\n

I. CADRUL LEGISLATIV PRIVIND DREPTURILE OMULUI<\/p>\n

1. Proiectul noului Cod penal<\/p>\n

Codul penal a constituit un subiect de preocupare major\u0103 pentru APADOR-CH \u00eenc\u0103 din 1993. Repetatele modific\u0103ri ale legii penale, dintre care cele mai substan\u0163iale s-au \u00eenregistrat \u00een 1996, au men\u0163inut at\u00e2t spiritul c\u00e2t \u015fi litera codului comunist, cu singura excep\u0163ie a dezincrimin\u0103rii rela\u0163iilor sexuale dintre persoane de acela\u015fi sex (abia \u00een 2001). Dintre prevederile, \u00eenc\u0103 \u00een vigoare, care au atras critici repetate din partea organismelor interna\u0163ionale (vezi decizia Cur\u0163ii europene a drepturilor omului \u00een cazul Dalban v. Rom\u00e2nia \u015fi rapoartele anuale ale Departamentului de Stat al SUA \u015fi ale Uniunii Europene) \u015fi a organiza\u0163iilor na\u0163ionale \u015fi interna\u0163ionale pentru ap\u0103rarea drepturilor omului trebuie men\u0163ionate cele care amenin\u0163\u0103 libertatea de exprimare (insulta, calomnia, ofensa adus\u0103 autorit\u0103\u0163ilor, r\u0103sp\u00e2ndirea de \u015ftiri false etc.). Alte prevederi criticate se refer\u0103 mai ales la Codul de procedur\u0103 penal\u0103 (arestarea preventiv\u0103, desf\u0103\u015furarea unui proces echitabil, tratamentul minorilor etc.).<\/p>\n

Rezisten\u0163a \u00eenver\u015funat\u0103 a puterilor legislativ\u0103 \u015fi executiv\u0103 fa\u0163\u0103 de alinierea legii penale la standardele interna\u0163ionale a \u00eenceput s\u0103 cedeze \u00een fa\u0163a presiunilor venite din interiorul \u015fi, mai ales, din exteriorul \u0163\u0103rii abia \u00een 2003 \u015fi \u00eentr-un mod destul de surprinz\u0103tor. La sf\u00e2r\u015fitul anului 2002, \u00eenc\u0103 se mai a\u015ftepta dezbaterea final\u0103 \u00een Parlament a unui text de lege (pe care pre\u015fedintele Rom\u00e2niei refuzase s\u0103 \u00eel promulge) prin care doar se mic\u015forau pedepsele pentru insult\u0103, calomnie \u015fi ultraj, elimin\u00e2ndu-se numai infrac\u0163iunea de “ofens\u0103 adus\u0103 autorit\u0103\u0163ilor”. La \u00eenceputul lunii ianuarie 2003, Ministerul Justi\u0163iei a dat publicit\u0103\u0163ii un proiect de lege (472 de articole) care se dorea un nou cod penal ce ar fi corespuns normelor interna\u0163ionale \u00een materie. In fapt, \u00een afara unor \u00eembun\u0103t\u0103\u0163iri reale (extinderea alternativei amenzii, definirea clar\u0103 a alternativelor la pedepsele cu \u00eencarcerarea, concentrarea \u00eentr-un singur act normativ a infrac\u0163iunilor prev\u0103zute \u00een alte acte normative etc.), proiectul de lege a p\u0103strat vechea filozofie a priorit\u0103\u0163ii mijloacelor de drept penal \u00een detrimentul celor nepenale (civile, administrative), a incriminat fapte noi \u015fi a men\u0163inut majoritatea vechilor infrac\u0163iuni, chiar \u015fi cele \u00eendelung criticate. Toate “delictele de opinie” (mai pu\u0163in ofensa adus\u0103 autorit\u0103\u0163ii) deja existente erau, \u00een continuare sanc\u0163ionate penal, ad\u0103ug\u00e2ndu-li-se \u015fi altele noi (de pild\u0103, propaganda \u00een favoarea… r\u0103zboiului sau articolele viz\u00e2nd protec\u0163ia exagerat\u0103 a … statelor str\u0103ine).<\/p>\n

APADOR-CH a trimis ministerului comentariile \u015fi sugestiile sale, pe care le-a sus\u0163inut \u015fi verbal \u00een cursul uneia din consult\u0103rile organizate de acesta cu reprezentan\u0163i ai unor asocia\u0163ii \u015fi funda\u0163ii neguvernamentale. Cu toate c\u0103 proiectul de lege era extrem de dens \u015fi c\u0103 termenul pentru primirea observa\u0163iilor a fost foarte scurt (o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103), trebuie remarcat\u0103 deschiderea de care a dat dovad\u0103 Ministerul Justi\u0163iei fa\u0163\u0103 de opiniile “societ\u0103\u0163ii civile”, at\u00e2t de des invocat\u0103 de putere atunci c\u00e2nd dore\u015fte s\u0103 lase impresia unei “largi consult\u0103ri” cu “masele”. In cazul Codului penal, ministerul a \u0163inut totu\u015fi cont de unele critici, elimin\u00e2nd sau amend\u00e2nd unele articole (dezincriminarea insultei, renun\u0163area la transformarea unei amenzi nepl\u0103tite \u00een zile de \u00eenchisoare \u00een cazul calomniei, renun\u0163area la suprimarea publica\u0163iilor ca sanc\u0163iune extrem\u0103 \u00een cazul persoanelor juridice din mass media, eliminarea unora din “infrac\u0163iunile” \u00eempotriva statelor str\u0103ine \u015fi altele).<\/p>\n

La 30 mai 2003, guvernul a \u00eenaintat Camerei Deputa\u0163ilor proiectul noului Cod penal. Discu\u0163iile pe marginea textului au fost \u00eentrerupte din cauza amend\u0103rii Constitu\u0163iei prin referendumul din noiembrie 2003 \u015fi nu vor fi reluate p\u00e2n\u0103 la modificarea corespunz\u0103toare a proiectului. Cum acest lucru nu s-a \u00eent\u00e2mplat p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului 2003, rezult\u0103 c\u0103 acela\u015fi Cod penal din timpul regimului comunist – cu amendamentele nesemnificative de dup\u0103 decembrie 1989 – este \u00eenc\u0103 \u00een vigoare.<\/p>\n

APADOR-CH a transmis Camerei Deputa\u0163ilor opiniile sale cu privire la varianta \u00eenaintat\u0103 de guvern. Urmeaz\u0103 extrase din comentariile asocia\u0163iei, cu precizarea c\u0103 ele nu mai con\u0163in referiri la faptele dezincriminate \u015fi la articolele din proiect modificate mul\u0163umitor fa\u0163\u0103 de versiunea ini\u0163ial\u0103 a Ministerului Justi\u0163iei.<\/p>\n

Comentariile APADOR-CH cu privire la proiectul noului COD PENAL<\/p>\n

\u00eenaintat Camerei Deputa\u0163ilor de c\u0103tre Guvern la data de 30 mai 2003<\/p>\n

(extrase)<\/p>\n

A. CHESTIUNI DE PRINCIPIU<\/p>\n

Proiectul face dese referiri la Legea regimului execut\u0103rii pedepselor. Or, \u00een prezent este \u00eenc\u0103 \u00een vigoare Legea 23\/1969, o lege evident dep\u0103\u015fit\u0103 \u015fi imposibil de corelat cu prevederile noului Cod penal. Este absolut necesar\u0103 adoptarea, simultan cu noul Cod penal, a unei legi noi privind regimul execut\u0103rii pedepselor. Este de asemenea necesar ca bugetul penitenciarelor s\u0103 creasc\u0103. In condi\u0163iile actuale este greu de crezut c\u0103 penitenciarele vor putea asigura “regimul deschis” prev\u0103zut de noul Cod penal pentru infrac\u0163iuni mai pu\u0163in grave. Nici “regimul semi-deschis” nu este, \u00eenc\u0103, pus la punct.<\/p>\n

Este de asemenea necesar s\u0103 se dezvolte serviciile de reintegrare social\u0103 \u015fi supraveghere. Ele func\u0163ioneaz\u0103 \u00een prezent doar la nivel de jude\u0163 (nici m\u0103car \u00een toate jude\u0163ele), cu personal redus \u015fi cu dot\u0103ri minime. Dac\u0103 nu se dezvolt\u0103 aceste servicii, prevederile privind l\u0103sarea minorilor \u00een libertate sub supraveghere strict\u0103 nu vor putea fi aplicate.<\/p>\n

Proiectul reglementeaz\u0103 (art.401-405) regimul armelor \u015fi muni\u0163iilor. In paralel, exist\u0103 o ini\u0163iativ\u0103 legislativ\u0103 cu privire la acela\u015fi subiect dar cu abordare de principiu diferit\u0103. Este deci necesar\u0103 o armonizare a celor dou\u0103 proiecte de lege.<\/p>\n

B. REMARCI GENERALE<\/p>\n

Cu toate \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irile aduse articolelor care se refer\u0103 la libertatea de exprimare, \u00een general, \u015fi a presei \u00een mod special, noul Cod penal con\u0163ine \u00eenc\u0103 unele prevederi ce amenin\u0163\u0103 acest drept (de exemplu: art.220 \u2013 calomnia, art.271 \u015fi 273 privind r\u0103sp\u00e2ndirea de \u015ftiri false).<\/p>\n

Exist\u0103 dispropor\u0163ii \u00eentre pedepsele stabilite pentru unele fapte. Astfel tortura se pedepse\u015fte cu \u00eenchisoare strict\u0103 de la 2 la 7 ani iar furtul, de la unu la 7 ani. Evident c\u0103 aceste dou\u0103 infrac\u0163iuni nu sunt comparabile, prima fiind una din cele mai grave \u00eenc\u0103lc\u0103ri ale drepturilor omului.<\/p>\n

Unele fapte (ultraj contra bunelor moravuri \u015fi tulburarea lini\u015ftii publice, nep\u0103r\u0103sirea unei adun\u0103ri publice dup\u0103 a treia soma\u0163ie a organelor de ordine etc.) sunt \u00een continuare incriminate, cu toate c\u0103 acestea sunt mai degrab\u0103 contraven\u0163ii dec\u00e2t infrac\u0163iuni.<\/p>\n

Perioada de conducere a unei persoane la sediul poli\u0163iei, cu durata maxim\u0103 de 24 de ore (\u201ere\u0163inerea administrativ\u0103\u201d) – care este o form\u0103 de privare de libertate distinct\u0103 de re\u0163inerea prev\u0103zut\u0103 de Codul de procedur\u0103 penal\u0103- nu se scade din pedeapsa definitiv\u0103. Codul penal nu men\u0163ioneaz\u0103 dec\u00e2t re\u0163inerea \u015fi arestarea preventiv\u0103. Prin aceasta, Codul penal intr\u0103 \u00een contradic\u0163ie cu Codul de procedur\u0103 penal\u0103, care, dup\u0103 ce a fost modificat prin Legea nr.281\/2003, prevede \u00een articolul 144 c\u0103 din durata re\u0163inerii se deduce perioada priv\u0103rii de libertate ca urmare a m\u0103surii administrative a conducerii la sediul poli\u0163iei.<\/p>\n

Proiectul men\u0163ine ca infrac\u0163iuni prostitu\u0163ia \u015fi sustragerea de la recrutare, de\u015fi exist\u0103 deja proiecte de lege prin care prostitu\u0163ia este dezincriminat\u0103 \u015fi, respectiv, stagiul militar obligatoriu este eliminat.<\/p>\n

C. MODIFIC\u0102RI PE CARE APADOR-CH LE CONSIDER\u0102 NECESARE<\/p>\n

1. La articolul 106 din proiect, privind computarea re\u0163inerii \u015fi a arest\u0103rii preventive, APADOR-CH solicit\u0103 s\u0103 se prevad\u0103 ca din durata pedepsei privative de libertate sau a zilelor amend\u0103 s\u0103 se scad\u0103 \u015fi durata “re\u0163inerii administrative”, adic\u0103 timpul c\u00e2t persoana a fost privat\u0103 de libertate ca urmare a m\u0103surii administrative a conducerii la sediul poli\u0163iei prev\u0103zut\u0103 \u00een articolul 31 lit.b din Legea nr.218\/2002, privind organizarea \u015fi func\u0163ionarea Poli\u0163iei Rom\u00e2ne.<\/p>\n

“Re\u0163inerea administrativ\u0103” prev\u0103zut\u0103 de articolul 31 lit.b din Legea nr.218\/2002 este distinct\u0103 de re\u0163inerea prev\u0103zut\u0103 \u00een articolele 143-144 din Codul de procedur\u0103 penal\u0103.<\/p>\n

Trebuie computat\u0103 \u015fi “re\u0163inerea administrativ\u0103” \u00eentruc\u00e2t \u015fi aceasta reprezint\u0103 o m\u0103sur\u0103 cu acelea\u015fi consecin\u0163e (privarea de libertate) ca \u015fi re\u0163inerea “penal\u0103” sau arestarea preventiv\u0103.<\/p>\n

In acest sens, invoc\u0103m Protocolul op\u0163ional la Conven\u0163ia \u00eempotriva torturii \u015fi a altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante, adoptat de Adunarea General\u0103 a ONU la data de 18 decembrie 2002 \u015fi semnat deja de Rom\u00e2nia.<\/p>\n

La articolul 4 alineatul 2 din acest Protocol este definit\u0103 privarea de libertate astfel: “\u2026privarea de libertate \u00eenseamn\u0103 orice form\u0103 de deten\u0163ie sau \u00eencarcerare ori plasarea unei persoane \u00een custodia unei institu\u0163ii publice sau private, pe baza unei dispozi\u0163ii emise de o autoritate judiciar\u0103, administrativ\u0103 sau de alt\u0103 natur\u0103, pe care acea persoan\u0103 nu o poate p\u0103r\u0103si atunci c\u00e2nd dore\u015fte”. <\/p>\n

Computarea “re\u0163inerii administrative” a fost deja introdus\u0103 \u00een articolul 144 din Codul de procedur\u0103 penal\u0103, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 281\/2003 \u015fi acestei dispozi\u0163ii procedurale trebuie s\u0103-i corespund\u0103 o prevedere similar\u0103 \u00een Codul penal, pentru a nu se ajunge la contradic\u0163ii \u00eentre cele dou\u0103 legi.<\/p>\n

2. Articolul 204 din proiect, privind \u00eenc\u0103lcarea dreptului la via\u0163\u0103 privat\u0103, trebuie eliminat. Este o nou\u0103 infrac\u0163iune, introdus\u0103 \u2013inutil- prin proiect.<\/p>\n

APADOR-CH solicit\u0103 eliminarea articolului 204 \u00eentruc\u00e2t a\u015fa cum este redactat, restr\u00e2nge libertatea de exprimare \u015fi punerea \u00een discu\u0163ie a chestiunilor de interes public. <\/p>\n

Practic, infrac\u0163iunea poate fi re\u0163inut\u0103 \u015fi atunci c\u00e2nd un ziarist fotografiaz\u0103 vila unui demnitar, f\u0103r\u0103 acordul acestuia. Pentru c\u0103 vila se afl\u0103 \u00een curte, desigur, \u015fi c\u0103 fotografiatul a ceea ce se afl\u0103 \u00een curtea demnitarului \u00eei \u00eencalc\u0103 dreptul la via\u0163\u0103 privat\u0103.<\/p>\n

Trebuie subliniat c\u0103, \u00een mod constant, jurispruden\u0163a Cur\u0163ii Europene a Drepturilor Omului a dat prioritate dreptului de a dezbate chestiunile de interes public, atunci c\u00e2nd a trebuit s\u0103 aleag\u0103 \u00eentre protec\u0163ia vie\u0163ii private a demnitarului \u015fi protejarea dreptului de a pune liber, neinhibat, \u00een discu\u0163ia colectivit\u0103\u0163ii chestiuni de interes public (de exemplu, posibila corup\u0163ie a demnitarului). Astfel, Curtea a afirmat: [politicienii] se supun \u00een mod inevitabil \u015fi con\u015ftient unui control strict al fiec\u0103rui cuv\u00e2nt \u015fi al fiec\u0103rei fapte exercitat at\u00e2t de jurnalist c\u00e2t \u015fi de marele public \u015fi trebuie s\u0103 arate un grad mai mare de toleran\u0163\u0103. Desigur c\u0103 un politician este \u00eendrept\u0103\u0163it la protec\u0163ia reputa\u0163iei sale, chiar \u015fi atunci c\u00e2nd nu ac\u0163ioneaz\u0103 \u00een capacitatea sa privat\u0103, dar necesitatea acestei protec\u0163ii trebuie c\u00e2nt\u0103rit\u0103 cu interesele discu\u0163iei libere a chestiunilor politice. (\u00eentre altele, Oberschlick 1, 3 c. Austria, Dichand \u015fi al\u0163ii c. Austria). <\/p>\n

Incriminarea din articolul 204 din proiect este un regres \u015fi fa\u0163\u0103 de reglementarea din materia audiovizualului. Astfel, \u00een vechea lege a audiovizualului (Legea nr.48\/1992) era considerat\u0103 infrac\u0163iune \u015fi lezarea vie\u0163ii particulare a persoanei, fiind sanc\u0163ionat\u0103 cu \u00eenchisoare de la 6 luni la 5 ani (art.39 lit.a rap. la art.2 al.1 din Legea 48\/1992).<\/p>\n

Noua lege a audiovizualului (legea 504\/2002) nu a mai prev\u0103zut ca infrac\u0163iune lezarea vie\u0163ii particulare, deci fapta a fost dezincriminat\u0103.<\/p>\n

Iat\u0103 cum progresul realizat, sub acest aspect, de legea audiovizualului \u00een 2002 a fost anulat prin proiectul de Cod penal din anul urm\u0103tor, 2003.<\/p>\n

Desigur, neprevederea ca infrac\u0163iuni a acestor fapte nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ar fi l\u0103sat\u0103 f\u0103r\u0103 protec\u0163ie via\u0163a privat\u0103. Ins\u0103 ea trebuie protejat\u0103 prin alte mijloace, de natur\u0103 civil\u0103, iar nu prin mijloace penale.<\/p>\n

Dac\u0103 nu exist\u0103 voin\u0163\u0103 politic\u0103 pentru \u00eenl\u0103turarea acestei incrimin\u0103ri, este necesar ca m\u0103car textul s\u0103 sufere modific\u0103ri prin introducerea unei dispozi\u0163ii prin care s\u0103 se prevad\u0103 c\u0103 fapta nu constituie infrac\u0163iune dac\u0103 se refer\u0103 la aspecte ale vie\u0163ii private ale unei persoane care afecteaz\u0103 capacitatea acesteia de exercitare a unei func\u0163ii publice.<\/p>\n

3. Articolul 220 din proiect incrimineaz\u0103 calomnia, care este pedepsit\u0103 numai cu amend\u0103 penal\u0103 (sub forma zilelor amend\u0103) \u00eentre 2.000.000 lei \u015fi 120.000.000 lei. Amenzile care se pot dispune \u00eentre aceste limite pot u\u015for ajunge la sume dispropor\u0163ionate cu veniturile ziari\u015ftilor (evident, \u015fi cu veniturile medii pe economie), conduc\u00e2nd la autocenzur\u0103 din partea acestora \u015fi implicit, la limitarea independen\u0163ei editoriale \u015fi, \u00een general la inhibarea presei. In plus, amenzile penale atrag constituirea de cazier judiciar.<\/p>\n

Reglementarea legal\u0103 a calomniei este vital\u0103 pentru libertatea presei \u00een Rom\u00e2nia \u00eentruc\u00e2t larga majoritate a jurnali\u015ftilor rom\u00e2ni sunt sanc\u0163iona\u0163i \u2013 penal \u015fi civil – pe baza acestei dispozi\u0163ii.<\/p>\n

APADOR-CH cere \u00een primul r\u00e2nd eliminarea incrimin\u0103rii calomniei din Codul penal, pentru c\u0103 demnitatea \u015fi onoarea unei persoane pot fi \u00ab reparate \u00bb pe calea unor ac\u0163iuni civile. In acest context, este important de re\u0163inut \u2013 ca \u015fi \u00een cazul argumentelor pentru dezincriminarea insultei- c\u0103 demnitatea, onoarea \u015fi dreptul la propria imagine a unei persoane nu sunt garantate distinct de nici unul din tratatele interna\u0163ionale ratificate de Rom\u00e2nia, \u00een schimb libertatea de exprimare este.<\/p>\n

Alternativ, dac\u0103 nu exist\u0103 voin\u0163\u0103 politic\u0103 pentru eliminarea calomniei din Codul penal, este neap\u0103rat necesar\u0103 modificarea defini\u0163iei acesteia, prin introducerea condi\u0163iei ca o condamnare s\u0103 fie \u00ab necesar\u0103 \u00eentr-o societate democratic\u0103 \u00bb. Aceast\u0103 condi\u0163ie este prev\u0103zut\u0103 de articolul 10 paragraful 2 din Conven\u0163ia European\u0103 a Drepturilor Omului \u015fi ar oferi textului flexibilitatea conferit\u0103 de aplicarea principiului propor\u0163ionalit\u0103\u0163ii \u015fi a cerin\u0163ei existen\u0163ei unei \u00ab nevoi sociale imperioase, de ne\u00eenl\u0103turat \u00bb \u00een sensul condamn\u0103rii.<\/p>\n

Aceste propuneri ale asocia\u0163iei privind reglementarea def\u0103im\u0103rii ar permite formularea de critici \u00een chestiuni de interes public, c\u00e2nd scopul urm\u0103rit de autorul afirma\u0163iilor este punerea \u00een dezbaterea comunit\u0103\u0163ii a unor chestiuni de interes general, chiar cu riscul ca \u2013din acest motiv- demnitatea sau onoarea unor persoane s\u0103 fie lezat\u0103. <\/p>\n

4. Articolul 271, privind r\u0103sp\u00e2ndirea de \u015ftiri false \u00een scopul provoc\u0103rii unui r\u0103zboi, a fost introdus \u2013\u00een mod inutil- \u00een proiect. El pare a rezulta din “prelucrarea” articolului 356 din actualul Cod penal, privind propaganda pentru r\u0103zboi.<\/p>\n

Asocia\u0163ia cere eliminarea acestui articol deoarece este anacronic. In secolul 21, care este \u015fi al liberei circula\u0163ii a informa\u0163iilor, este cel pu\u0163in ridicol s\u0103 po\u0163i crede c\u0103 o persoan\u0103 oarecare poate declan\u015fa un r\u0103zboi prin lansarea sau transmiterea un zvon.<\/p>\n

Declan\u015farea unui r\u0103zboi presupune analize am\u0103nun\u0163ite \u015fi decizii luate de conducerea unui stat. Care, se presupune, \u00eent\u00e2i verific\u0103 informa\u0163iile \u015fi apoi decide.<\/p>\n

Poate c\u0103 o incriminare de acest gen \u00ee\u015fi avea importan\u0163\u0103 real\u0103 \u00een secolele 11 sau 12, c\u00e2nd era posibil ca un sol mincinos s\u0103 ajung\u0103 \u00eentr-o cetate izolat\u0103, s\u0103 lanseze un zvon care nu putea fi verificat \u015fi s\u0103-l determine pe st\u0103p\u00e2nul castelului s\u0103 declare r\u0103zboi. Dar via\u0163a actual\u0103 se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00eentr-un alt secol.<\/p>\n

Dac\u0103 se dore\u015fte men\u0163inerea acestei incrimin\u0103ri, este necesar\u0103 cel pu\u0163in o nuan\u0163are privind calitatea subiectului activ, \u00een sensul c\u0103 acesta s\u0103 nu poat\u0103 fi orice persoan\u0103, ci doar \u015feful statului \u015fi membrii Guvernului.<\/p>\n

5. Articolul 273 din proiect, privind comunicarea de informa\u0163ii false, reproduce articolul 168\/1 din actualul Cod penal, la care s-a ad\u0103ugat sintagma “cu \u015ftiin\u0163\u0103”. Inaintea oric\u0103rui comentariu, reamintim c\u0103 un astfel de text nu a existat nici \u00een perioada dictaturii comuniste; el a fost introdus \u00een Codul penal \u00een 1996 la propunerea fostului PUNR \u015fi a fost folosit, \u00een mod arbitrar \u015fi abuziv, \u00een cazul cunoscut sub numele \u201cArmaghedon 2\u201d.<\/p>\n

APADOR-CH cere, \u00een primul r\u00e2nd, eliminarea din proiectul Codului penal a acestui articol, a c\u0103rui prezen\u0163\u0103 nu are alt\u0103 motiva\u0163ie dec\u00e2t excesul de reglementare.<\/p>\n

Capitolul privind siguran\u0163a na\u0163ional\u0103 din proiect cuprinde suficiente (prea multe) prevederi menite s\u0103 protejeze siguran\u0163a na\u0163ional\u0103. Iar \u201crela\u0163iile interna\u0163ionale ale Rom\u00e2niei\u201d sunt un concept pur politic \u015fi astfel subiectiv, al c\u0103rui loc nu este \u00een Codul penal \u015fi care, \u00een plus, nu poate fi protejat prin prevederi penale, ci numai printr-o bun\u0103 politic\u0103 extern\u0103.<\/p>\n

In situa\u0163ia \u00een care nu exist\u0103 voin\u0163\u0103 politic\u0103 de a se elimina acest articol, APADOR-CH solicit\u0103 modificarea acestuia, dup\u0103 cum urmeaz\u0103.<\/p>\n

In primul r\u00e2nd,consecin\u0163a const\u00e2nd \u00een posibilitatea lez\u0103rii “rela\u0163iilor interna\u0163ionale ale Rom\u00e2niei” trebuie eliminat\u0103. Rela\u0163iile interna\u0163ionale ale unei \u0163\u0103ri sunt un concept esen\u0163ialmente politic, deci schimb\u0103tor \u015fi, de multe ori, imprevizibil datorit\u0103 schimb\u0103rii politicii externe a Rom\u00e2niei ori a unui alt stat sau a configura\u0163iei raporturilor interna\u0163ionale. Rela\u0163iile interna\u0163ionale sunt parte a politicii externe, deci parte a unui program de guvernare care, evident, se poate schimba de la un guvern la altul sau chiar \u00een cadrul aceleia\u015fi guvern\u0103ri. Ca atare, nu exist\u0103 un standard permanent \u015fi obiectiv al rela\u0163iilor interna\u0163ionale \u201cbune\u201d, la care s\u0103 poat\u0103 fi raportat\u0103 o eventual\u0103 lezare a acestora. Prin urmare, nu exist\u0103 un criteriu obiectiv, observabil \u015fi verificabil, de evaluare a rela\u0163iilor interna\u0163ionale. Or, este cel pu\u0163in excesiv a supune o persoan\u0103 priv\u0103rii de libertate \u015fi pedepsei penale pentru c\u0103 a creat o stare de pericol fa\u0163\u0103 de o no\u0163iune pur politic\u0103 \u015fi schimb\u0103toare, care depinde de gruparea politic\u0103 aflat\u0103, la un moment dat, la putere \u015fi de al\u0163i factori politici din plan interna\u0163ional. Ca principiu general, r\u0103spunderea penal\u0103 nu trebuie s\u0103 depind\u0103 \u00een nici o m\u0103sur\u0103, nici m\u0103car extrem de redus\u0103, de schimb\u0103rile politice inerente \u00eentr-o societate democratic\u0103. In consecin\u0163\u0103, aceast\u0103 expresie referitoare la \u201crela\u0163iile interna\u0163ionale ale Rom\u00e2niei\u201d nu are ce c\u0103uta \u00eentr-o incriminare penal\u0103.<\/p>\n

In al doilea r\u00e2nd, expresia \u201ede natur\u0103 s\u0103 aduc\u0103 atingere\u2026\u201d este vag\u0103, ambigu\u0103 \u015fi trebuie \u00eenlocuit\u0103 cu aceea a producerii unui pericol efectiv, observabil \u015fi demonstrabil. In formularea actual\u0103, nu este necesar\u0103 o \u201catingere\u201d ci numai o stare de pericol pentru una din cele dou\u0103 valori protejate (siguran\u0163a statului sau rela\u0163iile interna\u0163ionale). Nu este necesar ca \u201cr\u0103sp\u00e2ndirea\u201d sau \u201ccomunicarea\u201d informa\u0163iilor ori documentelor s\u0103 fi dus la vreun rezultat observabil \u015fi verificabil, respectiv la o stare de pericol. Practic, textul sanc\u0163ioneaz\u0103 simpla exprimare sau r\u0103sp\u00e2ndire de idei ori documente dac\u0103 autorit\u0103\u0163ile statului cred c\u0103 aceast\u0103 activitate ar putea s\u0103 prejudicieze una din cele dou\u0103 valori. Este greu de imaginat cum se poate dovedi aceast\u0103 stare difuz\u0103 care, f\u0103r\u0103 a crea un pericol anume, este considerat\u0103 (de cine?) c\u0103 ar putea crea un pericol care, nefiind definit, practic nu exist\u0103 \u00een realitate.<\/p>\n

In al treilea r\u00e2nd, este necesar\u0103 cel pu\u0163in o modificare a textului cu privire la calitatea subiectului activ, \u00een sensul c\u0103 acesta s\u0103 nu poat\u0103 fi orice persoan\u0103, ci doar \u015feful statului \u015fi membrii Guvernului. Aceasta deoarece, av\u00e2nd \u00een vedere \u015fi cele expuse la punctul precedent al comentariilor, este greu de crezut c\u0103 o persoan\u0103 oarecare poate s\u0103 pun\u0103 \u00een pericol real siguran\u0163a na\u0163ional\u0103 (ap\u0103rat\u0103 de autorit\u0103\u0163i) sau politica extern\u0103 a unei \u0163\u0103ri prin lansarea sau transmiterea unui zvon. Este elementar c\u0103, pentru a fi luat\u0103 \u00een serios de autorit\u0103\u0163ile unui stat, orice informa\u0163ie este mai \u00eent\u00e2i verificat\u0103. Or, dac\u0103 autorit\u0103\u0163ile unui stat nu pot distinge un simplu zvon de o informa\u0163ie adev\u0103rat\u0103, rezult\u0103 c\u0103 doar incompeten\u0163a lor creeaz\u0103 probleme siguran\u0163ei na\u0163ionale \u015fi nicidecum altcineva.<\/p>\n

6. La articolul 274 din proiect, privind actele ostile contra unui stat str\u0103in, expresia “acte ostile” este prea general\u0103 \u015fi, prin aceasta, ambigu\u0103. “Actele ostile” nu sunt enumerate \u015fi nici m\u0103car exemplificate.<\/p>\n

Trebuie precizat c\u0103 la infrac\u0163iunea prev\u0103zut\u0103 de articolul 269 din proiect, legiuitorul a definit “ac\u0163iunile ostile contra statului rom\u00e2n” (ele constau \u00een faptele prev\u0103zute \u00een articolele 266 \u015fi 268 din proiect, privind tr\u0103darea \u015fi tr\u0103darea prin ajutarea inamicului, s\u0103v\u00e2r\u015fite de un str\u0103in).<\/p>\n

In mod logic, legiuitorul trebuie s\u0103 defineasc\u0103 la articolul 274 alineat 1 \u015fi care sunt “actele ostile contra unui stat str\u0103in”, eventual prin adaptarea corespunz\u0103toare (simetric\u0103) a defini\u0163iei pe care a dat-o ac\u0163iunilor ostile statului rom\u00e2n.<\/p>\n

De asemenea, legiuitorul trebuie s\u0103 defineasc\u0103 \u015fi expresia de la articolul 274 alineat 2, “actele ostile contra siguran\u0163ei unui stat str\u0103in”. Cu aceast\u0103 ocazie va trebui s\u0103 explice care este diferen\u0163a specific\u0103 dintre expresiile “acte ostile contra unui stat str\u0103in”(articolul 274 alineat 1) \u015fi “acte ostile contra siguran\u0163ei unui stat str\u0103in”(articolul 274 alineat 2).<\/p>\n

Este inadmisibil ca expresii (“acte ostile contra unui stat str\u0103in”, “acte ostile contra siguran\u0163ei unui stat str\u0103in”) care determin\u0103 condamnarea unei persoane la 7 \u2013 10 ani \u00eenchisoare s\u0103 nu fie definite \u00een lege. Aceste omisiuni permit excese de zel ale anchetatorilor sau ale judec\u0103torilor prin care \u015fi un simplu discurs critic la adresa politicii unui stat sau la adresa unui oficial al unui stat s\u0103 fie calificat ca act ostil, deci infrac\u0163iune.<\/p>\n

Potrivit jurispruden\u0163ei Cur\u0163ii Europene, prevederea legal\u0103 pe care se bazeaz\u0103 o condamnare trebuie s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 anumite calit\u0103\u0163i, respectiv s\u0103 fie \u201caccesibil\u0103 persoanei \u00een cauz\u0103 \u015fi s\u0103 fie previzibil\u0103 sub aspectul consecin\u0163elor sale. [\u2026] Curtea reaminte\u015fte c\u0103 o dispozi\u0163ie legal\u0103 este \u2018previzibil\u0103\u2019 dac\u0103 este formulat\u0103 cu suficient\u0103 precizie pentru a permite oric\u0103rei persoane \u2013dac\u0103 este necesar, cu asisten\u0163\u0103 juridic\u0103 corespunz\u0103toare- s\u0103 \u00ee\u015fi adapteze comportamenul.\u201d (\u00eentre altele, hot\u0103r\u00e2rea Rotaru c. Rom\u00e2niei – In aceast\u0103 hot\u0103r\u00e2re, Curtea a decis c\u0103 Legea nr. 14\/1992 privind organizarea \u015fi func\u0163ionarea SRI nu are calit\u0103\u0163ile unei legi, lipsindu-i previzibilitatea.).<\/p>\n

In plus, chiar legisla\u0163ia intern\u0103 impune o astfel de cerin\u0163\u0103; articolul 7 din Legea 24\/2000 privind normele de tehnic\u0103 legislativ\u0103 pentru elaborarea actelor normative prevede: \u201etextul legislativ trebuie s\u0103 fie formulat clar, fluent \u015fi inteligibil, f\u0103r\u0103 dificult\u0103\u0163i sintactice \u015fi pasaje obscure sau echivoce\u2026\u201d; potrivit articolului 23, \u201e\u2026trebuie s\u0103 se realizeze o configurare explicit\u0103 a conceptelor \u015fi no\u0163iunilor folosite \u00een noua reglementare, care au un alt \u00een\u0163eles dec\u00e2t cel comun, pentru a se asigura astfel \u00een\u0163elegerea lor corect\u0103 \u015fi a se evita interpret\u0103rile gre\u015fite\u201d; \u015fi, potrivit articolului 33 al aceleia\u015fi legi \u201eactele normative trebuie redactate \u00eentr-un stil concis, sobru, clar \u015fi precis, care s\u0103 exclud\u0103 orice echivoc\u2026Redactarea este subordonat\u0103 dezideratului \u00een\u0163elegerii cu u\u015furin\u0163\u0103 a textului de c\u0103tre destinatarii acestuia.\u201d Aceste cerin\u0163e sunt cu at\u00e2t mai imperioase atunci c\u00e2nd este vorba de prevederi ale legii penale, a c\u0103ror \u00eenc\u0103lcare atrage maximul de sanc\u0163ionare, respectiv pedepsele penale.<\/p>\n

Din aceste motive, APADOR-CH consider\u0103 c\u0103 textul articolului 274 din proiect este lipsit de previzibilitate.<\/p>\n

7. La articolul 280 din proiect, privind actele de diversiune, expresia “de natur\u0103 s\u0103 aduc\u0103 atingere\u2026” este ambigu\u0103 \u015fi lipse\u015fte textul legal de previzibilitate. Expresia amintit\u0103 trebuie \u00eenlocuit\u0103 cu o alta care s\u0103 se refere la producerea unui pericol cert, real, observabil, verificabil \u015fi demonstrabil.<\/p>\n

8. La articolul 285 din proiect, privind divulgarea secretului care pericliteaz\u0103 siguran\u0163a na\u0163ional\u0103, trebuie eliminat\u0103 orice referire la “secretele de serviciu” \u015fi s\u0103 se p\u0103streze \u00een text doar “secretele de stat”.<\/p>\n

Aceasta pentru c\u0103 informa\u0163iile pe care le de\u0163ine o persoan\u0103 juridic\u0103 de drept public sau privat \u015fi care intereseaz\u0103 siguran\u0163a na\u0163ional\u0103, nu pot fi simple “secrete de serviciu”, ci intr\u0103 \u00een categoria informa\u0163iilor secrete de stat. Prin urmare, includerea secretelor de serviciu \u00een alineatul 1 este total nejustificat\u0103 \u015fi trebuie eliminat\u0103.<\/p>\n

Pentru acelea\u015fi motive, alineatul 3, care se refer\u0103 la secrete de serviciu, este nejustificat \u015fi trebuie eliminat. Dac\u0103 secretele de serviciu intereseaz\u0103 siguran\u0163a na\u0163ional\u0103, atunci sunt secrete de stat \u015fi ele fac obiectul alineatului 1.<\/p>\n

De asemenea, alineatul 2 trebuie eliminat, ca inutil, \u00eentruc\u00e2t prin el nu este incriminat\u0103 altceva dec\u00e2t tentativa faptei de la alineatul 1. Dac\u0103 se dore\u015fte p\u0103strarea acestui alineat, este necesar s\u0103 se precizeze – a\u015fa cum s-a f\u0103cut la alin.1 – c\u0103 “de\u0163inerea \u00een afara \u00eendatoririlor de serviciu a unui document ce constituie secret de stat” are \u00een vedere numai pe “cel care (le) cunoa\u015fte datorit\u0103 atribu\u0163iilor de serviciu”. Din formularea actual\u0103 rezult\u0103 c\u0103 orice persoan\u0103 care ar intra \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u00een posesia unui astfel de document, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftie c\u0103 este secret de stat, ar putea r\u0103spunde penal, ceea ce este inacceptabil.<\/p>\n

Aceasta deoarece din formularea articolului 16 din Legea nr.182\/2002, privind protec\u0163ia informa\u0163iilor clasificate, rezult\u0103 c\u0103 obliga\u0163ia de a proteja informa\u0163iile secrete de stat nu mai revine “tuturor cet\u0103\u0163enilor”, ci numai \u201epersoanelor autorizate\u201d. Intruc\u00e2t “simplii cet\u0103\u0163eni” (inclusiv ziari\u015ftii), nu intr\u0103 \u00een sfera persoanelor autorizate la care se refer\u0103 articolul 16, rezult\u0103 c\u0103 pentru ace\u015ftia nu mai exist\u0103 obliga\u0163ia de a proteja informa\u0163iile secrete se stat.<\/p>\n

Intruc\u00e2t Legea nr.182\/2002 este legea cadru \u00een materia protec\u0163iei informa\u0163iilor secrete de stat, ea constituie un punct de referin\u0163\u0103 pentru toate infrac\u0163iunile prin care se urm\u0103re\u015fte protejarea acestor informa\u0163ii, deci \u015fi pentru infrac\u0163iunea din articolul 285 din proiect.<\/p>\n

Exist\u0103 \u015fi o logic\u0103 a unei astfel de abord\u0103ri. Odat\u0103 ce o informa\u0163ie a ie\u015fit din sfera secret\u0103 \u2013fapt \u00eemplinit \u00een momentul \u00een care datele\/informa\u0163iile au intrat \u00een posesia presei, de exemplu- informa\u0163ia \u00ee\u015fi pierde caracterul secret, iar acesta nu mai poate fi re-ob\u0163inut. Acest principiu a fost afirmat de Curtea European\u0103 (\u00eentre altele, \u00een cazurile Sunday Times vs. Regatul Unit al Marii Britanii \u015fi Irlandei de Nord; Observer \u015fi Guardian vs. Regatul Unit al Marii Britanii \u015fi Irlandei de Nord; Vereniging Weekblad Bluf! vs. Olanda). <\/p>\n

9. La articolul 286, privind propaganda \u00een favoarea statului totalitar, expresia “stat totalitar” este ambigu\u0103 \u015fi este necesar s\u0103 fie definit\u0103 \u00een lege.<\/p>\n

Defini\u0163ia oferit\u0103 de DEX \u2013dictatura unei minorit\u0103\u0163i \u015fi lipsa de drepturi a majorit\u0103\u0163ii- nu are previzibilitatea cerut\u0103, neindic\u00e2nd expres \u015fi limitativ care sunt regimurile totalitare ori, cel pu\u0163in, caracteristicile care s\u0103 poat\u0103 conduce la identificarea clar\u0103 \u015fi exact\u0103 a unui astfel de regim. De aceea, destinatarii normei juridice nu-\u015fi pot adapta comportamentul a\u015fa \u00eenc\u00e2t s\u0103 evite \u00eenc\u0103lcarea normei. Mai mult, lipsa unei defini\u0163ii clare \u015fi unanim acceptate afecteaz\u0103 at\u00e2t con\u0163inutul c\u00e2t \u015fi consecven\u0163a deciziilor organelor de urm\u0103rire penal\u0103 \u015fi ale instan\u0163elor de judecat\u0103, fiecare interpret\u00e2nd \u00een propriul fel aceast\u0103 no\u0163iune.<\/p>\n

Defini\u0163ia oferit\u0103 no\u0163iunii de \u201cpropagand\u0103\u201d de alineatul 2 al articolului 286 \u2013r\u0103sp\u00e2ndirea sistematic\u0103 sau apologia unor idei, concep\u0163ii sau doctrine cu inten\u0163ia de a convinge \u015fi de a atrage noi adep\u0163i- contribuie \u015fi ea la ambiguitatea incrimin\u0103rii penale \u015fi spore\u015fte riscul abuzurilor. Sensul \u015fi scopul oric\u0103rei exprim\u0103ri private sau publice (discurs, articol, etc) sunt tocmai convingerea \u015fi atragerea altor persoane de partea ideilor expuse. Or, av\u00e2nd \u00een vedere defini\u0163ia din text a propagandei, exist\u0103 riscul ca discursuri\/articole coerente \u015fi conving\u0103toare s\u0103 fie calificate ca \u201epropagand\u0103\u201d. <\/p>\n

Riscurile interpret\u0103rii \u015fi aplic\u0103rii abuzive ale acestui text sunt sporite \u015fi de \u00eemprejurarea c\u0103 redactarea sa permite sanc\u0163ionarea simplei opinii politice, f\u0103r\u0103 a exista condi\u0163ia demonstr\u0103rii unui pericol real pentru starea de democra\u0163ie.<\/p>\n

10. La articolul 338 din proiect, privind arestarea nelegal\u0103 \u015fi cercetarea abuziv\u0103, regimul sanc\u0163ionator pentru alineatul 1 a fost atenuat (!) prin introducerea amenzii (zile amend\u0103) ca pedeaps\u0103 alternativ\u0103 la pedeapsa \u00eenchisorii de la 1 la 3 ani. In prezent, faptele prev\u0103zute \u00een alineatul 1 al articolului 338 din proiect se pedepsesc mai aspru \u015fi numai cu \u00eenchisoare (de la 6 luni \u2013 3 ani, potrivit articolului 266 alineatul 1 din actualul Cod penal). <\/p>\n

Pentru faptele prev\u0103zute la alineatele 2 \u015fi 3 ale articolului 338 din proiect au fost men\u0163inute pedepsele actuale: 1-5 ani \u00eenchisoare, prev\u0103zute \u00een articolul 266 alineatele 2 \u015fi 3 din actualul Cod penal.<\/p>\n

