{"id":838,"date":"2002-01-30T13:29:58","date_gmt":"2002-01-30T13:29:58","guid":{"rendered":"http:\/\/www.apador.org\/seamus\/?p=838"},"modified":"2014-03-07T13:36:33","modified_gmt":"2014-03-07T13:36:33","slug":"aspecte-privind-evolutia-situatiei-drepturilor-omului-in-romania-si-activitatea-apador-ch-raport-2002","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/apador.org\/en\/aspecte-privind-evolutia-situatiei-drepturilor-omului-in-romania-si-activitatea-apador-ch-raport-2002\/","title":{"rendered":"Raportul de activitate al APADOR-CH \u2013 2002"},"content":{"rendered":"

Sorry, this entry is only available in Rom\u00e2n\u0103<\/a>. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.<\/p>

Introducere<\/p>\n

Anul 2002 a \u00eensemnat consolidarea puterii instalate la conducere \u00een urma alegerilor din 2000. Tendin\u0163ele de centralizare \u015fi de controlare a tuturor domeniilor de activitate s-au accentuat, exemplele cele mai recente fiind trecerea Casei Na\u0163ionale de Asigur\u0103ri de S\u0103n\u0103tate \u00een subordinea direct\u0103 a Ministerului S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii sau a Registrului Comer\u0163ului, trecut sub autoritatea Ministerului Justi\u0163iei, sau lupta, \u00eenc\u0103 ne\u00eencheiat\u0103, pentru p\u0103strarea agen\u0163iei na\u0163ionale de \u015ftiri ROMPRES \u00een subordinea Ministerului Informa\u0163iilor Publice (un fel de minister al propagandei, a c\u0103rui existen\u0163\u0103 nu se justific\u0103 \u00eentr-un stat democratic). Cel mai clar semnal \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103 \u00eel reprezint\u0103 prezen\u0163a cov\u00e2r\u015fitoare, la toate posturile de televiziune, inclusiv \u2013 sau mai ales – cele private, a primului ministru, a membrilor cabinetului s\u0103u dar \u015fi a reprezentan\u0163ilor de frunte ai PSD, \u00een paralel cu reducerea p\u00e2n\u0103 la dispari\u0163ie a emisiunilor care \u201c\u00eendr\u0103zneau\u201d s\u0103 critice partidul de guvern\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n

Guvernul PSD (sus\u0163inut constant de UDMR) a continuat s\u0103 emit\u0103 un num\u0103r foarte mare de Ordonan\u0163e \u015fi Ordonan\u0163e de urgen\u0163\u0103, unele dintre ele viz\u00e2nd chiar modificarea unor legi organice (de exemplu: Codul penal). De men\u0163ionat c\u0103 nici una din Ordonan\u0163ele de urgen\u0163\u0103 nu se justific\u0103 prin existen\u0163a vreunei situa\u0163ii excep\u0163ionale care s\u0103 determine adoptarea unui astfel de act normativ. Este adev\u0103rat c\u0103 toate ordonan\u0163ele emise de Guvern urmeaz\u0103 a fi dezb\u0103tute \u00een Parlament. Dar 1) nu exist\u0103 un termen-limit\u0103 (de exemplu, p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului 2002, Ordonan\u0163a 26\/2000 privind asocia\u0163iile \u015fi funda\u0163iile nu fusese, \u00eenc\u0103, examinat\u0103 de nici una din cele dou\u0103 Camere ale Parlamentului) \u015fi 2) p\u00e2n\u0103 la votarea lor \u00een Parlament, ordonan\u0163ele produc efecte juridice.<\/p>\n