Av\u00e2nd \u00een vedere gravitatea infrac\u0163iunilor prev\u0103zute \u00een articolul 338 din proiect, se impune o agravare, iar nu o atenuare a regimului sanc\u0163ionator, observa\u0163ie valabil\u0103 pentru toate alineatele din acest articol. Astfel, maximele speciale actuale ale pedepselor (3 \u015fi, respectiv, 5 ani \u00eenchisoare) trebuie s\u0103 devin\u0103 minimele speciale ale pedepselor prev\u0103zute \u00een alineatele 1-3 ale articolului 338 din proiect.<\/p>\n

11. Articolul 339 din proiect, privind tortura, sanc\u0163ioneaz\u0103 una din cele mai grave forme de \u00eenc\u0103lcare a drepturilor omului, tortura, cu o pedeaps\u0103 practic egal\u0103 cu cea prev\u0103zut\u0103 pentru… furt (2-7 ani pentru tortur\u0103, 1-7 ani pentru furt). Sanc\u0163iunea pentru tortur\u0103 ar trebui s\u0103 plece de la cel pu\u0163in 10 ani \u00eenchisoare, ajung\u00e2nd, a\u015fa cum se prevede la alin 3, p\u00e2n\u0103 la deten\u0163iunea pe via\u0163\u0103.<\/p>\n

12. Situa\u0163ia este aceea\u015fi \u015fi la articolul 342 din proiect, privind supunerea la rele tratamente, pedeapsa de la unu la 5 ani fiind dispropor\u0163ionat de mic\u0103 fa\u0163\u0103 de gravitatea faptei. APADOR-CH cere ca supunerea la rele tratamente s\u0103 fie pedepsit\u0103 cu \u00eenchisoare strict\u0103 de la 5 la 10 ani.<\/p>\n

13. La articolul 343 din proiect, privind re\u0163inerea sau distrugerea de \u00eenscrisuri, este necesar\u0103 eliminarea expresiei “c\u00e2nd astfel de \u00eenscrisuri sunt necesare solu\u0163ion\u0103rii unei cauze”.<\/p>\n

Aceasta deoarece prin men\u0163inerea expresiei se las\u0103, \u00een continuare, posibilitatea poli\u0163iei \u015fi parchetului de a lua declara\u0163ii nenum\u0103rate de la acuzat \u015fi de a prezenta apoi numai declara\u0163ia care convine acuz\u0103rii, p\u0103str\u00e2ndu-le, eventual, pe celelalte la “urma dosarului” sau la “dosarul de cas\u0103” (dosar care con\u0163ine acte ce r\u0103m\u00e2n la poli\u0163ie sau la parchet \u015fi nu se trimit la instan\u0163\u0103), sub pretextul c\u0103 ele nu ar fi necesare solu\u0163ion\u0103rii cauzei.<\/p>\n

14. La articolul 351 din proiect, privind definirea grupului infrac\u0163ional organizat \u015fi al infrac\u0163iunii grave, alineatul 2 trebuie modificat, \u00een sensul c\u0103 “infrac\u0163iune grav\u0103” nu este aceea al c\u0103rei maxim special este de cel pu\u0163in 5 ani, ci al c\u0103rei maxim special este \u2013m\u0103car- de peste 5 ani \u00eenchisoare.<\/p>\n

Altfel, exist\u0103 riscul ca o organiza\u0163ie neguvernamental\u0103 care critic\u0103 Guvernul s\u0103 fie calificat\u0103 drept grup infrac\u0163ional organizat care ac\u0163ioneaz\u0103 \u00een scopul comiterii de infrac\u0163iuni grave (critica Guvernului poate fi asimilat\u0103 \u2013de procurori zelo\u015fi- cu r\u0103sp\u00e2ndirea de \u015ftiri false, pedepsit\u0103 cu maximum 5 ani \u00eenchisoare, deci o infrac\u0163iune grav\u0103).<\/p>\n

15. Articolul 358 din proiect, privind propaganda na\u0163ionalist-\u015fovin\u0103, trebuie corelat cu articolele din Ordonan\u0163a de urgen\u0163\u0103 nr.31\/2002, privind interzicerea organiza\u0163iilor \u015fi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob \u015fi a promov\u0103rii cultului persoanelor vinovate de s\u0103v\u00e2r\u015firea unor infrac\u0163iuni contra p\u0103cii \u015fi omenirii, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial, Partea I, nr.214 din 28 martie 2002.<\/p>\n

In special, articolul 358 din proiect trebuie corelat cu articolul 5 teza II, privind promovarea ideologiei fasciste, rasiste ori xenofobe \u015fi cu articolul 2 lit.a, \u00een care se prezint\u0103, exemplificativ, categorii de idei, concep\u0163ii sau doctrine care au caracter fascist, rasist sau xenofob, ambele din Ordonan\u0163a de urgen\u0163\u0103 men\u0163ionat\u0103.<\/p>\n

16. Articolul 414 din proiect, privind furnizarea de date confiden\u0163iale privind patrimoniul cultural na\u0163ional mobil, trebuie eliminat, \u00eentruc\u00e2t valorile sociale avute \u00een vedere pot fi ocrotite eficient \u015fi numai prin mijloace nepenale.<\/p>\n

In plus, fiind vorba despre un patrimoniu \u015fi cultural \u015fi na\u0163ional, este de presupus ca acesta s\u0103 nu fie asociat cu termenul secret sau cu derivatele sale semantice.<\/p>\n

Exist\u0103 riscul ca purtarea unor discu\u0163ii despre patrimoniul cultural na\u0163ional s\u0103 fie calificat\u0103 ca infrac\u0163iune. Ceea ce conduce la concluzia unui exces de reglementare \u00een materie.<\/p>\n

17. Articolul 490 din proiect, privind instigarea militarilor la nerespectarea obliga\u0163iilor, este nou introdus \u015fi trebuie s\u0103 fie eliminat, \u00eentruc\u00e2t reprezint\u0103 un exces de reglementare.<\/p>\n

Articolul incrimineaz\u0103 “Instigarea prin orice mijloace a militarilor de a nu se supune legilor sau de a-\u015fi c\u0103lca jur\u0103m\u00e2ntul sau obliga\u0163iile militare”, incriminare care este extins\u0103 \u00een alineatul 3 \u015fi la instigarea personalului civil.<\/p>\n

Aceast\u0103 nou\u0103 incriminare nu se justific\u0103 \u00een raport de antecedentele existente. Singurul caz \u00een care se poate vorbi despre o “instigare a militarilor” s-a petrecut cu ocazia Revolu\u0163iei din 1989, c\u00e2nd militarii au fost “instiga\u0163i” de manifestan\u0163i s\u0103 nu trag\u0103 \u00een ei \u015fi s\u0103 treac\u0103 de partea Revolu\u0163iei.<\/p>\n

Nu rezult\u0103 ce necesitate actual\u0103 a determinat legiuitorul s\u0103 introduc\u0103 aceast\u0103 incriminare. Care, \u00een lipsa unei utilit\u0103\u0163i reale, \u00ee\u015fi poate g\u0103si o alta \u015fi anume limitarea libert\u0103\u0163ii de exprimare: expunerea unor idei critice la adresa autorit\u0103\u0163ilor \u00eentr-o \u00eent\u00e2lnire la care particip\u0103 \u015fi reprezentan\u0163i ai armatei va putea fi calificat\u0103, de procurori sau judec\u0103tori cu exces de zel, ca instigare a militarilor.<\/p>\n

APADOR-CH consider\u0103 c\u0103 articolul 490 din proiect creeaz\u0103 un pericol suplimentar pentru libertatea de exprimare, motiv pentru care trebuie eliminat.<\/p>\n

18. Articolele 496 \u015fi 497 din proiect, privind sustragerea de la recrutare \u015fi, respectiv, neprezentarea la incorporare sau concentrare, nu se mai justific\u0103, fiind caduce, de vreme ce noua Constitu\u0163ie a Rom\u00e2niei (adoptat\u0103 prin referendum \u00een noiembrie 2003) statueaz\u0103 eliminarea serviciului militar obligatoriu.<\/p>\n

2. Proiectele de lege privind siguran\u0163a na\u0163ional\u0103<\/p>\n

Legea Siguran\u0163ei Na\u0163ionale (nr.51\/1991) a intrat \u00een vigoare \u00een august 1991, \u00eenainte de adoptarea primei Constitu\u0163ii de dup\u0103 1989. Pe l\u00e2ng\u0103 neconstitu\u0163ionalitatea, devenit\u0103 imediat evident\u0103, a unora dintre prevederile legii (\u00een principal absen\u0163a oric\u0103rei protec\u0163ii a persoanelor fa\u0163\u0103 de posibilele abuzuri ale “serviciilor secrete”, lipsa unui control real \u015fi eficace asupra activit\u0103\u0163ilor acestor servicii precum \u015fi \u00eenv\u0103luirea \u00eentr-un mister total a informa\u0163iilor de orice natur\u0103 privind ac\u0163iunile lor) eforturile constante de armonizare a legisla\u0163iei rom\u00e2ne cu standardele europene au reliefat discrepan\u0163e substan\u0163iale fa\u0163\u0103 de acestea din urm\u0103 \u00een domeniul ap\u0103r\u0103rii drepturilor omului \u015fi libert\u0103\u0163ilor fundamentale. S-a vorbit mult despre necesitatea modific\u0103rii legii 51\/1991 dar ini\u0163iativele concrete au \u00eenceput s\u0103 apar\u0103 abia \u00een 1997 iar materializarea lor sub forma unor proiecte de lege s-a petrecut abia \u00een 2001 \u015fi 2002. Patru astfel de proiecte (dintre care numai cel introdus de un deputat PNL \u015fi un deputat PD se apropie de standardele europene) fuseser\u0103 depuse la Parlament p\u00e2n\u0103 \u00een martie 2003, c\u00e2nd guvernul a prezentat propria variant\u0103 de modificare a legii siguran\u0163ei na\u0163ionale. Cum aceasta nu aducea progresul a\u015fteptat \u015fi nici nu se conforma normelor europene, APADOR-CH a protestat public \u00eempotriva proiectului. Protestul a ap\u0103rut \u00een presa central\u0103 \u015fi a provocat interesul unor posturi de radio. In plus, Federa\u0163ia Interna\u0163ional\u0103 Helsinki (la care asocia\u0163ia este afiliat\u0103) a sus\u0163inut public pozi\u0163ia APADOR-CH. Argumentele din protest au fost apoi dezvoltate \u00eentr-un comentariu, redat mai jos, trimis membrilor comisiilor de specialitate din Camera Deputa\u0163ilor.<\/p>\n

Pozi\u0163ia APADOR-CH cu privire la<\/p>\n

Proiectul Legii Siguran\u0163ei Na\u0163ionale a Rom\u00e2niei<\/p>\n

(introdus de Guvern la Camera Deputa\u0163ilor pe data de 5 martie 2003)<\/p>\n

Modificarea substan\u0163ial\u0103 a actualei Legi a Siguran\u0163ei Na\u0163ionale (Legea nr.51\/1991, adoptat\u0103 \u00eenaintea Constitu\u0163iei) este cerut\u0103 insistent de c\u00e2\u0163iva ani de organiza\u0163ii neguvernamentale care sunt preocupate de ap\u0103rarea drepturilor civile.<\/p>\n

Proiectul noii legi introdus de Guvern la Camera Deputa\u0163ilor pe data de 5 martie 2003 con\u0163ine unele \u00eembun\u0103t\u0103\u0163iri fa\u0163\u0103 de actul normativ \u00een vigoare cum sunt: limitarea duratei autoriza\u0163iei de supraveghere a persoanelor de c\u0103tre serviciile de informa\u0163ii \u015fi structurile departamentale de informa\u0163ii la maximum un an (prima autoriza\u0163ie are durata de valabilitate de maximum \u015fase luni cu posibilitatea a dou\u0103 prelungiri de c\u00e2te trei luni fiecare), posibilitatea declasific\u0103rii unor secrete de stat “pentru nevoile justi\u0163iei”, men\u0163ionarea accesului liber la justi\u0163ie a persoanei care se consider\u0103 v\u0103t\u0103mat\u0103 de activit\u0103\u0163ile serviciilor \u015fi structurilor de informa\u0163ii etc.<\/p>\n

Din p\u0103cate, proiectul preia \u00eentocmai principiile din Legea 51\/1991, ini\u0163iatorii ignor\u00e2nd at\u00e2t prevederile Constitu\u0163iei c\u00e2t \u015fi standardele europene actuale, inclusiv Recomandarea 1402 (1999) 1 a Adun\u0103rii Parlamentare a Consiliului Europei cu privire la controlul asupra serviciilor secrete interne. La fel de grav, ini\u0163iatorii au \u00eenc\u0103lcat hot\u0103r\u00e2rea Cur\u0163ii Europene a Drepturilor Omului \u00een cazul Rotaru vs. Rom\u00e2nia[1], \u00een ceea ce prive\u015fte controlul activit\u0103\u0163ii SRI (evident, constat\u0103rile Cur\u0163ii Europene sunt valabile \u015fi pentru celelalte servicii\/structuri de informa\u0163ii din Rom\u00e2nia). <\/p>\n

1. Activitatea de informa\u0163ii din domeniul siguran\u0163ei na\u0163ionale r\u0103m\u00e2ne sub controlul puterii executive, deoarece autoriza\u0163ia de supraveghere a persoanelor de c\u0103tre serviciile\/structurile de informa\u0163ii este eliberat\u0103 de un procuror f\u0103r\u0103 nici un fel de control din partea puterii judec\u0103tore\u015fti. In sistemul juridic din Rom\u00e2nia, Parchetul, aflat \u00een directa subordine a ministrului justi\u0163iei, face parte din executiv \u015fi nu \u00eendepline\u015fte condi\u0163ia de independen\u0163\u0103 impus\u0103 de Conven\u0163ia European\u0103 (vezi, \u00eentre altele, cazurile Vasilescu, Brum\u0103rescu \u015fi Nasta vs. Rom\u00e2nia). <\/p>\n

Conform Recomand\u0103rii 1402 (1999) 1 a Adun\u0103rii Parlamentare a Consiliului Europei, supravegherea persoanelor (interceptarea comunic\u0103rilor, fotografierea, filmarea, \u00eenregistrarea audio-video, \u015fi alte activit\u0103\u0163i) se poate efectua numai pe baza “unei autoriza\u0163ii speciale emise a priori de puterea judec\u0103toreasc\u0103. In mod normal, legea trebuie s\u0103 stabileasc\u0103 parametrii pe care judec\u0103torii sau magistra\u0163ii trebuie s\u0103-i aib\u0103 \u00een vedere, iar ace\u015ftia (judec\u0103torii \u015fi magistra\u0163ii) trebuie s\u0103 fie la dispozi\u0163ie 24 de ore din 24 astfel \u00eenc\u00e2t cererea de autorizare s\u0103 fie analizat\u0103 \u00een maximum c\u00e2teva ore, \u00eenainte de declan\u015farea unor activit\u0103\u0163i opera\u0163ionale cum ar fi perchezi\u0163ia” (punctul Balin.ii). Recomandarea precizeaz\u0103 \u00een mod expres c\u0103 “autoriza\u0163ia… trebuie limitat\u0103 \u00een timp (la maximum trei luni). La terminarea supravegherii….persoana vizat\u0103 trebuie s\u0103 fie informat\u0103 asupra m\u0103surilor luate” (punctul B, alin.ii final).<\/p>\n

Or, proiectul legii stabile\u015fte durata perioadei de supraveghere la maximum un an \u015fi nu men\u0163ioneaz\u0103 nic\u0103ieri obliga\u0163ia structurilor\/serviciilor de informa\u0163ii de a anun\u0163a persoana vizat\u0103 c\u0103 a f\u0103cut obiectul supravegherii.<\/p>\n

APADOR-CH cere limitarea valabilit\u0103\u0163ii autoriza\u0163iei de supraveghere la maximum trei luni.<\/p>\n

In plus, chiar dac\u0103 proiectul de lege include unele garan\u0163ii (art.29 alin.2 – accesul liber la justi\u0163ie, sesiz\u0103ri la Avocatul Poporului sau la comisiile parlamentare) acestea pot fi eficiente numai dac\u0103, la \u00eencheierea activit\u0103\u0163ilor de supraveghere, autorit\u0103\u0163ile care le-au executat vor comunica persoanei vizate c\u0103 a f\u0103cut obiectul unei astfel de supravegheri.<\/p>\n

APADOR-CH cere obligarea prin lege a serviciilor\/structurilor departamentale de informa\u0163ii ca, la \u00eencetarea autoriza\u0163iei, s\u0103 comunice persoanelor vizate c\u0103 au f\u0103cut obiectul supravegherii.<\/p>\n

In hot\u0103r\u00e2rea Rotaru vs. Rom\u00e2nia , Curtea European\u0103 precizeaz\u0103 c\u0103 trebuie s\u0103 existe “garan\u0163ii adecvate \u015fi eficiente \u00eempotriva abuzurilor, \u00eentruc\u00e2t un sistem de supraveghere secret\u0103 menit s\u0103 protejeze siguran\u0163a na\u0163ional\u0103 implic\u0103 riscul submin\u0103rii sau chiar al distrugerii democra\u0163iei sub pretextul ap\u0103r\u0103rii acesteia”…. “Procedurile de supervizare (a activit\u0103\u0163ilor serviciilor de informa\u0163ii) trebuie s\u0103 urmeze c\u00e2t mai aproape posibil valorile societ\u0103\u0163ii democratice, \u00een special principiul suprema\u0163iei legii…..(care) presupune, \u00eentre altele, ca amestecul autorit\u0103\u0163ilor publice cu drepturile unei persoane s\u0103 fie supus unui control efectiv care \u00een mod normal trebuie s\u0103 fie exercitat de puterea judec\u0103toreasc\u0103…”……”Curtea observ\u0103 c\u0103 sistemul rom\u00e2nesc de culegere \u015fi arhivare a informa\u0163iilor nu con\u0163ine astfel de garan\u0163ii….”<\/p>\n

In aceea\u015fi hot\u0103r\u00e2re, Curtea european\u0103 repet\u0103 argumentele sale din alte cazuri (Malone vs. Marea Britanie \u015fi Amann vs. Elve\u0163ia) cu privire la aplicarea m\u0103surilor de supraveghere secret\u0103 a persoanelor : “….Intruc\u00e2t aplicarea \u00een practic\u0103 a m\u0103surilor de supraveghere secret\u0103….nu este deschis\u0103 scrutinului persoanelor interesate sau publicului, ar fi contrar principiului suprema\u0163iei legii ca puterea legal\u0103 discre\u0163ionar\u0103 acordat\u0103 executivului s\u0103 fie exprimat\u0103 \u00een termenii unei puteri nerestric\u0163ionate”. (subl.n.).”Prin urmare, av\u00e2nd \u00een vedere scopul legitim al m\u0103surii \u00een discu\u0163ie, legea trebuie s\u0103 indice cu suficient\u0103 claritate \u00eentinderea oric\u0103rei astfel de puteri discre\u0163ionare… precum \u015fi modalitatea \u00een care se exercit\u0103 aceast\u0103 putere \u015fi s\u0103 acorde fiec\u0103rei persoane o protec\u0163ie adecvat\u0103 \u00eempotriva interferen\u0163elor arbitrare.” (subl.n.)<\/p>\n

APADOR-CH cere ca toate autoriza\u0163iile de supraveghere s\u0103 fie eliberate exclusiv de judec\u0103tori de la sec\u0163iile penale ale Cur\u0163ilor de Apel \u015fi Cur\u0163ii Supreme de Justi\u0163ie. Judec\u0103torii vor avea acces – cu obliga\u0163ia p\u0103str\u0103rii confiden\u0163ialit\u0103\u0163ii – la toate informa\u0163iile pe care serviciile\/structurile le de\u0163in cu privire la persoana pentru care solicit\u0103 autoriza\u0163ia de supraveghere. Prin urmare, asocia\u0163ia cere modificarea tuturor articolelor din proiectul legii care se refer\u0103 la “autorizarea \u015fi efectuarea activit\u0103\u0163ilor de informa\u0163ii care implic\u0103 restr\u00e2ngerea exerci\u0163iului unor drepturi…” (Sec\u0163iunea a 2-a, art.23, 24, 27 \u015fi 28) \u00een sensul ca judec\u0103torul – \u015fi nu procurorul – s\u0103 aprobe sau s\u0103 resping\u0103 cererile \u00eenaintate de serviciile\/structurile de informa\u0163ii. In plus, \u00een lege trebuie prev\u0103zute obliga\u0163ia serviciilor\/structurilor de informa\u0163ii de a-i informa periodic pe judec\u0103torii care au emis autoriza\u0163iile respective asupra progreselor \u00eenregistrate \u015fi posibilitatea judec\u0103torilor de a anula autoriza\u0163ia \u00een situa\u0163ia \u00een care nu se constat\u0103 progrese.<\/p>\n

In afar\u0103 de controlul a priori, puterea judec\u0103toreasc\u0103 trebuie s\u0103 exercite \u015fi controlul post factum. “Principiul esen\u0163ial al controlului post factum se refer\u0103 la faptul c\u0103 persoanele care se consider\u0103 v\u0103t\u0103mate \u00een drepturile lor prin ac\u0163iuni (sau omisiuni) ale organelor de siguran\u0163\u0103 trebuie s\u0103 aib\u0103 posibilitatea de a cere remedierea situa\u0163iei \u00een fa\u0163a instan\u0163elor de judecat\u0103 sau a altor organe judiciare. Aceste instan\u0163e trebuie s\u0103 aib\u0103 competen\u0163a de a stabili dac\u0103 activit\u0103\u0163ile reclamate sunt conforme cu puterile \u015fi func\u0163iile serviciilor de informa\u0163ii interne. Astfel, instan\u0163a trebuie s\u0103 aib\u0103 competen\u0163a de a stabili dac\u0103 a fost vorba de o h\u0103r\u0163uire nejustificat\u0103 a persoanei sau de un abuz de putere discre\u0163ionar\u0103 administrativ\u0103.” (Recomandarea 1402, punctul C alin.iii).<\/p>\n

2. “Cet\u0103\u0163enii Rom\u00e2niei”, “persoanele juridice de drept public \u015fi privat” nu pot avea nici un fel de obliga\u0163ii \u00een domeniul “realiz\u0103rii siguran\u0163ei na\u0163ionale” (art.4, 7 \u015fi 8 din Capitolul II al proiectului). Aceast\u0103 sarcin\u0103 revine exclusiv serviciilor de informa\u0163ii \u015fi structurilor departamentale de informa\u0163ii. Este absurd s\u0103 se cear\u0103 altora s\u0103 “contribuie” la activit\u0103\u0163i care, fiind secrete, nu pot fi cunoscute de cet\u0103\u0163eni sau de persoane juridice de drept public \u015fi privat.<\/p>\n

APADOR-CH cere eliminarea p\u0103r\u0163ii finale a articolului 4 (care se refer\u0103 la contribu\u0163ia cet\u0103\u0163enilor la realizarea siguran\u0163ei na\u0163ionale) precum \u015fi a articolelor 7 \u015fi 8 (privind contribu\u0163ia \u015fi r\u0103spunderile persoanelor juridice de drept public sau privat). De asemenea cere eliminarea p\u0103r\u0163ii din art.17 referitoare la “persoanele juridice, publice sau private” de la care serviciile\/structurile de informa\u0163ii ar urma “s\u0103 solicite \u015fi s\u0103 primeasc\u0103” date, informa\u0163ii \u015fi documente, necesare \u00eendeplinirii atribu\u0163iilor prev\u0103zute de lege.<\/p>\n

3. Proiectul de lege abund\u0103 \u00een exprim\u0103ri vagi de tipul “de natur\u0103 s\u0103 ” sau “orice alte ac\u0163iuni nedemocratice” sau “alte fapte de aceast\u0103 natur\u0103”, ne\u00eendeplinind astfel una din condi\u0163iile repetate \u00een \u00eentreaga jurispruden\u0163\u0103 a Cur\u0163ii europene \u015fi anume previzibilitatea legilor. Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 o lege trebuie s\u0103 fie suficient de clar\u0103 pentru a fi \u00een\u0163eleas\u0103 de orice persoan\u0103 \u015fi a-i permite s\u0103-\u015fi adapteze comportamentul.<\/p>\n

Curtea european\u0103 a insistat \u00een marea majoritate a cazurilor judecate – inclusiv Rotaru vs. Rom\u00e2nia – asupra acestei cerin\u0163e : “….Curtea european\u0103 reaminte\u015fte c\u0103 o norm\u0103 este previzibil\u0103 numai atunci c\u00e2nd este redactat\u0103 cu suficient\u0103 precizie, \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 permit\u0103 oric\u0103rei persoane – care, la nevoie, poate apela la consultan\u0163\u0103 de specialitate – s\u0103 \u00ee\u015fi corecteze conduita. Curtea a subliniat importan\u0163a acestui concept mai ales atunci c\u00e2nd este vorba despre o supraveghere secret\u0103.”<\/p>\n

APADOR-CH cere reformularea tuturor articolelor din proiect care con\u0163in expresii generale, ce pot fi interpretate dup\u0103 cum doresc autorit\u0103\u0163ile \u015fi \u00eempiedic\u0103 publicul s\u0103-\u015fi fac\u0103 o imagine clar\u0103 asupra legii.<\/p>\n

4. Controlul parlamentar asupra activit\u0103\u0163ilor serviciilor\/structurilor de informa\u0163ii (art.38 din proiectul de lege) este lipsit de eficien\u0163\u0103, deoarece alin.2 prevede c\u0103 “activit\u0103\u0163ile referitoare la procedurile specifice utilizate, sursele de informa\u0163ii \u015fi ac\u0163iunile aflate \u00een desf\u0103\u015furare nu pot fi supuse controlului comisiilor parlamentare”.(subl.n.) Prin urmare, controlul parlamentar este numai post factum.<\/p>\n

In opinia APADOR-CH, controlul parlamentar trebuie efectuat \u015fi cu privire la ac\u0163iunile aflate \u00een desf\u0103\u015furare, tocmai pentru a putea preveni sau curma abuzurile.<\/p>\n

5. Proiectul legii men\u0163ine structura militar\u0103 a serviciilor\/structurilor de informa\u0163ii (art.49 alin.1), cu toate c\u0103 Recomandarea 1402 precizeaz\u0103 la punctul A alin.iv: “Este preferabil ca serviciile secrete interne s\u0103 nu fie organizate ca structuri militare. Nici serviciile de informa\u0163ii civile nu trebuie organizate pe sistem militar sau semi-militar.”<\/p>\n

Prin urmare, APADOR-CH solicit\u0103 demilitarizarea integral\u0103 a serviciilor\/structurilor de informa\u0163ii (cu excep\u0163ia structurilor de informa\u0163ii ale Ministerului Ap\u0103r\u0103rii Na\u0163ionale).<\/p>\n

6. Proiectul legii clasific\u0103 drept “amenin\u0163are la adresa siguran\u0163ei na\u0163ionale”, “accesarea, exploatarea, modificarea sau distrugerea, f\u0103r\u0103 drept, a informa\u0163iilor \u015fi sistemelor informatice ale autorit\u0103\u0163ilor publice, persoanelor juridice de drept public sau privat ori ale persoanelor fizice” (art.10 punctul k). Asocia\u0163ia consider\u0103 c\u0103 extinderea protec\u0163iei, sub pretextul siguran\u0163ei na\u0163ionale \u015fi la persoane juridice de drept public sau privat \u015fi fizice este nejustificat\u0103. Prin urmare APADOR-CH cere eliminarea p\u0103r\u0163ii finale a punctului k din art.10 (de la “….. persoanelor juridice…”).<\/p>\n

7. Proiectul prevede \u00een art.45 alin.1 c\u0103 “informa\u0163iile privind via\u0163a particular\u0103……cunoscute incidental \u00een cadrul ob\u0163inerii datelor…. nu pot fi f\u0103cute publice.”APADOR-CH cere ca informa\u0163iile privind via\u0163a privat\u0103, ob\u0163inute incidental, indiferent prin ce mijloace, \u00een cadrul activit\u0103\u0163ilor specifice realiz\u0103rii siguran\u0163ei na\u0163ionale s\u0103 fie distruse. Simpla interdic\u0163ie de a face publice asemenea informa\u0163ii nu reprezint\u0103 o garan\u0163ie eficient\u0103 pentru protec\u0163ia vie\u0163ii private. De asemenea, con\u0163inutul alineatului 2 (sanc\u0163iuni) trebuie modificat \u00een mod corespunz\u0103tor.<\/p>\n

Pe 24 martie, la mai pu\u0163in de trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni dup\u0103 introducerea \u00een Parlament a acestui criticat proiect de lege, pre\u015fedintele Comisiei pentru ap\u0103rare, ordine public\u0103 \u015fi siguran\u0163\u0103 na\u0163ional\u0103 din Camera Deputa\u0163ilor a prezentat o alt\u0103 propunere legislativ\u0103 privind protec\u0163ia drepturilor \u015fi libert\u0103\u0163ilor fundamentale \u00een activit\u0103\u0163ile de realizare a securit\u0103\u0163ii, ap\u0103r\u0103rii \u015fi siguran\u0163ei na\u0163ionale. Deoarece \u015fi acest text intra \u00een contradic\u0163ie cu normele europene, APADOR-CH a redactat \u015fi distribuit comentariile ce urmeaz\u0103.<\/p>\n

Propunerea legislativ\u0103 privind protec\u0163ia drepturilor \u015fi libert\u0103\u0163ilor fundamentale \u00een activit\u0103\u0163ile de realizare a securit\u0103\u0163ii, ap\u0103r\u0103rii \u015fi siguran\u0163ei na\u0163ionale<\/p>\n

Opinia APADOR-CH<\/p>\n

Propunerea legislativ\u0103 a fost depus\u0103 la Camera Deputa\u0163ilor pe data de 24 martie 2003, dat\u0103 la care comisiile de specialitate (ap\u0103rare, ordine public\u0103 \u015fi siguran\u0163\u0103 na\u0163ional\u0103 \u015fi respectiv juridic\u0103) hot\u0103r\u00e2ser\u0103 deja \u00eenceperea dezbaterilor pe marginea celor cinci proiecte de lege privind siguran\u0163a na\u0163ional\u0103.<\/p>\n

1. APADOR-CH consider\u0103 c\u0103 reglementarea protec\u0163iei drepturilor \u015fi libert\u0103\u0163ilor fundamentale \u00een activit\u0103\u0163ile de realizare a securit\u0103\u0163ii, ap\u0103r\u0103rii \u015fi siguran\u0163ei na\u0163ionale trebuie inclus\u0103 \u00een legea privind siguran\u0163a na\u0163ional\u0103. Aceasta trebuie s\u0103 fie o lege unitar\u0103 \u015fi complet\u0103, pe baza ei urm\u00e2nd a fi modificate celelalte legi de organizare \u015fi func\u0163ionare a diverselor servicii\/structuri de informa\u0163ii.<\/p>\n

Adoptarea unei legi distincte cu privire la supravegherea persoanelor de c\u0103tre autorit\u0103\u0163ile statului ar impieta asupra caracterului unitar \u015fi previzibil al legii privind siguran\u0163a na\u0163ional\u0103.<\/p>\n

2. Propunerea legislativ\u0103 ignor\u0103 principiul, consacrat de Legea nr.182\/2002, potrivit c\u0103ruia realizarea siguran\u0163ei na\u0163ionale este exclusiv \u00een sarcina autorit\u0103\u0163ilor.<\/p>\n

Principiu din care deriv\u0103 consecin\u0163a c\u0103 o lege privind restr\u00e2ngerea exerci\u0163iului unor drepturi \u015fi libert\u0103\u0163i “\u00een activit\u0103\u0163ile de realizare a securit\u0103\u0163ii, ap\u0103r\u0103rii \u015fi siguran\u0163ei na\u0163ionale” trebuie s\u0103 vizeze strict rela\u0163ia dintre autorit\u0103\u0163ile r\u0103spunz\u0103toare de siguran\u0163a na\u0163ional\u0103 \u015fi persoane.<\/p>\n

Proiectul de legedep\u0103\u015fe\u015fte \u00eens\u0103 sfera de reglementare declarat\u0103 \u00een titlu (“securitatea, ap\u0103rarea \u015fi siguran\u0163a na\u0163ional\u0103”), intr\u00e2nd at\u00e2t \u00een domeniul “ordinii publice” (art.11 al.1 lit.b din proiect), al infrac\u0163iunilor de “drept comun”, f\u0103r\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu siguran\u0163a na\u0163ional\u0103 (de exemplu, infrac\u0163iunile contra vie\u0163ii, libert\u0103\u0163ii \u015fi drepturilor persoanei la care se refer\u0103 art.6 al.1 lit.b din proiect) sau al activit\u0103\u0163ilor unor institu\u0163ii ce nu au leg\u0103tur\u0103 cu siguran\u0163a na\u0163ional\u0103 (pompieri, salvare etc.) c\u00e2t \u015fi \u00een sfera privat\u0103 (activit\u0103\u0163ile unor detectivi).<\/p>\n

O prim\u0103 observa\u0163ie se refer\u0103 la includerea organelor de anchet\u0103 penal\u0103 (poli\u0163ie, parchet) \u00een proiectul legii. In opinia asocia\u0163iei, problema reglement\u0103rii supravegherii persoanelor b\u0103nuite de infrac\u0163iuni sanc\u0163ionate de Codul penal trebuie rezolvat\u0103 \u00een totalitate de Codul de procedur\u0103 penal\u0103. Cum toate opera\u0163iunile de interceptare ar urma s\u0103 fie realizate de o structur\u0103 unica (Centrul Tehnic de Siguran\u0163\u0103 Na\u0163ional\u0103) exist\u0103 riscul ca informa\u0163iile adunate la solicitarea autorizat\u0103 a unui serviciu de informa\u0163ii s\u0103 fie accesate\/folosite \u015fi de alte servicii, inclusiv poli\u0163ia, care nu au ob\u0163inut autoriza\u0163ie. (Garan\u0163iile oferite de art.46 \u015fi 47 sunt cu totul insuficiente). De altfel, recomandarea 1402 (1999) 1 a Adun\u0103rii Parlamentare a Consiliului Europei precizeaz\u0103 la lit.A alin ii c\u0103 “Obiectivele economice sau lupta \u00eempotriva crimei organizate per se nu trebuie date \u00een atribu\u0163iile serviciilor secrete interne. Acestea trebuie s\u0103 se ocupe de obiective economice sau de crima organizat\u0103 numai dac\u0103 prezint\u0103 un pericol clar \u015fi actual pentru siguran\u0163a na\u0163ional\u0103” (subl.n.). Iar la alin.iii APCE cere “evitarea duplic\u0103rii activit\u0103\u0163ilor tradi\u0163ionale ale poli\u0163iei”.<\/p>\n

A\u015fadar, propunerea legislativ\u0103 \u00een discu\u0163ie ar trebui s\u0103 defineasc\u0103 extrem de clar numai situa\u0163iile \u00een care serviciile\/structurile de informa\u0163ii sunt autorizate s\u0103 supravegheze persoanele.<\/p>\n

O a doua observa\u0163ie se refer\u0103 la atribu\u0163ia “autorit\u0103\u0163ii desemnate de CSAT” de a emite autoriza\u0163ia de interceptare, “\u00een situa\u0163ii excep\u0163ionale determinate de st\u0103ri de r\u0103zboi, de asediu ori de urgen\u0163\u0103” (art.4 alin.2 din proiect) sau cu avizul Procurorului General – pe o perioad\u0103 de maximum un an – dac\u0103 este vorba despre “puteri sau organiza\u0163ii str\u0103ine inamice ori agen\u0163i ai acestora” (art.22 din proiect). APADOR-CH reitereaz\u0103 principiul conform c\u0103ruia numai puterea judec\u0103toreasc\u0103 poate \u015fi trebuie s\u0103 de\u0163in\u0103 controlul at\u00e2t anterior c\u00e2t \u015fi posterior asupra m\u0103surilor de supraveghere a persoanelor. In consecin\u0163\u0103, asocia\u0163ia cere eliminarea acestor atribu\u0163ii ale “autorit\u0103\u0163ii desemnate de CSAT”, care, evident, apar\u0163ine puterii executive. In aceea\u015fi ordine de idei, asocia\u0163ia insist\u0103 asupra elimin\u0103rii rolului de “filtru”\/control atribuit procurorilor (art.12 alin.2-4, art.14, art.22 alin.3,4, art.25, art.29 alin.2, art.33 alin.2). In sistemul juridic rom\u00e2nesc, Parchetul este subordonat ministrului justi\u0163iei \u015fi, prin urmare, face parte din executiv. Prin prevederile din aceast\u0103 ini\u0163iativ\u0103 legislativ\u0103, procurorii analizeaz\u0103 cererile serviciilor secrete cu privire la emiterea autoriza\u0163iei de supraveghere \u015fi decid dac\u0103 le vor supune aprob\u0103rii judec\u0103torilor sau nu, ceea ce echivaleaz\u0103 cu \u00eenc\u0103lcarea autorit\u0103\u0163ii judec\u0103tore\u015fti.<\/p>\n

O a treia observa\u0163ie are \u00een vedere art.12 alin.1 (“Ordinul … se emite de judec\u0103tori special desemna\u0163i de c\u0103tre pre\u015fedintele Cur\u0163ii Supreme de Justi\u0163ie” – subl.n.). APADOR-CH cere ca orice judec\u0103tor de la sec\u0163iile penale de la nivel de tribunal \u00een sus s\u0103 poat\u0103 emite – \u00een deplin\u0103 cuno\u015ftin\u0163\u0103 de cauz\u0103 \u015fi cu obliga\u0163ia p\u0103str\u0103rii confiden\u0163ialit\u0103\u0163ii – autoriza\u0163iile de supraveghere. Aceasta cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t R 1402 precizeaz\u0103 la lit.B alin ii c\u0103 “judec\u0103torii…trebuie s\u0103 fie disponibili .. 24 de ore din 24” pentru emiterea autoriza\u0163iei ce trebuie s\u0103 precead\u0103 “activit\u0103\u0163ile opera\u0163ionale” ale serviciilor secrete. Prin urmare, este nevoie de un num\u0103r c\u00e2t mai mare de judec\u0103tori abilita\u0163i s\u0103 aprobe – sau s\u0103 resping\u0103 – cererile serviciilor\/structurilor de informa\u0163ii privind autoriza\u0163iile de supraveghere.<\/p>\n

In plus, prin crearea unei categorii speciale de judec\u0103tori “anume desemna\u0163i” se instituie o ierarhizare str\u0103in\u0103 sistemului judec\u0103toresc. At\u00e2ta vreme c\u00e2t orice judec\u0103tor de la tribunal sau, dup\u0103 caz, de la curtea de apel are competen\u0163a legal\u0103 de a judeca un dosar privind o infrac\u0163iune legat\u0103 de siguran\u0163a na\u0163ional\u0103, este logic ca orice judec\u0103tor \u015fi nu doar unul anume desemnat s\u0103 emit\u0103 sau nu autoriza\u0163ia de supraveghere. Desigur, obliga\u0163ia p\u0103str\u0103rii confiden\u0163ialit\u0103\u0163ii va exista pentru fiecare dintre judec\u0103tori.<\/p>\n

De asemenea, av\u00e2nd \u00een vedere competen\u0163a legal\u0103 a judec\u0103torilor de la tribunal saude la curtea de apel de a judeca dosare penale privind siguran\u0163a na\u0163ional\u0103 (art.27 pct.1 lit.c; art.28\/1 pct.1 lit.a din Codul de procedur\u0103 penal\u0103), se impune caasupracererilor de autorizare s\u0103 aib\u0103 competen\u0163a de a se pronun\u0163a nu doar judec\u0103torii de la Curtea Suprem\u0103 de Justi\u0163ie, ci \u015fi judec\u0103torii de la tribunal sau de la curtea de apel.<\/p>\n

3. Conform ini\u0163iativei legislative, durata de valabilitate a autoriza\u0163iei este de cel mult \u015fase luni cu o posibil\u0103 prelungire de trei luni. R 1402 precizeaz\u0103 clar la lit. B alin ii c\u0103 durata de valabilitate poate fi de maximum trei luni, f\u0103r\u0103 men\u0163ionarea vreunei posibilit\u0103\u0163i de prelungire. De altfel, chiar ini\u0163iatorul proiectului afirm\u0103 la art.19 c\u0103 “… prima treime (deci primele dou\u0103 luni) constituie perioada relevant\u0103. Dac\u0103… nu se ob\u0163in elemente informative concordante scopului autoriz\u0103rii, interceptarea \u00eenceteaz\u0103…”. Prin urmare termenul de \u015fase luni nu se justific\u0103. Cu at\u00e2t mai pu\u0163in se justific\u0103 prevederea art.18 alin.3 din proiect care instituie o durat\u0103 de valabilitate nelimitat\u0103 pentru unele situa\u0163ii inclusiv “… pentru prevenirea fraudelor informatice, protec\u0163ia informa\u0163iilor clasificate ori identificarea unor persoane urm\u0103rite pentru infrac\u0163iuni grave..”. Protec\u0163ia informa\u0163iilor clasificate este exclusiv \u00een sarcina de\u0163in\u0103torului informa\u0163iilor (vezi Legea 182\/2002) \u015fi prin urmare nu poate constitui motiv pentru emiterea autoriza\u0163iei de supraveghere fa\u0163\u0103 de persoane care nu au nimic comun cu aceste informa\u0163ii. Ideea de protejare a informa\u0163iilor clasificate revine \u015fi la art.6 alin.2 lit.d \u015fi trebuie, de asemenea, eliminat\u0103.<\/p>\n

Pe l\u00e2ng\u0103 toate acestea, expresia “prevenirea fraudelor informatice” permite ca orice posesor al unui calculator s\u0103 poat\u0103 fi considerat suspect de inten\u0163ii de fraud\u0103 de c\u0103tre serviciile\/structurile de informa\u0163ii \u015fi deci supus supravegherii pe o perioad\u0103 nedeterminat\u0103. Aceasta pentru c\u0103 activitatea de “prevenire” prive\u015fte \u00eenl\u0103turarea unei consecin\u0163e incerte ca producere (care s-ar putea s\u0103 se produc\u0103 sau nu) \u015fi dispenseaz\u0103 pe solicitantul autoriza\u0163iei de supraveghere de obliga\u0163ia de a proba existen\u0163a unui pericol real, observabil \u015fi m\u0103surabil. Pericolul real este \u00eenlocuit astfel cu pericolul virtual. C\u00e2t despre “infrac\u0163iuni grave”, ele pot \u00eensemna orice, de la un furt minor la omucidere.<\/p>\n

In consecin\u0163\u0103, APADOR-CH cere ca durata de valabilitate a autoriza\u0163iei de supraveghere s\u0103 fie de maximum trei luni, f\u0103r\u0103 posibilitate de prelungire, indiferent de natura faptei de care este b\u0103nuit\u0103 o persoan\u0103.<\/p>\n

De asemenea, APADOR-CH cere excluderea termenului “prevenire” din formularea motivelor care pot justifica supravegherea unei persoane. Prin ambiguitatea pe care o creeaz\u0103 \u00een expresiile \u00een care este folosit, acest termen face ca legea s\u0103 fie lipsit\u0103 de previzibilitate.<\/p>\n

4. Toate articolele din proiect privind intercept\u0103rile ce nu au nevoie de autoriza\u0163ie sunt inadmisibile. “Experimentarea echipamentelor”, “realizarea unor studii”, “scopuri de serviciu ale po\u015ftei” (art.5), “ascultarea de c\u0103tre un angajat al Inspectoratului General al Comunica\u0163iilor… pentru controlul normelor de transmisie prin cablu, radio… \u00een scopul furniz\u0103rii de servicii sau al test\u0103rii echipamentelor specifice”, “testarea echipamentelor tehnice”,”instruirea personalului informativ” (art.27 alin.1 lit.d \u015fi alin.2) precum \u015fi \u00eentreg articolul 28 (avia\u0163ia, pompierii, salvarea, protec\u0163ia fizic\u0103 (?), din nou “protec\u0163ia informa\u0163iilor”, toate urmate de “..\u015fi altele care impun \u00eenregistrarea comunica\u0163iilor dintre diverse persoane..”) dau practic “m\u00e2n\u0103 liber\u0103” unei multitudini de autorit\u0103\u0163i\/institu\u0163ii publice, indiferent dac\u0103 au sau nu vreo leg\u0103tur\u0103 cu siguran\u0163a na\u0163ional\u0103, s\u0103 intercepteze oric\u00e2nd, pe oricine f\u0103r\u0103 autoriza\u0163ia judec\u0103torului.<\/p>\n

APADOR-CH cere eliminarea tuturor acestor prevederi. Totodat\u0103, asocia\u0163ia cere introducerea unei preciz\u0103ri exprese \u00een Legea Siguran\u0163ei Na\u0163ionale, conform c\u0103reia “\u00een absen\u0163a autoriza\u0163iei emise de judec\u0103tor, orice ac\u0163iune de supraveghere a unei persoane, indiferent de metodele folosite \u015fi de durata opera\u0163iunilor, ESTE ILEGAL\u0102”.<\/p>\n

5. APADOR-CH observ\u0103 c\u0103 nici aceast\u0103 ini\u0163iativ\u0103 legislativ\u0103 care se dore\u015fte a proteja drepturile \u015fi libert\u0103\u0163ile fundamentale nu include obliga\u0163ia serviciilor\/structurilor de informa\u0163ii (nemaivorbind de restul autorit\u0103\u0163ilor\/institu\u0163iilor incluse la “excep\u0163ii”) de a comunica persoanei, la \u00eencheierea opera\u0163iunilor, c\u0103 a f\u0103cut obiectul supravegherii, cu precizarea perioadei \u015fi a metodelor folosite. In absen\u0163a acestei obliga\u0163ii, persoana supravegheat\u0103 este lipsit\u0103 de orice posibilitate de a ob\u0163ine remedii legale. Art.12 din proiectul legii prevede o posibilitate de anun\u0163are a persoanelor vizate dar numai “dac\u0103 nu exist\u0103 vreun pericol pentru scopul ac\u0163iunii” ceea ce va fi, desigur, un pretext general valabil pentru refuzul autorit\u0103\u0163ilor de a transmite acest gen de informa\u0163ii.<\/p>\n

In contradic\u0163ie cu sine \u00eensu\u015fi, ini\u0163iatorul prevede la art.36 alin.2 c\u0103 “persoana vizat\u0103 poate combate probele ob\u0163inute prin interceptare dac\u0103 ob\u0163inerea informa\u0163iilor s-a efectuat ilegal sau a fost realizat\u0103 cu \u00eenc\u0103lcarea procedurilor prev\u0103zute de lege” iar la art.48, c\u0103 “Informa\u0163ia procesat\u0103 cu aplicarea art.46 \u015fi art.47 nu poate fi contestat\u0103. Contestarea acesteia cu rea credin\u0163\u0103 sau formalism procedural se pedepse\u015fte conform legii”. <\/p>\n

Capitolul V – drepturile persoanelor – debuteaz\u0103 cu ridicolul art.50 alin 1: “Cet\u0103\u0163eanul rom\u00e2n…..se bucur\u0103 pe deplin de prezum\u0163ia de nevinov\u0103\u0163ie, motiv pentru care…nu este informat despre m\u0103surile luate \u00een baza mandatului at\u00e2ta timp c\u00e2t scopul acestuia ar putea fi periclitat” (subl.n.). Urmeaz\u0103, evident \u00een absen\u0163a obliga\u0163iei de a informa persoana care a fost supravegheat\u0103, o serie de indica\u0163ii cel pu\u0163in ciudate: “dac\u0103 m\u0103surile \u00eentreprinse ajung la cuno\u015ftin\u0163a persoanei…” (art.50 alin.2) sau dac\u0103 “ulterior s-a dovedit c\u0103 ac\u0163iunea era nejustificat\u0103” (art.51 alin.1) atunci persoana respectiv\u0103 poate face pl\u00e2ngere. Cum ajung m\u0103surile la cuno\u015ftin\u0163a persoanei sau cum “s-a dovedit” c\u0103 ac\u0163iunea a fost nejustificat\u0103 este complet neclar.<\/p>\n

In plus, art.50 este un exemplu tipic al modului \u00een care un drept fundamental al persoanei (prezum\u0163ia de nevinov\u0103\u0163ie) este folosit de c\u0103tre stat ca justificare pentru \u00eenc\u0103lcarea altor drepturi: pentru dreptul de a fi considerat nevinovat, cet\u0103\u0163eanul trebuie s\u0103 “pl\u0103teasc\u0103” la schimb cu drepturile de a fi informat \u015fi de a ob\u0163ine remedii \u00een leg\u0103tur\u0103 cu \u00eenc\u0103lcarea vie\u0163ii private. Deci, urm\u00e2nd acest “ra\u0163ionament” perfect ilogic din art.50, dac\u0103 un cet\u0103\u0163ean beneficiaz\u0103 de prezum\u0163ia de nevinov\u0103\u0163ie, el nu mai are dreptul la protec\u0163ia vie\u0163ii private.<\/p>\n

CONCLUZII:<\/p>\n

– APADOR-CH cere ini\u0163iatorului s\u0103-\u015fi retrag\u0103 propunerea legislativ\u0103 introdus\u0103 pe 24 martie 2003 cu privire la protec\u0163ia drepturilor \u015fi libert\u0103\u0163ilor fundamentale \u00een activitatea de realizare a securit\u0103\u0163ii, ap\u0103r\u0103rii \u015fi siguran\u0163ei na\u0163ionale;<\/p>\n

– Asocia\u0163ia cere celor dou\u0103 comisii de specialitate din cadrul Camerei Deputa\u0163ilor includerea \u00een textul Legii privind siguran\u0163a na\u0163ional\u0103 a unor articole care s\u0103 stabileasc\u0103 echilibrul necesar \u00eentre nevoia de ap\u0103rare a siguran\u0163ei na\u0163ionale \u015fi drepturile \u015fi libert\u0103\u0163ile fundamentale ale omului \u015fi care s\u0103 aib\u0103 \u00een vedere:<\/p>\n

– emiterea autoriza\u0163iei exclusiv de c\u0103tre judec\u0103tori;<\/p>\n

– obliga\u0163ia serviciilor\/structurilor de informa\u0163ii de a comunica, la \u00eencheierea opera\u0163iilor, persoanei vizate faptul c\u0103 a format obiectul supravegherii, perioada de timp \u015fi metodele folosite;<\/p>\n

– limitarea duratei valabilit\u0103\u0163ii autoriza\u0163iei la maximum trei luni, f\u0103r\u0103 posibilitate de prelungire, indiferent de natura acuza\u0163iilor;<\/p>\n

– eliminarea rolului intermediar al Parchetului;<\/p>\n

– declararea drept ILEGAL\u0102 a oric\u0103rei opera\u0163iuni de supraveghere, indiferent de autoritatea\/institu\u0163ia care o efectueaz\u0103, dac\u0103 nu exist\u0103 o autoriza\u0163ie emis\u0103 de un judec\u0103tor.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului 2003, nici unul din cele cinci proiecte de modificare a legii siguran\u0163ei na\u0163ionale \u015fi nici propunerea legislativ\u0103 privind protec\u0163ia drepturilor \u015fi libert\u0103\u0163ilor fundamentale nu fuseser\u0103 finalizate de comisiile de specialitate. APADOR-CH sper\u0103 c\u0103, \u00een lumina prevederilor din noua Constitu\u0163ie, adoptat\u0103 prin referendum \u00een noiembrie 2003, \u015fi \u00een urma presiunilor interne \u015fi externe de aliniere a legisla\u0163iei la normele europene, Parlamentul va vota \u00een final o lege cu adev\u0103rat democratic\u0103 \u00een acest domeniu, prin care s\u0103 se limiteze drastic puterea “serviciilor secrete” \u015fi s\u0103 se asigure o protec\u0163ie real\u0103 a persoanelor.<\/p>\n

3. Hot\u0103r\u00e2rea Guvernului nr.952 din 14 august 2003 privind Sistemul<\/p>\n

informatic integrat<\/p>\n

Publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial nr.631 din 3 septembrie, HG nr.952 a st\u00e2rnit \u00eengrijorarea APADOR-CH \u015fi mass media sub dou\u0103 aspecte principale: legalitatea \u00een sine a actului normativ \u015fi amenin\u0163\u0103rile la adresa unor drepturi fundamentale ale omului (\u00een principal dreptul la protejarea vie\u0163ii private).<\/p>\n

APADOR-CH a trimis guvernului o reclama\u0163ie administrativ\u0103, pe baza art.5 dinLegea nr.29\/1990 privind contenciosul administrativ prin care semnala nelegalitatea HG \u015fi \u00eenc\u0103lcarea dreptului la via\u0163\u0103 privat\u0103 \u015fi solicita retragerea\/anularea actului normativ. Urmeaz\u0103 textul reclama\u0163iei.<\/p>\n

C\u0103tre,<\/p>\n

GUVERNUL ROM\u00c2NIEI<\/p>\n

Bucure\u015fti, Pia\u0163a Victoriei nr.1, sector 1<\/p>\n

Asocia\u0163ia pentru Ap\u0103rarea Drepturilor Omului \u00een Rom\u00e2nia – Comitetul Helsinki (APADOR-CH), cu sediul \u00een Bucure\u015fti, str. Nicolae Tonitza nr.8, sector 3,<\/p>\n

\u00een temeiul articolului 5 din Legea nr.29\/1990 privind contenciosul administrativ, formul\u0103m prezenta<\/p>\n

RECLAMA\u0162IE ADMINISTRATIV\u0102<\/p>\n

prin care v\u0103 solicit\u0103m revocarea\/anularea Hot\u0103r\u00e2rii nr.952 din 14 august 2003privind aprobarea normelor \u015fi procedurilor \u00een vederea opera\u0163ionaliz\u0103rii Sistemului informatic integrat, component\u0103 a Sistemului Electronic Na\u0163ional, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial, Partea I nr. 631 din 3 septembrie 2003.<\/p>\n

Hot\u0103r\u00e2rea amintit\u0103 este nelegal\u0103 \u015fi reprezint\u0103 o \u00eenc\u0103lcare a dreptului la via\u0163\u0103 privat\u0103 \u015fi a principiilor democratice pentru urm\u0103toarele motive:<\/p>\n

1. HG 952\/2003 reglementeaz\u0103 func\u0163ionarea unei structuri (Sistemul informatic integrat) care nu a fost \u00eenfiin\u0163at\u0103 prin lege, nefiind prev\u0103zut\u0103 \u00een Legea 161\/2003 sau \u00een alt act normativ. Mai mult, Sistemul informatic integrat este inexistent din punct de vedere juridic, \u00eentruc\u00e2t -dac\u0103 a fost \u00eenfiin\u0163at- actul de \u00eenfiin\u0163are nu a fost publicat \u015fi deci nu este accesibil \u00een nici un mod publicului. Or, sistemul constitu\u0163ional actual nu \u00eeng\u0103duie func\u0163ionarea unor institu\u0163ii\/structuri publice “fantom\u0103”. <\/p>\n

HG nr. 952\/2003 este nelegal\u0103 pentru c\u0103 nu a fost emis\u0103 pentru executarea unei legi, de\u015fi articolul 107 din Constitu\u0163ie prevede c\u0103 Guvernul poate emite hot\u0103r\u00e2ri numai “pentru organizarea execut\u0103rii legilor”.<\/p>\n

HG nr. 952\/2003 invoc\u0103 \u00een preambul, pur formal, dou\u0103 legi pentru a c\u0103ror executare a fost emis\u0103 : Legea nr.415\/2002 privind organizarea \u015fi func\u0163ionarea Consiliului Suprem de Ap\u0103rare a \u0162\u0103rii \u015fi Legea 161\/2003, \u00eens\u0103 nici una dintre ele nu prevede \u00eenfiin\u0163area Sistemului informatic integrat. Deci, HG 952\/2003 nu a fost emis\u0103 pentru executarea vreuneia dintre cele dou\u0103 legi.<\/p>\n

Este posibil ca Sistemul informatic integrat s\u0103 fi fost \u00eenfiin\u0163at printr-o hot\u0103r\u00e2re “secret\u0103” a Consiliului Suprem de Ap\u0103rare a \u0162\u0103rii (CSAT). In acest caz, HG 952\/2003 este v\u0103dit nelegal\u0103 (\u00eencalc\u0103 legea fundamental\u0103 a \u0163\u0103rii) \u00eentruc\u00e2t nu a fost emis pentru executarea unei legi, ci a unei hot\u0103r\u00e2ri a CSAT, care nu constituie lege. CSAT nu este un al doilea Parlament. In plus, o hot\u0103r\u00e2re nepublicat\u0103 de \u00eenfiin\u0163are a unei institu\u0163ii\/structuri publice nu poate s\u0103 aib\u0103 nici o putere. Prin urmare, acea institu\u0163ie\/structur\u0103 nu exist\u0103. <\/p>\n

2. HG 952\/2003 oblig\u0103 toate institu\u0163iile care de\u0163in baze de date s\u0103 transmit\u0103 copii acestui nou creat Sistem informatic integrat, ce va deveni astfel o supra-putere \u00een stat, lucru extrem de periculos \u015fi care creeaz\u0103 premisele dictaturii. HG nr. 952\/2003 nu precizeaz\u0103 nici din cine va fi constituit acest organism mamut, nici cui se subordoneaz\u0103, nici fa\u0163\u0103 de cine r\u0103spunde \u015fi nici cum.<\/p>\n

HG nr. 952\/2003 nu prevede absolut nici o garan\u0163ie cu privire la protec\u0163ia datelor personale. Persoanele fizice sau juridice nu au nici o posibilitate de a afla cum se folosesc datele care le privesc \u015fi nici de a contracara eventualele abuzuri.<\/p>\n

Prin urmare Sistemul informatic integrat este \u00een afara oric\u0103rui control, control\u00e2nd \u00eens\u0103 via\u0163a tuturor.<\/p>\n

3. O dispozi\u0163ie cel pu\u0163in bizar\u0103 este obligarea MAI de a preda Sistemului informatic integrat copia de pe baza sa de date p\u00e2n\u0103 la 1 februarie 2004. Este singura institu\u0163ie pentru care se stabile\u015fte un termen precis, ceea ce na\u015fte -cel pu\u0163in- suspiciunea unei leg\u0103turi cu evenimentele electorale ce vor avea loc \u00een 2004 \u015fi 2005.<\/p>\n

4. Textul HG nr. 952\/2003 este redactat \u00eentr-un limbaj criptic, ininteligibil cu numero\u015fi termeni calchia\u0163i din limba englez\u0103 care pun \u00een dificultate chiar \u015fi exper\u0163i \u00een domeniu.<\/p>\n

\u015ei din acest motiv, HG nr. 952\/2003 \u00eencalc\u0103 legea. Este vorba de Legea nr. 24\/2000 privind normele de tehnic\u0103 legislativ\u0103, care prevede \u00een articolul 7 c\u0103: \u201etextul legislativ trebuie s\u0103 fie formulat clar, fluent \u015fi inteligibil, f\u0103r\u0103 dificult\u0103\u0163i sintactice \u015fi pasaje obscure sau echivoce\u2026\u201d; potrivit articolului 23 \u201e\u2026trebuie s\u0103 se realizeze o configurare explicit\u0103 a conceptelor \u015fi no\u0163iunilor folosite \u00een noua reglementare, care au un alt \u00een\u0163eles dec\u00e2t cel comun, pentru a se asigura astfel \u00een\u0163elegerea lor corect\u0103 \u015fi a se evita interpret\u0103rile gre\u015fite\u201d; \u015fi, potrivit articolului 33 al aceleia\u015fi legi \u201eactele normative trebuie redactate \u00eentr-un stil concis, sobru, clar \u015fi precis, care s\u0103 exclud\u0103 orice echivoc\u2026Redactarea este subordonat\u0103 dezideratului \u00een\u0163elegerii cu u\u015furin\u0163\u0103 a textului de c\u0103tre destinatarii acestuia.\u201d<\/p>\n

Din toate aceste motive, rezult\u0103 c\u0103 HG 952\/2003,<\/p>\n

-care nu este emis\u0103 pentru organizarea execut\u0103rii unei legi, ci -eventual- a unei hot\u0103r\u00e2ri a CSAT,<\/p>\n

-care este lipsit\u0103 de previzibilitate \u015fi de orice garan\u0163ii reale de protec\u0163ie a vie\u0163ii private,<\/p>\n

a \u00eenc\u0103lcat \u00een mod grav dreptul subiectiv la via\u0163\u0103 privat\u0103 al membrilor APADOR-CH (ca \u015fi al celorlalte persoane), drept garantat prin articolul 26 din Constitu\u0163ie \u015fi prin articolul 8 din Conven\u0163ia European\u0103 a Drepturilor Omului.<\/p>\n

De aceea, v\u0103 solicit\u0103m s\u0103 revoca\u0163i\/anula\u0163i HG 952\/2003. In caz contrar, ne vom adresa instan\u0163ei de judecat\u0103 pentru anularea acestei hot\u0103r\u00e2ri.<\/p>\n

R\u0103spunsul guvernului a fost negativ la toate obiec\u0163iile ridicate de APADOR-CH. In consecin\u0163\u0103, asocia\u0163ia ca persoan\u0103 juridic\u0103 \u015fi doi membri ai s\u0103i ca persoane fizice s-au pl\u00e2ns instan\u0163ei de judecat\u0103, prima \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare fiind programat\u0103 \u00een ianuarie 2004.<\/p>\n

4. Proiectele de lege privind organizarea judiciar\u0103 \u015fi statutul magistra\u0163ilor<\/p>\n

Cele dou\u0103 proiecte au fost ini\u0163iate de Ministerul Justi\u0163iei \u015fi supuse dezbaterii publice. In luna iulie, APADOR-CH a trimis ini\u0163iatorului observa\u0163iile sale care, \u00een rezumat, privesc urm\u0103toarele aspecte:<\/p>\n

– ambele proiecte ar trebui s\u0103 se refere exclusiv la instan\u0163ele de judecat\u0103 \u015fi la judec\u0103tori. Organizarea Ministerului public \u015fi a Parchetului Na\u0163ional Anticorup\u0163ie, precum \u015fi statutul procurorilor urm\u00e2nd s\u0103 fac\u0103 obiectul unor legi separate. Aceasta deoarece potrivit Conven\u0163iei europene \u015fi jurispruden\u0163ei Cur\u0163ii europene (vezi, \u00eentre altele, hot\u0103r\u00e2rile \u00een cazurile Vasilescu v. Rom\u00e2nia sau Pantea v. Rom\u00e2nia) exist\u0103 diferen\u0163e esen\u0163iale \u00eentre judec\u0103tori \u015fi procurori. In timp ce primii fac parte din puterea judec\u0103toreasc\u0103 \u015fi sunt independen\u0163i, ultimii apar\u0163in sferei puterii executive \u015fi sunt subordona\u0163i at\u00e2t procurorului general c\u00e2t \u015fi ministrului justi\u0163iei. Existen\u0163a unui act normativ comun pentru judec\u0103tori \u015fi procurori induce ideea fals\u0103 a independen\u0163ei procurorilor.<\/p>\n

Proiectul de lege privind organizarea judiciar\u0103<\/p>\n

– trebuie eliminat dreptul ministrului justi\u0163iei de a trimite “\u00een control” la instan\u0163e inspectori generali \u015fi judec\u0103tori inspectori. Altfel, se creeaz\u0103, pe de o parte, riscul ca ace\u015ftia s\u0103 intimideze \u015fi influen\u0163eze judec\u0103torii iar, pe de alta, posibilitatea unor ingerin\u0163e ale executivului \u00een activitatea judec\u0103torilor. Dac\u0103 nu se dore\u015fte renun\u0163area la control, cel pu\u0163in acesta s\u0103 fie trecut la Consiliul Superior al Magistraturii;<\/p>\n

– este necesar\u0103 precizarea expres\u0103 c\u0103 transferul unui judec\u0103tor de la o sec\u0163ie la alta nu poate fi efectuat dec\u00e2t cu consim\u0163\u0103m\u00e2ntul acestuia. In absen\u0163a unei astfel de preciz\u0103ri, inamovibilitatea judec\u0103torilor este pus\u0103 sub semnul \u00eentreb\u0103rii;<\/p>\n

– repartizarea cauzelor pe complete de judecat\u0103 trebuie f\u0103cut\u0103 exclusiv pe baza sistemului informatizat. Numai \u00een acest fel se pot elimina suspiciunile legate de “culisele” presupuse ale actului de justi\u0163ie. Din acelea\u015fi motive trebuie reglementate, \u00een mod clar \u015fi restrictiv, condi\u0163iile \u00een care o cauz\u0103 poate fi trecut\u0103 de la completul la care a fost repartizat\u0103, la un altul;<\/p>\n

– sunt absolut necesare at\u00e2t sporirea substan\u0163ial\u0103 a num\u0103rului de judec\u0103tori de la Inalta Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie (care a preluat toate recursurile \u00een cauze civile) c\u00e2t \u015fi dotarea cu sisteme informatizate a tuturor instan\u0163elor de judecat\u0103 din \u0163ar\u0103, indiferent de grad;<\/p>\n

– fiecare instan\u0163\u0103 trebuie s\u0103 aib\u0103 libertatea de a-\u015fi \u00eentocmi singur\u0103 proiectul de buget pe care s\u0103-l \u00eenainteze, cu avizul CSM, Inaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie. ICCJ – \u015fi nu Ministerul Justi\u0163iei – urmeaz\u0103 s\u0103 prezinte Parlamentului bugetul general al instan\u0163elor. Independen\u0163a financiar\u0103 real\u0103 este esen\u0163ial\u0103 pentru independen\u0163a justi\u0163iei.<\/p>\n

Statutul magistra\u0163ilor<\/p>\n

– pe l\u00e2ng\u0103 observa\u0163iile anterioare privind eliminarea procurorilor din r\u00e2ndul magistra\u0163ilor \u015fi trecerea inspectorilor \u00een subordinea Consiliului Superior al Magistraturii, se adaug\u0103:<\/p>\n

– eliminarea atribu\u0163iilor ministrului justi\u0163iei privind exercitarea ac\u0163iunii disciplinare \u015fi dispunerea cercet\u0103rii prealabile pentru abaterile disciplinare ale judec\u0103torilor;<\/p>\n

– dreptul judec\u0103torului de a ataca hot\u0103r\u00e2rile sec\u0163iilor Consiliului Superior al Magistraturii la ICCJ (\u015fi nu la plenul CSM).<\/p>\n

Nici unul din cele dou\u0103 proiecte de lege nu fusese finalizat de Parlament p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului 2003. Ambele au fost adoptate de Senat \u015fi urmeaz\u0103 s\u0103 fie dezb\u0103tute de Camera Deputa\u0163ilor.<\/p>\n

5. Dezbateri cu privire la necesitatea unei legi a activit\u0103\u0163ii de lobby<\/p>\n

La \u00eenceputul anului 2003 o organiza\u0163ie neguvernamental\u0103 din Timi\u015foara a organizat o dezbatere public\u0103 pe tema unei eventuale reglement\u0103ri legale a activit\u0103\u0163ilor de lobby (acele activit\u0103\u0163i prin care se urm\u0103re\u015fte influen\u0163area unor decizii ale executivului sau legislativului), ca posibil instrument de lupt\u0103 \u00eempotriva corup\u0163iei. Participan\u0163ii \u015fi-au prezentat opiniile pro sau contra, \u00een scris \u015fi oral. Opinia APADOR-CH a fost urm\u0103toarea:<\/p>\n

1. Dintre \u0163\u0103rile cu sisteme democratice solide, numai SUA au reglementat legal activit\u0103\u0163ile de lobby. Nici una din \u0163\u0103rile europene nu a considerat necesar s\u0103 adopte legi \u00een acest domeniu, de\u015fi lobby-ul se practic\u0103 \u015fi este acceptat \u00een majoritatea acestor \u0163\u0103ri (cu excep\u0163ia Fran\u0163ei). De altminteri, exist\u0103 destule voci autorizate care sus\u0163in c\u0103 o lege privind lobby-ul nu ar putea contribui la diminuarea sau, \u00een mod ideal, la eliminarea corup\u0163iei. O astfel de reglementare – cred sus\u0163in\u0103torii s\u0103i – ar scoate la vedere \u015fi interesele unui grup sau unor grupuri \u00een adoptarea\/neadoptarea\/modificarea unor legi\/decizii\/hot\u0103r\u00e2ri, \u015fi mijloacele de influen\u0163\u0103 folosite (prin lobbi\u015fti acredita\u0163i, ale c\u0103ror activit\u0103\u0163i ar urma s\u0103 fie perfect transparente) \u015fi “\u0163intele” (parlamentari, membri ai guvernului, membri ai consiliilor jude\u0163ene, municipale, comunale, conducerile unor agen\u0163ii na\u0163ionale etc.).<\/p>\n

Argumentul celor care nu cred \u00een eficien\u0163a unei legi a lobby-ului este c\u0103 nimic nu garanteaz\u0103 eliminarea practicilor ilegale, \u00een paralel cu cele legale.<\/p>\n

APADOR-CH se raliaz\u0103 celor care nu cred \u00een eficien\u0163a unei legi privind lobby-ul \u00een lupta \u00eempotriva corup\u0163iei.<\/p>\n

2. Trebuie f\u0103cut\u0103 o separare clar\u0103 \u00eentre advocacy (care se refer\u0103 la activit\u0103\u0163i generale de sus\u0163inere a unor puncte de vedere\/proiecte de legi\/decizii\/hot\u0103r\u00e2ri etc. \u00een interesul public, f\u0103r\u0103 vreun beneficiu material al sus\u0163in\u0103torilor) \u015fi lobby (care are \u00een vedere anumite interese ale unor anumite grupuri, interese ce vizeaz\u0103 c\u00e2\u015ftiguri financiare).<\/p>\n

Dac\u0103 oamenii de afaceri din Rom\u00e2nia vor considera c\u0103 au nevoie de intermediari legali care ar fi lobbi\u015ftii, APADOR-CH ar putea fi de acord cu reglementarea acestui gen de activitate dar strict limitat\u0103 la domeniul economico-financiar. Ar fi inadmisibil\u0103 o reglementare legal\u0103 care s\u0103 oblige toate formele vie\u0163ii asociative (organiza\u0163ii neguvernamentale, funda\u0163ii, sindicate etc.), chiar dac\u0103 acestea nu au nici o leg\u0103tur\u0103 cu sectorul economico-financiar, s\u0103 recurg\u0103 la lobbi\u015fti (contra cost, fire\u015fte).<\/p>\n

3. APADOR-CH consider\u0103 c\u0103, mult mai important \u00een lupta \u00eempotriva corup\u0163iei este adoptarea legii privind conflictul de interese, aplicarea unor legi deja \u00een vigoare (Legea accesului la informa\u0163iile de interes public, Legea transparen\u0163ei decizionale \u00een administra\u0163ia public\u0103) \u015fi, mai ales, aplicarea legii penale.<\/p>\n

In concluzie, \u00een opinia APADOR-CH, nu este necesar\u0103 o lege care s\u0103 reglementeze activitatea de lobby. O astfel de lege ar reprezenta o amenin\u0163are la adresa libert\u0103\u0163ii de asociere, prin limitarea posibilit\u0103\u0163ilor organiza\u0163iilor, funda\u0163iilor, sindicatelor etc. de a ac\u0163iona \u00een vederea promov\u0103rii scopurilor pentru care au fost constituite. <\/p>\n

6. Ordonan\u0163a Guvernului nr.37\/2003 privind asocia\u0163iile \u015fi funda\u0163iile<\/p>\n

Ordonan\u0163a Guvernului nr.37\/2003 pentru modificarea \u015fi completarea Ordonan\u0163ei Guvernului nr.26\/2000 cu privire la asocia\u0163ii \u015fi funda\u0163ii introduce noi concepte \u015fi proceduri care au ca rezultat limitarea dreptului la libera asociere, impun\u00e2nd restric\u0163ii \u00een domeniul \u00eenfiin\u0163\u0103rii, organiz\u0103rii \u015fi func\u0163ion\u0103rii asocia\u0163iilor. Ordonan\u0163a a provocat reac\u0163ia unui grup de asocia\u0163ii \u015fi funda\u0163ii, inclusiv APADOR-CH, care au cerut fie abrogarea OG nr.37 fie respingerea sa de c\u0103tre Parlament. Pe l\u00e2ng\u0103 obiec\u0163iile cuprinse \u00een scrisoarea comun\u0103 a asocia\u0163iilor, referitoare la \u00eengreunarea procedurilor de \u00eenregistrare a asocia\u0163iilor (restric\u0163ii cu privire la denumire, reintroducerea avizului ministerului sau organului de resort), APADOR-CH a considerat ca deosebit de periculoas\u0103 modificarea reglement\u0103rilor privind asocia\u0163iile \u015fi funda\u0163iile de utilitate public\u0103. In primul r\u00e2nd este foarte grav c\u0103 OG nr.37\/2003 prevede c\u0103 numai asemenea asocia\u0163ii \u015fi funda\u0163ii au dreptul la resurse provenite din bugetul de stat \u015fi din bugetele locale (art.41 lit.b), fa\u0163\u0103 de reglementarea anterioar\u0103 care stabilea numai un drept de preferin\u0163\u0103. De\u015fi aceast\u0103 nou\u0103 reglementare poate ap\u0103rea \u00een prim\u0103 instan\u0163\u0103 justificat\u0103 \u2013 banii publici trebuie s\u0103 slujeasc\u0103 un interes de asemenea public, nu unul personal, iar folosirea lor trebuie supus\u0103 unui control adecvat \u2013, caracterul s\u0103u excesiv apare \u00een mod evident la o analiz\u0103 atent\u0103 a modului \u00een care o asocia\u0163ie\/funda\u0163ie de utilitate public\u0103 \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 activitatea. Astfel, potrivit art.412 lit.d (de asemenea introdus prin OG nr.37\/2003), un organ de specialitate al Guvernului \u201canalizeaz\u0103 anual activitatea asocia\u0163iilor \u015fi funda\u0163iilor recunoscute ca fiind de utilitate public\u0103\u201d, deci \u00eentreaga activitate a acestora, nu numai cea legat\u0103 de fondurile bugetare primite. In acela\u015fi timp, acela\u015fi organ \u201cpromoveaz\u0103 \u015fi evalueaz\u0103 politicile guvernamentale \u00een domeniul vie\u0163ii asociative \u015fi formuleaz\u0103 recomand\u0103ri cu privire la acestea\u201d (lit. a a aceluia\u015fi articol). In acest mod se realizeaz\u0103 o subordonare a activit\u0103\u0163ii asocia\u0163iilor \u015fi funda\u0163iilor de utilitate public\u0103 fa\u0163\u0103 de politicile guvernamentale \u00een domeniul vie\u0163ii asociative, respectivele forme de asociere pierz\u00e2ndu-\u015fi astfel rolul primordial. Ele sunt chemate s\u0103 slujeasc\u0103 interesul public, iar nu anumite politici guvernamentale cu care pot veni \u00een conflict la un moment dat.<\/p>\n

Faptul c\u0103, \u00een contextul acestor noi reglement\u0103ri, accesul la fondurile publice este acordat numai asocia\u0163iilor \u015fi funda\u0163iilor \u201cagreate\u201d la nivel guvernamental este subliniat \u015fi de introducerea unei alte cerin\u0163e excesive pentru ob\u0163inerea statutului de utilitate public\u0103. Astfel, lit.e a art.39, alin. 11 prevede c\u0103 cererea de ob\u0163inere a statutului de utilitate public\u0103 trebuie \u00eenso\u0163it\u0103 de \u201cnumele \u015fi adresa persoanelor fizice, respectiv denumirea \u015fi sediul persoanelor juridice cu care asocia\u0163ia sau funda\u0163ia colaboreaz\u0103 \u00een mod frecvent \u00een vederea realiz\u0103rii obiectului s\u0103u de activitate pentru care aceasta solicit\u0103 recunoa\u015fterea statutului de utilitate public\u0103\u201d. Bine\u00een\u0163eles c\u0103 o verificare a respect\u0103rii cerin\u0163elor pentru ob\u0163inerea statutului de utilitate public\u0103 se impune, \u00eens\u0103 aceasta se poate face prin prezentarea unor recomand\u0103ri\/referin\u0163e din partea unor persoane fizice\/juridice, cu acordul acestora, \u015fi a c\u0103ror veridicitate poate fi verificat\u0103 \u00een cadrul procedurilor administrative prev\u0103zute la art.40 alin.1. Ins\u0103 extinderea controlului guvernamental \u015fi asupra colaboratorilor asocia\u0163iilor\/funda\u0163iilor, care la r\u00e2ndul lor pot fi \u201cagrea\u0163i\u201d sau nu, apare ca excesiv\u0103.<\/p>\n

In consecin\u0163\u0103, \u00eentreaga reglementare a asocia\u0163iilor\/funda\u0163iilor de utilitate public\u0103 introdus\u0103 de OG nr.37\/2003 pune \u00een lumin\u0103 dorin\u0163a de a subordona mediul asociativ politicii guvernamentale. Tendin\u0163a aceasta a devenit \u015fi mai evident\u0103 \u00een momentul \u00een care, simultan cu dezbaterea OG 37, a mai circulat \u015fi un anteproiect ce ar fi urmat s\u0103 devin\u0103 o nou\u0103 “lege-cadru” a asocia\u0163iilor \u015fi funda\u0163iilor. Textul respectiv, extrem de stufos, lipsit de temei legal \u015fi chiar logic, ar fi transformat \u00eentregul sistem asociativ \u00eentr-o “anex\u0103” a puterii. Din fericire, textul cu o circula\u0163ie restr\u00e2ns\u0103 nu s-a materializat, cel pu\u0163in p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului 2003, \u00eentr-o ini\u0163iativ\u0103 legislativ\u0103. Pe de alt\u0103 parte, OG 37 a fost votat\u0103 de Camera Deputa\u0163ilor cu amendamente pe care APADOR-CH le consider\u0103 neimportante de vreme ce nu ating problema asocia\u0163iilor \u015fi funda\u0163iilor de utilitate public\u0103. Urmeaz\u0103 ca Senatul s\u0103 se pronun\u0163e asupra acestui act normativ.<\/p>\n

7. Ini\u0163iativa legislativ\u0103 de modificare a Legii Jandarmeriei (nr.116\/1998)<\/p>\n

In iulie 2003, Inspectoratul general al Jandarmeriei din cadrul Ministerului Administra\u0163iei \u015fi Internelor a pus pe site-ul s\u0103u o ini\u0163iativ\u0103 legislativ\u0103 de modificare a Legii nr.116. Dat fiind c\u0103 textul acorda puteri exagerate Jandarmeriei, APADOR-CH a trimis IGJ urm\u0103toarele critici:<\/p>\n

1. Propunerea legislativ\u0103 cuprinde unele prevederi noi fa\u0163\u0103 de legea \u00een vigoare pe care APADOR-CH le consider\u0103 o amenin\u0163are serioas\u0103 la adresa drepturilor omului, \u00een principal cu privire la privarea de libertate. Punctul 41 din proiect (care se refer\u0103 la modificarea art.32 alin.2 din legea \u00een vigoare) cuprinde cinci alineate noi, toate – cu excep\u0163ia lit.e-1 – pun\u00e2nd \u00een pericol real aceste drepturi, \u00eenc\u0103lc\u00e2nd legile \u00een vigoare \u015fi standardele europene.<\/p>\n

Astfel:<\/p>\n

a) “invitarea la sediul unit\u0103\u0163ii de jandarmi” a persoanelor “a c\u0103ror prezen\u0163\u0103 este necesar\u0103 pentru \u00eendeplinirea atribu\u0163iilor jandarmeriei” este complet nejustificat\u0103. Atribu\u0163iile jandarmeriei privesc asigurarea ordinii publice \u015fi paza, ceea ce presupune executarea unor dispozi\u0163ii \u015fi nu efectuarea unor cercet\u0103ri sau investiga\u0163ii proprii.<\/p>\n

“Invitarea” \u00een scris a unei persoane intr\u0103 \u00een atribu\u0163iile organelor de cercetare penal\u0103. Jandarmeria nu face parte dintre acestea;<\/p>\n

b) “conducerea” persoanelor “la sediul unit\u0103\u0163ii de jandarmi sau al poli\u0163iei” este o prevedere inacceptabil\u0103. “Conducere” \u00eenseamn\u0103 privare de libertate, deoarece persoana “condus\u0103” nu este liber\u0103 s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 locul respectiv c\u00e2nd \u015fi cum dore\u015fte (a se vedea defini\u0163ia priv\u0103rii de libertate din Protocolul op\u0163ional, semnat de Rom\u00e2nia, la Conven\u0163ia ONU \u00eempotriva torturii). Noul Cod de procedur\u0103 penal\u0103 prevede c\u0103 durata “conducerii” \u015fi\/sau re\u0163inerii se deduce din mandatul de arestare preventiv\u0103 de maximum 3 zile pe care procurorul are dreptul s\u0103-l emit\u0103. Aceasta \u00eenseamn\u0103 recunoa\u015fterea faptului c\u0103 m\u0103sura conducerii unei persoane la sediu reprezint\u0103 privare de libertate.<\/p>\n

Jandarmeria nu poate \u015fi nu trebuie s\u0103 se substituie organelor de cercetare penal\u0103, singurele abilitate s\u0103 ia m\u0103suri privative de libertate. In Legea 116\/1998 se prevede clar c\u0103 obliga\u0163ia jandarmilor este de a preda f\u0103ptuitorul celei mai apropiate sec\u0163ii de poli\u0163ie.<\/p>\n

In plus, propunerea legislativ\u0103 nu prevede nimic nici \u00een leg\u0103tur\u0103 cu durata “conducerii” \u015fi cu drepturile persoanei conduse, nici \u00een privin\u0163a urm\u0103rilor legale ale acestui gen de ac\u0163iune pentru persoana respectiv\u0103 sau a posibilit\u0103\u0163ii de a le contesta.<\/p>\n

c) dreptul de a efectua perchezi\u0163ii domiciliare \u015fi corporale, controlul bagajelor, al vehiculelor “atunci c\u00e2nd exist\u0103 date certe cu privire la s\u0103v\u00e2r\u015firea unor infrac\u0163iuni” ce ar urma s\u0103 fie acordat jandarmilor se suprapune peste atribu\u0163iile date \u00een prezent organelor de cercetare penal\u0103. APADOR-CH repet\u0103 c\u0103 Jandarmeria nu face parte dintre acestea. In plus, nu este deloc clar cum ar putea de\u0163ine jandarmii “date certe” cu privire la s\u0103v\u00e2r\u015firea unor infrac\u0163iuni.<\/p>\n

Comentariul este valabil \u015fi pentru noua prevedere referitoare la dreptul jandarmilor de a p\u0103trunde “\u00een incinta locuin\u0163elor, a unit\u0103\u0163ilor economice, a institu\u0163iilor publice ori particulare….”.<\/p>\n

In aceea\u015fi ordine de idei, trebuie men\u0163ionat \u015fi punctul 46 din propunere (modificarea art.34) care la lit.a) prevede c\u0103 jandarmii pot folosi armamentul din dotare “\u00eempotriva acelor persoane din cadrul grupurilor care, de\u015fi se manifest\u0103 organizat \u015fi non-violent, s\u0103v\u00e2r\u015fesc acte \u015fi fapte care preg\u0103tesc, \u00een mod evident, ac\u0163iuni de natur\u0103 s\u0103 tulbure ordinea public\u0103…” (subl.n.). Pe de o parte se d\u0103 posibilitatea jandarmilor de a interveni \u00eempotriva unor manifestan\u0163i pa\u015fnici dac\u0103 ei consider\u0103 c\u0103 ace\u015ftia preg\u0103tesc ac\u0163iuni violente, chiar dac\u0103 acestea nu sunt concretizate. Dup\u0103 \u015ftiin\u0163a asocia\u0163iei, jandarmii din \u0163\u0103rile democratice intervin doar \u00een momentul declan\u015f\u0103rii unor ac\u0163iuni violente. Pe de alt\u0103 parte, formula “de natur\u0103 s\u0103 tulbure ordinea public\u0103” este vag\u0103 \u015fi poate acoperi orice, de la \u00een\u0103l\u0163area unor bannere p\u00e2n\u0103 la strigarea unor sloganuri. APADOR-CH consider\u0103 c\u0103 prin aceast\u0103 prevedere se aduce atingere libert\u0103\u0163ii \u00eentrunirilor, consacrat\u0103 de art.36 din Constitu\u0163ie.<\/p>\n

De asemenea, punctul 47 din propunerea legislativ\u0103 (modificare a art.34 prin introducerea lit.d) care d\u0103 dreptul jandarmilor de a re\u0163ine persoane sau grupuri de persoane. “Re\u0163inerea” este o procedur\u0103 exclusiv de competen\u0163a Poli\u0163iei.<\/p>\n

2. Propunerea legislativ\u0103 acord\u0103 un grad de independen\u0163\u0103 nejustificat de mare institu\u0163iei Jandarmeriei \u00een raport cu celelalte autorit\u0103\u0163i din domeniul asigur\u0103rii lini\u015ftii \u015fi ordinei publice.<\/p>\n

Astfel:<\/p>\n

a) Punctul 23 din propunere (care modific\u0103 art.20 din legea \u00een vigoare) elimin\u0103 controlul ministrului de interne asupra extinderii ac\u0163iunilor jandarmilor \u00een alte zone dec\u00e2t cele de responsabilitate permanent\u0103. Aceast\u0103 decizie ar reveni comandantului Jandarmeriei Rom\u00e2ne, de\u015fi Jandarmeria este subordonat\u0103 Ministerului de Interne;<\/p>\n

b) Punctul 24 (care modific\u0103 art.21) d\u0103 posibilitate jandarmilor s\u0103 execute independent sau \u00een cooperare cu alte for\u0163e (alin.2 \u015fi 3)misiuni de men\u0163inere a ordinii publice, defini\u0163ie vag\u0103 ce poate acoperi orice eveniment, indiferent de gradul de periculozitate sau de lipsa acestuia.<\/p>\n

In opinia APADOR-CH, astfel de ini\u0163iative trebuie s\u0103 apar\u0163in\u0103 autorit\u0103\u0163ilor publice centrale \u015fi locale sau organelor de cercetare penal\u0103.<\/p>\n