Parlamentul a continuat \u2013 \u015fi accentuat \u2013 blocajul informa\u0163ional. Dac\u0103 la Camera Deputa\u0163ilor func\u0163ioneaz\u0103, \u00eenc\u0103, un centru de informare (dar, pentru a cere \u015fi primi informa\u0163iile dorite, orice persoan\u0103 trebuie s\u0103 \u015ftie dinainte c\u0103 exist\u0103 anume proiecte de legi care o intereseaz\u0103 \u015fi s\u0103 cunoasc\u0103 agenda lucr\u0103rilor comisiilor de specialitate), la Senat nu exist\u0103 nici m\u0103car aceast\u0103 minor\u0103 deschidere. \u00cen ambele Camere, marea majoritate a \u015fedin\u0163elor comisiilor de specialitate \u2013 care, practic, hot\u0103r\u0103sc varianta final\u0103 a unui proiect de lege – se desf\u0103\u015foar\u0103 cu u\u015file \u00eenchise, singurii accepta\u0163i fiind reprezentan\u0163ii ini\u0163iatorilor, \u00een majoritate cov\u00e2r\u015fitoare, ministerele (un exemplu este Legea Poli\u0163iei \u015fi Statutul Poli\u0163istului. APADOR-CH a avut numeroase comentarii \u015fi sugestii \u00een fiecare faz\u0103 a celor dou\u0103 legi. Cu toate acestea, nici un reprezentant al asocia\u0163iei nu a fost invitat, \u00een nici un moment, la dezbaterile din comisiile de specialitate \u2013 pentru ap\u0103rare, siguran\u0163\u0103 na\u0163ional\u0103 \u015fi ordine public\u0103 \u015fi, respectiv juridic\u0103 – din cele dou\u0103 Camere). Lipsa de transparen\u0163\u0103 a procedurilor puterii legislative, combinat\u0103 cu practica Guvernului \u2013 putere executiv\u0103 \u2013 de a emite ordonan\u0163e c\u00e2nd \u015fi cum dore\u015fte blocheaz\u0103 orice posibilitate de participare a societ\u0103\u0163ii civile (asocia\u0163ii, funda\u0163ii, sindicate sau persoane fizice preocupate de anume domenii) la procesul de reglementare democratic\u0103 a problematicii de interes public.<\/p>\n

Lipsa de transparen\u0163\u0103 a procesului decizional este vizibil\u0103 \u015fi la nivelul administra\u0163iei publice centrale \u015fi locale. HG nr.555\/2001 interzice autorit\u0103\u0163ilor de resort s\u0103 fac\u0103 publice informa\u0163ii privind orice ini\u0163iativ\u0103 legislativ\u0103 sau orice proiect de decizie la nivel local p\u00e2n\u0103 la finalizare. APADOR-CH este categoric \u00eempotiva secretomaniei \u00een materie de decizii care privesc via\u0163a comunit\u0103\u0163ilor \u015fi, mai ales, modul \u00een care sunt folosi\u0163i banii publici.<\/p>\n

2002 a fost \u015fi anul \u00een care s-au \u00eenmul\u0163it amenin\u0163\u0103rile la adresa libert\u0103\u0163ii de exprimare. Pe l\u00e2ng\u0103 presiunile vizibile \u2013 \u015fi m\u0103surabile \u2013 la adresa posturilor de televiziune publice \u015fi particulare, merg\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la desfiin\u0163area unui post de televiziune particular, Guvernul a recurs chiar \u015fi la dezinform\u0103ri fa\u0163\u0103 de organisme interna\u0163ionale autorizate s\u0103 monitorizeze situa\u0163ia din Rom\u00e2nia (de exemplu: \u00een martie 2002, Comitetul de postmonitorizare a Rom\u00e2niei de pe l\u00e2ng\u0103 Adunarea Parlamentar\u0103 a Consiliului Europei a fost informat eronat c\u0103 Rom\u00e2nia ar fi modificat deja articolele din Codul penal referitoare la \u201cdef\u0103imare\u201d). \u00cen plus, este evident\u0103 lipsa de voin\u0163\u0103 politic\u0103 de a dezincrimina insulta \u015fi calomnia \u015fi de a accepta standardele Cur\u0163ii Europene a Drepturilor Omului cu privire la gradul sporit de expunere a demnitarilor la critica presei \u015fi a publicului. Tentativele de men\u0163inere sau pseudo-modificare a articolelor privind insulta, calomnia, proba verit\u0103\u0163ii, ofensa adus\u0103 autorit\u0103\u0163ilor \u015fi ultrajul verbal sunt edificatoare. \u00cen plus, legislativul \u015fi executivul dovedesc constant o re\u0163inere major\u0103 fa\u0163\u0103 de no\u0163iunile – unanim acceptate \u00een statele democratice \u2013 de bun\u0103 (sau rea) credin\u0163\u0103 a jurnali\u015ftilor \u015fi de interes public.<\/p>\n

Asocia\u0163ia consider\u0103 c\u0103 adoptarea \u015fi aplicarea Legii nr.544\/2001 privind liberul acces la informa\u0163iile de interes public constituie un instrument extrem de puternic \u00een lupta \u00eempotriva corup\u0163iei, fenomen generalizat \u00een Rom\u00e2nia \u015fi semnalat ca atare \u00een toate rapoartele organiza\u0163iilor \u015fi institu\u0163iilor interna\u0163ionale, guvernamentale sau neguvernamentale. Din p\u0103cate, autorit\u0103\u0163ile\/institu\u0163iile publice nu sunt nici preg\u0103tite, nici interesate s\u0103 aplice aceast\u0103 lege. Pe de alt\u0103 parte, persoanele fizice \u015fi juridice din Rom\u00e2nia nu au, \u00eenc\u0103, experien\u0163a \u015fi \u201ccurajul\u201d de a se lupta cu autorit\u0103\u0163ile, inclusiv pe calea justi\u0163iei. Ideea de drept al contribuabilului de a cere socoteal\u0103 autorit\u0103\u0163ilor pentru modul \u00een care sunt folosite taxele pe care le-a pl\u0103tit nu este, deocamdat\u0103, unanim acceptat\u0103 \u015fi aplicat\u0103. \u00cen plus, Legea 182\/2002 privind informa\u0163iile clasificate (secrete de stat \u015fi de serviciu), ulterioar\u0103 Legii 544\/2001, introduce o multitudine de restric\u0163ii \u00een calea accesului liber la informa\u0163iile de interes public. APADOR-CH urm\u0103re\u015fte cu maxim interes modul \u00een care justi\u0163ia cump\u0103ne\u015fte \u00eentre interesul public \u00een aflarea unor informa\u0163ii de\u0163inute de autorit\u0103\u0163i \u015fi refuzul acestora de a le furniza invoc\u00e2nd legea informa\u0163iilor clasificate.<\/p>\n

\u00cen 2002, s-a realizat, \u00een sf\u00e2r\u015fit, demilitarizarea poli\u0163iei, un deziderat pe care APADOR-CH l-a sus\u0163inut constant \u00een ultimii opt ani. Asocia\u0163ia are, \u00eens\u0103, rezerve fa\u0163\u0103 de noile legi \u00een acest domeniu care privesc: 1) absen\u0163a descentraliz\u0103rii, 2) men\u0163inerea \u201cconducerii de p\u00e2n\u0103 la 24 de ore la sediul poli\u0163iei\u201d, distinct\u0103 de \u201cre\u0163inere\u201d, 3) condi\u0163iile \u00een care poli\u0163i\u015ftii pot recurge la arme de foc \u015fi 4) efectuarea raziilor. Mai sunt \u015fi alte obiec\u0163ii ale asocia\u0163iei fa\u0163\u0103 de noua lege a poli\u0163iei \u015fi de statutul poli\u0163istului (a se vedea capitolul \u201cPoli\u0163ie\u201d din acest raport), cu precizarea c\u0103 este relativ devreme pentru a aprecia impactul noilor legi asupra rela\u0163iei dintre poli\u0163ie \u015fi persoane. Asocia\u0163ia men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103, de\u015fi a f\u0103cut repetate comentarii asupra ambelor proiecte de lege, nu a fost niciodat\u0103 invitat\u0103 de vreuna din comisiile de specialitate din cele dou\u0103 Camere ale Parlamentului s\u0103-\u015fi expun\u0103 punctul de vedere, singura parte ascultat\u0103 fiind Ministerul de Interne, ini\u0163iatorul proiectelor.<\/p>\n