Tot la punctul 24, alin.8 d\u0103 Jandarmeriei dreptul de a organiza \u015fi conduce “ac\u0163iunea de interven\u0163ie pentru restabilirea ordinii publice c\u00e2nd aceasta a fost tulburat\u0103 prin orice fel de ac\u0163iuni sau fapte care contravin legilor \u00een vigoare” (subl.n.). Pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 ini\u0163ierea unor astfel de ac\u0163iuni \u00eei revine \u00een exclusivitate, Jandarmeria nu poate – \u015fi nu trebuie – s\u0103 stabileasc\u0103 ce ac\u0163iuni sau fapte ale unor persoane contravin legii. Aceste atribu\u0163ii revin organelor de cercetare penal\u0103 (Parchetul \u015fi Poli\u0163ia). Conform Legii 116\/1998 \u015fi alin.14 din propunerea legislativ\u0103, jandarmii pot constata \u015fi sanc\u0163iona numai contraven\u0163iile, ceea ce creeaz\u0103 oricum un paralelism cu activit\u0103\u0163ile Poli\u0163iei, dar este inacceptabil ca Jandarmeria s\u0103 devin\u0103, practic, organ de cercetare penal\u0103.<\/p>\n

Alin.19 din propunere prevede dreptul Jandarmeriei de a \u00eenchiria contra cost arme de foc \u015fi muni\u0163ii. Or controlul integral asupra armelor \u015fi muni\u0163iilor revine prin lege (Legea 17\/1996) exclusiv Poli\u0163iei \u015fi a\u015fa este normal s\u0103 fie. Jandarmeria, organ al statului, nu trebuie s\u0103 furnizeze arme de foc – fie chiar \u015fi \u00eenchiriindu-le – unor persoane juridice de drept privat cum este cazul societ\u0103\u0163ilor de paz\u0103 \u015fi protec\u0163ie.<\/p>\n

3. Punctul 75 din propunerea legislativ\u0103 modific\u0103 art.65 \u00een sensul exoner\u0103rii jandarmilor de “r\u0103spunderea penal\u0103 sau civil\u0103 pentru faptele s\u0103v\u00e2r\u015fite \u00een cadrul exercit\u0103rii cu bun\u0103 credin\u0163\u0103 \u015fi \u00een limitele legii a atribu\u0163iilor de serviciu” ceea ce echivaleaz\u0103 cu impunitatea, lucru inadmisibil \u00eentr-un stat de drept \u015fi care contravine Constitu\u0163iei Rom\u00e2niei (“Nimeni nu este mai presus de lege” stipuleaz\u0103 art.16 al.2 din Constitu\u0163ie).<\/p>\n

APADOR-CH consider\u0103 c\u0103 prin suprapunerea atribu\u0163iilor jandarmeriei cu cele ale poli\u0163iei, jandarmeria este transformat\u0103 \u00eentr-o poli\u0163ie paralel\u0103. Aceast\u0103 situa\u0163ie va crea confuzie, chiar \u00een cadrul celor dou\u0103 institu\u0163ii, \u015fi, datorit\u0103 ambiguit\u0103\u0163ilor generate, va favoriza \u00eenc\u0103lcarea drepturilor omului.<\/p>\n

De aceea, APADOR-CH solicit\u0103 retragerea proiectului de modificare a actualei legi a jandarmeriei.<\/p>\n

Guvernul a introdus \u00een Parlament un proiect de modificare a Legii Jandarmeriei. Nu este clar dac\u0103 este vorba de ini\u0163iativa IGJ iar dac\u0103 aceasta este situa\u0163ia, \u00een ce m\u0103sur\u0103 a fost amendat\u0103. Cert este c\u0103, p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului 2003, \u00eencepuser\u0103 deja dezbaterile \u00een comisiile de specialitate.<\/p>\n

II. ACCESUL LA INFORMA\u0162IILE DE INTERES PUBLIC<\/p>\n

Legea 544\/2001 privind liberul acces la informa\u0163iile de interes public a devenit aplicabil\u0103 din martie 2002. Consider\u00e2nd-o drept un instrument important \u00een lupta \u00eempotriva corup\u0163iei \u015fi abuzurilor \u015fi, totodat\u0103, un mijloc eficient de a obliga autorit\u0103\u0163ile \u015fi institu\u0163iile statului la o transparen\u0163\u0103 real\u0103 a activit\u0103\u0163ilor lor, APADOR-CH a declan\u015fat imediat o serie de activit\u0103\u0163i concrete al c\u0103ror scop era pe de o parte ob\u0163inerea unor informa\u0163ii de interes public iar pe de alta, verificarea modului \u00een care legea era aplicat\u0103 \u015fi respectat\u0103. Aproape toate au fost finalizate \u00een 2003 prin ac\u0163iuni \u00een justi\u0163ie. Tot \u00een 2003, asocia\u0163ia a \u00eenceput un program de informare a avoca\u0163ilor asupra procedurilor ce trebuie urmate \u00een situa\u0163ia \u00een care peten\u0163ii nemul\u0163umi\u0163i de r\u0103spunsurile primite de la autorit\u0103\u0163i doresc s\u0103 se pl\u00e2ng\u0103 instan\u0163elor de judecat\u0103. De asemenea, la sf\u00e2r\u015fitul anului era \u00een curs de finalizare un ghid pe \u00een\u0163elesul oric\u0103rei persoane interesate de Legea 544.<\/p>\n

1. Cereri de informa\u0163ii \u015fi pl\u00e2ngeri \u00een justi\u0163ie pe baza Legii nr.544\/2001<\/p>\n

1.1. Proceduri ini\u0163iate \u00een 2002 \u015fi continuate \u00een 2003<\/p>\n

In anul 2002, APADOR-CH ca persoan\u0103 juridic\u0103 a \u00eenaintat cereri de informa\u0163ii c\u0103tre mai multe institu\u0163ii\/autorit\u0103\u0163i publice. SRI, Parchetul de pe l\u00e2ng\u0103 Curtea Suprem\u0103 de Justi\u0163ie \u015fi Ministerul Finan\u0163elor Publice au refuzat s\u0103 comunice informa\u0163iile solicitate, astfel \u00eenc\u00e2t asocia\u0163ia s-a pl\u00e2ns \u00eempotriva refuzului la Tribunalul Bucure\u015fti – Sec\u0163ia contencios administrativ.<\/p>\n

De la Ministerul Finan\u0163elor Publice APADOR-CH a solicitat informa\u0163ii statistice legate de scutirile acordate la plata taxei judiciare de timbru. Tribunalul Bucure\u015fti, ca instan\u0163\u0103 de fond, a obligat Ministerul Finan\u0163elor Publice s\u0103 comunice asocia\u0163iei aceste informa\u0163ii de interes public \u00een termen de 30 de zile de la r\u0103m\u00e2nerea definitiv\u0103 a hot\u0103r\u00e2rii judec\u0103tore\u015fti. Ministerul Finan\u0163elor Publice a declarat recurs \u00eempotriva hot\u0103r\u00e2rii tribunalului, motiv\u00e2nd c\u0103 cererea de informa\u0163ii a asocia\u0163iei este prea complex\u0103 \u015fi imposibil de rezolvat \u00een termenul legal de 30 de zile. In plus, informa\u0163iile solicitate se refer\u0103 la cereri de scutire formulate de persoane determinate, astfel \u00eenc\u00e2t nu se \u00eencadreaz\u0103 \u00een categoria informa\u0163iilor de interes public. In februarie 2003, Curtea de Apel Bucure\u015fti a respins recursul Ministerului Finan\u0163elor Publice \u015fi a dat c\u00e2\u015ftig de cauz\u0103 asocia\u0163iei. Deoarece ministerul nu a executat hot\u0103r\u00e2rea instan\u0163ei \u015fi nu a comunicat informa\u0163iile solicitate \u00een termenul stabilit, APADOR-CH a dat \u00een judecat\u0103 MFP \u015fi pe ministrul finan\u0163elor publice pentru a se constata c\u0103 au \u00eenc\u0103lcat Legea contenciosului administrativ \u015fi pentru obligarea lor la plata de daune pentru \u00eent\u00e2rziere p\u00e2n\u0103 la executarea hot\u0103r\u00e2rii. Asocia\u0163ia a mai solicitat \u015fi sanc\u0163ionarea cu amend\u0103 civil\u0103 c\u0103tre stat a ministrului finan\u0163elor pentru fiecare zi de \u00eent\u00e2rziere \u00een executarea hot\u0103r\u00e2rii. Pl\u00e2ngerea asocia\u0163iei este \u00een curs de judecat\u0103. Intre timp, \u00een mai 2003, MFP a comunicat asocia\u0163iei majoritatea informa\u0163iilor solicitate.<\/p>\n

Informa\u0163iile cerute SRI s-au referit la date statistice privitoare la autoriza\u0163iile solicitate de aceast\u0103 institu\u0163ie de la parchet pentru supravegherea membrilor partidelor politice \u015fi ai asocia\u0163iilor civice, precum \u015fi a ziari\u015ftilor, pe perioada 1991-2002, defalcate pe ani \u015fi categorii vizate. Asocia\u0163ia a mai cerut \u015fi date cu privire la societ\u0103\u0163ile comerciale de\u0163inute de SRI, la veniturile realizate \u015fi la destina\u0163ia acestora. APADOR-CH a pierdut procesul ini\u0163iat \u00eempotriva refuzului SRI de a comunica aceste informa\u0163ii, at\u00e2t \u00een prim\u0103 instan\u0163\u0103, la Tribunalul Bucure\u015fti, c\u00e2t \u015fi \u00een recurs, la Curtea de Apel Bucure\u015fti. Hot\u0103r\u00e2rea Cur\u0163ii de Apel Bucure\u015fti este definitiv\u0103 \u015fi irevocabil\u0103.<\/p>\n

Parchetului de pe l\u00e2ng\u0103 Curtea Suprem\u0103 de Justi\u0163ie i s-au solicitat informa\u0163ii statistice legate de autoriza\u0163iile de efectuare a unor acte de culegere de informa\u0163ii \u015fi de \u00eenregistrare a convorbirilor telefonice solicitate \u00een baza Legii siguran\u0163ei na\u0163ionale \u015fi a Codului de procedur\u0103 penal\u0103, pe perioada 1991-2002 \u015fi respectiv 1996-2002. Tribunalul Bucure\u015fti a dat c\u00e2\u015ftig de cauz\u0103 APADOR-CH, oblig\u00e2nd Parchetul la comunicarea informa\u0163iilor solicitate. Curtea de Apel Bucure\u015fti a men\u0163inut aceast\u0103 sentin\u0163\u0103 \u015fi \u00een recurs, consider\u00e2nd c\u0103 informa\u0163iile cerute sunt de interes public. Parchetul de pe l\u00e2ng\u0103 Curtea Suprem\u0103 de Justi\u0163ie nu s-a conformat hot\u0103r\u00e2rii judec\u0103tore\u015fti, astfel c\u0103 asocia\u0163ia a formulat o pl\u00e2ngere la instan\u0163a administrativ\u0103 \u00eempotriva institu\u0163iei \u015fi a procurorului general T\u0103nase Joi\u0163a pentru neexecutarea hot\u0103r\u00e2rii \u015fi plata de daune pentru \u00eent\u00e2rziere, precum \u015fi amendarea sa. Dup\u0103 patru zile de la depunerea acestei pl\u00e2ngeri, procurorul general T\u0103nase Joi\u0163a a declarat recurs \u00een anulare \u00eempotriva hot\u0103r\u00e2rii judec\u0103tore\u015fti irevocabile care obliga parchetul la comunicarea informa\u0163iilor de interes public solicitate. In noiembrie 2003, Curtea Suprem\u0103 de Justi\u0163ie a respins recursul \u00een anulare. In august 2003, ca urmare a numirii noului procuror general, Ilie Boto\u015f, APADOR-CH a formulat o pl\u00e2ngere \u015fi \u00eempotriva acestuia pentru neexecutarea hot\u0103r\u00e2rii prin care parchetul trebuia s\u0103 comunice informa\u0163iile de interes public solicitate. In decembrie 2003, Tribunalul Bucure\u015fti – Sec\u0163ia contencios administrativ a pronun\u0163at o sentin\u0163\u0103 prin care l-a obligat pe procurorul general la plata amenzii civile c\u0103tre stat de 500 lei pentru fiecare zi de \u00eent\u00e2rziere \u00een executarea hot\u0103r\u00e2rii, dar a respins cererea asocia\u0163iei referitoare la daune de \u00eent\u00e2rziere. APADOR-CH a atacat aceast\u0103 hot\u0103r\u00e2re cu recurs.<\/p>\n

La 12 decembrie 2003, Parchetul de pe l\u00e2ng\u0103 Inalta Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie a comunicat par\u0163ial informa\u0163iile solicitate de asocia\u0163ie, lucru considerat de c\u0103tre APADOR-CH ca o continuare a refuzului de a executa o hot\u0103r\u00e2re judec\u0103toreasc\u0103.<\/p>\n

Procesul a fost larg mediatizat pe \u00eentreaga sa durat\u0103 iar datele furnizate \u00een cele din urm\u0103 de parchet au dus la concluzia – b\u0103nuit\u0103 de la \u00eenceput – c\u0103 num\u0103rul persoanelor supravegheate a fost nejustificat de mare \u015fi, \u00een majoritatea cazurilor, autoriza\u0163iile au fost lipsite de temei. Asocia\u0163ia mai semnaleaz\u0103 \u015fi urm\u0103toarele aspecte:<\/p>\n

– informa\u0163iile furnizate p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 de parchet con\u0163in numai cifra total\u0103, pe fiecare an, a autoriza\u0163iilor emise pe baza Legii Siguran\u0163ei Na\u0163ionale (adic\u0103 \u00een beneficiul serviciilor secrete). Nici un alt detaliu din cele cerute de asocia\u0163ie (durat\u0103 maxim\u0103, num\u0103r de prelungiri \u015fi, mai ales, num\u0103rul persoanelor trimise \u00een judecat\u0103 \u015fi condamnate pe baza materialului ob\u0163inut prin supraveghere) nu figureaz\u0103 \u00een r\u0103spunsul parchetului. In schimb, datele cu privire la supravegherea conform\u0103 cu Codul de procedur\u0103 penal\u0103 (deci pentru presupuse infrac\u0163iuni “obi\u015fnuite”) sunt complete. Prin urmare, parchetul s-a men\u0163inut pe linia secretiz\u0103rii totale a activit\u0103\u0163ilor serviciilor secrete. Surprinz\u0103tor, la pu\u0163in timp dup\u0103 aceea, \u00eensu\u015fi SRI a dat publicit\u0103\u0163ii informa\u0163iile pe care le refuzase anterior asocia\u0163iei \u015fi pe care parchetul a \u00eencercat s\u0103 le protejeze p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t. Varianta SRI este \u00eens\u0103 prezentat\u0103 \u00eentr-o manier\u0103 confuzionant\u0103, imposibil de confruntat cu pu\u0163inele date furnizate de parchet;<\/p>\n

– \u00een procesele intentate de APADOR-CH celor doi procurori generali (Joi\u0163a \u015fi Boto\u015f) \u015fi Parchetului general pentru nerespectarea unei hot\u0103r\u00e2ri judec\u0103tore\u015fti irevocabile – lucru incredibil \u00eentr-un stat de drept – SRI s-a implicat direct prin cererea de interven\u0163ie \u00een favoarea reclama\u0163ilor.<\/p>\n

Cele dou\u0103 aspecte de mai sus demonstreaz\u0103, \u00een opinia asocia\u0163iei, rela\u0163ia de subordonare ce exist\u0103 \u00eentre parchet \u015fi SRI, confirm\u00e2nd astfel din nou lipsa de independen\u0163\u0103 a procurorilor.<\/p>\n

1.2. Cazuri noi<\/p>\n

In 2003, APADOR-CH a solicitat informa\u0163ii de interes public Ministerului Afacerilor Externe (stadiul adopt\u0103rii de c\u0103tre Rom\u00e2nia a unor acte interna\u0163ionale), Ministerului de Interne (date statistice referitoare la trimiterea \u00een judecat\u0103 a unor persoane returnate din str\u0103in\u0103tate), Parchetului de pe l\u00e2ng\u0103 Curtea Suprem\u0103 de Justi\u0163ie (date statistice referitoare la recursurile \u00een anulare \u00een materie civil\u0103 \u015fi penal\u0103, precum \u015fi la deplas\u0103rile \u00een str\u0103in\u0103tate ale procurorilor). Institu\u0163iile\/autorit\u0103\u0163ile publice vizate au r\u0103spuns, \u00een mare m\u0103sur\u0103, solicit\u0103rilor de informa\u0163ii de interes public adresate de asocia\u0163ie.<\/p>\n

De asemenea, APADOR-CH a intervenit, \u00eempreun\u0103 cu alte patru organiza\u0163ii neguvernamentale, \u00een situa\u0163ia inacceptabil\u0103 creat\u0103 la \u015eelimb\u0103r, unde Consiliul local a m\u0103rit pre\u0163ul fotocopiilor solicitate pe baza Legii nr.544\/2001 la 100.000 lei pentru fiecare pagin\u0103. Aceast\u0103 m\u0103rire a survenit dup\u0103 ce o persoan\u0103 ceruse s\u0103 i se comunice copii ale tuturor hot\u0103r\u00e2rilor adoptate de Consiliul local \u015eelimb\u0103r. APADOR-CH, \u00eempreun\u0103 cu celelalte organiza\u0163ii, a depus la parchetul de pe l\u00e2ng\u0103 judec\u0103toria Sibiu o pl\u00e2ngere penal\u0103 \u00eempotriva primarului \u015fi consiliului local pentru abuz \u00een serviciu. Solu\u0163ia parchetului a fost de ne\u00eencepere a urm\u0103ririi penale. Pentru a face pl\u00e2ngere \u00eempotriva solu\u0163iei, organiza\u0163iile implicate au solicitat comunicarea actelor din dosarul \u00eentocmit de parchet. In urma refuzului de a comunica copii ale actelor respective, s-a revenit cu o cerere pe baza Legii nr.544\/2001 av\u00e2nd acela\u015fi obiect. Comunicarea informa\u0163iilor a fost refuzat\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t APADOR-CH \u015fi celelalte organiza\u0163ii implicate au depus o pl\u00e2ngere la Tribunalul Bucure\u015fti – Sec\u0163ia contencios administrativ. Procesul este \u00een curs de desf\u0103\u015furare.<\/p>\n

O alt\u0103 cerere de informa\u0163ii a fost adresat\u0103 de c\u0103tre APADOR-CH Guvernului Rom\u00e2niei, \u00een vederea comunic\u0103rii tuturor actelor ce au stat la baza numirii fostului procuror general, T\u0103nase Joi\u0163a, \u00een func\u0163ia de consul general la Strasbourg, inclusiv a actelor medicale. Potrivit legii, pentru a ocupa o func\u0163ie consular\u0103, o persoan\u0103 trebuie s\u0103 dovedeasc\u0103 o stare de s\u0103n\u0103tate bun\u0103, prin acte medicale. Or numirea lui T\u0103nase Joi\u0163a \u00een func\u0163ia de consul general a survenit a doua zi dup\u0103 demisia sa din func\u0163ia de procuror general pe motive de s\u0103n\u0103tate. Guvernul Rom\u00e2niei a comunicat asocia\u0163iei numai nota de fundamentare a Ministerului Afacerilor Externe, prin care propunea numirea lui T\u0103nase Joi\u0163a \u00een func\u0163ia de consul general. APADOR-CH a considerat insuficient acest r\u0103spuns \u015fi a ac\u0163ionat \u00een judecat\u0103 Guvernul Rom\u00e2niei, pe baza Legii nr.544\/2001. Tribunalul Bucure\u015fti – Sec\u0163ia contencios administrativ a respins pl\u00e2ngerea asocia\u0163iei. APADOR-CH a\u015fteapt\u0103 motivarea sentin\u0163ei pentru a o ataca cu recurs.<\/p>\n

2. Alte activit\u0103\u0163i legate de Legea accesului la informa\u0163iile de interes public<\/p>\n

In anul 2003, APADOR-CH a organizat 8 seminarii cu avoca\u0163i, pentru informarea acestora cu privire la prevederile \u015fi aplicarea Legii nr.544\/2001. Int\u00e2lnirile au avut loc la Timi\u015foara, Craiova, Gala\u0163i, Bac\u0103u, Sibiu, Bucure\u015fti, Zal\u0103u \u015fi Eforie Nord. Au participat aproximativ 200 de avoca\u0163i din aproape toate barourile din \u0163ar\u0103. La \u00eent\u00e2lniri au fost prezentate prevederile legale interne \u015fi standardele europene \u00een materie, dificult\u0103\u0163ile ap\u0103rute \u00een aplicarea legii \u015fi strategiile posibile \u00een preluarea de cazuri bazate pe Legea nr.544\/2001 de c\u0103tre avoca\u0163ii din \u0163ar\u0103. Unii dintre participan\u0163i au promovat cereri de informa\u0163ii, majoritatea afl\u00e2ndu-se \u00een faza administrativ\u0103. In func\u0163ie de r\u0103spunsul primit de la autorit\u0103\u0163ile\/institu\u0163iile publice vizate, APADOR-CH se va implica \u00een sus\u0163inerea cazurilor care vor ajunge pe rolul instan\u0163elor de judecat\u0103.<\/p>\n

Pe baza experien\u0163ei proprii, APADOR-CH a redactat un Ghid practic pentru cet\u0103\u0163eni, \u00een care se explic\u0103 \u015fi exemplific\u0103 etapele administrative \u015fi eventual judiciare ce trebuie parcurse de o persoan\u0103 interesat\u0103 de aflarea unor informa\u0163ii de interes public. Urmeaz\u0103 publicarea \u015fi distribuirea bro\u015furii.<\/p>\n

III. DETEN\u0162IA, REEDUCAREA \u015eI REINTEGRAREA SOCIAL\u0102 A DE\u0162INU\u0162ILOR<\/p>\n

Monitorizarea condi\u0163iilor de deten\u0163ie din penitenciare a continuat \u015fi pe parcursul anului 2003. Incep\u00e2nd din partea a doua a anului, APADOR-CH a apreciat c\u0103 se impune o aten\u0163ie \u00een plus monitoriz\u0103rii condi\u0163iilor asigurate minorilor \u015fi tinerilor condamna\u0163i la \u00eenchisoare sau fa\u0163\u0103 de care s-a dispus m\u0103sura intern\u0103rii \u00eentr-un centru de reeducare.<\/p>\n

APADOR-CH constat\u0103 c\u0103 nici \u00een cursul acestui an nu a fost adoptat\u0103 o nou\u0103 Lege a execut\u0103rii pedepselor privative de libertate. De\u015fi amendat\u0103 succesiv – \u015fi \u00een mod absolut necesar – prin ordine ale ministrului justi\u0163iei \u015fi ale directorului general al Direc\u0163iei Generale a Penitenciarelor (DGP), Legea nr.23\/1969 este \u00een continuare \u00een vigoare. De asemenea, este \u00eenc\u0103 \u00een vigoare \u015fi Decretul Pre\u015fedintelui Republicii Socialiste Rom\u00e2nia nr.545\/1972 privind executarea m\u0103surii educative a intern\u0103rii minorilor infractori \u00eentr-un centru de reeducare. Nu au fost adoptate noi reglement\u0103ri nici cu privire la statutul personalului din sistemul penitenciar (acest personal este \u00een continuare militarizat).<\/p>\n

Prin Ordonan\u0163a de urgen\u0163\u0103 nr.56\/25 iunie 2003, au fost introduse un num\u0103r de reglement\u0103ri de natur\u0103 s\u0103 amelioreze \u201edrepturile persoanelor aflate \u00een executarea pedepselor privative de libertate\u201d (interzicerea torturii, tratamentelor inumane sau degradante ori a altor rele tratamente; exercitarea dreptului la informa\u0163ie; dreptul la peti\u0163ionare \u015fi coresponden\u0163\u0103; dreptul la asisten\u0163a medical\u0103, la vizite \u015fi la primirea de bunuri).<\/p>\n

Trebuie men\u0163ionat faptul c\u0103 Ordonan\u0163a de urgen\u0163\u0103 nr.56\/2003 a fost emis\u0103 la scurt timp dup\u0103 ce Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului a decis \u00een cazul Cotle\u0163 v. Rom\u00e2nia c\u0103 statul rom\u00e2n s-a f\u0103cut vinovat de violarea dreptului la via\u0163\u0103 privat\u0103, \u00een spe\u0163\u0103 de nerespectarea confiden\u0163ialit\u0103\u0163ii coresponden\u0163ei unui de\u0163inut. Este al doilea proces de acest gen – primul fiind Petra v. Rom\u00e2nia \u00een 2000 – pierdut de statul rom\u00e2n la Strasbourg. De\u015fi a fost nevoie de trei ani \u015fi dou\u0103 condamn\u0103ri la Curtea European\u0103 pentru modificarea reglement\u0103rilor, APADOR-CH consider\u0103 c\u0103 adoptarea acestei ordonan\u0163e reprezint\u0103 un pas important \u00een direc\u0163ia apropierii legisla\u0163iei privind sistemul penitenciar de standardele europene. Un aspect ce trebuie men\u0163ionat se refer\u0103 la consultarea asocia\u0163iei de c\u0103tre exper\u0163ii Ministerului Justi\u0163iei \u00eenainte de finalizarea textului ordonan\u0163ei \u015fi la includerea multora dintre sugestiile APADOR-CH.<\/p>\n

In executarea Ordonan\u0163ei de urgen\u0163\u0103 nr.56\/2003, ministrul justi\u0163iei a emis Ordinul nr.3.131\/C\/29 octombrie 2003 privind durata \u015fi periodicitatea vizitelor, num\u0103rul \u015fi greutatea pachetelor cu alimente, precum \u015fi bunurile care pot fi primite de persoanele aflate \u00een executarea pedepselor privative de libertate. La data de 13 noiembrie 2003, a fost emis Ordinul ministrului justi\u0163iei nr. 3.352\/C privind obliga\u0163iile \u015fi interdic\u0163iile persoanelor aflate \u00een executarea pedepselor privative de libertate \u015fi m\u0103surile disciplinare aplicate \u00een cazul s\u0103v\u00e2r\u015firii de abateri disciplinare. Cu unele excep\u0163ii care vor fi men\u0163ionate \u00een continuare, APADOR-CH apreciaz\u0103 c\u0103 noile reglement\u0103ri sunt de natur\u0103 s\u0103 apropie condi\u0163iile de deten\u0163ie din sistemul penitenciar rom\u00e2nesc de standardele europene \u015fi ONU \u00een materie.<\/p>\n

Colaborarea APADOR-CH cu responsabilii DGP a fost bun\u0103 \u015fi pe parcursul acestui an. Reprezentan\u0163ii asocia\u0163iei au avut acces ne\u00eengr\u0103dit \u00een unit\u0103\u0163ile Direc\u0163iei, \u00een toate spa\u0163iile de de\u0163inere, precum \u015fi la toate informa\u0163iile pe care le-au solicitat cu privire la condi\u0163iile de deten\u0163ie. Rapoartele \u00eentocmite \u00een urma fiec\u0103rei vizite au fost \u00eenaintate conducerii DGP, aceasta manifest\u00e2nd receptivitate fa\u0163\u0103 de concluziile \u015fi recomand\u0103rile f\u0103cute de reprezenta\u0163ii APADOR-CH. Conducerea DGP a r\u0103spuns \u00een general cu solicitudine sesiz\u0103rilor \u015fi cererilor cu care unii de\u0163inu\u0163i s-au adresat asocia\u0163iei \u015fi care \u0163ineau de competen\u0163ele legale ale Direc\u0163iei.<\/p>\n

Reprezentan\u0163ii asocia\u0163iei au avut de asemenea o colaborare bun\u0103 cu Direc\u0163ia de reintegrare social\u0103 \u015fi supraveghere din cadrul Ministerului Justi\u0163iei.<\/p>\n

Din p\u0103cate, Ministerul Justi\u0163iei a avut \u015fi o ini\u0163iativ\u0103 negativ\u0103 din punctul de vedere al APADOR-CH. In august 2003, prin ordin comun al acestui minister \u015fi al Ministerului S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii, s-a hot\u0103r\u00e2t \u00eenfiin\u0163area unei comisii mixte de analiz\u0103 a deceselor din sistemul penitenciar. Comisia urma s\u0103 fac\u0103 public\u0103 numai cauzele deceselor, \u00een vreme ce partea referitoare la \u00eengrijirile medicale acordate anterior decesului a fost clasificat\u0103 “secret de serviciu”. Prin urmare nimeni, nici m\u0103car familiile de\u0163inu\u0163ilor deceda\u0163i, nu ar mai fi avut acces la aceste informa\u0163ii. Scopul evident a fost acela de a se elimina orice posibilitate de contestare a calit\u0103\u0163ii asisten\u0163ei medicale anterioare decesului. Consider\u00e2nd inacceptabil\u0103aceast\u0103 prevedere, APADOR-CH a demarat procedura de declasificare prev\u0103zut\u0103 de Legea nr.182\/2002 privind informa\u0163iile clasificate. Deoarece contesta\u0163ia administrativ\u0103 nu a avut nici un rezultat, APADOR-CH a atacat prevederea respectiv\u0103 la Tribunalul Bucure\u015fti, Sec\u0163ia contencios administrativ. La sf\u00e2r\u015fitul anului 2003, cauza se afla pe rol, primul termen de judecat\u0103 fiind stabilit \u00een ianuarie 2004.<\/p>\n

In cursul anului 2003, reprezentan\u0163ii asocia\u0163iei au vizitat Penitenciarele Bucure\u015fti-Jilava, Bucure\u015fti-Rahova, Coliba\u015fi, Bac\u0103u, Poarta Alb\u0103, Spitalul penitenciar Coliba\u015fi, Centrul de reeducare a minorilor G\u0103e\u015fti, Penitenciarul pentru minori \u015fi tineri de la Tichile\u015fti, precum \u015fi Serviciile de reintegrare social\u0103 \u015fi supraveghere (SRSS) de pe l\u00e2ng\u0103 Tribunalele D\u00e2mbovi\u0163a \u015fi Br\u0103ila. In cadrul raportului, principalele constat\u0103ri \u00een urma vizitelor la cele dou\u0103 SRSS \u015fi la Centrul G\u0103e\u015fti \u015fi Penitenciarul Tichile\u015fti vor fi men\u0163ionate \u00een capitole distincte. Cu ocazia vizitelor la penitenciarul Bucure\u015fti-Rahova, reprezentan\u0163ii asocia\u0163iei s-au interesat inclusiv de cazul de\u0163inutului Marian Predic\u0103 (de 20 de ani, decedat la data de 5 octombrie 2003) \u015fi al de\u0163inutului Dan Bejinaru, care a reclamat c\u0103 la data de 25 septembrie 2003 a fost b\u0103tut de \u201egrupa de interven\u0163ie\u201d a unit\u0103\u0163ii (cele dou\u0103 cazuri sunt descrise separat).<\/p>\n

Aprecierea general\u0103 a APADOR-CH este c\u0103 \u00een anul 2003 situa\u0163ia din penitenciare a continuat s\u0103 se amelioreze. Suprapopularea, insuficien\u0163a fondurilor \u015fi o anumit\u0103 iner\u0163ie care \u00eenc\u0103 mai persist\u0103 \u00een mentalitatea \u015fi activitatea unor cadre din unit\u0103\u0163ile subordonate DGP sunt principalele cauze care au f\u0103cut ca evolu\u0163iile s\u0103 nu fie mai semnificative. Activitatea serviciilor de reintegrare social\u0103 \u015fi supraveghere a c\u0103p\u0103tat mai mult\u0103 concrete\u0163e \u015fi a fost \u00eentr-o mai mare m\u0103sur\u0103 util\u0103 at\u00e2t celor c\u0103rora le este destinat\u0103 prin lege c\u00e2t \u015fi instan\u0163elor de judecat\u0103, \u00een special pentru stabilirea de \u201calternative la \u00eencarcerare\u201d \u015fi pentru individualizarea c\u00e2t mai adecvat\u0103 a m\u0103surilor \u015fi pedepselor prev\u0103zute de legea penal\u0103.<\/p>\n

1. Principalele constat\u0103ri f\u0103cute la Penitenciarele Bac\u0103u, Bucure\u015fti-Jilava, Bucure\u015fti-Rahova, Coliba\u015fi \u015fi Poarta Alb\u0103 \u015fi la Spitalul penitenciar Coliba\u015fi<\/p>\n

a) Suprapopularea<\/p>\n

O statistic\u0103 oficial\u0103 a DGP (f\u0103cut\u0103 public\u0103 la 16 iunie 2003, prin documentul \u201eStarea \u015fi perspectivele sistemului penitenciar\u201d) ar\u0103ta ca la data de 1 iunie 2003 \u00een unit\u0103\u0163ile subordonate Direc\u0163iei se g\u0103seau 47.070 de persoane. Dintre acestea, 46.703 (44.652 de b\u0103rba\u0163i \u015fi 2.051 de femei) se aflau \u00een penitenciare iar 367 (355 de b\u0103ie\u0163i \u015fi 12 fete) se g\u0103seau \u00een centrele de reeducare. La aceea\u015fi dat\u0103, sistemul penitenciar dispunea de o \u201ecapacitate legal\u0103 de cazare, la 6 m.c.\/persoan\u0103\u201d de 37.995 de locuri. Potrivit cifrelor DGP, la nivelul \u00eentregului sistem penitenciar suprapopularea, de\u015fi \u00eenc\u0103 serioas\u0103, ar putea s\u0103 par\u0103 c\u0103 nu reprezint\u0103 o problem\u0103 grav\u0103 a sistemului.<\/p>\n

In cursul anilor 2002 \u015fi 2003, Ministerul Justi\u0163iei \u015fi DGP au \u00eentreprins m\u0103suri pentru atenuarea supraaglomer\u0103rii. In anul 2002, \u00een special prin construirea de noi spa\u0163ii de cazare \u015fi prin modernizarea celor existente, au fost create un num\u0103r de 4.760 de noi locuri de cazare. Cu toate acestea, APADOR-CH apreciaz\u0103 c\u0103 supraaglomerarea continu\u0103 s\u0103 constituie o problem\u0103 grav\u0103 a sistemului penitenciar.<\/p>\n

Cazul cel mai serios pe care reprezenta\u0163ii asocia\u0163iei l-au constatat \u00een cursul anului 2003 a fost cel al penitenciarului din Bac\u0103u. La data vizitei \u00een unitate erau instalate 1.031 de paturi. Suprafa\u0163a spa\u0163iilor de cazare era de 1.868 mp, ceea ce la un num\u0103r total de 1.604 de\u0163inu\u0163i \u015fi o suprafa\u0163\u0103 \u201cnormat\u0103\u201d de de\u0163inere de cel pu\u0163in 4,5 mp\/de\u0163inut d\u0103dea un grad de ocupare de 400%. Suprafa\u0163a de cel pu\u0163in 4,5 m.p.\/persoan\u0103 a fost recomandat\u0103 de Comitetul european pentru prevenirea torturii \u015fi a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante (CPT), \u00een Raportul pe 1999 privind Rom\u00e2nia, \u015fi este necesar ca aceast\u0103 norm\u0103 s\u0103 fie luat\u0103 \u00een calcul la nivelul \u00eentregului sistem penitenciar. Supraaglomerarea se accentuase \u00een perioada de dinaintea vizitei \u00eentruc\u00e2t \u00een urma lucr\u0103rilor de modernizare a camerelor capacitatea de cazare sc\u0103zuse cu circa 200 de locuri. Pe timpul vizitei \u00een unele din camerele cele mai aglomerate reprezentan\u0163ii asocia\u0163iei au constatat c\u0103 \u00een spa\u0163iile respective traiul de\u0163inu\u0163ilor era infernal. Aerul era \u00eencins \u015fi practic irespirabil iar de\u0163inu\u0163ii plin de transpira\u0163ie, livizi \u015fi cu ochii \u00eenro\u015fi\u0163i. Tratamentul suportat de de\u0163inu\u0163i era inuman \u015fi degradant.<\/p>\n

In cazul penitenciarului din Bac\u0103u (dar \u015fi al altora care se confrunt\u0103 cu problema supraaglomer\u0103rii), faptul acesta este cu at\u00e2t mai regretabil cu c\u00e2t se pot g\u0103si solu\u0163ii pentru diminuarea supraaglomer\u0103rii. La Bac\u0103u, de exemplu, fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 cu penitenciarul se afla o cl\u0103dire (P+3), apar\u0163in\u00e2nd MApN, care fusese folosit\u0103 la cazarea militarilor \u015fi care la data vizitei era nefolosit\u0103. Pe latura de nord a penitenciarului, se afla de asemenea o cazarm\u0103 (circa 12 ha \u015fi multe cl\u0103diri) \u00een care \u00eenainte de restructurarea armatei erau caza\u0163i circa 3.000 de militari (la data vizitei \u00een unitate mai erau \u00een jur de 50 de militari). O solu\u0163ie pe care APADOR-CH a sugerat-o conducerii DGP \u015fi a Ministerului Justi\u0163iei a fost \u015fi aceea a ced\u0103rii de c\u0103tre MApN a unor spa\u0163ii \u015fi cl\u0103diri din municipiul Roman, \u00een care a func\u0163ionat \u015ecoala de \u015foferi \u015fi mecanici conductori. Asocia\u0163ia a sugerat DGP \u015fi Ministerul Justi\u0163iei s\u0103 ia \u00een calcul inclusiv \u00eenfiin\u0163area unui penitenciar pentru jude\u0163ul Neam\u0163 (lucrul acesta se impunea \u015fi datorit\u0103 faptului c\u0103 aproape jum\u0103tate din cei 1604 de de\u0163inu\u0163i din penitenciarul Bac\u0103u erau din jude\u0163ul Neam\u0163).<\/p>\n

Un penitenciar de asemenea supraaglomerat era \u015fi Bucure\u015fti-Jilava. La data vizitei, 15 aprilie 2003, \u00een unitate erau cazate 3.187 de persoane \u00een 2.551 de paturi.<\/p>\n

La nivelul \u00eentregului penitenciar Poarta Alb\u0103, supraaglomerarea p\u0103rea s\u0103 nu constituie o problem\u0103 prea serioas\u0103 (la data vizitei, 3 decembrie 2003, \u00een unitate se aflau 1966 de de\u0163inu\u0163i la o suprafa\u0163\u0103 total\u0103 a spa\u0163iilor de de\u0163inere de 7.307 m.p., ceea ce \u00eensemna cam 3,7 m.p.\/persoan\u0103, oarecum apropiat de normele recomandate de CPT). Cu toate acestea, \u00een unitate existau \u015fi camere extrem de aglomerate. La Sec\u0163ia a VI-a, de exemplu, \u00een camera 5 (de aproximativ 5,5 x 10,5m), se aflau 56 de de\u0163inu\u0163i, \u201esta\u0163ionari\u201d, \u00een 50 de paturi. Raport\u00e2nd num\u0103rul de de\u0163inu\u0163i la suprafa\u0163a camerei, reiese c\u0103 gradul de ocupare al camerei era de 1 de\u0163inut pe metru p\u0103trat, cu mult sub minimul impus de standardele CPT. Din cauza marii aglomer\u0103ri din camer\u0103, aerul era irespirabil.<\/p>\n

Dou\u0103 unit\u0103\u0163i care nu au avut probleme cu suprapopularea (sau unde aceste probleme au fost mai pu\u0163in semnificative) au fost Spitalul penitenciar Coliba\u015fi \u015fi Penitenciarul din aceea\u015fi localitate. In primul caz, la 15 iulie 2003, existau 350 de paturi aprobate, dintre care \u201efunc\u0163ionale\u201d erau 250, iar num\u0103rul de\u0163inu\u0163ilor interna\u0163i era de 221. In cel de-al doilea, num\u0103rul total al de\u0163inu\u0163ilor era de 1.133, cel al paturilor instalate era de 1.198, la o capacitate normat\u0103 de 1.037 de locuri.<\/p>\n

b) Disciplina \u015fi pedepsele disciplinare<\/p>\n

Prin Ordinul nr.3.352\/C\/13 noiembrie 2003 al ministrului justi\u0163iei au fost reglementate mai precis \u015fi mai apropiat de normele interna\u0163ionale \u00een materie m\u0103surile \u015fi procedurile disciplinare. Au fost stabilite inclusiv c\u0103i de atac mai eficiente la dispozi\u0163ia de\u0163inu\u0163ilor pentru contestarea m\u0103surilor dispuse \u00eempotriva lor. Un exemplu este posibilitatea dat\u0103 de\u0163inu\u0163ilor de a contesta m\u0103surile disciplinare luate \u00eempotriva lor inclusiv \u00een justi\u0163ie (pe calea \u201epl\u00e2ngerii la judec\u0103toria \u00een a c\u0103rei circumscrip\u0163ie se afl\u0103 penitenciarul\u201d). Un pas \u00eenainte este \u015fi obliga\u0163ia pe care comisia de disciplin\u0103 o are de a audia to\u0163i de\u0163inu\u0163ii, indiferent de gravitatea pedepsei preconizate a li se aplica.<\/p>\n

Cu toate acestea, \u00een opinia asocia\u0163iei, au r\u0103mas \u00eenc\u0103 un num\u0103r de probleme nerezolvate. Un exemplu este cel al m\u0103surii disciplinare cu regim restrictiv. In Raportul CPT pe 1999 privind Rom\u00e2nia este criticat faptul c\u0103 aceast\u0103 m\u0103sur\u0103 este o pedeaps\u0103 disciplinar\u0103 (ea ar putea fi acceptat\u0103 ca m\u0103sur\u0103 necesar\u0103 ordinii \u015fi siguran\u0163ei locurilor de de\u0163inere). De asemenea, este considerat\u0103 ca excesiv de mare durata pentru care poate fi luat\u0103 m\u0103sura – p\u00e2n\u0103 la 1 an. Excesiv este de asemenea \u015fi faptul c\u0103 de\u0163inu\u0163ilor pedepsi\u0163i astfel li se poate suprima dreptul la vizite, precum \u015fi c\u0103 \u00eempotriva acestei m\u0103suri nu exist\u0103 cale de atac. Ordinul MJ nr.3.352\/C\/2003 men\u0163ine interdic\u0163ia ca de\u0163inu\u0163ii de la \u201erestrictiv\u201d s\u0103 \u201ep\u0103streze \u015fi s\u0103 foloseasc\u0103 \u00een camere aparatur\u0103 audiovizual\u0103\u201d. Asocia\u0163ia consider\u0103 c\u0103 interdic\u0163ia impus\u0103 unui de\u0163inut, care poate dura chiar \u015fi un an, de a audia\/viziona emisiunile radio\/tv este evident excesiv\u0103 \u015fi d\u0103un\u0103toare de\u0163inu\u0163ilor. La Penitenciarul Coliba\u015fi a existat un caz \u00een care reprezentan\u0163ii asocia\u0163iei au aflat de la de\u0163inutul de la \u201crestrictiv\u201d c\u0103 \u00eei era interzis s\u0103 doarm\u0103 pe timp de zi (responsabilii unit\u0103\u0163ii au precizat c\u0103 exist\u0103 \u00een acest sens un ordin al DGP). APADOR-CH apreciaz\u0103 c\u0103 o asemenea practic\u0103, \u201creglementat\u0103\u201d sau nu prin ordine interne este cu totul inacceptabil\u0103 fa\u0163\u0103 de ni\u015fte oameni obliga\u0163i s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een asemenea condi\u0163ii chiar \u015fi 12 luni.<\/p>\n

APADOR-CH consider\u0103 c\u0103 trebuie rev\u0103zute \u015fi condi\u0163iile stabilite pentru de\u0163inu\u0163ii pedepsi\u0163i cu \u201eizolare sever\u0103\u201d. In aceste camere paturile sunt \u00een cele mai multe cazuri din ciment, iar de\u0163inu\u0163ilor le sunt ridicate, pe toat\u0103 durata zilei, de la de\u015fteptare p\u00e2n\u0103 la stingere, lenjeria de pat \u015fi cazarmamentul (aceste reguli au fost men\u0163inute prin Ordinul MJ nr.3.352\/C\/2003). In cele mai multe dintre cazuri, WC-urile nu sunt desp\u0103r\u0163ite de restul \u00eenc\u0103perii dec\u00e2t printr-un perete de circa 1,20 m. Aceste condi\u0163ii echivaleaz\u0103 cu tratamente inumane \u015fi degradante, unele din ele pun\u00e2nd \u00een pericol s\u0103n\u0103tatea de\u0163inu\u0163ilor. <\/p>\n