Colaborarea dintre APADOR-CH \u015fi Direc\u0163ia General\u0103 a Penitenciarelor s-a desf\u0103\u015furat \u00een condi\u0163ii bune, ca \u015fi \u00een anii preceden\u0163i. DGP a dovedit din nou c\u0103, de\u015fi func\u0163ioneaz\u0103 pe baza unei legi total dep\u0103\u015fite (Legea 23\/1969), are un grad de transparen\u0163\u0103 apreciabil, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t este vorba despre o institu\u0163ie coercitiv\u0103. Reprezentan\u0163ii APADOR-CH au beneficiat de permise de acces liber \u00een penitenciare, f\u0103r\u0103 nici o \u00een\u015ftiin\u0163are prealabil\u0103. Evident, aceasta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu au existat \u015fi tentative de \u201ccosmetizare\u201d a realit\u0103\u0163ii din penitenciare din partea cadrelor. Asocia\u0163ia men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103, spre diferen\u0163\u0103 de anii trecu\u0163i, \u00een 2002, conducerea DGP nu a mai r\u0103spuns \u00een mod concret la sugestiile\/obiec\u0163iile\/comentariile reprezentan\u0163ilor APADOR-CH, limit\u00e2ndu-se la simpla confirmare a primirii rapoartelor pe fiecare penitenciar vizitat. Asocia\u0163ia consider\u0103 c\u0103 orice comentariu din partea DGP la constat\u0103rile reprezentan\u0163ilor s\u0103i este binevenit, indiferent dac\u0103 este pozitiv sau negativ. Numai \u00een acest fel se poate realiza o colaborare real\u0103 \u00eentre sistemul penitenciar din Rom\u00e2nia \u015fi organiza\u0163iile neguvernamentale care se ocup\u0103 constant de acest domeniu.<\/p>\n

Ordonan\u0163a privind combaterea tuturor formelor de discriminare (nr.137\/2000) s-a dovedit inaplicabil\u0103 p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului 2002, cu toate c\u0103 \u00een luna august 2002 s-a constituit, \u00een sf\u00e2r\u015fit, Consiliul Na\u0163ional, ca organism abilitat s\u0103 aplice legea. Din p\u0103cate, la sf\u00e2r\u015fitul lunii decembrie 2002, o Hot\u0103r\u00e2re a Guvernului a transformat Consiliul Na\u0163ional dintr-o institu\u0163ie cu un anumit grad de autonomie \u00eentr-una total subordonat\u0103 Guvernului. Prin aceast\u0103 m\u0103sur\u0103, Guvernul a pus obstacole aplic\u0103rii legii \u015fi a ignorat o cerin\u0163\u0103 explicit\u0103 a Uniunii Europene cu privire la combaterea discrimin\u0103rii.<\/p>\n

APADOR-CH consider\u0103 c\u0103 \u00een anul 2002 nu s-au realizat progrese de substan\u0163\u0103 \u00een domeniul de care se ocup\u0103 \u015fi anume drepturile civile, a\u015fa cum sunt ele garantate de Conven\u0163ia european\u0103 pentru ap\u0103rarea drepturilor omului \u015fi libert\u0103\u0163ilor fundamentale \u015fi de Protocoalele adi\u0163ionale \u015fi interpretate de Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului de la Strasbourg.<\/p>\n

I. Cadrul legislativ privind drepturile omului<\/p>\n

1. Ordonan\u0163a de urgen\u0163\u0103 nr. 58\/2002<\/p>\n

Anul 2002 s-a caracterizat printr-un num\u0103r foarte mare de ordonan\u0163e \u015fi ordonan\u0163e de urgen\u0163\u0103 emise de Guvern, inclusiv cu privire la aspecte ce \u0163in de domeniul legilor organice (de exemplu, Codul penal). Textele ce stau la baza acestor acte normative nu sunt accesibile publicului iar adoptarea lor de c\u0103tre guvern are loc \u00een \u015fedin\u0163e cu u\u015file \u00eenchise. Ordonan\u0163ele intr\u0103 \u00een vigoare la data public\u0103rii lor \u00een Monitorul Oficial iar cele de urgen\u0163\u0103, imediat dup\u0103 introducerea lor \u00een Parlament. Toate ordonan\u0163ele urmeaz\u0103 s\u0103 fie dezb\u0103tute \u00een cele dou\u0103 Camere ale Parlamentului \u015fi admise \u2013 cu eventuale modific\u0103ri \u2013 sau respinse. Nu exist\u0103 termene stabilite pentru dezbaterea ordonan\u0163elor. De pild\u0103, Ordonan\u0163a nr.26 din 2000 privind asocia\u0163iile \u015fi funda\u0163iile nu a fost \u00eenc\u0103 discutat\u0103 \u00een nici una din Camere, de\u015fi a fost adoptat\u0103 \u00een urm\u0103 cu aproape 3 ani.<\/p>\n

Ordonan\u0163a de urgen\u0163\u0103 nr.58 din 23 mai 2002 de modificare a unor prevederi din Codul penal \u015fi Codul de procedur\u0103 penal\u0103 a readus \u00een prim plan problema art.205 (insulta), art.206 (calomnia), art.238 (ofens\u0103 adus\u0103 autorit\u0103\u0163ii) \u015fi art.239 alin.1 (ultrajul verbal). Trebuie men\u0163ionat c\u0103 Rezolu\u0163ia 1123 din 1997 a Adun\u0103rii Parlamentare a Consiliului Europei cerea Rom\u00e2niei, \u00een mod expres, s\u0103 modifice aceste articole (plus art.200 \u2013 rela\u0163iile sexuale \u00eentre persoane de acela\u015fi sex – abrogat \u00een 2001). A urmat o perioad\u0103 de post-monitorizare a Rom\u00e2niei, \u00eencheiat\u0103 \u00een aprilie 2002, c\u00e2nd se consemna, pe baza unui raport eronat prezentat de partea rom\u00e2n\u0103 la data de 12 martie 2002, c\u0103 toate schimb\u0103rile recomandate fuseser\u0103 deja efectuate. APADOR-CH a protestat public \u00eempotriva acestei dezinform\u0103ri. Pe 23 mai 2002, Guvernul a emis o ordonan\u0163\u0103 de urgen\u0163\u0103 prin care a \u00eencercat s\u0103 anihileze efectele negative ale dezinform\u0103rii. Modific\u0103rile propuse de OUG 58 au fost considerate nesatisf\u0103c\u0103toare de 17 ONG \u2013 uri care au ini\u0163iat urm\u0103torul protest:<\/p>\n

\u201c1. \u00cen mai 2002, anun\u0163area oficial\u0103 a ridic\u0103rii post-monitoriz\u0103rii Rom\u00e2niei de c\u0103tre Comitetul de Monitorizare al Adun\u0103rii Parlamentare a Consiliului Europei s-a bazat, \u00eentre altele, pe raportarea eronat\u0103 a modific\u0103rii unor articole din Codul Penal. Era vorba despre art.205 (insulta), art.206 (calomnia), art.238 (ofensa adus\u0103 autorit\u0103\u0163ii) \u015fi art.239 alin.1 (ultrajul verbal) \u2013 men\u0163ionate \u00een mod expres \u00een Rezolu\u0163ia 1123 din 1997 a APCE – , care ar fi fost deja modificate \u015fi adoptate. \u00cencerc\u00e2nd s\u0103 repare eroarea, Guvernul a recurs la o Ordonan\u0163\u0103 de Urgen\u0163\u0103 prin care a amendat Codul Penal. \u00cens\u0103 rezultatul este doar o cosmetizare a articolelor 205, 206, \u015fi 239 alin.1, singurul abrogat fiind art. 238 (ofensa adus\u0103 autorit\u0103\u0163ii). Conform expunerii de motive, s-a avut \u00een vedere \u201csanc\u0163ionarea corespunz\u0103toare a gravit\u0103\u0163ii acestor fapte, care nu au grad de pericol ridicat …. lu\u00e2ndu-se totodat\u0103 \u00een seam\u0103 \u015fi realit\u0103\u0163ile din practica judiciar\u0103\u201d.<\/p>\n