In penitenciarele vizitate \u00een anul 2003, reprezentan\u0163ii asocia\u0163iei nu au constatat cazuri de folosire a lan\u0163urilor ca mijloc disciplinar sau de imobilizare a de\u0163inu\u0163ilor, cu excep\u0163ia cazului de\u0163inutului grec Passaris (penitenciarul Bucure\u015fti-Jilava), inculpat \u00eentr-un caz de omor deosebit de grav \u015fi considerat de penitenciar deosebit de periculos. Reprezentan\u0163ii asocia\u0163iei au considerat c\u0103 \u015fi \u00een acest caz folosirea lan\u0163urilor este nepermis\u0103, dat fiind c\u0103 lan\u0163urile sunt interzise necondi\u0163ionat at\u00e2t prin normele ONU c\u00e2t \u015fi prin cele europene \u00een materie penitenciar\u0103.<\/p>\n

In anul 2003, APADOR-CH a constatat un num\u0103r \u00eengrijor\u0103tor de cazuri \u00een care \u201egrupele de interven\u0163ie\u201d din penitenciare au agresat de\u0163inu\u0163ii. Mai mult dec\u00e2t \u00een oricare alt an de p\u00e2n\u0103 acum, reprezentan\u0163ii asocia\u0163iei au constatat aproape peste tot \u00een penitenciarele vizitate prezen\u0163a \u201emasca\u0163ilor\u201d, tot mai numero\u015fi, mai agresivi \u015fi gener\u00e2nd tot mai multe pl\u00e2ngeri din partea de\u0163inu\u0163ilor. Ei sunt omniprezen\u0163i \u00een unit\u0103\u0163i, ceea ce \u00eentre\u0163ine o atmosfer\u0103 tensionat\u0103 \u00een r\u00e2ndul de\u0163inu\u0163ilor, date fiind misiunile \u201cspeciale\u201d (represive) pe care ei le au, comportamentul abuziv, echipamentul de culoare neagr\u0103, cu cagule acoperind complet fa\u0163a, armamentul sofisticat \u015fi alte mijloace speciale de interven\u0163ie \u015fi imobilizare (toate purtate cu inten\u0163ia clar\u0103 de a impresiona \u015fi intimida). <\/p>\n

Aproape toate cazurile \u00een care de\u0163inu\u0163ii au reclamat tratamente abuzive au vizat \u201egrupele de interven\u0163ie\u201d. APADOR-CH a solicitat \u00een mai multe r\u00e2nduri conducerii DGP s\u0103 ia m\u0103surile care se impun pentru ca ac\u0163iunile personalului \u201egrupelor de interven\u0163ie\u201d s\u0103 se \u00eenscrie \u00een timpul cel mai scurt \u00een limitele legii. Cazurile Dan Bejinaru \u015fi Marian Predic\u0103, care vor fi men\u0163ionate \u00een continuare, sunt numai dou\u0103 \u00een care exist\u0103 indicii despre comportamentul abuziv al \u201emasca\u0163ilor\u201d (un alt caz le-a fost semnalat reprezentan\u0163ilor APADOR-CH de c\u0103tre doi de\u0163inu\u0163i din penitenciarul Poarta Alb\u0103, victime ale agresiunilor membrilor \u201egrupei de interven\u0163ie”) .<\/p>\n

Cu ocazia vizitelor din acest an, reprezentan\u0163ii APADOR-CH au constatat c\u0103 sunt cazuri \u00een care de\u0163inu\u0163ii nu sunt convoca\u0163i \u00een fa\u0163a comisiei de liberare condi\u0163ionat\u0103 a unit\u0103\u0163ii. Asocia\u0163ia solicit\u0103 conducerii DGP introducerea obligativit\u0103\u0163ii invit\u0103rii de\u0163inu\u0163ilor la lucr\u0103rile comisiei, \u00een special \u00een cazurile \u00een care se preconizeaz\u0103 respingerea cererilor lor. Deciziile comisiilor de liberare condi\u0163ionat\u0103 sunt de o prea mare importan\u0163\u0103 cu privire la situa\u0163ia de\u0163inu\u0163ilor pentru ca ace\u015ftia s\u0103 fie lipsi\u0163i de posibilitatea particip\u0103rii la judecarea situa\u0163iei proprii.<\/p>\n

c) Ocuparea timpului liber<\/p>\n

Lipsa de activitate a de\u0163inu\u0163ilor a continuat s\u0103 fie o problem\u0103 serioas\u0103 a sistemului penitenciar. Faptul acesta are ca principale explica\u0163ii efectivele mari, lipsa de personal dar \u015fi o preocupare insuficient\u0103 \u00een acest sens a personalului existent. APADOR-CH a constatat \u015fi \u00een 2003 c\u0103 situa\u0163ia cea mai grea este cea a de\u0163inu\u0163ilor cu pedepse mari \u015fi care nu sunt sco\u015fi la munc\u0103. Sunt \u00een continuare numeroase cazurile \u00een care zece, cincisprezece sau chiar mai mul\u0163i ani din via\u0163a unor de\u0163inu\u0163i \u00eenseamn\u0103 \u00een jur de 20 de ore petrecute zilnic, nemi\u015fcat, \u00een pat. Iar inactivitatea \u015fi stresul prelungit nu au cum s\u0103 nu fie abrutizante \u015fi d\u0103un\u0103toare s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii. Reprezenta\u0163ii CPT au subliniat constant c\u0103 a \u0163ine de\u0163inu\u0163ii \u00eenchi\u015fi aproape tot timpul \u00een locuri supraaglomerate \u015fi adesea insalubre, f\u0103r\u0103 a li se propune preocup\u0103ri veritabile, f\u0103r\u0103 ca m\u0103car s\u0103 poat\u0103 conta \u00een fiecare zi pe o mi\u015fcare real\u0103 \u00een aer liber, nu poate fi dec\u00e2t o experien\u0163\u0103 abrutizant\u0103 \u015fi c\u0103 obiectivul care trebuie atins este acela de a asigura ca to\u0163i de\u0163inu\u0163ii s\u0103 poat\u0103 petrece o parte rezonabil\u0103 a zilei, adic\u0103 cel pu\u0163in 8 ore, \u00een afara celulei, ocupa\u0163i cu activit\u0103\u0163i variate \u015fi motivante.<\/p>\n

Sunt penitenciare \u00een care simpla prelungire a programului de televizor ar putea ameliora situa\u0163ia ocup\u0103rii timpului liber (un exemplu este cel al penitenciarului din Tichile\u015fti). Este necesar ca responsabilii penitenciarelor s\u0103 trateze cu mai mult\u0103 solicitudine cererile \u00een acest sens ale de\u0163inu\u0163ilor, \u00een special ale celor \u201esta\u0163ionari\u201d, care, uneori, \u00een afara unei ore zilnice de plimbare, nu mai au aproape nici o preocupare.<\/p>\n

Cu ocazia vizitei la penitenciarul din Coliba\u015fi, reprezentan\u0163ii APADOR-CH au \u00eent\u00e2lnit o situa\u0163ie reprezentativ\u0103 pentru sistemul penitenciar. Posibilit\u0103\u0163ile de a-i scoate pe de\u0163inu\u0163i la munc\u0103 erau destul de reduse, media de\u0163inu\u0163ilor folosi\u0163i la munc\u0103 pe primul semestru al anului 2003 fiind de 69 (\u00een special \u00een construc\u0163ii \u015fi agricultur\u0103). Conducerea penitenciarului a admis c\u0103 situa\u0163ia era necorespunz\u0103toare \u015fi c\u0103 ar exista anumite posibilit\u0103\u0163i de ameliorare a ei. O solu\u0163ie pe care reprezentan\u0163ii APADOR-CH au sugerat-o constant ar fi aceea ca DGP s\u0103 fie de acord ca penitenciarele s\u0103 poat\u0103 folosi de\u0163inu\u0163i la munc\u0103 \u015fi \u00een condi\u0163iile \u00een care veniturile ar fi cu ceva mai mici dec\u00e2t cele stabilite \u00een prezent, corespunz\u0103toare cel pu\u0163in salariului minim pe economie. Responsabilii penitenciarului Coliba\u015fi au precizat c\u0103 ar putea g\u0103si beneficiari care s\u0103-i pl\u0103teasc\u0103 pe de\u0163inu\u0163i cu circa 14-15.000 de lei pe or\u0103, ceea ce, dac\u0103 DGP ar aproba, ar fi at\u00e2t \u00een beneficiul unit\u0103\u0163ii (veniturile realizate din munca de\u0163inu\u0163ilor), c\u00e2t \u015fi al de\u0163inu\u0163ilor \u00een\u015fi\u015fi (care nu ar mai sta luni \u015fi ani \u00eentregi \u00een camere, f\u0103r\u0103 s\u0103 desf\u0103\u015foare nici o activitate \u015fi ar \u015fi realiza c\u00e2\u015ftiguri \u00een zile deduse din pedeaps\u0103 \u015fi venituri b\u0103ne\u015fti). Responsabilii penitenciarului au precizat c\u0103 ar putea organiza \u00een a\u015fa fel efectivele de cadre de la \u201eoperativ\u201d \u00eenc\u00e2t s\u0103 asigure paza corespunz\u0103toare a deta\u015famentelor de munc\u0103.<\/p>\n

Cu ocazia vizitelor \u00een penitenciare, reprezentan\u0163ii asocia\u0163iei au constatat c\u0103 sunt cazuri \u00een care de\u0163inu\u0163ilor \u201ecare contribuie cu informa\u0163ii de interes pentru sistem\u201d li se acord\u0103 \u201ezile de munc\u0103\u201d deductibile din pedeaps\u0103 (li se consider\u0103 3 zile executate pentru 2 zile efectiv executate). O asemenea practic\u0103 este \u201elegalizat\u0103\u201d prin \u201eNormele metodologice privind determinarea p\u0103r\u0163ii din pedeaps\u0103 care poate fi considerat\u0103 executat\u0103 pe baza muncii prestate de c\u0103tre de\u0163inu\u0163i \u015fi remunerarea activit\u0103\u0163ilor lucrative desf\u0103\u015furate de ace\u015ftia\u201d, norme emise de conducerea DGP \u015fi aprobate de ministrul justi\u0163iei prin Ordinul nr.1.704\/C\/18 iulie 2002. O asemenea practic\u0103 poate avea consecin\u0163e grave nu doar de ordin etic, ci \u015fi practic (de\u0163inu\u0163ii denun\u0163a\u0163i put\u00e2ndu-se r\u0103zbuna pe delatorii lor). APADOR-CH a solicitat \u015fi solicit\u0103 conducerii Ministerului Justi\u0163iei \u015fi DGP s\u0103 renun\u0163e la practica \u015fi reglement\u0103rile amintite.<\/p>\n

d) Leg\u0103tura cu exteriorul<\/p>\n

APADOR-CH apreciaz\u0103 c\u0103 Ordonan\u0163a de urgen\u0163\u0103 nr.56\/2003 privind unele drepturi ale persoanelor aflate \u00een executarea pedepselor privative de libertate \u015fi Ordinul ministrului justi\u0163iei nr.3.131\/C\/2003 privind durata \u015fi periodicitatea vizitelor, num\u0103rul \u015fi greutatea pachetelor \u015fi bunurile care pot fi primite de persoanele aflate \u00een executarea pedepselor privative de libertate au adus amelior\u0103ri semnificative condi\u0163iilor de deten\u0163ie ale de\u0163inu\u0163ilor. Cu ocazia vizitelor f\u0103cute, reprezentan\u0163ii asocia\u0163iei au constatat c\u0103 aceste drepturi sunt \u00een general respectate.<\/p>\n

Posibilitatea de a da telefon \u015fi de a trimite scrisori f\u0103r\u0103 teama cenzurii a fost \u00eenlesnit\u0103 \u015fi mai mult prin montarea de noi posturi telefonice \u00een cele mai multe din penitenciare \u015fi prin instalarea de cutii po\u015ftale de c\u0103tre Compania Na\u0163ional\u0103 \u201ePo\u015fta Rom\u00e2n\u0103\u201d.<\/p>\n

Este necesar ca DGP \u015fi responsabilii penitenciarelor s\u0103 acorde o mai mare aten\u0163ie asigur\u0103rii confiden\u0163ialit\u0103\u0163ii convorbirilor telefonice ale de\u0163inu\u0163ilor (\u00een majoritatea penitenciarelor, acest drept nu este asigurat de\u0163inu\u0163ilor). Int\u00e2lnirile de\u0163inu\u0163ilor cu avoca\u0163ii lor trebuie s\u0103 fie de asemenea confiden\u0163iale. Un caz \u00een care lucrul acesta nu se \u00eent\u00e2mpla a fost cel al Penitenciarului Bucure\u015fti-Jilava. In pavilionul pentru vizite era amenajat\u0103 o camer\u0103 destinat\u0103 discu\u0163iilor de\u0163inu\u0163ilor cu avoca\u0163ii lor. In momentul vizitei reprezentan\u0163ilor asocia\u0163iei, \u00een camer\u0103 avea loc o \u00eent\u00e2lnire a unui de\u0163inut cu cei doi avoca\u0163i ai s\u0103i. Discu\u0163ia era supravegheat\u0103 de un subofi\u0163er (femeie), care a precizat reprezentan\u0163ilor APADOR-CH c\u0103 are dispozi\u0163ie s\u0103 \u201easculte ce se vorbe\u015fte \u015fi s\u0103 nu permit\u0103 ca de\u0163inu\u0163ii s\u0103 primeasc\u0103 de la avoca\u0163i droguri, bani etc\u201d.<\/p>\n

Pe baza regulilor europene \u015fi ale ONU \u00een materie penitenciar\u0103, asocia\u0163ia a solicitat responsabililor sistemului penitenciar ca de\u0163inu\u0163ilor necondamna\u0163i definitiv s\u0103 li se asigure dreptul de a purta, \u00een toate ocaziile, inclusiv la vizite \u015fi la instan\u0163e, hainele proprii.<\/p>\n

e) Hr\u0103nirea \u015fi asisten\u0163a medical\u0103<\/p>\n

Dintre deficien\u0163ele de la acest capitol persist\u0103 mai ales lipsa c\u0103rnii din hrana de\u0163inu\u0163ilor. APADOR-CH a solicitat \u00een mod constant conducerii DGP interven\u0163ii decise pentru ca de\u0163inu\u0163ilor s\u0103 le fie asigurate \u00een toate cazurile normele de hran\u0103 stabilite prin lege. Cu ocazia celor mai multe din vizitele f\u0103cute \u00een acest an, reprezentan\u0163ii asocia\u0163iei au constatat diferen\u0163e evidente mai ales \u00eentre cantit\u0103\u0163ile de carne \u00eenscrise \u00een eviden\u0163ele contabile \u015fi cele existente efectiv \u00een por\u0163iile de\u0163inu\u0163ilor.<\/p>\n

In privin\u0163a activit\u0103\u0163ii compartimentelor medicale, este necesar\u0103 o implicare mai substan\u0163ial\u0103 a acestora \u00een men\u0163inerea unei mai bune st\u0103ri igienico-sanitare \u00een spa\u0163iile de de\u0163inere. Num\u0103rul mare de boli de piele, de exemplu, este un fapt imputabil mai ales personalului medico-sanitar din penitenciare. In dou\u0103 dintre penitenciare, Tichile\u015fti \u015fi Coliba\u015fi, reprezentan\u0163ii APADOR-CH au constatat mai multe cazuri de scabie. La Coliba\u015fi, la momentul vizitei, erau \u00een jur de 10 cazuri de scabie (la tineri, mai ales), medicii prezen\u0163i sus\u0163in\u00e2nd c\u0103 faptul acesta nu ar constitui o problem\u0103 deosebit\u0103. Reprezentan\u0163ii asocia\u0163iei au considerat c\u0103, dimpotriv\u0103, aceast\u0103 situa\u0163ie este una c\u00e2t se poate de serioas\u0103 \u015fi c\u0103 se cerea tratat\u0103 cu maxim\u0103 aten\u0163ie de c\u0103tre serviciul medical. In plus, explica\u0163ia c\u0103 scabia a ap\u0103rut din cauz\u0103 c\u0103 unii de\u0163inu\u0163i \u201enu vor s\u0103 se spele\u201d nu poate fi acceptat\u0103 \u00eentruc\u00e2t \u00een asemenea cazuri – \u00een care de\u0163inu\u0163ii ar refuza s\u0103 respecte regulile de igien\u0103 individual\u0103 \u015fi colectiv\u0103, pun\u00e2nd astfel \u00een pericol nu doar propria s\u0103n\u0103tate ci \u015fi pe aceea a colegilor lor – administra\u0163ia penitenciarului \u015fi mai ales serviciul medical au obliga\u0163ia s\u0103 intervin\u0103 cu fermitate.<\/p>\n

2. Principalele constat\u0103ri f\u0103cute cu ocazia vizitei la Centrul de reeducare a minorilor G\u0103e\u015fti (9 octombrie 2003)<\/p>\n

La data vizitei, \u00een Centru se aflau 117 minori (101 b\u0103ie\u0163i \u015fi 16 fete) fa\u0163\u0103 de care instan\u0163ele de judecat\u0103 au dispus, \u00een conformitate cu dispozi\u0163iile art. 104 din Codul penal, m\u0103sura educativ\u0103 a intern\u0103rii \u00eentr-un centru de reeducare. In compara\u0163ie cu anii preceden\u0163i, num\u0103rul celor interna\u0163i \u00een Centru s-a redus substan\u0163ial (\u00een anul 1999, de exemplu, aici erau interna\u0163i peste 500 de minori). <\/p>\n

Condi\u0163iile \u00een care tr\u0103iau \u015fi \u00eenv\u0103\u0163au minorii erau mai bune dec\u00e2t \u00een anii trecu\u0163i, pe de o parte pentru c\u0103 num\u0103rul celor interna\u0163i aici era acum mai mic iar pe de alt\u0103 parte pentru c\u0103 \u00een cursul anilor 2002 \u015fi 2003 au fost f\u0103cute unele investi\u0163ii \u00een modernizarea spa\u0163iilor pentru cazare \u015fi \u015fcoal\u0103. Dormitoarele minorilor, \u00een care \u00eenainte erau cazate c\u00e2te 20 sau chiar 30 de persoane au fost reamenajate \u015fi modernizate, \u00een prezent \u00een fiecare din ele dormind 4 sau 6 minori.<\/p>\n

Personalul Centrului, num\u0103r\u00e2nd 247 de cadre, era \u00een general acoperitor at\u00e2t din punct de vedere numeric c\u00e2t \u015fi al specializ\u0103rii.<\/p>\n

\u015ecoala care func\u0163ioneaz\u0103 \u00een cadrul Centrului se nume\u015fte \u201c\u015ecoala special\u0103 cu clasele I-VIII nr. 5 G\u0103e\u015fti\u201d. In cadrul \u015fcolii existau 5 clase de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt primar, 4 de gimnaziu pentru b\u0103ie\u0163i \u015fi una de gimnaziu “f\u0103r\u0103 frecven\u0163\u0103” pentru fete. Exist\u0103 \u015fi o \u201e\u015fcoal\u0103 de arte \u015fi meserii\u201d, cu durata de 2 ani, pentru b\u0103ie\u0163ii care au absolvit 8 clase \u015fi care se preg\u0103tesc ca l\u0103c\u0103tu\u015fi, mecanici \u015fi pentru construc\u0163ii-structuri. \u015ecoala este planificat\u0103 \u00eentre orele 8.00 \u015fi 12.00, iar activit\u0103\u0163ile educativ-sportive \u015fi recreative \u00eentre 14.00 \u015fi 18.00 (\u00eentre orele 12.00 \u015fi 14.00 se ia masa de pr\u00e2nz \u015fi este \u201etimp la dispozi\u0163ia minorilor\u201d).<\/p>\n

In vara anului 2003, Centrul a reu\u015fit organizarea a 4 tabere \u015fcolare: la Costine\u015fti (au mers 10 minori), la Timi\u015foara, \u00een colaborare cu Funda\u0163ia \u201eKeros\u201d (7 minori), la V\u00e2n\u0103toru, jude\u0163ul D\u00e2mbovi\u0163a (8 minori) \u015fi la Siriu, jude\u0163ul Buz\u0103u (12 minori). Reprezentan\u0163ii asocia\u0163iei au apreciat faptul c\u0103 37 de minori, practic o treime din total, au beneficiat de taberele \u015fcolare (cei 37 de minori au fost \u00een tabere \u00eempreun\u0103 cu copii de v\u00e2rsta lor din afara sistemului penitenciar). Selec\u0163ia pentru tabere s-a f\u0103cut mai ales pe baza rezultatelor la \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 \u015fi comportamentului minorilor.<\/p>\n

In cadrul programului \u201eAcces comunitar\u201d, \u00een colaborare cu Prim\u0103ria G\u0103e\u015fti, cu Casa de cultur\u0103, Clubul copiilor \u015fi elevilor \u015fi cu stadionul din ora\u015f, sunt organizate periodic, \u00een afara Centrului, activit\u0103\u0163i cultural-educative \u015fi sportive. O dat\u0103 pe semestru sunt organizate excursii la Pite\u015fti, Curtea de Arge\u015f \u015fi T\u00e2rgovi\u015fte.<\/p>\n

Minorilor le era asigurat\u0103 o asisten\u0163\u0103 medical\u0103 corespunz\u0103toare. Un fapt pozitiv era c\u0103 minorii nu sunt \u00eenc\u0103tu\u015fa\u0163i pe timpul intern\u0103rii \u00een spitale.<\/p>\n

Dormitoarele minorilor erau modernizate, cu geamuri termopan, av\u00e2nd \u015fi utilit\u0103\u0163i precum \u015fifoniere, scaune \u015fi noptiere din lemn. Grupurile sanitare aveau cabine cu WC turcesc, chiuvete cu oglinzi \u015fi du\u015furi proprii. Minorii f\u0103ceau baie de dou\u0103 ori pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103.<\/p>\n

Din discu\u0163iile cu ei a reie\u015fit c\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 foarte rar s\u0103 nu se fac\u0103 orele de clas\u0103. Ei au semnalat \u00een schimb c\u0103 nu sunt mul\u0163umi\u0163i de calitatea m\u00e2nc\u0103rii, \u00een special pentru c\u0103 de cele mai multe ori carnea \u00eenseamn\u0103 mai mult gr\u0103sime \u015fi sl\u0103nin\u0103. De altfel, acest lucru a putut fi constatat \u015fi de c\u0103tre reprezentan\u0163ii asocia\u0163iei cu ocazia vizitei. Masa se servea \u00een s\u0103li de mese modernizate \u015fi func\u0163ionale, situate la fiecare nivel al cl\u0103dirilor.<\/p>\n

Intr-una din s\u0103lile de cursuri pentru clasele I \u2013 IV se aflau 10 elevi \u00eempreun\u0103 cu \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul lor (la clasa I erau 4 elevi, la a II-a 2, la a III-a 3 iar la a IV-a 1). Reprezentan\u0163ii asocia\u0163iei au constatat c\u0103 preg\u0103tirea elevilor se situa, \u00een general, la nivelul claselor \u00een care erau.<\/p>\n

To\u0163i minorii aveau haine de acas\u0103, pe care puteau s\u0103 le poarte \u00een toate ocaziile. In cazul \u00een care ar exista minori care s\u0103 nu aib\u0103 haine proprii, Centrul le putea asigura \u00eembr\u0103c\u0103minte \u015fi \u00eenc\u0103l\u0163\u0103minte adecvate anotimpului.<\/p>\n

Reprezentan\u0163ii asocia\u0163iei au constatat c\u0103 \u00een Centru pedepsele disciplinare, \u00een special cele cu \u201csepararea de colectiv\u201d, se aplic\u0103 cu destul\u0103 u\u015furin\u0163\u0103 (responsabilii Centrului au recunoscut, \u00eentre altele, c\u0103 majoritatea fetelor \u201cau fost la izolare\u201d).<\/p>\n

3. Principalele constat\u0103ri f\u0103cute cu ocazia vizitei la penitenciarul de minori \u015fi tineri Tichile\u015fti (3 decembrie 2003)<\/p>\n

Incep\u00e2nd din luna noiembrie 2002, Centrul pentru reeducarea minorilor Tichile\u015fti s-a transformat \u00een Penitenciar pentru minori \u015fi tineri. Unitatea prime\u015fte minori \u015fi tineri din municipiul Bucure\u015fti \u015fi din 20 de jude\u0163e din Moldova, Dobrogea \u015fi Muntenia (celelalte jude\u0163e sunt arondate unit\u0103\u0163ii similare de la Craiova). La data vizitei, \u00een penitenciar se aflau 198 de minori \u015fi tineri.<\/p>\n

Pentru anul 2004 unitatea avea \u00een plan o investi\u0163ie const\u00e2nd din: construirea a dou\u0103 pavilioane pentru cazare, reabilitarea sistemului de canalizare \u015fi construirea unui pu\u0163 pentru alimentarea cu ap\u0103 potabil\u0103 (\u00een prezent apa potabil\u0103 este asigurat\u0103, calitativ corespunz\u0103toare, prin termocentrala din apropiere). Din anul 2002, penitenciarul s-a racordat la re\u0163eaua de gaze naturale \u015fi a reu\u015fi modernizarea centralei termice.<\/p>\n

Programul zilnic al minorilor era urm\u0103torul: 6:00 de\u015fteptarea, 6:00 \u2013 6:30 program administrativ, 7:00 \u2013 8:00 masa de diminea\u0163\u0103, 8:00 \u2013 13:00 \u015fcoal\u0103, 13:30 \u2013 14:30 masa de pr\u00e2nz, 14:30 \u2013 19:30 program de dup\u0103 amiaz\u0103 (2 zile activit\u0103\u0163i de instruire profesional\u0103 cu mai\u015ftrii iar restul zilelor, inclusiv s\u00e2mb\u0103ta \u015fi duminica activit\u0103\u0163i educative sub coordonarea educatorilor).<\/p>\n

De\u0163inu\u0163ii iau masa \u00een cele dou\u0103 s\u0103li cu mese ale blocului alimentar (la momentul vizitei cele dou\u0103 feluri pentru pr\u00e2nz erau \u00eemp\u0103r\u0163ite \u00een farfurii, de\u0163inu\u0163ii urm\u00e2nd s\u0103 vin\u0103 la s\u0103lile cu mese). Reprezentan\u0163ii APADOR-CH au constatat c\u0103 \u00een circa o treime dintre por\u0163iile felului doi exista foarte pu\u0163in\u0103 carne sau chiar deloc.<\/p>\n

Asisten\u0163a medical\u0103 era asigurat\u0103, \u00een general, \u00een condi\u0163ii corespunz\u0103toare. Medicii lucrau, prin rota\u0163ie, \u00eentre orele 7.30 \u015fi 19.30, iar asisten\u0163ii medicali timp de 24 de ore din 24. Pe parcursul unei zile erau acordate \u00een jur de 40 de consulta\u0163ii \u015fi tratamente. In unitate se \u00eenregistraser\u0103 mai multe cazuri de scabie, datorit\u0103, \u00een principal, st\u0103rii proaste \u015fi ne\u00eengrijite a cazarmamentului.<\/p>\n

Colaborarea cu Spitalul jude\u0163ean Br\u0103ila era constant bun\u0103. Un fapt pozitiv remarcat de reprezentan\u0163ii asocia\u0163iei a fost c\u0103 bolnavii interna\u0163i \u00een Spitalul jude\u0163ean nu erau \u00eenc\u0103tu\u015fa\u0163i, ci doar escorta\u0163i de doi subofi\u0163eri.<\/p>\n

Reprezentan\u0163ii APADOR-CH au constatat mai multe cazuri \u00een care, pe timpul c\u00e2t s-au aflat la poli\u0163ie, minorii au fost filma\u0163i \u015fi fotografia\u0163i f\u0103r\u0103 acordul lor, iar imaginea \u015fi numele lor au ap\u0103rut \u00een ziare sau la televizor (de exemplu, B.U. \u015fi M.-G. O., pe timpul c\u00e2t se aflau la Poli\u0163ia Municipiului Ia\u015fi, iar S.T. la Poli\u0163ia C\u00e2mpina). Asocia\u0163ia a solicitat DGP s\u0103 ini\u0163ieze demersuri pe l\u00e2ng\u0103 Ministerul de Interne pentru interzicerea acestei practici, contrar\u0103 Ansamblului regulilor minime ONU cu privire la administrarea justi\u0163iei pentru minori (\u201cRegulile de la Beijing\u201d).<\/p>\n

De\u015fi nu constituiau o practic\u0103 extins\u0103, s-au semnalat totu\u015fi cazuri de lovire a minorilor de c\u0103tre personal. APADOR-CH a cerut conducerii unit\u0103\u0163ii \u015fi a DGP s\u0103 ac\u0163ioneze cu severitate maxim\u0103 pentru sanc\u0163ionarea unor asemenea purt\u0103ri abuzive. De asemenea, APADOR-CH a dezavuat \u00een termenii cei mai categorici cazurile \u00een care minorii au fost lega\u0163i – chiar \u015fi c\u00e2te o zi \u015fi o noapte – cu c\u0103tu\u015fele de paturi.<\/p>\n

Aresta\u0163ii preventiv putea s\u0103 mearg\u0103 la vizite \u00een hainele de acas\u0103, \u00eens\u0103 la sala de vizite erau obliga\u0163i s\u0103 \u00eembrace un halat (\u201epentru a nu se confunda cu vizitatorii \u015fi a nu putea s\u0103 evadeze\u201d, au explicat cadrele). APADOR-CH repet\u0103 c\u0103 potrivit normelor europene \u00een materie penitenciar\u0103, aresta\u0163ii preventivi au dreptul s\u0103 poarte hainele proprii \u00een toate ocaziile. Obligarea minorilor s\u0103 poarte peste hainele proprii un halat de la penitenciar echivaleaz\u0103 practic cu anularea dreptului pe care ei \u00eel au. De asemenea \u00eempotriva normelor europene era \u015fi practica \u00eent\u00e2lnit\u0103 aici ca minorii \u201epreventivi\u201d s\u0103 mearg\u0103 la instan\u0163e \u00een hainele de la penitenciar.<\/p>\n

Principalul obiectiv al \u015fcolii din penitenciar \u2013 \u015fcoal\u0103 cu statut \u201cspecial\u201d – era ca minorii s\u0103-\u015fi completeze studiile de acolo de unde le-au abandonat (din cauza arest\u0103rii ori \u201cabandonului \u015fcolar\u201d) \u015fi s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 o calificare profesional\u0103. Cei mai mul\u0163i dintre minori \u015fi tineri au 3, 4 sau 5 ani de c\u00e2nd au abandonat \u015fcoala. La data vizitei, \u00een cadrul \u015fcolii erau organizate 4 clase primare, fiecare dep\u0103\u015find, ca num\u0103r de elevi, norma de 12, av\u00e2nd \u00een jur de 16 \u2013 17 (\u00een total erau cam 70 de elevi). Cu minorii complet nealfabetiza\u0163i se f\u0103ceau dou\u0103 clase \u00eentr-un an. La gimnazial erau 65 de elevi (c\u00e2te 2 clase de a V-a \u015fi a VI-a \u015fi c\u00e2te 1 de a VII-a \u015fi a VIII-a). Incep\u00e2nd cu clasa a V-a, \u015fcoala este organizat\u0103 normal, nemaifiind nevoie de \u201ccomasarea\u201d claselor \u015fi de cursuri \u201cintensive\u201d. Cei care au deja 8 clase sunt cuprin\u015fi \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul profesional (anul I \u015fcoal\u0103 profesional\u0103, 4 clase, aproximativ 45 de elevi, pentru meseriile de t\u00e2mplar, sudor, strungar, respectiv electromecanic). Alegerea meseriilor la \u201cprofesional\u0103\u201d era o op\u0163iune exclusiv\u0103 a elevilor.<\/p>\n

La nivelul \u015fcolii, fa\u0163\u0103 de necesarul concret de personal, se \u00eenregistra un deficit de 10 instructori de educa\u0163ie. Ar mai fi fost de asemenea nevoie de \u00eenc\u0103 4 asisten\u0163i sociali (exista unul singur), de 3 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori \u015fi un profesor de educa\u0163ie fizic\u0103.O problem\u0103 pe care reprezentan\u0163ii APADOR-CH au re\u0163inut-o este c\u0103, \u00een perioadele \u00een care se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ca efectivele de minori \u015fi tineri s\u0103 scad\u0103, se opereaz\u0103 disponibiliz\u0103ri ale personalului didactic, iar atunci c\u00e2nd acestea cresc din nou deficitul r\u0103m\u00e2ne aproape \u00eentotdeauna neacoperit. Sugestia asocia\u0163iei este ca \u00een asemenea cazuri s\u0103 nu se mai recurg\u0103 la disponibiliz\u0103ri de personal, a\u015fa cum dealtfel se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een situa\u0163ia restului personalului unit\u0103\u0163ii \u2013 de la \u201coperativ\u201d, logistic\u0103, financiar, medical, resurse umane etc.<\/p>\n

4. Vizita la Serviciile de reintegrare social\u0103 \u015fi supraveghere (SRSS) de pe l\u00e2ng\u0103 Tribunalele D\u00e2mbovi\u0163a \u015fi Br\u0103ila<\/p>\n

SRSS D\u00e2mbovi\u0163a, vizitat de reprezentan\u0163ii APADOR-CH la 10 octombrie 2003, \u015fi-a \u00eenceput activitatea \u00een luna septembrie 2001, iar cel de la Br\u0103ila, vizitat la 4 decembrie 2003, a fost \u00eenfiin\u0163at la 13 decembrie 2002.<\/p>\n

Legea cadru \u00een baza c\u0103reia func\u0163ioneaz\u0103 serviciile de reintegrare este Ordonan\u0163a Guvernului nr.92\/29 august 2000, aprobat\u0103 \u015fi modificat\u0103 prin Legea nr.129\/18 martie 2002.<\/p>\n

Personalul SRSS Br\u0103ila era format din 3 consilieri de reintegrare social\u0103 \u015fi supraveghere, inclusiv \u015feful serviciului, care sunt ajuta\u0163i de un voluntar, iar cel\u0103lalt avea 4 consilieri, inclusiv \u015feful serviciului.<\/p>\n

Cele dou\u0103 servicii nu dispun de bugete separate, fiind finan\u0163ate prin intermediul bugetelor alocate Tribunalelor. Serviciile \u201eacoper\u0103\u201d instan\u0163ele de judecat\u0103 din raza lor teritorial\u0103, inclusiv parchetele (SRSS Br\u0103ila, de exemplu, acoper\u0103 cele 3 judec\u0103torii din jude\u0163, Tribunalul Br\u0103ila \u015fi parchetele de pe l\u00e2ng\u0103 aceste instan\u0163e).<\/p>\n

In privin\u0163a referatelor de evaluare \u00eentocmite la cererea instan\u0163elor de judecat\u0103 (SRSS Br\u0103ila \u00eentocmise \u00een anul 2003 aproximativ 50 de asemenea referate), sursele de informare au fost \u00een special dosarul penal, vizitele la domiciliul inculpatului, discu\u0163ii, dup\u0103 caz, cu familia, vecinii, profesorii inculpatului. Consilierii evit\u0103 s\u0103 foloseasc\u0103 poli\u0163ia local\u0103 ca surs\u0103 de informa\u0163ii pentru \u00eentocmirea referatelor. Parchetele nu au solicitat referate de evaluare, motiv\u00e2nd, \u00een principal, c\u0103 nu dispun de timpul necesar pentru a a\u015ftepta \u00eentocmirea referatelor \u00een faza de cercetare penal\u0103.<\/p>\n

In privin\u0163a activit\u0103\u0163ii de supraveghere, majoritatea persoanele supravegheate sunt condamna\u0163i fa\u0163\u0103 de care instan\u0163ele de judecat\u0103 au dispus suspendarea execut\u0103rii pedepsei sub supraveghere, potrivit art.863 din Codul penal. In principal activitatea consilierilor se axeaz\u0103 pe supravegherea respect\u0103rii m\u0103surilor prev\u0103zute de art.863 alin.1 lit. a) – d) din Codul penal \u015fi mai pu\u0163in a respect\u0103rii obliga\u0163iilor dispuse \u00een sarcina supraveghea\u0163ilor de instan\u0163ele de judecat\u0103, \u00een baza art.863 alin.3. La momentul vizitelor, SRSS D\u00e2mbovi\u0163a avea \u00een supraveghere 40 de persoane, iar SRSS Br\u0103ila 48.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 la data vizitei reprezentan\u0163ilor APADOR-CH nu existase nici un caz \u00een care cele dou\u0103 servicii s\u0103 fi propus suspendarea execut\u0103rii pedepsei sub supraveghere datorit\u0103 ne\u00eendeplinirii obliga\u0163iilor de c\u0103tre persoanele supravegheate.<\/p>\n

Pe parcursul supravegherii, persoanele fa\u0163\u0103 de care este exercitat\u0103 pot solicita SRSS asisten\u0163\u0103 \u015fi consiliere, consilierii inform\u00e2ndu-i \u00een acest sens la \u00eenceputul procedurilor (de exemplu, 10 persoane au solicitat SRSS D\u00e2mbovi\u0163a asisten\u0163\u0103 \u015fi consiliere).<\/p>\n

SRSS Br\u0103ila colaboreaz\u0103 pe baz\u0103 de protocoale cu 11 institu\u0163ii de la nivel local, printre care: Inspectoratul \u015ecolar Jude\u0163ean, Prim\u0103ria, Prefectura, Poli\u0163ia, Consiliul jude\u0163ean, Agen\u0163ia Jude\u0163ean\u0103 de Ocupare a For\u0163ei de Munc\u0103, Penitenciarul de la Tichile\u015fti, Penitenciarul Br\u0103ila. Pe baza protocolului cu Inspectoratul \u015ecolar Jude\u0163ean, s-au organizat cursuri de recuperare \u015fcolar\u0103 la \u015ecoala General\u0103 nr. 5 din Br\u0103ila. SRSS \u00eendrum\u0103 persoanele pe care le are \u00een supraveghere \u015fi care doresc s\u0103-\u015fi completeze preg\u0103tirea \u015fcolar\u0103 c\u0103tre aceste cursuri. Pe baza protocolului cu Penitenciarul Tichile\u015fti, un consilier al Serviciului viziteaz\u0103 o dat\u0103 pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 aceast\u0103 unitate \u015fi se \u00eencearc\u0103 cuprinderea celor care urmeaz\u0103 s\u0103 se libereze \u00eentr-un program de consiliere. Cu 5 dintre ace\u015ftia deja s-a realizat o vizit\u0103 la institu\u0163iile relevante din Br\u0103ila. De asemenea, consilieri ai SRSS Br\u0103ila s-au deplasat la Penitenciarul Br\u0103ila pentru solicit\u0103ri de consiliere primite din partea de\u0163inu\u0163ilor. La solicitarea Comisiei de liberare din Penitenciarul Br\u0103ila privind efectuarea de referate pentru cei care urmeaz\u0103 s\u0103 intre \u00een aceast\u0103 comisie, SRSS a realizat 15 astfel de referate.<\/p>\n

SRSS D\u00e2mbovi\u0163a colaboreaz\u0103 \u015fi el, pe baz\u0103 de protocoale, cu o serie de institu\u0163ii \u015fi autorit\u0103\u0163i. Exist\u0103 un protocol de colaborare cu Centrul de reeducare a minorilor G\u0103e\u015fti \u015fi cu Penitenciarul M\u0103rgineni, pe baza c\u0103ruia consilierii Serviciului fac o evaluare a minorilor sau a de\u0163inu\u0163ilor mai tineri de 25 de ani dup\u0103 perioada de carantin\u0103, \u00een urma c\u0103ruia se \u00eentocme\u015fte un plan de interven\u0163ie, iar \u00een vederea eliber\u0103rii, \u00eentocmesc referate de evaluare la cererea Consiliului profesoral sau a Comisiei de liberare condi\u0163ionat\u0103. La Centrul de reeducare G\u0103e\u015fti erau avu\u0163i \u00een vedere numai minorii care proveneau din jude\u0163ul D\u00e2mbovi\u0163a. Persoanele care f\u0103ceau obiectul acestui protocol de colaborare puteau cere de la SRSS consiliere \u015fi asisten\u0163\u0103, dup\u0103 liberare.<\/p>\n

APADOR-CH apreciaz\u0103 c\u0103 activitatea celor dou\u0103 servicii, de\u015fi \u00eenc\u0103 la \u00eenceput, se dovede\u015fte util\u0103, mai ales \u00een ceea ce prive\u015fte alternativele la \u00eencarcerare. Este de apreciat c\u0103 instan\u0163ele de judecat\u0103, ca urmare a referatelor de evaluare a consilierilor au \u00eenceput s\u0103 dispun\u0103 suspendarea execut\u0103rii pedepsei cu \u00eenchisoarea sub supraveghere, ca alternativ\u0103 la \u00eencarcerare. De asemenea este de apreciat \u015fi faptul c\u0103 instan\u0163ele de judecat\u0103 \u0163in cont \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 semnificativ\u0103 de referatele de evaluare la individualizarea pedepselor.<\/p>\n

Este necesar ca serviciile s\u0103 se implice mai mult \u00een preg\u0103tirea pentru eliberare a minorilor \u015fi tinerilor de la Centrul de la G\u0103e\u015fti \u015fi Penitenciarul Tichile\u015fti, precum \u015fi a de\u0163inu\u0163ilor din Penitenciarele M\u0103rgineni \u015fi Br\u0103ila.<\/p>\n

Asocia\u0163ia consider\u0103 c\u0103 se impune ca Ministerul Justi\u0163iei s\u0103 sus\u0163in\u0103 \u00eenc\u0103 \u015fi mai substan\u0163ial activitatea celor dou\u0103 Centre, inclusiv sub aspectul finan\u0163\u0103rii, dot\u0103rii logistice \u015fi \u00eencadr\u0103rii cu personal.<\/p>\n

5. Cazurile Marian Predic\u0103 \u015fi Dan Bejinaru<\/p>\n

a) Cazul Marian Predic\u0103<\/p>\n

Marian Predic\u0103, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 20 de ani, de\u0163inut \u00een Penitenciarul Bucure\u015fti-Rahova, a fost arestat \u00een martie 2000 \u015fi \u00een anul 2003 a fost transferat la Penitenciarul Bucure\u015fti-Rahova. In data de 21 septembrie 2003, p\u0103rin\u0163ii au fost \u00een vizit\u0103 la Marian, ocazie cu care au putut constata c\u0103 acesta prezenta o stare bun\u0103 de s\u0103n\u0103tate. In timpul vizitei, de\u0163inutul nu s-a pl\u00e2ns de vreo agresiune comis\u0103 asupra sa, ci doar a men\u0163ionat c\u0103 tratamentul aplicat de cadrele penitenciarului era mai dur dec\u00e2t cel de la Penitenciarul Jilava, unde fusese \u00eencarcerat anterior.<\/p>\n

In data de 25 septembrie 2003, Marian Predic\u0103 a fost prezentat la Curtea Suprem\u0103 de Justi\u0163ie, pentru judecarea recursului \u00een cauza \u00een care era arestat. Tat\u0103l s\u0103u, Ion Predic\u0103, a fost \u00een sal\u0103 \u00een timpul judec\u0103\u0163ii \u015fi a putut constata c\u0103 fiul s\u0103u nu prezenta urme de violen\u0163\u0103.<\/p>\n

In diminea\u0163a zilei de 6 octombrie 2003, Ion Predic\u0103 a fost anun\u0163at de c\u0103tre doi subofi\u0163eri de poli\u0163ie s\u0103 se prezinte de urgen\u0163\u0103 la Penitenciarul Rahova. Aici a fost anun\u0163at c\u0103 fiul s\u0103u a decedat la Spitalul Universitar. Deplas\u00e2ndu-se la spital, Ion Predic\u0103 a aflat c\u0103 Marian a fost internat \u00een data de 1 octombrie 2003 \u015fi a decedat pe 5 octombrie 2003, \u00een jurul orelor 18.00. In data de 9 octombrie 2003, Ion Predic\u0103, \u00eenso\u0163it de so\u0163ia sa, Maria Predic\u0103, \u015fi de unul din fii, Marcel Predic\u0103, au fost la I.M.L. pentru a proceda la identificarea cadavrului fiului lor. Familia sus\u0163ine c\u0103 Marian era complet desfigurat, partea st\u00e2ng\u0103 a fe\u0163ei fiind zdrobit\u0103, c\u0103 avea o gaur\u0103 la baza nasului, pe care o b\u0103nuiesc a fi urmarea unei lovituri cu un corp contondent, \u015fi c\u0103 \u00een zona m\u00e2inilor prezenta urme de c\u0103tu\u015fe, m\u00e2na st\u00e2ng\u0103 fiind rupt\u0103 la \u00eencheietur\u0103. De asemenea, Marian era ras \u00een cap. Datorit\u0103 acestor modific\u0103ri ale fizionomiei lui Marian Predic\u0103, familia nu a putut s\u0103-l identifice. Abia ulterior, dup\u0103 ce \u015fi-au amintit c\u0103 avea un semn particular la o unghie la m\u00e2na st\u00e2ng\u0103, au putut confirma identitatea lui Marian.<\/p>\n

Din concluziile raportului medico-legal (nr. 3589\/VIII-1\/2003) al INML rezult\u0103 c\u0103: \u201eMoartea numitului Predic\u0103 Marian a fost violent\u0103. Ea s-a datorat hemoragiei meningo-cerebrale \u015fi intraventriculare, consecin\u0163a unui traumatism cranio-cerebral \u015fi facial cu fractura oaselor proprii nazale, echimoze faciale \u015fi excoria\u0163ie occipital\u0103 dreapt\u0103. Leziunile traumatice au putut fi produse prin lovire cu corp dur \u00een regiunea facial\u0103 urmat\u0103 de c\u0103dere \u015fi lovire de plan dur, cu impact cranian occipital \u015fi pe hemicorpul st\u00e2ng, cu c\u00e2teva zile anterior intern\u0103rii \u00een spital din 01.10.2003. Intre leziunile traumatice cerebrale \u015fi deces exist\u0103 o leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 de cauzalitate\u201d.<\/p>\n

In aceste circumstan\u0163e, Ion Predic\u0103 a \u00eenaintat o pl\u00e2ngere Parchetului Militar Bucure\u015fti, cer\u00e2nd ini\u0163ierea unei anchete pentru a se afla cauzele decesului lui Marian Predic\u0103 \u015fi stabilirea persoanelor care se fac vinovate de aceasta. Dosarul de cercetare de la Parchetul Militar Bucure\u015fti a fost \u00eenregistrat sub num\u0103rul 404\/2003.<\/p>\n

La Penitenciarul Bucure\u015fti-Rahova, reprezentan\u0163ii APADOR-CH au discutat cu directorul penitenciarului, cu medicul \u015fef, cu colegii de camer\u0103 ai lui Marian Predic\u0103, precum \u015fi cu V.L., “coleg de fapt\u0103” cu Marian \u015fi care a fost \u00eempreun\u0103 cu acesta la instan\u0163\u0103 \u00een data de 25 septembrie 2003.<\/p>\n

Din discu\u0163ia cu conducerea penitenciarului \u015fi cu medicul \u015fef, precum \u015fi din fi\u015fa medical\u0103 prezentat\u0103, a rezultat c\u0103 \u00een diminea\u0163a zilei de 1 octombrie 2003 Marian Predic\u0103 a fost adus la cabinetul medical \u00een stare foarte grav\u0103, unde i s-a pus diagnosticul provizoriu de “criz\u0103 comi\u0163ial\u0103”. In jurul orei 10.30, Marian Predic\u0103 a fost internat \u00een Spitalul Penitenciar Rahova, de unde s-au \u00eentocmit formele pentru a fi transferat la Spitalul Clinic de Urgen\u0163\u0103 Floreasca pentru consult de specialitate. Deoarece a intrat \u00een stare de com\u0103, pe parcursul transportului Marian Predic\u0103 a fost redirec\u0163ionat c\u0103tre cel mai apropiat spital, \u015fi anume Spitalul Universitar Bucure\u015fti, unde a fost primit \u00een jurul orei 11.15. Medicul penitenciarului nu a putut explica agravarea foarte rapid\u0103 a st\u0103rii de s\u0103n\u0103tate a lui Marian Predic\u0103 dec\u00e2t prin producerea unui anevrism cerebral. De asemenea, medicul a confirmat c\u0103 Marian Predic\u0103 nu a fost niciodat\u0103 bolnav \u015fi c\u0103 nu a prezentat semne c\u0103 ar fi suferit de vreo afec\u0163iune anterior zilei de 1 octombrie 2003.<\/p>\n

Directorul penitenciarului i-a informat pe reprezentan\u0163ii APADOR-CH c\u0103 nu a ini\u0163iat nici o anchet\u0103 intern\u0103 pentru a stabili circumstan\u0163ele decesului, deoarece acesta nu prezenta suspiciuni din punctul de vedere al penitenciarului.<\/p>\n

Reprezentan\u0163ii APADOR-CH au vizitat camera \u00een care a fost de\u0163inut Marian Predic\u0103 \u015fi au discutat cu colegii acestuia. De\u015fi Marian Predic\u0103 avea 20 de ani, deci f\u0103cea parte din categoria separat\u0103 18 – 21 de ani, el era \u00eencarcerat \u00eempreun\u0103 cu de\u0163inu\u0163i adul\u0163i. “Reprezentantul de camer\u0103” a povestit c\u0103 \u00een diminea\u0163a zilei de 1 octombrie 2003, lui Marian Predic\u0103 i s-a f\u0103cut r\u0103u \u015fi a le\u015finat l\u00e2ng\u0103 patul s\u0103u. In c\u0103dere nu s-a lovit de vreun obiect dur. Imediat au fost sesiza\u0163i gardienii, care l-au scos din camer\u0103, probabil cu scopul de a-l transporta la cabinetul medical. Colegii de camer\u0103 au afirmat c\u0103 \u00een ultimele dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni anterioare acestui eveniment, Marian Predic\u0103 s-ar fi pl\u00e2ns de dureri de cap \u015fi c\u0103 ei i-ar fi dat analgezice pentru calmarea durerilor. De asemenea, s-a afirmat c\u0103 Marian Predic\u0103 nu a intrat niciodat\u0103 \u00een vreun conflict\/alterca\u0163ie cu ei, fiind o persoan\u0103 retras\u0103, lini\u015ftit\u0103, care nu prea comunica cu cei din jur. Reprezentan\u0163ii APADOR-CH au putut constata c\u0103 persoanele din camera \u00een care a fost de\u0163inut Marian Predic\u0103 se temeau de posibilitatea ca decesul s\u0103 fie pus \u00een sarcina lor. In acest sens, ei au afirmat c\u0103, probabil, decesul s-a produs ca urmare a unei lovituri mai vechi la cap, pe care Marian Predic\u0103 ar fi suferit-o \u00een timp ce se afla \u00een Penitenciarul Jilava, datorit\u0103 unei posibile alterca\u0163ii cu colegii de camer\u0103 de acolo.<\/p>\n

Din discu\u0163iile purtate cu V.L. reprezentan\u0163ii APADOR-CH au aflat c\u0103 acesta a fost \u00eempreun\u0103 cu Marian Predic\u0103, \u00een ziua de 25 septembrie 2003, la instan\u0163\u0103, \u015fi c\u0103 Marian nu s-a pl\u00e2ns \u00een leg\u0103tur\u0103 cu vreo problem\u0103, cu aceast\u0103 ocazie, de\u015fi ei sunt vecini de cartier \u015fi prieteni de mult timp. V.L. a afirmat c\u0103, at\u00e2t timp c\u00e2t a fost coleg de camer\u0103 cu Marian Predic\u0103 la Penitenciarul Jilava, acesta nu a luat parte la nici o alterca\u0163ie \u015fi c\u0103, de asemenea, exclude posibilitatea unei alterca\u0163ii cu colegii de camer\u0103 de la Rahova. In acela\u015fi timp, V.L. a afirmat c\u0103 a auzit vorbindu-se c\u0103 Marian Predic\u0103 ar fi fost b\u0103tut de c\u0103tre angaja\u0163i ai penitenciarului \u015fi c\u0103 din aceast\u0103 cauz\u0103 s-a produs decesul. In ziua de 25 septembrie 2003, la \u00eentoarcerea de la instan\u0163\u0103, V.L. a fost b\u0103tut \u00een punctul de primire al de\u0163inu\u0163ilor, de grupa de interven\u0163ie, dup\u0103 care a fost ras \u00een cap cu for\u0163a (la data vizitei de\u0163inutul avea p\u0103rul foarte scurt). In opinia APADOR-CH este foarte semnificativ faptul c\u0103 un alt de\u0163inut din Penitenciarul Rahova, Dan Bejinaru, al c\u0103rui caz va fi prezentat \u00een continuare, a sus\u0163inut c\u0103 a fost b\u0103tut \u015fi el de grupa de interven\u0163ie, tot \u00een ziua de 25 septembrie 2003, \u015fi tot \u00een punctul de primire de\u0163inu\u0163i.<\/p>\n

Date fiind mai ales concluziile INML potrivit c\u0103rora moartea de\u0163inutului a fost violent\u0103 \u015fi indiciile c\u0103 violen\u0163ele au fost produse de personalul penitenciarului, APADOR-CH a solicitat Parchetului Militar s\u0103 investigheze circumstan\u0163ele producerii decesului lui Marian Predic\u0103 potrivit standardelor impuse de Conven\u0163ia european\u0103 a drepturilor omului.<\/p>\n

b) Cazul Dan Bejinaru<\/p>\n

Ca urmare a sesiz\u0103rilor venite din partea familiei de\u0163inutului Dan Bejinaru, potrivit c\u0103rora acesta a fost b\u0103tut de \u201cgrupa de interven\u0163ie\u201d din penitenciar \u00een ziua de 25 septembrie 2003 (urmele acestor agresiuni put\u00e2nd fi constatate de mama de\u0163inutului cu ocazia vizitei din aceea\u015fi zi), doi reprezentan\u0163i ai APADOR-CH s-au deplasat la Penitenciarul Bucure\u015fti-Rahova pe data de 1 octombrie 2003.<\/p>\n

La penitenciar, reprezentan\u0163ii APADOR-CH au purtat discu\u0163ii at\u00e2t cu de\u0163inutul, c\u00e2t \u015fi cu conducerea penitenciarului.<\/p>\n

Potrivit spuselor lui Dan Bejinaru, \u00een ziua de 25 septembrie 2003 el s-a deplasat la instan\u0163\u0103 \u00eembr\u0103cat \u00eentr-o \u0163inut\u0103 \u00eemprumutat\u0103 de la un coleg. La \u00eentoarcerea \u00een penitenciar, \u00een punctul de primire al de\u0163inu\u0163ilor, c\u0103pitanul Puiu, ofi\u0163er de serviciu \u00een acea zi, i-a cerut s\u0103 predea \u0163inuta cu care era \u00eembr\u0103cat \u015fi s\u0103 \u00eembrace o alta, ar\u0103t\u00e2nd mult mai r\u0103u dec\u00e2t cea pe care de\u0163inutul o avea pe el. Dan Bejinaru a refuzat, motiv\u00e2nd c\u0103 \u0163inuta de instan\u0163\u0103 apar\u0163ine unui coleg. Drept urmare, ofi\u0163erul a chemat \u201cgrupa de interven\u0163ie\u201d format\u0103 din doi indivizi masca\u0163i, care au \u00eenceput s\u0103-l loveasc\u0103 cu picioarele \u015fi pumnii, dezbr\u0103c\u00e2ndu-l for\u0163at de \u0163inuta de instan\u0163\u0103. La aproximativ o jum\u0103tate de or\u0103 dup\u0103 acest incident, \u00een timp ce se afla \u00een continuare \u00een punctul de primire al de\u0163inu\u0163ilor, Dan Bejinaru a fost pus de c\u0103tre cpt. Puiu s\u0103 dea o declara\u0163ie prin care s\u0103 recunoasc\u0103 faptul c\u0103 a refuzat s\u0103 execute ordinele cadrelor. Urmare a refuzului de a da o asemenea declara\u0163ie, de\u0163inutul a fost din nou b\u0103tut. La scurt timp dup\u0103 ce a fost dus \u00een sec\u0163ia de de\u0163inere, Dan Bejinaru a fost chemat la vorbitor, primind vizita mamei sale.<\/p>\n

Reprezentan\u0163ii APADOR-CH au putut constata pe corpul de\u0163inutul echimoze mai vechi, \u00een zona toracelui \u015fi pe bra\u0163ul st\u00e2ng.<\/p>\n

A doua zi, Dan Bejinaru a solicitat s\u0103 fie dus la cabinetul medical, pentru a primi \u00eengrijirile necesare. Asistenta de la cabinetul medical a solicitat ajutorul doctori\u0163ei Matei, care a consemnat \u00een fi\u015fa medical\u0103 rezultatele examenului clinic: dou\u0103 echimoze pe toracele anterior de aprox. 3\/3 cm, echimoz\u0103 bra\u0163 st\u00e2ng \u015fi edem la nivelul articula\u0163iei cotului cu mobilitate p\u0103strat\u0103, echimoz\u0103 facial\u0103 pomet drept postagresiune (afirma\u0163ie)\u201d. De\u0163inutului i-a fost recomandat tratament antiinflamator \u015fi antialgic. Reprezentan\u0163ii APADOR-CH au discutat cu dr Matei, care a sus\u0163inut cele consemnate \u00een fi\u015fa medical\u0103.<\/p>\n

Din constat\u0103rile reprezentan\u0163ilor asocia\u0163iei a rezultat c\u0103 exist\u0103 motive \u00eentemeiate de a b\u0103nui c\u0103 de\u0163inutul Dan Bejinaru a fost b\u0103tut de cadrele penitenciarului. Indiferent dac\u0103 \u0163inuta de instan\u0163\u0103 trebuia sau nu predat\u0103 \u00een punctul de primire de\u0163inu\u0163i, refuzul lui Dan Bejinaru nu justific\u0103 agresiunea comis\u0103 asupra lui de c\u0103tre militarii \u201cgrupei de interven\u0163ie\u201d, chema\u0163i la locul incidentului de cpt. Puiu (\u00een declara\u0163ia scris\u0103 dat\u0103 conducerii unit\u0103\u0163ii ofi\u0163erul a sus\u0163inut c\u0103 militarii respectivi s-ar fi aflat \u00eent\u00e2mpl\u0103tor la locul incidentului).<\/p>\n

APADOR-CH a solicitat Parchetul Militar s\u0103 investigheze \u015fi acest caz potrivit standardelor impuse de Conven\u0163ia european\u0103 a drepturilor omului.<\/p>\n

IV. POLI\u0162IA – ASPECTE GENERALE \u015eI CAZURI INDIVIDUALE<\/p>\n

De\u015fi a trecut un an \u015fi jum\u0103tate de la demilitarizarea poli\u0163iei (vezi Legea nr.218\/2002 privind organizarea \u015fi func\u0163ionarea Poli\u0163iei Rom\u00e2ne \u015fi Legea nr.360\/2002 privind Statutul poli\u0163istului), APADOR-CH nu a constatat nici o schimbare \u00een bine a modului de a ac\u0163iona al poli\u0163i\u015ftilor. In 2003, Rom\u00e2nia a suferit deja o condamnare la Curtea european\u0103 (cazul Pantea v. Rom\u00e2nia) care, de\u015fi nu se refer\u0103 \u00een mod expres la poli\u0163ie, critic\u0103 dur procedurile penale[2]. Drept consecin\u0163\u0103, Codul de procedur\u0103 penal\u0103 a fost amendat \u00een mod substan\u0163ial. Printre altele, valabilitatea mandatelor de arestare emise de procurori a sc\u0103zut la 3 zile (de la 5-30 de zile), persoanele aflate \u00een arest preventiv trebuie trimise \u00een judecat\u0103 \u00een maximum 6 luni (p\u00e2n\u0103 la aceast\u0103 modificare o persoan\u0103 putea r\u0103m\u00e2ne \u00een arest preventiv, f\u0103r\u0103 a fi judecat\u0103 \u00een prima instan\u0163\u0103, p\u00e2n\u0103 la jum\u0103tate din pedeapsa maxim\u0103 prev\u0103zut\u0103 pentru infrac\u0163iunea de care era acuzat\u0103), suspectul are dreptul de a t\u0103cea (deci a nu da declara\u0163ii prin care s-ar autoincrimina), prezen\u0163a avocatului este obligatorie \u00een toate fazele procesului penal etc. Important din punctul de vedere al APADOR-CH este faptul c\u0103 perioada “conducerii” (p\u00e2n\u0103 la 24 de ore) la postul de poli\u0163ie se deduce din cele trei zile de arest ordonate de procurori. Legiuitorul a admis, \u00een sf\u00e2r\u015fit, c\u0103 \u015fi “conducerea” este o m\u0103sur\u0103 privativ\u0103 de libertate – ceea ce APADOR-CH a afirmat constant – \u015fi nu doar una administrativ\u0103 a\u015fa cum au sus\u0163inut cu \u00eenver\u015funare poli\u0163i\u015ftii de-a lungul anilor. Rezult\u0103 c\u0103 orice persoan\u0103 trebuie s\u0103 beneficieze de toate drepturile, inclusiv de prezen\u0163a avocatului \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul perioadei de “conducere” la postul de poli\u0163ie.<\/p>\n

O alt\u0103 pl\u00e2ngere la Curtea european\u0103, ce vizeaz\u0103 direct ac\u0163iunile poli\u0163i\u015ftilor (un minor din Tg.Mure\u015f, privat de libertate \u015fi maltratat) a fost declarat\u0103 admisibil\u0103 la Strasbourg. Altfel spus, a trecut de faza examin\u0103rii motivelor invocate de reclamant \u015fi argumentelor aduse de guvern \u00een ap\u0103rare. Toate \u00eenc\u0103lc\u0103rile de c\u0103tre autorit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne (\u00een spe\u0163\u0103 poli\u0163ia) ale Conven\u0163iei europene invocate de reclamant (privare ilegal\u0103 de libertate, rele tratamente, ignorarea prezum\u0163iei de nevinov\u0103\u0163ie, violarea vie\u0163ii private, investiga\u0163ii “de form\u0103” efectuate de parchetul militar, singura respins\u0103 fiind discriminarea pe motiv de etnie) au fost confirmate de Curte prin decizia de admisibilitate. Urmeaz\u0103 judecarea propriu-zis\u0103 a cauzei.<\/p>\n

Incidentele reclamate de minor s-au petrecut \u00een 1995 dar APADOR-CH are \u00een eviden\u0163\u0103 multe cazuri de abuzuri ale poli\u0163i\u015ftilor petrecute ulterior. Chiar dac\u0103 majoritatea victimelor au fost adul\u0163ii, asocia\u0163ia aminte\u015fte c\u0103 \u00een cazul Nelu B\u0103l\u0103\u015foiu, un t\u00e2n\u0103r de 18 ani, decedat \u00een iunie 2002 \u00een urma tratamentelor inumane suferite \u00een arestul poli\u0163iei din Tg.C\u0103rbune\u015fti, au fost implica\u0163i \u015fi doi minori care au fost b\u0103tu\u0163i de aceea\u015fi poli\u0163i\u015fti pentru a recunoa\u015fte c\u0103 au furat lucruri m\u0103runte. (Parchetul civil care a investigat cauzele decesului lui B\u0103l\u0103\u015foiu a dat, \u00een octombrie 2003, solu\u0163ia “clasic\u0103” de ne\u00eencepere a urm\u0103ririi penale \u00eempotriva poli\u0163i\u015ftilor respectivi. Asocia\u0163ia are convingerea c\u0103 investiga\u0163iile au fost f\u0103cute doar de form\u0103, confirm\u00e2ndu-se astfel c\u0103, din p\u0103cate, demilitarizarea poli\u0163iei nu a rezolvat \u015fi problema impunit\u0103\u0163ii de care s-au bucurat – \u015fi se bucur\u0103 – poli\u0163i\u015ftii).<\/p>\n

La sf\u00e2r\u015fitul anului, APADOR-CH a mai aflat de dou\u0103 cazuri – unul petrecut \u00een Suceava, al doilea \u00een Bucure\u015fti, ambele \u00een 2003 – de minori maltrata\u0163i de poli\u0163i\u015fti, fie ca “pedeaps\u0103”, fie pentru a recunoa\u015fte faptele imputate. Asocia\u0163ia nu a avut timpul material necesar pentru a face propriile investiga\u0163ii \u00een aceste dou\u0103 cazuri.<\/p>\n

Din punctul de vedere al asocia\u0163iei, problemele principale ale rela\u0163iei dintre poli\u0163ie \u015fi persoane r\u0103m\u00e2n cele semnalate \u00een toate rapoartele sale anuale \u00eencep\u00e2nd cu anul 1993:<\/p>\n

– “conducerea” la sediul poli\u0163iei, premerg\u0103toare re\u0163inerii legale de 24 de ore, perioad\u0103 nereglementat\u0103 prin lege \u00een care persoana privat\u0103 de libertate nu se bucur\u0103 de nici un drept;<\/p>\n

– folosirea armelor de foc de c\u0103tre poli\u0163i\u015fti \u00een condi\u0163ii mult prea permisive ce dep\u0103\u015fesc cu mult regulile din \u0163\u0103rile europene democratice care prev\u0103d utilizarea acestui mijloc extrem de imobilizare a suspec\u0163ilor numai dac\u0103 ace\u015ftia pun \u00een pericol real \u015fi concret via\u0163a altora;<\/p>\n

– efectuarea raziilor, ac\u0163iune doar prev\u0103zut\u0103 \u00een Legea poli\u0163iei dar nereglementat\u0103 dec\u00e2t prin decizii interne, inaccesibile publicului. In absen\u0163a unor astfel de reglement\u0103ri, s-au produs destule abuzuri, investigate formal de parchet \u015fi soldate, toate, cu solu\u0163ii de ne\u00eencepere a urm\u0103ririi penale. <\/p>\n

Mai trebuie semnalat faptul c\u0103 \u00een situa\u0163ia – frecvent\u0103 – a interven\u0163iilor operate de poli\u0163i\u015fti \u00eempreun\u0103 cu jandarmi, eventualele abuzuri sunt investigate de parchetele militare (nu de cele civile, cum ar fi normal \u00een urma demilitariz\u0103rii poli\u0163iei), deoarece Jandarmeria continu\u0103 s\u0103 fie o institu\u0163ie militarizat\u0103.<\/p>\n

Dintre cazurile investigate de APADOR-CH \u00een anul 2003 se deta\u015feaz\u0103 dou\u0103:<\/p>\n

a) Lucian L\u0103c\u0103tu\u015fu (comuna Parincea, jude\u0163ul Bac\u0103u)<\/p>\n

In ziua de 11 aprilie 2003, Lucian L\u0103c\u0103tu\u015fu, un t\u00e2n\u0103r rom de 19 ani din comuna Parincea, a fost re\u0163inut \u015fi condus la postul de poli\u0163ie din comun\u0103. In dup\u0103 amiaza zilei respective el a fost supus unei anchete \u00een leg\u0103tur\u0103 cu o \u201cspargere\u201d care se f\u0103cuse nu de mult la magazinul comunei. Potrivit martorilor cu care reprezentan\u0163ii asocia\u0163iei au stat de vorb\u0103 (familia lui Ion L\u0103e\u015felu, rude \u00eendep\u0103rtate cu Lucian, Costic\u0103 Holban \u015fi al\u0163ii), pe timpul zilei la anchet\u0103 luase parte, al\u0103turi de poli\u0163i\u015ftii din comun\u0103 \u015fi \u201cun locotenent\u201d de la Poli\u0163ia din Bac\u0103u. Dup\u0103 plecarea \u201clocotenentului\u201d, Lucian a fost b\u0103tut \u00een postul de poli\u0163ie, \u00een jurul orei 21.00, de subofi\u0163erul \u201cGelu\u0163u\u201d (Gheorghe G\u00e2r\u0163u) adjunctul \u015fefului de post, precum \u015fi de c\u00e2\u0163iva s\u0103teni: Nelu Dr\u0103gan, Ro\u015fu, Poenaru (patronul restaurantului din comun\u0103).<\/p>\n

Alerta\u0163i de ceea ce au auzit c\u0103 i se \u00eent\u00e2mpl\u0103 lui Lucian, martorii cu care au stat de vorb\u0103 reprezentan\u0163ii APADOR-CH au ajuns la postul de poli\u0163ie, unde l-au v\u0103zut pe \u201cGelu\u0163u\u201d, \u00een fa\u0163a postului de poli\u0163ie, cu o b\u00e2t\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103, \u00eentr-o stare avansat\u0103 de ebrietate. Subofi\u0163erul, \u201ccare umbl\u0103 mai mult beat dec\u00e2t treaz, se poart\u0103 ur\u00e2t \u015fi bate lumea\u201d, b\u0103use, ca de regul\u0103, la restaurantul lui Poenaru. Ei i-au cerut subofi\u0163erului s\u0103 nu-l mai bat\u0103 pe Lucian, la care acesta i-a amenin\u0163at c\u0103 \u201co s\u0103 le arate el m\u00e2ine \u015fi lor\u201d.<\/p>\n

C\u0103tre miezul nop\u0163ii, \u015feful de post, Constantin Silion, a plecat pentru pu\u0163in timp de la post, cer\u00e2ndu-i lui \u201cGelu\u0163u\u201d s\u0103 aib\u0103 grij\u0103 \u015fi s\u0103-l p\u0103zeasc\u0103 pe Lucian. Dup\u0103 plecarea \u015fefului, \u201cGelu\u0163u\u201d a intrat din nou \u00een \u00eenc\u0103perea \u00een care se afla Lucian \u015fi a \u00eenceput s\u0103-l amenin\u0163e pe acesta cu pistolul pentru a-l determina s\u0103 recunoasc\u0103 \u015fi alte fapte pe care nu le s\u0103v\u00e2r\u015fise (trebuie precizat c\u0103 Lucian recunoscuse c\u0103 este autorul spargerii de la magazin). V\u0103z\u00e2nd c\u0103 Lucian nu vrea s\u0103 recunoasc\u0103 ce-i cerea, \u201cGelu\u0163u\u201d a \u00eenceput s\u0103-l for\u0163eze s\u0103 bage m\u00e2inile \u00een focul din sob\u0103, moment \u00een care Lucian a luat un lemn de l\u00e2ng\u0103 sob\u0103 \u015fi l-a lovit pe subofi\u0163er \u00een cap. (Pentru reprezentan\u0163ii asocia\u0163iei nu a fost totu\u015fi foarte clar p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 dac\u0103 L\u0103c\u0103tu\u015fu l-a lovit pe poli\u0163ist cu b\u00e2ta cu care acesta fusese v\u0103zut \u00een fa\u0163a postului sau cu un lemn de foc din fa\u0163a sobei din \u00eenc\u0103pere). Cei doi au \u00eenceput, apoi, s\u0103 se lupte \u201ccorp la corp\u201d, Lucian reu\u015find, \u00eenc\u0103tu\u015fat fiind, s\u0103-i ia arma poli\u0163istului \u015fi s\u0103 trag\u0103 asupra lui trei focuri. In secundele urm\u0103toare, \u00een fa\u0163a postului de poli\u0163ie a ajuns \u015feful de post care, de afar\u0103, i-a cerut lui Lucian s\u0103 lase arma. La r\u00e2ndul lui, Lucian a cerut s\u0103 nu mai intre nimeni peste el pentru c\u0103 va accepta s\u0103 se predea \u015fi s\u0103 discute numai cu procurorul. Jandarmeria \u015fi procurorul fuseser\u0103 deja alerta\u0163i de un cet\u0103\u0163ean, Relu Hulubei, de circa 15 minute, \u015fi se aflau pe drum. La un moment dat, Lucian s-a apropiat de fereastr\u0103 iar \u00een clipa urm\u0103toare \u015feful de post l-a \u00eempu\u015fcat \u00een cap. Imediat dup\u0103 aceea, Relu Hulubei a intrat \u00een camera unde se afla Lucian \u015fi l-a lovit pe acesta cu o furc\u0103 \u00een cap (ulterior, el avea s\u0103 v\u0103ruiasc\u0103 peretele pe care \u0163\u00e2\u015fnise s\u00e2ngele din capul lui Lucian). Dup\u0103 circa 5 minute la fa\u0163a locului a ajuns \u015fi procurorul. Ulterior, au ajuns \u015fi salv\u0103rile, primul fiind luat subofi\u0163erul, iar apoi, cu o \u00eent\u00e2rziere de c\u00e2teva ore, \u015fi Lucian, care a fost transportat la un spital din Ia\u015fi. <\/p>\n

Pentru a se interesa de stadiul cercet\u0103rilor, reprezentan\u0163ii asocia\u0163iei au mers la Parchetul de pe l\u00e2ng\u0103 Tribunalul Bac\u0103u, unde au stat de vorb\u0103 cu prim procurorul adjunct \u015fi cu procurorul care se ocupa de acest caz. Solu\u0163ionarea dosarului era \u201c\u00een curs\u201d, iar Lucian se afla internat la spitalul penitenciar Jilava pentru efectuarea expertizei psihiatrice. Cu toate acestea, cei doi procurori s-au pronun\u0163at \u00een termeni aproape cer\u0163i asupra vinov\u0103\u0163iei lui Lucian L\u0103c\u0103tu\u015fu \u015fi a nevinov\u0103\u0163iei subofi\u0163erului G\u00e2r\u0163u (un argument \u00eel constituia faptul c\u0103 Lucian mai fusese condamnat).<\/p>\n

Concluzii:<\/p>\n

– APADOR-CH consider\u0103 c\u0103 amenin\u0163\u0103rile \u015fi violen\u0163ele la care a fost supus Lucian L\u0103c\u0103tu\u015fu din partea subofi\u0163erului Gheorghe G\u00e2r\u0163u au fost cele care au dus la reac\u0163ia violent\u0103 a acestuia \u015fi la toate consecin\u0163ele care au urmat, astfel cum sunt consemnate \u00een prezentul raport;<\/p>\n

– asocia\u0163ia consider\u0103 c\u0103 exist\u0103 indicii serioase c\u0103 subofi\u0163erul G\u00e2r\u0163u l-a cercetat \u00een mod abuziv pe Lucian L\u0103c\u0103tu\u015fu, amenin\u0163\u00e2ndu-l cu pistolul \u015fi oblig\u00e2ndu-l s\u0103 bage m\u00e2inile \u00een focul din sob\u0103 pentru a recunoa\u015fte \u015fi alte fapte dec\u00e2t cea pe care acesta a s\u0103v\u00e2r\u015fit-o \u015fi recunoscut-o;<\/p>\n

– consumul de alcool \u015fi comportamentul abuziv al subofi\u0163erului, cunoscute \u00een comun\u0103 ca un lucru obi\u015fnuit \u00een cazul acestui subofi\u0163er, explic\u0103 at\u00e2t violen\u0163ele comise asupra lui L\u0103c\u0103tu\u015fu c\u00e2t \u015fi u\u015furin\u0163a cu care acesta, exasperat de tratamentul la care era supus, a reu\u015fit s\u0103-l dezarmeze pe poli\u0163ist; practicile ilegale \u015fi abuzive amintite sunt cele care au permis \u015fi ca L\u0103c\u0103tu\u015fu s\u0103 fie agresat de s\u0103teni, \u00een timp ce se afla \u00een custodia \u015fi sub autoritatea poli\u0163iei; asocia\u0163ia consider\u0103 c\u0103 sub acest aspect sunt necesare cercet\u0103ri \u015fi cu privire la responsabilitatea persoanelor respective;<\/p>\n

– se impune ca ancheta Parchetului s\u0103 clarifice dac\u0103, \u00een condi\u0163iile \u00een care L\u0103c\u0103tu\u015fu \u00eencetase s\u0103 mai fie violent iar jandarmii \u015fi procurorul (c\u0103ruia L\u0103c\u0103tu\u015fu anun\u0163ase c\u0103 se va preda) erau pe punctul de a sosi la locul incidentului, se mai justifica \u00eempu\u015fcarea lui L\u0103c\u0103tu\u015fu;<\/p>\n

– este necesar ca procurorii investi\u0163i cu solu\u0163ionarea cauzei s\u0103 se pronun\u0163e dup\u0103 analizarea tuturor \u00eemprejur\u0103rilor relevante \u00een acest sens, inclusiv dup\u0103 audierea \u015fi a acelor martori care sus\u0163in c\u0103 pe timpul incidentelor din 11 aprilie (dar \u015fi \u00een mod obi\u015fnuit) poli\u0163istul a avut un comportament abuziv \u015fi contrar legii.<\/p>\n

APADOR-CH a cerut Parchetului s\u0103 aib\u0103 \u00een vedere acest raport inclusiv ca un act de sesizare pentru cazul \u00een care Lucian L\u0103c\u0103tu\u015fu (sau surorile sale din Bac\u0103u, singurele rude ale lui) nu au putut s\u0103 se pl\u00e2ng\u0103 pentru cele \u00eent\u00e2mplate \u00een ziua de 11 aprilie 2003.<\/p>\n

b) Ion Catrinescu (localitatea Urla\u0163i, jude\u0163ul Prahova)<\/p>\n

In ziua de 8 noiembrie 2003, doi reprezentan\u0163i ai APADOR-CH s-au deplasat \u00een localitatea Urla\u0163i \u015fi la Spitalul Jude\u0163ean Ploie\u015fti pentru a se interesa de \u00eemprejur\u0103rile \u015fi consecin\u0163ele incidentului care a avut loc \u00een ziua de 11 octombrie 2003 \u015fi \u00een care au fost implica\u0163i lucr\u0103tori ai Postului de poli\u0163ie Albe\u015fti Paleologu \u015fi ai Deta\u015famentului de poli\u0163ie de interven\u0163ie rapid\u0103 (DPIR).<\/p>\n

Din discu\u0163iile avute cu Niculina Catrinescu a rezultat c\u0103 \u00een ziua de 11 octombrie 2003, \u00een jurul orelor 10.30, la domiciliul familiei sale s-au prezentat 5 poli\u0163i\u015fti (2 de la postul din comun\u0103, \u00eembr\u0103ca\u0163i \u00een uniforme, \u015fi 3 de la Poli\u0163ia Mizil, \u00eembr\u0103ca\u0163i \u00een civil) solicit\u00e2nd s\u0103 efectueze o perchezi\u0163ie domiciliar\u0103. Poli\u0163i\u015ftii au motivat c\u0103 \u00een noaptea precedent\u0103 s-ar fi furat o cantitate de 1.500 de kg de porumb de pe o tarla a unei societ\u0103\u0163i comerciale agricole din comun\u0103, furt \u00een care ar fi fost implicat \u015fi unul din copiii familiei Catrinescu, Gheorghe. \u015etiind c\u0103 \u00een gospod\u0103ria sa nu se afla nici o cantitate de porumb furat, Niculina Catrinescu a refuzat s\u0103 permit\u0103 poli\u0163i\u015ftilor s\u0103 intre \u00een curte, mai ales din cauz\u0103 c\u0103, la solicitarea sa, ace\u015ftia nu au putut prezenta un mandat legal de perchezi\u0163ie. Dup\u0103 circa o or\u0103, timp \u00een care poli\u0163i\u015ftilor li s-a refuzat \u00een continuare accesul \u00een gospod\u0103rie, la poart\u0103 s-a prezentat o grup\u0103 de circa 20 de poli\u0163i\u015fti apar\u0163in\u00e2nd DPIR (\u00eembr\u0103ca\u0163i \u00een combinezoane negre, \u201cmasca\u0163i\u201d). Ace\u015ftia au intrat cu for\u0163a \u00een curte, \u00een gr\u0103din\u0103 \u015fi \u00een cas\u0103 agres\u00e2ndu-i \u015fi pun\u00e2ndu-le c\u0103tu\u015fe Niculinei Catrinescu \u015fi celor 2 fii ai acesteia \u015fi unui nepot (cei 3 au v\u00e2rste \u00eentre 14 \u015fi 17 ani); cei trei au fost lovi\u0163i cu pumnii, cu picioarele iar Niculina Catrinescu \u015fi cu patul armei. Ion Catrinescu, so\u0163ul Niculinei, care \u00een momentul interven\u0163iei poli\u0163i\u015ftilor se afla \u015fi el \u00een gospod\u0103rie (\u0163in\u00e2nd \u00een bra\u0163e copilul lor cel mai mic, o feti\u0163\u0103 \u00een v\u00e2rst\u0103 de un an) a fost \u00eempu\u015fcat de unul din poli\u0163i\u015fti \u00een piciorul drept. Armamentul a fost folosit complet nejustificat (a fost tras un singur foc c\u0103tre Ion Catrinescu, de la mic\u0103 distan\u0163\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 nici o soma\u0163ie prealabil\u0103). Dintr-un Comunicat de pres\u0103 al IPJ Prahova (nr. 46541 din 13 octombrie 2003) rezult\u0103 c\u0103 poli\u0163i\u015ftii ar fi folosit arma \u00eempotriva lui Ion Catrinescu \u00eentruc\u00e2t acesta s-ar fi opus perchezi\u0163iei amenin\u0163\u00e2nd c\u0103 \u00ee\u015fi va ucide feti\u0163a dac\u0103 poli\u0163i\u015ftii vor efectua perchezi\u0163ia. Niculina Catrinescu a negat categoric varianta Poli\u0163iei, neput\u00e2nd s\u0103 dea nici o explica\u0163ie logic\u0103 folosirii de c\u0103tre poli\u0163i\u015fti a armei de foc. <\/p>\n

Violen\u0163ele \u00eempotriva celor afla\u0163i \u00een gospod\u0103ria familie Catrinescu s-au produs de\u015fi nici unul dintre ace\u015ftia nu se manifestase agresiv, sub nici o form\u0103, fa\u0163\u0103 de poli\u0163i\u015fti. Singurul care a apucat s\u0103 schi\u0163eze un gest de ap\u0103rare \u00een fa\u0163a violen\u0163elor a fost unul dintre cei doi b\u0103ie\u0163i ai so\u0163ilor Catrinescu, de fa\u0163\u0103 la cele \u00eent\u00e2mplate, care a dat s\u0103 se apere cu o furc\u0103 de unul din poli\u0163i\u015ftii care \u00eel amenin\u0163au cu arma. Dup\u0103 ce a fost \u00eempu\u015fcat \u00een picior, Ion Catrinescu a fost trimis cu Salvarea comunei la Spitalul jude\u0163ean. Totodat\u0103, poli\u0163i\u015ftii au ridicat din curte mai multe unelte gospod\u0103re\u015fti, pretinz\u00e2nd ulterior c\u0103 membrii familiei Catrinescu ar fi \u00eencercat s\u0103-i atace cu ele.<\/p>\n

Perchezi\u0163ia gospod\u0103riei Catrinescu s-a finalizat f\u0103r\u0103 s\u0103 fie g\u0103sit\u0103 nici o cantitate din porumbul c\u0103utat de poli\u0163i\u015fti. Familia Catrinescu nu a primit nici un exemplar din procesele verbale de perchezi\u0163ie sau confiscare a uneltelor (dac\u0103 asemenea acte au fost \u00eencheiate).<\/p>\n

Niculina Catrinescu \u015fi cei doi fii ai s\u0103i au fost condu\u015fi \u2013 cu c\u0103tu\u015fe la m\u00e2ini – la Parchetul din Ploie\u015fti sub acuza\u0163ia de ultraj. Dup\u0103 ce li s-au luat declara\u0163ii (Niculina Catrinescu a semnat declara\u0163ia f\u0103r\u0103 s\u0103 o citeasc\u0103), cei trei au fost l\u0103sa\u0163i s\u0103 plece acas\u0103, a doua zi \u00een jurul orei 2.00.<\/p>\n

Faptul c\u0103 Niculina Catrinescu \u015fi fiii s\u0103i Cristian Catrinescu (17 ani) \u015fi Bujor-Iulian (14 ani) au fost agresa\u0163i rezult\u0103 inclusiv din certificatele medico-legale eliberate acestora de Serviciul medico-legal al jude\u0163ului Prahova la data de 13 octombrie 2003. Din actele amintite rezult\u0103 c\u0103 Niculina Catrinescu a suferit leziuni \u201ccare s-au putut produce prin lovire cu corp dur \u00een data de 11.10.2003 \u015fi care necesit\u0103 12-14 zile de \u00eengrijiri medicale\u201d.<\/p>\n

La Spitalul din Ploie\u015fti, reprezentan\u0163ii APADOR-CH au stat de vorb\u0103 cu Ion Catrinescu (el a confirmat integral desf\u0103\u015furarea incidentelor a\u015fa cum au fost relatate de Niculina Catrinescu). Din eviden\u0163ele sec\u0163iei de ortopedie, \u00een care Ion Catrinescu a fost internat \u00een perioada 11 octombrie \u2013 13 noiembrie 2003, rezult\u0103 c\u0103 acesta a suferit: plag\u0103 prin \u00eempu\u015fcare picior drept fa\u0163\u0103 dorsal\u0103 delabrant\u0103, fracturi cominutive metatarsiene 1-2 picior drept deschise tip 3B, fractur\u0103 auricular \u015fi cuneiform drept deschise tip 3B. Este de subliniat c\u0103 \u00een Comunicatul de pres\u0103 al IPJ Prahova, amintit mai sus, se men\u0163ioneaz\u0103, contrar realit\u0103\u0163ii, c\u0103 Ion Catrinescu ar fi fost doar \u201cr\u0103nit u\u015for la glezna piciorului drept\u201d.<\/p>\n

In opinia APADOR-CH, interven\u0163ia din ziua de 11 octombrie 2003 a Poli\u0163iei a fost \u00een mod evident abuziv\u0103 \u015fi ilegal\u0103. Baz\u00e2ndu-se pe o simpl\u0103 b\u0103nuial\u0103, aceea c\u0103 porumbul furat ar fi fost ascuns \u00een gospod\u0103ria familiei Catrinescu \u2013 b\u0103nuial\u0103 care \u00een urma \u201cperchezi\u0163iei\u201d s-a dovedit complet fals\u0103 \u2013 poli\u0163i\u015ftii au recurs la o ac\u0163iune \u00een for\u0163\u0103 cu consecin\u0163e foarte grave: r\u0103nirea prin \u00eempu\u015fcare a lui Ion Catrinescu \u015fi agresarea grav\u0103 a so\u0163iei \u015fi celor 3 minori. Folosirea \u00een aceast\u0103 ac\u0163iune a mai mult de 20 de poli\u0163i\u015fti, care au f\u0103cut uz de armamentul din dotare \u015fi de c\u0103tu\u015fe, a fost \u00een modul cel mai clar dispropor\u0163ionat\u0103, \u00een condi\u0163iile \u00een care ea a fost \u00eendreptat\u0103 \u00eempotriva a 5 persoane (dintre care 3 minore) care nu s-au manifestat \u00een nici un fel agresiv la adresa poli\u0163i\u015ftilor.<\/p>\n