Textele modificate prin OUG nr.58 din 23 mai 2002<\/p>\n

A. Insulta \u015fi calomnia<\/p>\n

Din art.205 \u2013 insulta \u2013 s-a eliminat numai alternativa \u00eenchisorii, p\u0103str\u00e2ndu-se amenda penal\u0103 deci tot o condamnare penal\u0103 trecut\u0103 \u00een cazier. Art.206 \u2013 calomnia \u2013 men\u0163ine pedeapsa alternativ\u0103 a amenzii penale sau \u00eenchisorii, reduc\u00e2ndu-se numai termenele pedepsei cu \u00eenchisoare (de la 3 luni \u2013 3 ani la 2 luni \u2013 2 ani).<\/p>\n

OUG nu prevede nimic \u00een leg\u0103tur\u0103 cu art.207 \u2013 proba verit\u0103\u0163ii. \u00cen toate statele democratice, principalele ap\u0103r\u0103ri ale celor acuza\u0163i de insult\u0103 sau calomnie sunt buna credin\u0163\u0103, interesul public \u015fi, rar, proba verit\u0103\u0163ii dar numai ca alternativ\u0103 la celelalte dou\u0103 \u015fi numai la alegerea acuzatului.<\/p>\n

Men\u0163inerea probei verit\u0103\u0163ii ca unic\u0103 ap\u0103rare este o caracteristic\u0103 a sistemului retrograd al legii penale rom\u00e2ne\u015fti care cere acuzatului s\u0103 \u00ee\u015fi dovedeasc\u0103 nevinov\u0103\u0163ia. \u00centr-un sistem juridic democratic, acuzarea trebuie s\u0103 dovedeasc\u0103 vinov\u0103\u0163ia acuzatului. \u00cen plus, trebuie avut \u00een vedere standardul european al verific\u0103rii rezonabile f\u0103cute de ziari\u015fti, c\u0103rora nu li se poate pretinde efectuarea unor cercet\u0103ri complete pentru stabilirea indubitabil\u0103 a adev\u0103rului sau falsit\u0103\u0163ii unei informa\u0163ii. \u00cen cazul Dalban v. Rom\u00e2nia, Curtea european\u0103 a afirmat c\u0103 proba verit\u0103\u0163ii este inacceptabil\u0103 \u00een raport cu exprimarea unor opinii, c\u0103 relatarea unor fapte trebuie admis\u0103 at\u00e2t timp c\u00e2t acestea nu sunt \u201ctotal neadev\u0103rate\u201d \u015fi c\u0103 sarcina probei revine celui care acuz\u0103.<\/p>\n

\u00cen opinia asocia\u0163iilor semnatare articolele 205 \u015fi 206 trebuie eliminate din Codul penal. R\u0103spunderea pentru insult\u0103 sau calomnie trebuie s\u0103 fie exclusiv de natur\u0103 civil\u0103. De asemenea, r\u0103spunderea pentru astfel de fapte trebuie reg\u00e2ndit\u0103 \u00een sensul c\u0103 \u00een situa\u0163ia repar\u0103rii prejudiciilor morale s\u0103 aib\u0103 prioritate alte mijloace dec\u00e2t cele b\u0103ne\u015fti.<\/p>\n