Folosirea armei de foc \u00eempotriva lui Ion Catrinescu a fost complet nejustificat\u0103. Sus\u0163inerea Poli\u0163iei potrivit c\u0103reia arma de foc ar fi fost folosit\u0103 pentru \u00eenl\u0103turarea pericolului ca Ion Catrinescu s\u0103-\u015fi ucid\u0103 feti\u0163a este total necredibil\u0103. Ion Catrinescu nu avea cum s\u0103 se opun\u0103 \u00een acest mod disperat perchezi\u0163iei poli\u0163i\u015ftilor de vreme ce \u015ftia bine c\u0103 \u00een gospod\u0103ria lui nu se g\u0103se\u015fte absolut nici o cantitate de porumb furat. Folosirea de c\u0103tre poli\u0163i\u015fti a armei de foc ar fi nejustificat\u0103 inclusiv \u00een ipoteza – sus\u0163inut\u0103 de IPJ \u00een mai mult dec\u00e2t discutabilul s\u0103u comunicat – amenin\u0163\u0103rii lui Catrinescu c\u0103 \u00ee\u015fi va ucide feti\u0163a. Intr-o asemenea situa\u0163ie, \u00een care via\u0163a unui copil este pus\u0103 \u00een pericol, este evident c\u0103 solu\u0163ia era renun\u0163area la perchezi\u0163ie ori am\u00e2narea ei. Dup\u0103 cum este elementar c\u0103 \u00een asemenea cazuri se recurge mai \u00eent\u00e2i la negocieri cu persoana care creeaz\u0103 o asemenea grav\u0103 amenin\u0163are \u015fi nu la un atac direct \u00eempotriva acesteia.<\/p>\n

Fa\u0163\u0103 de aceste \u00eemprejur\u0103ri, APADOR-CH a solicitat Parchetului de pe l\u00e2ng\u0103 Tribunalul Prahova s\u0103 dispun\u0103 m\u0103surile legale pentru tragerea la r\u0103spundere a celor vinova\u0163i de actele de agresiune comise \u00eempotriva familiei Catrinescu la data de 11 octombrie 2003.<\/p>\n

V. MINORIT\u0102\u0162I NA\u0162IONALE, DISCRIMINAREA, LIBERTATEA DE CON\u015eTIIN\u0162\u0102<\/p>\n

1. Problematica discrimin\u0103rii<\/p>\n

(a) Amendamente legislative<\/p>\n

In prim planul temei minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale \u015fi mai general, al minorit\u0103\u0163ilor \u015fi comunit\u0103\u0163ilor fragile, anul 2003 este legat de campania pentru combaterea discrimin\u0103rii. Al\u0103turi de Centrul de Resurse Juridice, Funda\u0163ia pentru o Societate Deschis\u0103, ACCEPT, Romani-Criss, Centrul Parteneriat pentru Egalitate, Liga Pro Europa, Institutul pentru Politici Publice, APADOR-CH a f\u0103cut parte dintr-un grup de lucru care a elaborat propuneri pentru viitoarele modific\u0103ri ale legisla\u0163iei anti-discriminare. Acestea au fost trimise Consiliului Na\u0163ional pentru Combaterea Discrimin\u0103rii \u015fi apoi, Parlamentului. Principalele propuneri ale grupului au fost urm\u0103toarele:<\/p>\n

(i) Definirea discrimin\u0103rii directe<\/p>\n

\u201cEste considerat\u0103 discriminare direct\u0103 orice fapt\u0103 prin care o persoan\u0103, un grup sau o comunitate este tratat\u0103 mai pu\u0163in favorabil dec\u00e2t o alt\u0103 persoan\u0103, grup sau comunitate, este, a fost sau ar fi tratat\u0103 \u00eentr-o situa\u0163ie comparabil\u0103, pe motive de ras\u0103, na\u0163ionalitate, etnie, limb\u0103, religie, categorie social\u0103, con\u015ftiin\u0163\u0103, gen, orientare sexual\u0103, apartenen\u0163\u0103 la o categorie defavorizat\u0103, v\u00e2rst\u0103, dizabilitate, statut de refugiat sau azilant sau orice alt criteriu.\u201d<\/p>\n

(ii) Definirea h\u0103r\u0163uirii<\/p>\n

\u201cConstituie h\u0103r\u0163uire \u015fi se sanc\u0163ioneaz\u0103 contraven\u0163ional orice comportament pe criteriu de ras\u0103, na\u0163ionalitate, etnie, limb\u0103, religie, categorie social\u0103, con\u015ftiin\u0163\u0103, gen, orientare sexual\u0103, apartenen\u0163\u0103 la o categorie defavorizat\u0103, v\u00e2rst\u0103, dizabilitate, statut de refugiat sau azilant sau orice alt criteriu care duce la crearea unui cadru intimidant, ostil, degradant sau ofensiv.\u201d<\/p>\n

\u201cConstituie victimizare \u015fi se sanc\u0163ioneaz\u0103 contraven\u0163ional, conform prezentei ordonan\u0163e, orice tratament advers venit ca reac\u0163ie la o pl\u00e2ngere sau ac\u0163iune \u00een justi\u0163ie cu privire la \u00eenc\u0103lcarea principiului tratamentului egal \u015fi al nediscrimin\u0103rii.\u201d<\/p>\n

(iii) Mijloacele de lupt\u0103 \u00eempotriva discrimin\u0103rii<\/p>\n

\u201cIn \u00een\u0163elesul prezentei ordonan\u0163e eliminarea tuturor formelor de discriminare se realizeaz\u0103 prin:<\/p>\n

a) prevenirea oric\u0103ror acte\/fapte de discriminare prin instituirea unor ac\u0163iuni \u00een vederea protec\u0163iei persoanelor avute \u00een vedere \u00een prezenta ordonan\u0163\u0103, m\u0103suri speciale atunci c\u00e2nd acestea nu se bucur\u0103 de egalitatea \u015fanselor.<\/p>\n

b) mediere \u015fi conciliere.<\/p>\n

c) sanc\u0163ionarea comportamentului discriminatoriu.\u201d<\/p>\n

(iv) Discriminarea repetat\u0103<\/p>\n

\u201cIn cazul repet\u0103rii faptei sanc\u0163ionate contraven\u0163ional conform prezentei ordonan\u0163e, limitele amenzii contraven\u0163ionale pot fi majorate cu jum\u0103tate din maximul general prev\u0103zut .\u201d<\/p>\n

(v) Compensarea victimei<\/p>\n

\u201cPlata amenzii pentru contraven\u0163iile prev\u0103zute la art. 20 se face la Casa de Economii \u015fi Consemna\u0163iuni consemn\u00e2ndu-se pe numele victimei. O copie de pe chitan\u0163\u0103 se pred\u0103 de c\u0103tre contravenient agentului constatator sau se trimite prin po\u015ft\u0103 organului din care acesta face parte, \u00een termenul prev\u0103zut la art. 28 alin. 1 din O.G. nr. 2\/2001, privind regimul juridic al contraven\u0163iilor.\u201d<\/p>\n

(vi) Calitatea procesual\u0103<\/p>\n

\u201c(1) Organiza\u0163iile neguvernamentale care urm\u0103resc protec\u0163ia drepturilor omului sau care au interes legitim \u00een combaterea discrimin\u0103rii au calitate procesual\u0103 activ\u0103 \u00een cazul \u00een care discriminarea aduce atingere unei comunit\u0103\u0163i sau unui grup de persoane.<\/p>\n

(2) Organiza\u0163iile din alineatul precedent au calitate procesual\u0103 activ\u0103 \u015fi \u00een cazul \u00een care discriminarea aduce atingere unei persoane fizice, la cererea acesteia din urm\u0103.\u201d<\/p>\n

(vii) Persoanele cu dizabilit\u0103\u0163i<\/p>\n

\u201cIn vederea garant\u0103rii conform\u0103rii cu principiul egalit\u0103\u0163ii de tratament \u00een leg\u0103tur\u0103 cu persoanele cu dizabilit\u0103\u0163i, angajatorii au obliga\u0163ia de a asigura persoanelor cu dizabilit\u0103\u0163i o adaptare rezonabil\u0103. Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103, \u00een cazurile particulare \u00een care se impune, angajatorii trebuie s\u0103 ia m\u0103surile necesare pentru a permite unei persoane cu dizabilit\u0103\u0163i s\u0103 aib\u0103 acces, s\u0103 participe sau s\u0103 promoveze la locul de munc\u0103 sau s\u0103 beneficieze de instruire, cu excep\u0163ia cazului \u00een care astfel de m\u0103suri ar presupune un efort dispropor\u0163ionat din partea angajatorului.\u201d<\/p>\n

Alte prevederi se refer\u0103 la discriminarea \u00een domeniul serviciilor (v\u00e2nz\u0103ri, \u00eenchirieri, accesul \u00een teatre, cinematografe, magazine, hoteluri, transportul \u00een comun etc.), la asigurarea autonomiei Consiliului Na\u0163ional pentru Combaterea Discrimin\u0103rii prin trecerea sa \u00een subordinea Parlamentului, la procedurile \u00een fa\u0163a instan\u0163elor de judecat\u0103.<\/p>\n

(b) Discriminare prin h\u0103r\u0163uire: cazul ini\u0163iatorilor Consiliului Na\u0163ional Secuiesc<\/p>\n

Dintre cazurile de discriminare, unele au caracter de h\u0103r\u0163uire asupra unor grupuri care apar\u0163in unor minorit\u0103\u0163i na\u0163ionale, dar care au proiecte culturale, sociale \u015fi politice diferite dec\u00e2t ale reprezentan\u0163ilor majoritari ai comunit\u0103\u0163ii na\u0163ionale \u00een cauz\u0103. Cazul cel mai preocupant, din acest punct de vedere a fost cel al h\u0103r\u0163uirii ini\u0163iatorilor Consiliului Na\u0163ional al Secuilor. Analiza APADOR-CH a fost urm\u0103toarea:<\/p>\n

La data de 7 noiembrie 2003, domnul M\u00e1rton Lajos, membru UDMR, T\u00e2rgu-Mure\u015f, a trimis c\u0103tre APADOR-CH o sesizare \u00een care reclama presiunea exercitat\u0103 asupra unor membri ai Consiliului Na\u0163ional al Secuilor de c\u0103tre reprezentan\u0163i ai unor autorit\u0103\u0163i publice \u00een jude\u0163ul Mure\u015f. Domnul M\u00e1rton Lajos a declarat urm\u0103toarele:<\/p>\n

\u201cIn seara zilei de 9 octombrie 2003 , dup\u0103 ora 21:00, eram \u00een sta\u0163ia de autobuz \u00een Pia\u0163a Republicii din T\u00e2rgu Mure\u015f, \u00eempreun\u0103 cu consilierul jude\u0163ean UDMR Andrassy Arpad \u015fi am observat c\u0103 o dub\u0103 a poli\u0163iei a venit perpendicular pe trotuar, cu farurile c\u0103tre noi, au s\u0103rit afar\u0103 poli\u0163i\u015ftii, ne-au \u00eencercuit, (…) ne-au legitimat, pe motivul c\u0103 . (…)\u201d. \u201cDup\u0103 amenin\u0163\u0103ri, ne-au escortat la sediul poli\u0163iei din T\u00e2rgu-Mure\u015f … unde ne-au \u0163inut aproximativ o or\u0103. A\u015ftept\u00e2nd \u00een curte s\u0103 vin\u0103 anchetatorul s-a continuat teroarea psihic\u0103 cu amenin\u0163\u0103ri de tipul securit\u0103\u0163ii: de ce utiliz\u0103m tip\u0103rituri \u00een limba maghiar\u0103, c\u0103 ne … bag\u0103 \u00een pu\u015fc\u0103rie 15 ani, c\u0103 noi maghiarii suntem du\u015fmanii \u0163\u0103rii etc.\u201d Domnul M\u00e1rton Lajos declar\u0103 c\u0103, din cauza \u201camenin\u0163\u0103rilor poli\u0163iene\u015fti \u015fi a procuraturii cu 15 ani \u00eenchisoare\u201d \u015fi a stresului, din 9 octombrie are probleme fizice \u015fi psihice care i-au redus capacitatea de munca.<\/p>\n

Pe data de 10 noiembrie, domnul T\u00f6kes Andras, consilier jude\u0163ean din partea UDMR a fost oprit din drum la Sovata \u015fi i s-a perchezi\u0163ionat automobilul personal, fiind acuzat de distribuirea de afi\u015fe \u00een limba maghiar\u0103 care promovau ideile Consiliului Na\u0163ional al Secuilor.<\/p>\n

De notat c\u0103 aceste ac\u0163iuni s-au desf\u0103\u015furat paralel cu re\u0163inerea \u2013 joi, 9 octombrie 2003 \u2013 viceprimarului ora\u015fului T\u00e2rgu Mure\u015f, Fodor Imre. Acesta a fost oprit de un plutonier de jandarmerie la S\u00e2ngeorzu de P\u0103dure \u015fi dus de doi poli\u0163i\u015fti la Sec\u0163ia de Poli\u0163ie din localitate, unde a fost acuzat de de\u0163inerea \u00een ma\u015fin\u0103 a unui teanc de afi\u015fe pe care se afla desenat\u0103 o hart\u0103 a \u0162inutului Secuiesc.<\/p>\n

Domnul M\u00e1rton Lajos a mai declarat c\u0103, \u201cIn urma ac\u0163iunilor corelate \u015fi repetate ale poli\u0163iei \u015fi ale procuraturii, \u00een luna octombrie, \u00een mai mai multe localit\u0103\u0163i, \u00een popula\u0163ia maghiar\u0103 din jude\u0163ele Mure\u015f, Harghita \u015fi Covasna s-a observat o fric\u0103 de a merge la \u015fedin\u0163ele de constituire a CNS \u00eentre 12 \u015fi 26 octombrie 2003 … . \u201c<\/p>\n

Reprezentantul APADOR-CH a verificat prin discu\u0163ii sus\u0163inerile domnului M\u00e1rton Lajos, care concord\u0103 cu ale domnilor Fodor Imre \u015fi Szilagy Zolt, reclamate de asemenea organiza\u0163iei. In leg\u0103tur\u0103 cu acestea, sunt de observat urm\u0103toarele:<\/p>\n

1. Conducerea la sediul poli\u0163iei \u015fi perchezi\u0163ionarea domnilor Imre Fodor,M\u00e1rton Lajos, Arpad Andrassy \u015fi Tokes Andras au fost determinate de activitatea lor \u00een cadrul Consiliului Na\u0163ional Secuiesc (CNS). Aceasta a \u00eensemnat fie preg\u0103tirea \u015fi r\u0103sp\u00e2ndirea de afi\u015fe cu harta \u0162inutului Secuiesc, fie \u00eenfiin\u0163area \u201cconsiliilor locale secuie\u015fti\u201d. Scopul declarat al CNS este realizarea unei regiuni cu statut autonom.<\/p>\n

2. Statutul adoptat de Consiliul Consultativ al Scaunelor Secuie\u015fti, \u00een \u015fedin\u0163ele din 13.IV.1995 \u015fi din 23.V.1995 \u015fi reconsiderat \u00een ultimele luni ca proiect a enun\u0163at \u201cvoin\u0163a comunit\u0103\u0163ilor de a exercita dreptul la autonomie teritoriala a \u0162inutului Secuiesc\u201d \u015fi de a se ob\u0163ine garan\u0163ii legale pentru aplicarea ne\u00eengr\u0103dit\u0103 a acestui drept.<\/p>\n

3. Promovarea de c\u0103tre Comitetul de ini\u0163iativ\u0103 al Consiliului Na\u0163ional Secuiesc a ideilor de autonomie teritorial\u0103 \u015fi de autoadministrare intern\u0103 a maghiarilor este absolut legitim\u0103 \u015fi este protejat\u0103 de libertatea de exprimare \u015fi de dreptul de asociere. In ce prive\u015fte structurile asociative propriu-zise preconizate de c\u0103tre CNS, acestea ar \u00eenc\u0103lca Constitu\u0163ia numai dac\u0103 ac\u0163iunile lor ar fi \u00eempotriva \u201cpluralismului democratic, a principiilor statului de drept ori a suveranit\u0103\u0163ii, a integrit\u0103\u0163ii sau a independen\u0163ei Rom\u00e2niei\u201d (art 37, alin. 2, Constitu\u0163ia Rom\u00e2niei). Este limpede, \u00een acest moment, c\u0103 nu exist\u0103 nici un fel de probe \u00een acest sens. <\/p>\n

4. Un principiu invocat de autorit\u0103\u0163ile jude\u0163ului Mure\u015f \u00een timpul ac\u0163iunilor lor de h\u0103r\u0163uire este restric\u0163ia constitu\u0163ional\u0103 privind \u201c\u00eendemnul … la separatism teritorial\u201d (Art. 30, (7)). Dincolo de faptul c\u0103 \u00eensu\u015fi principiul constitu\u0163ional adaug\u0103, la acest punct, nepermis la principiile generale ale dreptului interna\u0163ional al drepturilor omului privitoare la limitarea libert\u0103\u0163ii de expresie, se afl\u0103 confuzia dintre separatismul teritorial \u015fi crearea unor forme de autonomie teritorial\u0103. Dac\u0103 separatismul \u00eenseamn\u0103 scoaterea de sub suveranitatea na\u0163ional\u0103 a teritoriului separat, \u00een schimb autonomiile nu fac dec\u00e2t s\u0103 defineasc\u0103 anumite forme de organizare ca modalitate de administrare intern\u0103 a statului, de afirmare a suveranit\u0103\u0163ii statului \u015fi autodeterminare a popula\u0163iei. Or, sensul pe care membrii CNS \u00eel dau ideii de autonomie a \u0162inutului Secuiesc este \u00een mod evident altul dec\u00e2t separatismul teritorial. Acest aspect a fost clarificat chiar \u00een proiectul de statut al CNS: \u201cAutonomia \u0162inutului Secuiesc (Sz\u00e9kelyf\u00f6ld \u2013 Terra Siculorum) nu lezeaz\u0103 integritatea teritorial\u0103 a Rom\u00e2niei, nici suveranitatea na\u0163ional\u0103. Autonomia \u0162inutului Secuiesc se bazeaz\u0103 pe dreptul la autodeterminare intern\u0103 a comunit\u0103\u0163ilor, pe principul subsidiarit\u0103\u0163ii \u015fi al autoadministr\u0103rii.\u201d<\/p>\n

5. Este de notat c\u0103 nu este prima \u00eencercare a autorit\u0103\u0163ilor publice de a pedepsi ini\u0163iative protejate de garan\u0163iile constitu\u0163ionale \u015fi interna\u0163ionale la libera exprimare \u015fi asociere \u015fi de a-i intimida pe autorii lor. In perioada 1994-1995, Parchetul a anun\u0163at cercet\u0103ri \u00eempotriva Consiliului reprezentan\u0163ilor \u015fi Consiliului consilierilor \u015fi primarilor UDMR, motiv\u00e2nd neconstitu\u0163ionalitatea unor astfel de asocieri. Datorit\u0103 faptului c\u0103, a\u015fa cum era limpede de la \u00eenceput, autorit\u0103\u0163ile abilitate nu au putut dovedi \u00eenc\u0103lcarea principiilor constitu\u0163ionale \u015fi a legisla\u0163iei \u00een vigoare, aceste cercet\u0103ri au trebuit oprite. Motivele invocate pentru deschiderea investiga\u0163iilor s-au dovedit f\u0103r\u0103 temei. Faptul c\u0103, \u00een anul 2003, Parchetul repet\u0103 ac\u0163iunea \u00eentr-un caz aproape identic sugereaz\u0103 inten\u0163ia de h\u0103r\u0163uire a unor maghiari care promoveaz\u0103 idei de organizare administrativ\u0103 a statului diferite de cele existente.<\/p>\n

6. Existen\u0163a unei h\u0103r\u0163uiri pe motive identitare \u2013 cei \u00een cauz\u0103 fiind fie secui, fie asum\u00e2nd \u00een numele comunit\u0103\u0163ii proiectul unei identit\u0103\u0163i specifice, a secuilor – este evident\u0103 c\u00e2nd se face compara\u0163ia cu atitudinea fa\u0163\u0103 de alte op\u0163iuni politice care nu intr\u0103 (nu intrau) \u00een cadrul constitu\u0163ional existent. Este, astfel, relevant\u0103 diferen\u0163a de atitudine fa\u0163\u0103 de ac\u0163iuni asem\u0103n\u0103toare ale membrilor majorit\u0103\u0163ii, precum organizarea unor ac\u0163iuni comune ale rom\u00e2nilor din Harghita \u015fi Covasna av\u00e2nd ca scop schimbarea cadrului de reprezentare \u015fi administrare a minorit\u0103\u0163ilor.[3]\n

7. Ac\u0163iunile Jandarmeriei, Poli\u0163iei \u015fi Parchetului din T\u00e2rgu Mure\u015f \u00eempotriva membrilor Consiliului Na\u0163ional Secuiesc intr\u0103 \u00een categoria unor deosebiri, excluderi \u015fi restric\u0163ii care au ca scop \u015fi ca efect \u201crestr\u00e2ngerea sau \u00eenl\u0103turarea recunoa\u015fterii, folosin\u0163ei sau exercit\u0103rii, \u00een condi\u0163ii de egalitate, a drepturilor omului \u015fi a libert\u0103\u0163ilor fundamentale \u00een domeniul politic, economic, social \u015fi cultural\u201d (Art. 2 (1), Ordonan\u0163a nr. 137\/2000, amendat\u0103). Ordonan\u0163a nr. 137\/2000 trateaz\u0103 drept contraven\u0163ie \u2013 c\u00e2nd nu intr\u0103 sub inciden\u0163a legii penale – \u015fi sanc\u0163ioneaz\u0103 acest tip de comportament al autorit\u0103\u0163ilor care este un \u201ccomportament activ … care, prin efectele pe care le genereaz\u0103 … defavorizeaz\u0103 nejustificat\u201d \u015fi \u201csupune unui tratament injust\u201d \u015fi \u201cdegradant\u201d (Art. 2 (2)), at\u00e2t pe cei patru membri ai CNS numi\u0163i mai sus, c\u00e2t \u015fi pe ceilal\u0163i secui supu\u015fi intimid\u0103rilor.<\/p>\n

8. Conjugarea ac\u0163iunilor Jandarmeriei, Poli\u0163iei \u015fi Parchetului din T\u00e2rgu Mure\u015f \u00eempotriva celor patru membri ai CNS, cu amenin\u0163\u0103rile la adresa celor re\u0163inu\u0163i \u015fi cu declara\u0163iile privind neconstitu\u0163ionalitatea \u00eenfiin\u0163\u0103rii CNS \u2013 \u00een acest sens pronun\u0163\u00e2ndu-se \u015fi ministrul Administra\u0163iei Publice, Gabriel Oprea -, arat\u0103 c\u0103 nu a fost vorba, \u00een cazurile amintite, despre conduceri la sediul poli\u0163iei \u015fi perchezi\u0163ii de rutin\u0103 ale autorit\u0103\u0163ilor abilitate, compatibile cu legea. Ci despre acte premeditate, av\u00e2nd ca scop intimidarea, prin h\u0103r\u0163uire, a unor secui, cet\u0103\u0163eni rom\u00e2ni de identitate diferit\u0103 de cea a majorit\u0103\u0163ii, \u00eempiedica\u0163i s\u0103 exercite drepturi fundamentale garantate prin Constitu\u0163ie \u015fi conven\u0163iile interna\u0163ionale \u00een materie.<\/p>\n

9. Av\u00e2nd \u00een vedere, pe de o parte, competen\u0163ele sale, iar pe de alta, gravitatea restric\u0163iilor \u015fi excluderilor operate de c\u0103tre autorit\u0103\u0163ile din T\u00e2rgu Mure\u015f, luarea de m\u0103suri, inclusiv sanc\u0163ionarea de c\u0103tre Consiliul Na\u0163ional pentru Combaterea Discrimin\u0103rii a celor vinova\u0163i \u2013 \u00een conformitate cu Art. 1, (4) \u015fi (5)\/HG nr. 1514\/2002 \u015fi Art. 2, k)\/HG nr. 1194\/2001 – este indispensabil\u0103 \u015fi urgent\u0103. C\u0103ci, dac\u0103 \u015fi \u00eentr-un caz \u00een care restr\u00e2ngerea drepturilor \u015fi libert\u0103\u0163ilor fundamentale este at\u00e2t de evident\u0103, cu o motiva\u0163ie identitar\u0103 at\u00e2t de clar\u0103, CNCD evit\u0103 s\u0103-\u015fi asume responsabilitatea impus\u0103 de lege, Consiliul va da prin asta un semnal, c\u0103 discriminarea poate r\u0103m\u00e2ne f\u0103r\u0103 urm\u0103ri \u015fi deci ar fi acceptabil\u0103, \u00eentruc\u00e2t cei discrimina\u0163i sunt diferi\u0163i fa\u0163\u0103 de persoanele \u015fi grupurile tolerate de reprezentan\u0163ii politici ai majorit\u0103\u0163ii.<\/p>\n

2. Problematica libert\u0103\u0163ii de credin\u0163\u0103 \u015fi con\u015ftiin\u0163\u0103<\/p>\n

In anul 2003, o schimbare important\u0103 cu privire la regimul general al cultelor din Rom\u00e2nia a constat \u00een recunoa\u015fterea, drept cult, a Martorilor lui Iehova.<\/p>\n

(a) Martorii lui Iehova<\/p>\n

Ordinul ministrului R\u0103zvan Teodorescu, din 22 mai 2003, a recunoscut statutul de organizare \u015fi func\u0163ionare a Organiza\u0163iei: \u201cIn baza statutului, Organiza\u0163ia Religioas\u0103 \u201cMartorii lui Iehova\u201d este un cult religios\u201d (Art. 2).<\/p>\n

Aceast\u0103 recunoa\u015ftere a survenit dup\u0103 3 ani de la data la care Curtea Suprem\u0103 de Justi\u0163ie hot\u0103r\u00e2se, printr-o decizie irevocabil\u0103, c\u0103 \u201cMartorii lui Iehova\u201d sunt un cult religios. Intre beneficiile de care se bucur\u0103 cultele recunoscute, spre deosebire de organiza\u0163iile religioase, se num\u0103r\u0103 salarizarea personalului clerical, la cerere, de la bugetul de stat, subven\u0163ii pentru c\u0103minele destinate elevilor \u015fi studen\u0163ilor, scutirea de impozite \u015fi taxe a l\u0103ca\u015furilor de cult, a m\u00e2n\u0103stirilor, a caselor parohiale, a sediilor. Organele administra\u0163iei publice locale pot atribui gratuit terenuri pentru construirea unor l\u0103ca\u015furi \u015fi institu\u0163ii de asisten\u0163\u0103 social\u0103. Cultele au acces \u00een unit\u0103\u0163ile militare, spitale \u015fi penitenciare pentru a oferi solicitan\u0163ilor asisten\u0163\u0103 spiritual\u0103. In sf\u00e2r\u015fit, cultele au dreptul s\u0103 asigure educa\u0163ie \u00een \u015fcoal\u0103 copiilor, \u00een conformitate cu credin\u0163a proprie.<\/p>\n

Martorii lui Iehova nu accept\u0103 salarii ori alte subven\u0163ii de la stat. Dar scutirea de impozite \u015fi taxe reprezent\u0103 un beneficiu. Oricum, Ordinul din 22 mai 2003 nu a fost urmat de adaptarea imediat\u0103 a normelor metodologice \u00een materia taxelor \u015fi impozitelor locale, care continu\u0103 s\u0103 prevad\u0103 c\u0103 \u201cMartorii lui Iehova\u201d nu este un cult religios \u015fi ca atare, \u00een practic\u0103, multe autorit\u0103\u0163i locale solicit\u0103 plata acestor taxe. La sf\u00e2r\u015fitul anului 2003 erau pe rolul instan\u0163elor proceduri judiciare declan\u015fate de cult pentru a obliga guvernul s\u0103 modifice normele legale \u00een discu\u0163ie.[4]\n

APADOR-CH s-a implicat \u00een procedurile \u00een fa\u0163a instan\u0163elor de judecat\u0103, \u00een obligarea Ministerului Culturii \u015fi Cultelor de a pune \u00een aplicare hot\u0103r\u00e2rea judec\u0103toreasc\u0103 definitiv\u0103 \u015fi irevocabil\u0103, lucru ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu o \u00eent\u00e2rziere nepermis de mare \u015fi \u00een procedurile care sunt pe rolul Cur\u0163ii Europene a Drepturilor Omului. <\/p>\n

(b) Falun Gong<\/p>\n

Un caz de h\u0103r\u0163uire pe motive de con\u015ftiin\u0163\u0103 este cel al membrilor sau simpatizan\u0163ilor mi\u015fc\u0103rii Falun Gong. In urma pl\u00e2ngerilor venite la asocia\u0163ie, APADOR-CH a trimis Consiliul Na\u0163ional pentru Combaterea Discrimin\u0103rii urm\u0103toarea sesizare:<\/p>\n

Asocia\u0163ia pentru Ap\u0103rarea Drepturilor Omului \u00een Rom\u00e2nia-Comitetul Helsinki a fost sesizat\u0103 de membrii Asocia\u0163iei de Qigong FALUN DAFA ROMANIA \u00een leg\u0103tur\u0103 cu \u00eenc\u0103lcarea unora dintre drepturile lor fundamentale. Sub anumite aspecte, aceast\u0103 \u00eenc\u0103lcare are forma unei politici de discriminare motivat\u0103 de apartenen\u0163a celor discrimina\u0163i la o mi\u015fcare spiritual\u0103.<\/p>\n

1. Ce este mi\u015fcarea Falun Gong<\/p>\n

Falun Gong este o practic\u0103 tradi\u0163ional\u0103 ap\u0103rut\u0103 \u00een China, care const\u0103 \u00eentr-o dubl\u0103 educa\u0163ie fizic\u0103 \u015fi spiritual\u0103. Ast\u0103zi, Falun Gong este practicat\u0103 de mai multe zeci de milioane de oameni r\u0103sp\u00e2ndi\u0163i \u00een \u00eentreaga lume. O astfel de mi\u015fcare exist\u0103 \u015fi \u00een Rom\u00e2nia, cu centre de practic\u0103 \u00een Bucure\u015fti, Cluj, Timi\u015foara, Suceava, Piatra Neam\u0163, Oradea.<\/p>\n

Dup\u0103 ce mi\u015fcarea Falun Gong a c\u00e2\u015ftigat numero\u015fi adep\u0163i \u00een China, autorit\u0103\u0163ile comuniste din aceast\u0103 \u0163ar\u0103 au trecut la reprimarea ei. Zeci de mii de practican\u0163i au fost aresta\u0163i, \u00eenchi\u015fi \u00een spitale psihiatrice, mul\u0163i au fost tortura\u0163i \u015fi uci\u015fi. Acesta este unul din motivele pentru care, \u00een \u0163\u0103rile cu regim democratic unde libertatea de exprimare \u015fi manifestare este garant\u0103, membrii Falun Gong protesteaz\u0103 \u00eempotriva comportamentului autorit\u0103\u0163ilor chineze.<\/p>\n

Opresiunea mi\u015fc\u0103rii Falun Gong de c\u0103tre autorit\u0103\u0163ile chineze a fost criticat\u0103 de c\u0103tre Amnesty International, Human Rights Watch, Avoca\u0163ii pentru Drepturile Omului, Congresul Statelor Unite (rezolu\u0163iile nr. 218\/1999, nr. 188\/2002, nr. 304\/2003), Parlamentul European (Hot\u0103r\u00e2rea din 15.02.2001) \u015f.a.<\/p>\n

2. H\u0103r\u0163uirea membrilor mi\u015fc\u0103rii spirituale Falun Gong \u00een Rom\u00e2nia<\/p>\n

Membrii \u015fi simpatizan\u0163ii Asocia\u0163iei de Qigong FALUN DAFA ROMANIA s-au pl\u00e2ns de urm\u0103toarele:<\/p>\n

1. In toamna anului 2001, jandarmii au confiscat (f\u0103r\u0103 proces verbal) bannerul cu emblema \u015fcolii Falun Gong, pe care \u00eel purta cu el Adrian Sturdza, membru al AQFDR, pe motiv c\u0103 pe ea s-ar afla reprezentat\u0103 o zvastic\u0103. Purt\u0103torul bannerului a fost amendat.<\/p>\n

2. La 24 martie 2003, Poli\u0163ia a \u00eempiedicat desf\u0103\u015furarea unei manifesta\u0163ii de protest \u00een fa\u0163a Ambasadei Chinei, de\u015fi fuseser\u0103 urmate toate procedurile impuse de lege. Participan\u0163ii au fost amenda\u0163i.<\/p>\n

3. La 31 martie 2003, expozi\u0163ia de pictur\u0103 a Doamnei Zhang Cui Ying, organizat\u0103 de Asocia\u0163ia de Qigong FALUN DAFA ROMANIA la Teatrul Foarte Mic, a fost \u00eenchis\u0103 la interven\u0163ia Ambasadei Chinei.<\/p>\n

4. La data de 29 iulie 2003, mai mul\u0163i membri \u015fi simpatizan\u0163i ai Asocia\u0163iei de Qigong FALUN DAFA ROMANIA au fost opri\u0163i, intimida\u0163i \u015fi amenda\u0163i \u00eentruc\u00e2t au str\u00e2ns semn\u0103turi pe strad\u0103, \u00een Bucure\u015fti, pentru sus\u0163inerea procesului intentat \u00een Statele Unite fostului pre\u015fedinte al Chinei, care a persecutat mi\u015fcarea Falun Gong \u00een China.<\/p>\n

5. La 12 august 2003, membrii \u015fi simpatizan\u0163ii AQFDR care f\u0103ceau exerci\u0163ii \u00een fa\u0163a statuii lui Matei Corvin \u015fi \u00eemp\u0103r\u0163eau materiale informative au fost intimida\u0163i de \u015eeful Sec\u0163iei de Ordine Public\u0103 a Poli\u0163iei Cluj, domnul Ovidiu Brici. Acesta le-a cerut s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 locul, \u00eentruc\u00e2t nu ar fi primit aprobare de la prim\u0103rie pentru ceea ce fac, \u015fi i-a amenin\u0163at cu amend\u0103 \u015fi cu \u00eenchisoare. Despre aceste manifest\u0103ri, Asocia\u0163ia de Qigong FALUN DAFA ROMANIA anun\u0163ase prim\u0103ria Cluj cu mai multe zile \u00eenainte.<\/p>\n

6. La familiile unora dintre practican\u0163ii Falun Gong au venit poli\u0163i\u015fti, cer\u00e2nd informa\u0163ii despre via\u0163a practican\u0163ilor \u015fi f\u0103c\u00e2nd afirma\u0163ii jignitoare fa\u0163\u0103 de aceast\u0103 mi\u015fcare spiritual\u0103 numit\u0103 de ei \u201csect\u0103\u201d.<\/p>\n

3. Dreptul de a \u00eemp\u0103r\u0163i pe strad\u0103 materiale informative<\/p>\n

Intr-unul dintre cazuri, membrii Asocia\u0163iei de Qigong FALUN DAFA ROMANIA au fost amenin\u0163a\u0163i \u015fi amenda\u0163i \u00eentruc\u00e2t au r\u0103sp\u00e2ndit materiale informative. Or, posibilitatea de a distribui materiale \u201cprin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare \u00een public\u201d (Art. 30, Constitu\u0163ia Rom\u00e2niei), face parte intrinsec\u0103 din libertatea de exprimare, consacrat\u0103 de legea fundamental\u0103 \u015fi de principalele conven\u0163ii interna\u0163ionale privind drepturile omului, ratificate de Rom\u00e2nia. Nici una dintre restric\u0163iile prev\u0103zute \u00een materia libert\u0103\u0163ii de exprimare nu se aplic\u0103 \u00een cazul informa\u0163iilor privind mi\u015fcarea Falun Gong \u015fi persecu\u0163iile suportate de membrii ei \u00een China.<\/p>\n

4. Dreptul la organizarea \u015fi desf\u0103\u015furarea adun\u0103rilor publice<\/p>\n

Interven\u0163ia autorit\u0103\u0163ilor publice \u00een astfel de cazuri este reglementat\u0103 de Legea nr. 60 din 23 septembrie 1991 privind organizarea \u015fi desf\u0103\u015furarea adun\u0103rilor publice. Membrii Asocia\u0163iei de Qigong FALUN DAFA ROMANIAau \u00eendeplinit toate procedurile necesare ac\u0163iunilor lor, prin aceasta \u00een\u0163eleg\u00e2nd declararea adun\u0103rilor la prim\u0103rii (Art. 6) \u015fi depunerea declara\u0163iilor scrise la prim\u0103rii cu cel pu\u0163in 3 zile \u00eenainte de data desf\u0103\u015fur\u0103rii \u00eentrunirilor publice anun\u0163ate (Art. 7).<\/p>\n

5. Restric\u0163iile privind desf\u0103\u015furarea adun\u0103rilor publice \u015fi spiritul Legii nr. 60\/1991<\/p>\n

Exist\u0103 un num\u0103r de restr\u00e2ngeri privind desf\u0103\u015furarea adun\u0103rilor publice, cum sunt obliga\u0163ia ca acestea s\u0103 aib\u0103 loc pa\u015fnic \u015fi f\u0103r\u0103 nici un fel de arme (Art. 1), de a nu propaga ideile totalitare, ale organiza\u0163iilor terorist-diversioniste, de a organiza lovituri de stat sau alte ac\u0163iuni contrare siguran\u0163ei na\u0163ionale, de a nu \u00eenc\u0103lca ordinea, siguran\u0163a sau moralitatea public\u0103 (Art. 9) \u015fi altele.<\/p>\n

Restr\u00e2ngerile \u00een desf\u0103\u015furarea adun\u0103rii publice sunt excep\u0163ia, nu regula \u015fi ca urmare, trebuie interpretate\/ evaluate \u00een sensul cel mai strict. Ele trebuie s\u0103 p\u0103streze substan\u0163a dreptului \u00een cauz\u0103, neaccept\u00e2ndu-se vreo interpretare arbitrar\u0103. De altfel, fondul Legii nr. 60\/1991 este asigurarea condi\u0163iilor exercit\u0103rii dreptului de \u00eentrunire, \u00een nici un caz, relativizarea lui. Chiar \u015fi \u00een cazurile neprev\u0103zute, c\u00e2nd situa\u0163ia impune interven\u0163ia poli\u0163iei sau\/\u015fi jandarmeriei, \u201cFolosirea mijloacelor de \u00eempiedicare sau constr\u00e2ngere va \u00eenceta de \u00eendat\u0103 ce s-a realizat degajarea spa\u0163iilor, \u00eempr\u0103\u015ftierea participan\u0163ilor \u015fi s-a restabilit ordinea public\u0103.\u201d (Art. 24).<\/p>\n

Caracterul de tip-h\u0103r\u0163uire a membrilor Asocia\u0163iei de Qigong FALUN DAFA ROMANIA de c\u0103tre autorit\u0103\u0163ile publice din Bucure\u015fti apare flagrant sub acest aspect. Nu numai c\u0103 \u00een timpul manifest\u0103rii din fa\u0163a Ambasadei Chinei nu a existat nimic care s\u0103 impun\u0103 interven\u0163ia organelor de ordine, dar acestea s-au concentrat \u2013 contrar sensului legii – pe re\u0163inerea \u015fi pe sanc\u0163ionarea participan\u0163ilor. Interven\u0163ia autorit\u0103\u0163ilor nu a avut ca scop, a\u015fa cum ar fi fost legitim \u00een situa\u0163ii speciale, ap\u0103rarea ordinii publice, protejarea cet\u0103\u0163enilor de implica\u0163iile violente ale unor adun\u0103ri ci limitarea exercit\u0103rii, de c\u0103tre membri ai Asocia\u0163iei de Qigong FALUN DAFA ROMANIA, a unui drept fundamental al omului.<\/p>\n

Reprezentan\u0163ii autorit\u0103\u0163ilor publice au motivat represaliile lor sus\u0163in\u00e2nd c\u0103 zona Ambasadei Chinei ar fi un obiectiv militar. Nu a fost adus\u0103 \u00eens\u0103 nici o prob\u0103 \u00een acest sens. Caracterul abuziv al eventualei includeri a Ambasadei Chinei \u00eentr-o astfel de categorie apare limpede dac\u0103 se are \u00een vedere sensul libert\u0103\u0163ii de \u00eentrunire: de a \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi opinii \u015fi a lua pozi\u0163ii prin intermediul manifesta\u0163iilor publice. Libertatea de \u00eentrunire subliniaz\u0103 importan\u0163a exprim\u0103rii \u015fi \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firii atitudinilor \u00een spa\u0163iul public. Or, esen\u0163a manifest\u0103rii Asocia\u0163iei de Qigong FALUN DAFA ROMANIA era condamnarea politicii guvernului chinez fa\u0163\u0103 de mi\u015fcarea Falun Gong. Locul firesc pentru o astfel de manifesta\u0163ie era chiar Ambasada Chinei. Lucrul rezult\u0103 \u015fi din faptul c\u0103 protestele din \u00eentreaga lume \u00eempotriva represiunii mi\u015fc\u0103rii Falun Gong \u00een China au loc \u00een fa\u0163a reprezentan\u0163elor acestui stat.<\/p>\n

6. H\u0103r\u0163uirea membrilor Asocia\u0163iei de Qigong FALUN DAFA ROMANIA, ca subiect al Consiliului Na\u0163ional pentru Combaterea Discrimin\u0103rii<\/p>\n

Exist\u0103 \u015fi un aspect care intr\u0103 direct \u00een competen\u0163a Consiliului Na\u0163ional pentru Combaterea Discrimin\u0103rii: h\u0103r\u0163uirea membrilor unui grup definit pe baza unor op\u0163iuni spirituale. Art . 2 (2) al Ordonan\u0163ei nr. 137\/2000, respectiv, Legea nr. 42\/2001, enun\u0163\u0103 c\u0103 \u201cOrice comportament activ sau pasiv care, prin efectele pe care le genereaz\u0103, favorizeaz\u0103 sau defavorizeaz\u0103 nejustificat ori supune unui tratament injust \u015fi degradant o persoan\u0103, un grup de persoane sau o comunitate, fa\u0163\u0103 de alte persoane, grupuri de persoane sau comunit\u0103\u0163i, atrage r\u0103spunderea contraven\u0163ional\u0103 conform prezentei ordonan\u0163e, dac\u0103 nu intr\u0103 sub inciden\u0163a penal\u0103\u201d (subl.n.).<\/p>\n

Membrii \u015fi simpatizan\u0163ii Asocia\u0163iei de Qigong FALUN DAFA ROMANIA care au participat la ac\u0163iunile AQFDR au fost supu\u015fi h\u0103r\u0163uirii, prin limitarea drepturilor lor fundamentale. Lor li se refuz\u0103 drepturi exercitate de ceilal\u0163i cet\u0103\u0163eni: proteste, \u00eentruniri, r\u0103sp\u00e2ndirea de materiale informative. Impiedicarea membrilor AQFDR de a se manifesta nu este un caz izolat, explicabil prin lipsa de profesionalism sau reaua credin\u0163\u0103 a unor func\u0163ionari publici. Toate ac\u0163iunile AQFDR au fost dezavuate, apoi oprite iar membrii organiza\u0163iei au avut de suferit \u2013 fiind amenda\u0163i.<\/p>\n

Cei responsabili pentru aceast\u0103 form\u0103 de discriminare \u2013 h\u0103r\u0163uire colectiv\u0103 datorit\u0103 identit\u0103\u0163ii spirituale a mi\u015fc\u0103rii Falun Gong \u2013 sunt poate dificil de identificat. In cazurile individuale se poate numi u\u015for vinovatul, spre exemplu, \u015feful sec\u0163iei de ordine public\u0103 a Poli\u0163iei Cluj. Cazul nu ar intra \u00een competen\u0163a Consiliului Na\u0163ional pentru Combaterea Discrimin\u0103rii, \u00eentruc\u00e2t eventuala r\u0103spundere este de natur\u0103 penal\u0103 \u015fi cere din partea celor care au fost \u00eempiedica\u0163i s\u0103-\u015fi exercite drepturile fundamentale o pl\u00e2ngere prealabil\u0103.<\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, Consiliul Na\u0163ional pentru Combaterea Discrimin\u0103rii ar ac\u0163iona \u00eempotriva mandatului s\u0103u dac\u0103 s-ar prevala de eventualul caracter penal al faptelor implicate \u00een h\u0103r\u0163uirea AQFDG, pentru a nu se implica \u00een cazul semnalat.<\/p>\n

Ca atare, APADOR-CH a solicitat CNCD s\u0103 ia o decizie de recunoa\u015ftere a cazului de h\u0103r\u0163uire a membrilor \u015fi simpatizan\u0163ilor Asocia\u0163iei de Qigong FALUN DAFA ROMANIA, chiar dac\u0103 nu poate identifica cu precizie responsabilii acestei h\u0103r\u0163uiri. Odat\u0103 f\u0103cut\u0103 public\u0103 \u015fi transmis\u0103, \u00een particular, Ministerului Administra\u0163iei \u015fi Internelor, Jandarmeriei Rom\u00e2ne \u015fi Prim\u0103riilor implicate \u00een h\u0103r\u0163uirea membrilor AQFDG, decizia Consiliului Na\u0163ional pentru Combaterea Discrimin\u0103rii va determina autorit\u0103\u0163ile \u00een cauz\u0103 s\u0103 renun\u0163e la ac\u0163iunea de h\u0103r\u0163uire, ceea ce reprezint\u0103 chiar scopul ultim al CNCD: combaterea discrimin\u0103rii \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n

VI. CAZURI \u00ceN FA\u0162A CUR\u0162II EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI<\/p>\n

APADOR-CH s-a implicat de mai mul\u0163i ani \u00een declan\u015farea \u015fi sus\u0163inerea procedurilor \u00een fa\u0163a Cur\u0163ii Europene a Drepturilor Omului, consider\u00e2nd c\u0103 reclaman\u0163ii au fost victime ale \u00eenc\u0103lc\u0103rii drepturilor omului prev\u0103zute \u00een Conven\u0163ia European\u0103 pentru ap\u0103rarea drepturilor omului \u015fi libert\u0103\u0163ilor fundamentale. [5]Cazurile prezentate \u00een continuare se afl\u0103 \u00een diverse stadii procedurale, cu excep\u0163ia primului, care a fost judecat \u00een anul 2003.<\/p>\n

1. Cotle\u0163 versus Rom\u00e2nia(nr. 38565\/97)<\/p>\n

La data de 3 iunie 2003 Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului a adoptat o hot\u0103r\u00e2re prin care a decis \u00een acest caz trei \u00eenc\u0103lc\u0103ri ale articolului 8 precum \u015fi \u00eenc\u0103lcarea articolului 34 din Conven\u0163ia European\u0103 (hot\u0103r\u00e2rea Cur\u0163ii a r\u0103mas definitiv\u0103).<\/p>\n

Prima \u00eenc\u0103lcare a articolului 8 a avut ca obiect \u00eent\u00e2rzierile cu care scrisorile reclamantului \u2013 de\u0163inut \u00een penitenciar \u00een executarea unei pedepse definitive- au ajuns la Comisia European\u0103 a Drepturilor Omului \u00een anii 1995 \u015fi 1997 (anterior adopt\u0103rii Ordinului nr. 2036 din 24.11.1997 al ministrului justi\u0163iei, prin care s-a prev\u0103zut secretul coresponden\u0163ei de\u0163inu\u0163ilor). Inc\u0103lcarea articolului 8 a fost argumentat\u0103 prin lipsa unui suport legal al cenzur\u0103rii coresponden\u0163ei de\u0163inu\u0163ilor, \u00eentruc\u00e2t controlul coresponden\u0163ei de c\u0103tre autorit\u0103\u0163ile penitenciare se f\u0103cea la acea dat\u0103 \u00een mod automat, nu exista un control judiciar, dispozi\u0163iile legale care reglementau cenzurarea coresponden\u0163ei nu erau publice, toate acestea conduc\u00e2nd la concluzia c\u0103 cenzurarea coresponden\u0163ei nu a fost prev\u0103zut\u0103 de lege, \u00een sensul paragrafului 2 al articolului 8 din Conven\u0163ie. A doua \u00eenc\u0103lcare a articolului 8 se refer\u0103 la deschiderea coresponden\u0163ei reclamantului c\u0103tre \u015fi de la institu\u0163iile din Strasbourg (Comisia \u015fi Curtea) \u00eenainte \u015fi dup\u0103 adoptarea Ordinului 2036\/1997. Cea de a treia \u00eenc\u0103lcare a articolului 8 a constat \u00een refuzul autorit\u0103\u0163ilor penitenciare de a pune la dispozi\u0163ia reclamantului materialele necesare (plicuri, timbre \u015fi h\u00e2rtie) purt\u0103rii coresponden\u0163ei cu Curtea European\u0103, argument\u00e2ndu-se \u00een sensul existen\u0163ei unei obliga\u0163ii pozitive a autorit\u0103\u0163ilor \u00een acest sens, pentru c\u0103 altfel dreptul de coresponden\u0163\u0103 ar fi lipsit de con\u0163inut. Inc\u0103lcarea articolului 34 (ultima propozi\u0163ie) s-a datorat actelor repetate de ostilitate \u015fi intimidare din partea personalului penitenciar ca urmare a procedurilor ini\u0163iate de reclamant \u00een fa\u0163a Cur\u0163ii Europene. <\/p>\n

2. Notar versus Rom\u00e2nia(nr. 42860\/98)<\/p>\n

La data de 13 noiembrie 2003 Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului a declarat admisibil\u0103 pl\u00e2ngerea reclamantului Gheorghe Notar sub aspectul \u00eenc\u0103lc\u0103rii articolelor 3, 5 paragrafele 1-5, 6 paragrafele 1 \u015fi 2, 13 \u015fi 34 din Conven\u0163ia European\u0103 a Drepturilor Omului. Pl\u00e2ngerea a fost declarat\u0103 inadmisibil\u0103 sub aspectul articolului 14 (discriminare pe motiv de apartenen\u0163\u0103 la etnia romilor). Ulterior deciziei de admisibilitate, reclamantul a formulat observa\u0163ii suplimentare pe fondul cauzei \u015fi a r\u0103spuns observa\u0163iilor formulate de guvern. Cazul dateaz\u0103 din 1998, c\u00e2nd s-a \u00eenregistrat pl\u00e2ngerea la Curtea European\u0103.<\/p>\n

Faptele prezentate de reclamant \u00een pl\u00e2ngere sunt urm\u0103toarele: <\/p>\n

Reclamantul \u2013minor la acea dat\u0103- domiciliaz\u0103 \u00een T\u00e2rgu Mure\u015f. In 1996, \u00een timp ce se afla pe scara unui bloc, el a fost interpelat de un poli\u0163ist, b\u0103tut cu bastonul \u015fi cu picioarele, \u015fi dus la sec\u0163ia de poli\u0163ie, unde a fost interogat, al\u0103turi de al\u0163i minori, cu privire la o t\u00e2lh\u0103rie care avusese loc \u00een acea zi. In timpul interog\u0103rii, reclamantul a fost din nou lovit cu bastonul \u015fi, pentru c\u0103 refuza s\u0103 scrie ce \u00eei dictau poli\u0163i\u015ftii, a fost lovit cu capul de birou \u00een repetate r\u00e2nduri. Interogatoriul \u00een incinta sec\u0163iei de poli\u0163ie a durat aproximativ 5 ore, timp \u00een care reclamantul nu a avut contact cu un avocat sau cu p\u0103rin\u0163ii. El a fost apoi dus de poli\u0163i\u015fti la Centrul de minori, f\u0103r\u0103 a se emite un mandat de arestare sau ordonan\u0163\u0103 de re\u0163inere pe numele s\u0103u, ci numai pe baza unei scrisori ne\u00eenregistrat\u0103 \u015fi nedatat\u0103, semnat\u0103 de un poli\u0163ist. La Centrul de minori, reclamantul a fost ras \u00een cap, pus s\u0103 fac\u0103 un du\u015f rece, sp\u0103lat cu gaz \u015fi obligat s\u0103 \u00eembrace hainele centrului. Reclamantul a fost de\u0163inut \u00een Centrul de minori timp de 5 zile, perioad\u0103 \u00een care nu a avut acces la un doctor, avocat sau la p\u0103rin\u0163i, de\u015fi ace\u015ftia au cerut s\u0103 \u00eel vad\u0103 \u00een repetate r\u00e2nduri; tot \u00een acest interval de timp el a fost b\u0103tut \u00een diverse modalit\u0103\u0163i de gardienii de la Centrul de minori. In cursul celor 5 zile de deten\u0163ie, reclamantul a fost dus la poli\u0163ie pentru interogatorii, luate de asemenea \u00een lipsa unui avocat ori a p\u0103rin\u0163ilor. In timp ce era interogat \u00eempreun\u0103 cu un alt minor \u00een sec\u0163ia de poli\u0163ie, cei doi minori au fost obliga\u0163i s\u0103 se p\u0103lmuiasc\u0103 reciproc ori de c\u00e2te ori r\u0103spunsurile lor nu erau pe placul poli\u0163i\u015ftilor anchetatori. In a doua zi de deten\u0163ie, reclamantul \u015fi al\u0163i minori au fost adu\u015fi \u00een sec\u0163ia de poli\u0163ie unde au fost filma\u0163i de postul de televiziune ANTENA 1 \u015fi \u00een aceea\u015fi zi au fost prezenta\u0163i pe post drept autori ai unei t\u00e2lh\u0103rii. Nici reclamantului \u015fi nici p\u0103rin\u0163ilor acestuia nu li s-a cerut acordul pentru filmare \u015fi prezentare pe postul de televiziune. Reclamantul a fost \u00een cele din urma eliberat la insisten\u0163ele organiza\u0163iei neguvernamentale Liga Pro Europa din T\u00e2rgu Mure\u015f. Reclamantul nu a fost niciodat\u0103 trimis \u00een judecat\u0103 pentru vreo infrac\u0163iune. Dimpotriv\u0103, el a fost scos de sub urm\u0103rire penal\u0103 pentru infrac\u0163iunea de t\u00e2lh\u0103rie. In 1998, unii poli\u0163i\u015fti din T\u00e2rgu Mure\u015f au exercitat presiuni asupra familiei Notar pentru retragerea pl\u00e2ngerii depuse la Curtea European\u0103, vizit\u00e2ndu-i la domiciliu \u015fi chem\u00e2ndu-i la poli\u0163ie sub diverse pretexte.<\/p>\n

Procedurile interne. Reclamantul s-a pl\u00e2ns la parchetul militar \u00eempotriva arest\u0103rii \u015fi deten\u0163iei ilegale, \u00eempotriva agresiunilor fizice la care a fost supus de poli\u0163i\u015fti \u015fi de gardieni, a tratamentului degradant la care a fost supus \u00een Centrul de minori \u015fi \u00eempotriva \u00eenc\u0103lc\u0103rii prezum\u0163iei de nevinov\u0103\u0163ie prin prezentarea sa, ca t\u00e2lhar, pe un post de televiziune. Pl\u00e2ngerea sa a fost solu\u0163ionat\u0103 de procurorul militar Sandu Marin, care a dispus \u00een mai multe r\u00e2nduri ne\u00eenceperea urm\u0103ririi penale fa\u0163\u0103 de cei reclama\u0163i de minor. Aceast\u0103 solu\u0163ie a fost confirmat\u0103 finalmente de Parchetul General. Intr-una din rezolu\u0163iile sale, procurorul militar Sandu Marin s-a referit la reclamant ca la autorul unei t\u00e2lh\u0103rii, de\u015fi se pronun\u0163ase deja solu\u0163ia de nevinov\u0103\u0163ie a minorului.<\/p>\n

Procedurile \u00een fa\u0163a Cur\u0163ii Europene. Pl\u00e2ngerea a fost trimis\u0103 Cur\u0163ii Europene \u00een 1998, iar ulterior s-au formulat observa\u0163ii privind admisibilitatea \u015fi fondul pl\u00e2ngerii.<\/p>\n

Pe scurt, reclamantul a sus\u0163inut urm\u0103toarele \u00eenc\u0103lc\u0103ri ale Conven\u0163iei Europene: articolul 3 \u2013 a fost supus unui tratament degradant \u015fi inuman at\u00e2t \u00een momentul arest\u0103rii c\u00e2t \u015fi \u00een timpul interogatoriilor \u015fi al deten\u0163iei, const\u00e2nd \u00een b\u0103t\u0103i, du\u015f rece \u015fi sp\u0103lat cu gaz, ras \u00een cap, lipsa contact cu p\u0103rin\u0163ii, doctor \u015fi avocat, filmare, toate acestea produc\u00e2ndu-i suferin\u0163e fizice \u015fi psihice deosebite; articolul 3 \u2013 ancheta efectuat\u0103 de procurorii militari a fost ineficient\u0103, lung\u0103 \u015fi lipsit\u0103 de impar\u0163ialitate; articolul 5 paragraful 1 \u2013 a fost arestat ilegal; articolul 5 paragraful 2 \u2013 nu a fost informat cu privire la motivele arest\u0103rii \u015fi cu privire la \u00eenvinuire; articolul 5 paragraful 3 \u2013 nu a fost dus de \u00eendat\u0103 \u00een fa\u0163a unui judec\u0103tor; articolul 5 paragraful 4 \u2013 nu a putut ataca \u00een fa\u0163a unei instan\u0163e de judecat\u0103 m\u0103sura arest\u0103rii \u015fi a deten\u0163iei; articolul 5 paragraful 5 \u2013 nu a avut instrumentul legal de a ob\u0163ine desp\u0103gubiri pentru deten\u0163ia ilegal\u0103; articolul 6 paragraful 1 \u2013 nu a avut acces la o instan\u0163\u0103 de judecat\u0103 pentru a cere desp\u0103gubiri pentru ilegalitatea deten\u0163iei \u015fi tratamentele degradante \u015fi inumane la care a fost supus; articolul 6 paragraful 2 \u2013 i s-a \u00eenc\u0103lcat prezum\u0163ia de nevinov\u0103\u0163ie prin prezentarea pe postul de televiziune ca autor al unei t\u00e2lh\u0103rii f\u0103r\u0103 a fi fost condamnat pentru o astfel de fapt\u0103 \u015fi prin afirma\u0163ia scris\u0103 a procurorului militar Sandu Marin \u00een sensul c\u0103 reclamantul era autorul unei t\u00e2lh\u0103rii; articolul 13 \u2013 nu a avut la dispozi\u0163ie, \u00een dreptul intern, remedii efective \u00eempotriva \u00eenc\u0103lc\u0103rii drepturilor prev\u0103zute \u00een articolele 3, 5 \u015fi 6 din Conven\u0163ie; articolul 14 \u2013 \u00eenc\u0103lcarea drepturilor men\u0163ionate s-a f\u0103cut \u00een mod discriminatoriu, datorit\u0103 apartenen\u0163ei sale la etnia romilor; articolul 34 \u2013 poli\u0163ia a exercitat presiuni asupra familiei reclamantului pentru retragerea pl\u00e2ngerii. <\/p>\n

Cu excep\u0163ia sus\u0163inerii referitoare la articolul 14, toate celelalte au fost declarate admisibile de c\u0103tre Curtea European\u0103, \u00een noiembrie 2003. Ulterior deciziei de admisibilitate, reclamantul a formulat o cerere de satisfac\u0163ii echitabile \u015fi acoperire costuri \u015fi cheltuieli. <\/p>\n

3. Sabou \u015fi P\u00eerc\u0103lab versus Rom\u00e2nia(nr. 46572\/99) <\/p>\n

La data de 2 septembrie 2003 Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului a declarat admisibil\u0103 pl\u00e2ngerea reclaman\u0163ilor Dan Corneliu Sabou \u015fi C\u0103lin Dan P\u00eerc\u0103lab sub aspectul \u00eenc\u0103lc\u0103rii articolelor 10, 8 \u015fi 13 combinat cu 8 din Conven\u0163ia European\u0103 a Drepturilor Omului. Pl\u00e2ngerea a fost declarat\u0103 inadmisibil\u0103 sub aspectul articolului 6 (pentru c\u0103 reclaman\u0163ii nu invocaser\u0103 fondul acestor \u00eenc\u0103lc\u0103ri \u00een fa\u0163a instan\u0163elor na\u0163ionale). Ulterior deciziei de admisibilitate, reclamantul a formulat observa\u0163ii suplimentare pe fondul cauzei \u015fi a r\u0103spuns observa\u0163iilor guvernului. Cazul dateaz\u0103 din 1998, c\u00e2nd s-a \u00eenregistrat pl\u00e2ngerea la Curtea European\u0103.<\/p>\n

Faptele \u015fi procedurile interne sunt urm\u0103toarele: <\/p>\n

In anul 1998 ambii reclaman\u0163i au fost condamna\u0163i definitiv la pedepse penale \u015fi desp\u0103gubiri civile pentru infrac\u0163iunea de calomnie \u00eempotriva unei judec\u0103toare, care \u00eendeplinea \u015fi func\u0163ia de pre\u015fedint\u0103 a judec\u0103toriei din Baia Mare. La acea dat\u0103 reclaman\u0163ii erau ziari\u015fti la \u201cZiua de Nord Vest\u201d din Baia Mare. Reclamantul Sabou a fost condamnat la o pedeaps\u0103 de 6 luni \u00eenchisoare \u015fi interzicerea exercit\u0103rii unor drepturi civile, inclusiv cele p\u0103rinte\u015fti. El a fost \u00eencarcerat pe 20 august 1998 \u015fi eliberat pe 5 octombrie 1998, fiind ulterior gra\u0163iat prin decret preziden\u0163ial (pe 2 februarie 1999). Reclamantul P\u00eerc\u0103lab a fost condamnat la o amend\u0103 penal\u0103. Ambii au fost obliga\u0163i, \u00een solidar cu ziarul, la plata sumei de 30 milioane desp\u0103gubiri civile (sum\u0103 majorat\u0103 prin reactualizare la aproape 50 milioane lei); desp\u0103gubirile civile au fost pl\u0103tite integral. Instan\u0163ele de judecat\u0103 na\u0163ionale (Judec\u0103toria N\u0103s\u0103ud \u015fi Tribunalul Bistri\u0163a N\u0103s\u0103ud) au re\u0163inut c\u0103 cei doi ziari\u015fti au f\u0103cut afirma\u0163ii calomnioase, acuz\u00e2nd-o pe pre\u015fedinta judec\u0103toriei de folosire de acte false \u015fi influen\u0163area autorit\u0103\u0163ilor administra\u0163iei publice \u00een scopul solu\u0163ion\u0103rii \u00een favoarea sa a unui litigiu imobiliar. <\/p>\n

Procedurile \u00een fa\u0163a Cur\u0163ii Europene. Pl\u00e2ngerea celor doi ziari\u015fti a fost trimis\u0103 Cur\u0163ii Europene \u00een 1998 \u015fi ulterior s-au formulat observa\u0163ii privind admisibilitatea \u015fi fondul cazului. Reclaman\u0163ii au invocat urm\u0103toarele \u00eenc\u0103lc\u0103ri ale Conven\u0163iei Europene: articolul 10 \u2013 condamnarea lor nu a fost \u201cnecesar\u0103 \u00eentr-o societate democratic\u0103\u201d pentru protec\u0163ia reputa\u0163iei victimei: imput\u0103rile din articole au avut o baz\u0103 factual\u0103 (documente depuse la instan\u0163a de recurs care are competen\u0163e pe fondul cauzei); ei au fost de bun\u0103 credin\u0163\u0103, scopul lor fiind de a informa publicul asupra unor chestiuni de interes public, func\u0163ionarea justi\u0163iei \u015fi aplicarea legii fondului funciar; pedeapsa cu \u00eenchisoare \u015fi cea a interzicerii exercit\u0103rii unor drepturi civile aplicat\u0103 reclamantului Sabou a fost v\u0103dit dispropor\u0163ionat\u0103; ambele condamn\u0103ri au avut scopul \u015fi capacitatea descuraj\u0103rii ziari\u015ftilor de a critica magistra\u0163ii; 8 \u2013 numai \u00een raport cu reclamantul Sabou, care a sus\u0163inut c\u0103 interzicerea exerci\u0163iului drepturilor p\u0103rinte\u015fti pe timpul deten\u0163iei i-a \u00eenc\u0103lcat via\u0163a de familie, respectiv rela\u0163iile cu cei trei copii minori; 8 combinat cu 13 \u2013 numai \u00een raport cu reclamantul Sabou, care a sus\u0163inut c\u0103 nu are remedii efective pe plan intern pentru recunoa\u015fterea \u015fi remedierea \u00eenc\u0103lc\u0103rii articolului 8 av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 restric\u0163ia privind drepturile p\u0103rinte\u015fti este prev\u0103zut\u0103 de lege \u015fi este absolut\u0103; 6 \u2013 lipsa unui proces echitabil \u015fi a unei instan\u0163e independente \u00een raport cu primul termen la judec\u0103toria Baia Mare. <\/p>\n

Pl\u00e2ngerea a fost declarat\u0103 admisibil\u0103 sub toate capetele de cerere cu excep\u0163ia celui referitor la articolul 6 din Conven\u0163ie. Ulterior deciziei de admisibilitate, reclaman\u0163ii au formulat o cerere de satisfac\u0163ii echitabile \u015fi acoperire a costurilor \u015fi cheltuielilor. <\/p>\n

4. Parohia greco-catolic\u0103 Comana de Jos versus Rom\u00e2nia(nr. 35795\/03)<\/p>\n

Pl\u00e2ngerea a fost trimis\u0103 Cur\u0163ii Europene \u00een anul 2003. Parohia reclamant\u0103 a invocat \u00eenc\u0103lcarea articolelor 6, 9, 6 \u015fi 9 combinat cu 14, 13 din Conven\u0163ia European\u0103 \u015fi a articolului 1 din Protocolul 1 adi\u0163ional la Conven\u0163ie. <\/p>\n

Faptele care au constituit obiectul pl\u00e2ngerii \u015fi procedurile interne sunt urm\u0103toarele:<\/p>\n

In anul 1993 parohia reclamant\u0103 a solicitat \u00een justi\u0163ie restituirea bisericii, cimitirului, casei parohiale \u015fi a terenului aferent, aflate \u00een posesia parohiei ortodoxe. Dup\u0103 trei cicluri procesuale care au durat 10 ani, procesul s-a \u00eencheiat \u00een anul 2003 printr-o decizie irevocabil\u0103 a Cur\u0163ii de Apel Bra\u015fov, care a men\u0163inut sentin\u0163a pronun\u0163at\u0103 \u00een fond, \u00een sensul respingerii ac\u0163iunii reclamantei cu motiva\u0163ia neconstituirii comisiei mixte greco-catolice\/ortodoxe care ar fi trebuit, \u00een opinia instan\u0163ei, s\u0103 decid\u0103 soarta bunurilor revendicate \u00een func\u0163ie de dorin\u0163a credincio\u015filor, conform Decretului Lege 129\/1990 al CPUN. Aceast\u0103 solu\u0163ie s-a adoptat \u00een ciuda faptului c\u0103 timp de 3 ani de zile \u00eense\u015fi instan\u0163ele \u00eencercaser\u0103 s\u0103 constituie comisia mixt\u0103, iar nereu\u015fita nu s-a datorat comportamentului reclamantei. Dimpotriv\u0103, parohia ortodox\u0103 a refuzat participarea \u00een comisia mixt\u0103. Credincio\u015fii greco-catolici din comuna Comana nu au un l\u0103ca\u015f de cult \u00een care s\u0103 \u00ee\u015fi practice ritualurile religioase, \u00een timp ce credincio\u015fii ortodoc\u015fi folosesc alternativ cele dou\u0103 biserici (din care una greco-catolic\u0103), iar \u00een ziua \u00een care o folosesc pe una dintre ele, o \u00eencuie pe cealalt\u0103.<\/p>\n

Procedurile \u00een fa\u0163a Cur\u0163ii Europene. Parohia greco-catolic\u0103 a invocat \u015fi argumentat urm\u0103toarele \u00eenc\u0103lc\u0103ri ale Conven\u0163iei Europene: articolul 6 \u2013 decizia judec\u0103toreasc\u0103 irevocabil\u0103 i-a negat accesul \u00een justi\u0163ie, pentru c\u0103 instan\u0163ele sunt obligate s\u0103 judece orice litigiu care prive\u015fte un drept civil (cum este dreptul de proprietate); comisia mixt\u0103 nu este o instan\u0163\u0103 independent\u0103 \u015fi impar\u0163ial\u0103, ea fiind compus\u0103 tocmai din p\u0103r\u0163ile aflate \u00een litigiu, nu urmeaz\u0103 nici un fel de procedur\u0103, cu at\u00e2t mai pu\u0163in adversarial\u0103, nu poate lua decizii obligatorii; \u00een plus, dorin\u0163a credincio\u015filor este irelevant\u0103 pentru stabilirea unor drepturi reale (privind proprietatea), iar proprietatea nu depinde de num\u0103rul celor care alc\u0103tuiesc no\u0163iunea de \u201cproprietar\u201d; articolul 6 \u2013 lungimea nerezonabil\u0103 a procedurilor judec\u0103tore\u015fti, care au durat aproximativ 10 ani; articolul 9 \u2013 \u00eempiedicarea exercit\u0103rii de c\u0103tre credincio\u015fii greco-catolici a libert\u0103\u0163ii religioase; articolele 6 \u015fi 9 coroborate cu articolul 14 \u2013 \u00eenc\u0103lc\u0103rile s-au datorat apartenen\u0163ei reclamantei la o minoritate religioas\u0103, articolul 13 \u2013 nu exist\u0103 \u00een dreptul intern remedii legale eficiente pentru recunoa\u015fterea \u015fi repararea \u00eenc\u0103lc\u0103rilor Conven\u0163iei; articolul 1 din Protocolul 1 \u2013 reclamanta este lipsit\u0103 \u00een mod nejustificat de folosin\u0163a propriet\u0103\u0163ii sale. <\/p>\n

5. Cornelia Popa versus Rom\u00e2nia(17437\/03)<\/p>\n

Pl\u00e2ngerea a fost trimis\u0103 Cur\u0163ii \u00een 2003. Reclamanta a invocat \u00eenc\u0103lcarea articolelor 10 \u015fi 6 din Conven\u0163ia European\u0103.<\/p>\n

Faptele care au constituit obiectul pl\u00e2ngerii \u015fi procedurile interne sunt urm\u0103toarele: Reclamanta este ziarist\u0103, iar \u00een anul 2001 lucra la cotidianul \u201cIndependentul\u201d din Constan\u0163a. In urma unui articol critic la adresa unei judec\u0103toare de la judec\u0103toria Constan\u0163a, ziarista a fost condamnat\u0103 definitiv pentru infrac\u0163iunea de calomnie la o amend\u0103 penal\u0103 de 6 milioane lei \u015fi obligat\u0103 s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 judec\u0103toarei daune morale \u00een cuantum de 60 milioane lei. Cauza a fost judecat\u0103 \u00een fond de judec\u0103toria Constan\u0163a \u015fi \u00een recurs de Tribunalul Gala\u0163i.<\/p>\n

Procedurile \u00een fa\u0163a Cur\u0163ii Europene. Reclamanta a invocat \u015fi argumentat urm\u0103toarele \u00eenc\u0103lc\u0103ri ale Conven\u0163iei: articolul 6 \u2013 lipsa de impar\u0163ialitate a instan\u0163ei de fond, care a judecat practic pl\u00e2ngerea depus\u0103 de o coleg\u0103 judec\u0103tor; lipsa posibilit\u0103\u0163ii de a pune \u00eentreb\u0103ri victimei, care nu a fost audiat\u0103 de instan\u0163a de fond; respingerea unor probe esen\u0163iale ap\u0103r\u0103rii (comunicatul de pres\u0103 privind ini\u0163ierea procedurilor disciplinare \u00eempotriva judec\u0103toarei respective); articolul 10 \u2013 condamnarea sa penal\u0103 nu a fost o m\u0103sur\u0103 \u201cnecesar\u0103 \u00eentr-o societate democratic\u0103\u201d pentru protejarea reputa\u0163iei victimei; articolul incriminat exprima o opinie critic\u0103 \u015fi nu imputa fapte; func\u0163ionarea justi\u0163iei este o problem\u0103 de interes public; ziarista a fost de bun\u0103 credin\u0163\u0103; \u00een plus, sanc\u0163iunile au fost v\u0103dit nepropor\u0163ionale, \u00een condi\u0163iile \u00een care suma desp\u0103gubirilor morale era de peste 15 ori mai mare dec\u00e2t salariul mediu net pe economie \u015fi de peste 30 ori mai mare dec\u00e2t salariul ziaristei; astfel de sanc\u0163iuni, penale (care atrag cazier judiciar) \u015fi civile sunt capabile s\u0103 descurajeze ziari\u015ftii \u00een dezbaterea \u00een pres\u0103 a chestiunilor de interes public. <\/p>\n

CONCLUZII<\/p>\n

1. Cu pu\u0163ine excep\u0163ii (modificarea Codului de procedur\u0103 penal\u0103, ordonan\u0163a guvernului privind unele drepturi ale de\u0163inu\u0163ilor), nu s-au \u00eenregistrat progresele a\u015fteptate \u00een domeniul drepturilor civile ale omului, \u00een direc\u0163ia armoniz\u0103rii legisla\u0163iei interne cu standardele europene. Proiectul de lege privind noul Cod penal este \u00eenc\u0103 \u00een faza de dezbatere \u00een Parlament; pentru amendarea substan\u0163ial\u0103 a Legii siguran\u0163ei na\u0163ionale au fost depuse la Parlament mai multe proiecte, nici unul finalizat nici m\u0103car de Comisia de specialitate; proiecte de lege privind regimul execut\u0103rii pedepselor \u015fi respectiv statutul cadrelor din penitenciare nu se afl\u0103 \u00eenc\u0103 pe agenda Parlamentului. Despre alte legi ce ar trebui amendate, de pild\u0103 Legea informa\u0163iilor clasificate sau Legea privind regimul armelor \u015fi muni\u0163iilor, nu se discut\u0103 nici m\u0103car la nivel de ini\u0163iativ\u0103. In schimb, Jandarmeria dore\u015fte puteri sporite \u015fi a propus amendarea propriei legi arog\u00e2ndu-\u015fi unele atribu\u0163ii egale cu ale poli\u0163iei.<\/p>\n

2. In 2003 s-a accentuat tendin\u0163a de neaplicare sau aplicare par\u0163ial\u0103 a legilor \u00een vigoare. Exemple \u00een acest sens sunt Legea liberului acces la informa\u0163iile de interes public sau Legea transparen\u0163ei decizionale \u00een care principalii “vinova\u0163i” sunt mentalit\u0103\u0163ile \u00eenvechite \u015fi teama de Legea informa\u0163iilor clasificate ale func\u0163ionarilor publici.<\/p>\n

O alt\u0103 cauz\u0103 a discrepan\u0163ei dintre teorie \u015fi practic\u0103 rezid\u0103 \u00een \u00eensu\u015fi complicatul sistem de legiferare: o lege sau chiar \u015fi o ordonan\u0163\u0103 guvernamental\u0103 trebuie urmat\u0103 de emiterea unui regulament de aplicare, \u00een absen\u0163a c\u0103ruia actul normativ r\u0103m\u00e2ne “liter\u0103 moart\u0103”. In plus, nenum\u0103ratele ordonan\u0163e, ordonan\u0163e de urgen\u0163\u0103 \u015fi hot\u0103r\u00e2ri ale guvernului sau la fel de numeroasele ordine ale diverselor ministere, unele ajung\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la modificarea legii la care se refer\u0103, sporesc incertitudinile \u015fi confuziile.<\/p>\n

3. Libertatea de exprimare, \u00een primul r\u00e2nd libertatea presei audio-vizuale \u015fi scrise, a fost pus\u0103 \u00een pericol mult mai mult dec\u00e2t \u00een anii preceden\u0163i. Men\u0163inerea unor prevederi din Codul penal (insulta, calomnia, r\u0103sp\u00e2ndirea de \u015ftiri false dac\u0103 pun \u00een pericol siguran\u0163a na\u0163ional\u0103 sau rela\u0163iile interna\u0163ionale etc.), presiunile de natur\u0103 politic\u0103 sau economico-financiar\u0103 asupra unor mass media, \u00een principal a posturilor de televiziune, imixtiunile puterilor centrale \u015fi locale \u00een presa scris\u0103, \u00een special \u00een cazul publica\u0163iilor locale precum \u015fi \u00eenmul\u0163irea cazurilor de agresiuni fizice sau amenin\u0163\u0103ri la adresa ziari\u015ftilor incomozi sunt metodele la care guvernan\u0163ii au recurs pe fa\u0163\u0103 pentru a “cumin\u0163i” presa. La acestea s-au ad\u0103ugat desp\u0103gubirile enorme dictate de justi\u0163ie \u00een procesele de insult\u0103 \u015fi\/sau calomnie intentate jurnali\u015ftilor.<\/p>\n

4. Libertatea de asociere un alt drept care, ca \u015fi libertatea de exprimare, p\u0103rea un drept dob\u00e2ndit pentru totdeauna a fost pus \u00een pericol \u00een 2003 printr-o ordonan\u0163\u0103 guvernamental\u0103 al c\u0103rei scop este instituirea controlului puterii asupra vie\u0163ii asociative prin p\u00e2rghii administrative \u015fi financiare.<\/p>\n

5. Justi\u0163ia nu este independent\u0103 \u015fi constituie un sistem \u00eenc\u0103 dezarticulat, care \u00eentre\u0163ine sentimente larg r\u0103sp\u00e2ndite de nesiguran\u0163\u0103 \u015fi ne\u00eencredere ale justi\u0163iabililor. Actul de justi\u0163ie pare a fi mai degrab\u0103 rezultatul arbitrariului dec\u00e2t al respect\u0103rii legilor. Imixtiunile politicului \u00een actul de justi\u0163ie au fost evidente, inclusiv prin controlul exercitat de ministrul justi\u0163iei asupra instan\u0163elor. Cele dou\u0103 proiecte de lege – organizarea judiciar\u0103 \u015fi statutul magistra\u0163ilor – aflate \u00een dezbaterea Parlamentului nu rezolv\u0103 problemele dec\u00e2t \u00een mic\u0103 m\u0103sur\u0103 \u015fi nu asigur\u0103 independen\u0163a real\u0103 \u015fi func\u0163ionarea coerent\u0103 ale justi\u0163iei.<\/p>\n

6. Demilitarizarea poli\u0163iei nu a avut nici un efect asupra rela\u0163iei dintre poli\u0163i\u015fti \u015fi persoane, comportamentul primilor r\u0103m\u00e2n\u00e2nd neschimbat \u00een vreme ce procurorii au continuat s\u0103 dea solu\u0163ii de ne\u00eencepere a urm\u0103ririi penale \u00een cazurile de abuz. Una din ini\u0163iativele intens popularizate ale poli\u0163iei – crearea poli\u0163istului “de proximitate” – nu a avut, p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului 2003, nici un impact pozitiv. Ideea descentraliz\u0103rii poli\u0163iei – sus\u0163inut\u0103 de APADOR-CH de-a lungul anilor – a revenit \u00een actualitate. Dar dac\u0103 oameni cu mentalit\u0103\u0163i dep\u0103\u015fite sunt men\u0163inu\u0163i \u00een poli\u0163ie, dac\u0103 preg\u0103tirea viitorilor poli\u0163i\u015fti continu\u0103 s\u0103 fie deficitar\u0103 sub aspect profesional \u015fi etic \u015fi dac\u0103 Parchetul continu\u0103 s\u0103 fie p\u0103rtinitor \u00een examinarea pl\u00e2ngerilor \u00eempotriva poli\u0163i\u015ftilor eventuala descentralizare va avea acela\u015fi efect ca \u015fi demilitarizarea, adic\u0103 total nesemnificativ.<\/p>\n

7. Ca \u015fi \u00een anii preceden\u0163i, \u00een sistemul penitenciar s-au adoptat unele m\u0103suri pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea condi\u0163iilor de deten\u0163ie. Ins\u0103 sistemul este \u00eenc\u0103 departe de standardele europene iar p\u00e2n\u0103 la elaborarea \u015fi votarea unei legi noi cu privire la regimul execut\u0103rii pedepselor (este \u00eenc\u0103 \u00een vigoare Legea nr.23\/1969 !) aceste m\u0103suri nu reprezint\u0103 dec\u00e2t pa\u015fi m\u0103run\u0163i.<\/p>\n

Un alt deziderat este cel al demilitariz\u0103rii cadrelor din penitenciare care va avea, foarte probabil, un impact pozitiv (spre diferen\u0163\u0103 de demilitarizarea poli\u0163iei) asupra de\u0163inu\u0163ilor, cadrelor \u015fi rela\u0163iilor dintre aceste dou\u0103 categorii, tocmai datorit\u0103 acestor pa\u015fi m\u0103run\u0163i f\u0103cu\u0163i constant de-a lungul anilor.<\/p>\n

8. Problema minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale, religioase \u015fi de alt\u0103 natur\u0103 nu a fost reglementat\u0103 nici \u00een 2003. Nu exist\u0103 \u00eenc\u0103 o lege a minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale \u015fi nici o lege a libert\u0103\u0163ii religioase. Mai mult, Legea \u00eempotriva tuturor formelor de discriminare, considerat\u0103 bun\u0103 la data apari\u0163iei (anul 2000) s-a dovedit deficitar\u0103 \u00een momentul aplic\u0103rii \u015fi prin urmare trebuie amendat\u0103. De asemenea, nu au fost \u00eenc\u0103 rezolvate numeroasele st\u0103ri conflictuale dintre Biserica Greco-Catolic\u0103 \u015fi cea Ortodox\u0103 pe tema restituirii propriet\u0103\u0163ilor celei dint\u00e2i.<\/p>\n

APADOR-CH consider\u0103 c\u0103 situa\u0163ia drepturilor civile s-a deteriorat \u00een Rom\u00e2nia anului 2003 \u015fi c\u0103 acest regres \u00eendep\u0103rteaz\u0103 \u015fi mai mult \u0163ara de standardele europene \u00een materia drepturilor omului.<\/p>\n

Activit\u0103\u0163ile APADOR-CH au fost sprijinite financiar de :<\/p>\n

OPEN SOCIETY INSTITUTE (SUA)<\/p>\n

NATIONAL ENDOWMENT FOR DEMOCRACY (SUA)<\/p>\n

GLOBAL MINISTRIES OF THE UNITING CHURCHES (OLANDA)<\/p>\n

AGIR ENSEMBLE POUR LES DROITS DE L\u2018HOMME (FRAN\u0162A)<\/p>\n

ARTICLE 19 (MAREA BRITANIE)<\/p>\n

OPEN SOCIETY JUSTICE INITIATIVE (SUA)<\/p>\n

CONSILIUL EUROPEI<\/p>\n[1] Hot\u0103r\u00e2rea din 4 mai 2000, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial nr.19, Partea I din 11 ianuarie 2001<\/p>\n[2] In 2003, APADOR-CH a protestat public \u00een dou\u0103 cazuri individuale (al ziaristului Andrei Gheorghe \u015fi respectiv al judec\u0103toarei Andreea Ciuc\u0103) de privare de libertate prin dispozi\u0163ii ale parchetului. Asocia\u0163ia a subliniat din nou lipsa de independen\u0163\u0103 a procurorilor rezultat\u0103 din chiar statutul lor care \u00eei face parte din puterea executiv\u0103, contradic\u0163ia dintre puterile date procurorilor prin legea penal\u0103 rom\u00e2n\u0103 \u015fi prevederile Conven\u0163iei europene, frecven\u0163a inadmisibil\u0103 a emiterii mandatelor de arestare preventiv\u0103 de c\u0103tre ace\u015ftia precum \u015fi tratamentul inuman, \u00eenjositor \u015fi abuziv aplicat persoanelor private de libertate.<\/p>\n[3] Vezi propunerile \u015fi ac\u0163iunile comune ale unor organiza\u0163ii precum Liga Cultural Cre\u015ftin\u0103 “Andrei \u015eaguna”, Desp\u0103r\u0163\u0103m\u00e2ntul ASTRA Covasna-Harghita, Funda\u0163ia Cultural Cre\u015ftin\u0103 \u201cMiron Cristea\u201d, Uniunea Cultural\u0103 Vatra Rom\u00e2neasc\u0103-Covasna, Funda\u0163ia Cultural-Cre\u015ftin\u0103 Justinian Teculescu-Covasna, Funda\u0163ia Cultural\u0103 Mihai Viteazul, Asocia\u0163ia Cadrelor Didactice din Jude\u0163ul Harghita, Asocia\u0163ia Pedagogilor Rom\u00e2ni din Jude\u0163ul Covasna, Liga Tineretului Cre\u015ftin Ortodox Rom\u00e2n- Filiala Sf. Gheorghe, Funda\u0163ia Na\u0163ional\u0103 Neamul Rom\u00e2nesc- Filiala Covasna, Funda\u0163ia Na\u0163ional\u0103 pentru Rom\u00e2nii de Pretutindeni Filialele Covasna \u015fi Harghita care au fost \u00eent\u00e2mpinate cu respect de c\u0103tre Pre\u015fedintele Rom\u00e2niei \u015fi de c\u0103tre Guvern.<\/p>\n[4]Publicarea normelor metodologice ale Codului fiscal, \u00een februarie 2004, a rezolvat \u00een fine aceast\u0103 chestiune, introduc\u00e2nd \u201cMartorii lui Iehova\u201d \u00eentre cultele religioase din Rom\u00e2nia.<\/p>\n[5] Pentru cazurile aflate pe rolul Cur\u0163ii Europene \u00een care nu s-au \u00eenregistrat evolu\u0163ii \u00een 2003, vezi rapoartele anuale ale asocia\u0163iei din 2001 \u015fi 2002.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Sorry, this entry is only available in Rom\u00e2n\u0103. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language. INTRODUCERE Anul 2003 a \u00eensemnat, din punctul de vedere al drepturilor civile, recunoa\u015fterea oficial\u0103 a discrepan\u0163elor dintre legea penal\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi standardele […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[27],"tags":[],"class_list":["post-836","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-anuale"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/836","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=836"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/836\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=836"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=836"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=836"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}