\u00cen cazul \u00een care abrogarea calomniei nu este acceptat\u0103, organiza\u0163iile semnatare cer eliminarea pedepsei cu \u00eenchisoarea. Men\u0163inerea acestei pedepse pentru un delict de opinie este un tip de cenzur\u0103 care descurajeaz\u0103 ziari\u015ftii \u015fi \u00eengr\u0103de\u015fte libertatea de exprimare.<\/p>\n

B. Insulta, calomnia, amenin\u0163area la adresa func\u0163ionarilor publici<\/p>\n

Art.238 (ofens\u0103 adus\u0103 autorit\u0103\u0163ii) a fost abrogat. Dar OUG men\u0163ine, \u00eentr-o form\u0103 u\u015for modificat\u0103, art.239 alin.1. respectiv pedepse mai mari \u00een cazul insultei \u015fi calomniei la adresa unei largi categorii de func\u0163ionari publici \u015fi anume cei care \u00eendeplinesc o func\u0163ie ce implic\u0103 exerci\u0163iul autorit\u0103\u0163ii de stat. Prin urmare, aceast\u0103 categorie de \u201cfunc\u0163ionari publici\u201d continu\u0103 s\u0103 beneficieze de o protec\u0163ie sporit\u0103 fa\u0163\u0103 de persoanele obi\u015fnuite. \u00cen timp ce insulta \u015fi calomnia \u00eempotriva oric\u0103rei persoane se pedepsesc cu amend\u0103 (insulta) respectiv cu amend\u0103 sau \u00eenchisoare de la 2 luni la 2 ani (calomnia) acelea\u015fi fapte comise \u00eempotriva unui func\u0163ionar public se pedepsesc cu \u00eenchisoare de la 3 luni la 3 ani, pedeapsa amenzii fiind exclus\u0103. Astfel, se \u00eencalc\u0103 principiul egalit\u0103\u0163ii \u00een fa\u0163a legii. Prevederile art.239 alin.1 au fost \u2013 \u015fi probabil vor mai fi \u2013 utilizate de unii func\u0163ionari publici pentru confec\u0163ionarea unor dosare penale pentru ultraj verbal, \u00een cazul unor persoane \u201cincomode\u201d. <\/p>\n

Organiza\u0163iile semnatare consider\u0103 c\u0103 prin aceast\u0103 OUG Guvernul Rom\u00e2niei nu \u015fi-a \u00eendeplinit obliga\u0163iile prev\u0103zute \u00een Rezolu\u0163ia nr.1123 din 1997 a Adun\u0103rii Parlamentare a Consiliului Europei. \u00cen opinia organiza\u0163iilor semnatare, restr\u00e2ngerile libert\u0103\u0163ii de exprimare se men\u0163in \u015fi \u00een urma modific\u0103rii prin OUG a articolelor men\u0163ionate \u00een mod expres \u00een Rezolu\u0163ie.<\/p>\n

Organiza\u0163iile semnatare cer Parlamentului Rom\u00e2niei ca, la dezbaterile OUG 58 din 23 mai 2002 (publicat\u0103 \u00een MO nr.351 din 27 mai 2002)<\/p>\n

– s\u0103 elimine art.205 (insulta)<\/p>\n

– s\u0103 elimine art.206 (calomnia) sau, \u00een cel mai r\u0103u caz, s\u0103 se renun\u0163e la pedeapsa cu \u00eenchisoarea. Dac\u0103 nu se elimin\u0103 incriminarea, este necesar\u0103 modificarea art.207, \u00een sensul introducerii bunei-credin\u0163e \u015fi a interesului public drept mijloace de prob\u0103, alternativ sau simultan cu proba verit\u0103\u0163ii<\/p>\n

– s\u0103 elimine art.239 alin.1, urm\u00e2nd ca func\u0163ionarii publici s\u0103 recurg\u0103 la prevederile de drept comun aplicabile \u00een cazul oric\u0103rei persoane care se consider\u0103 insultat\u0103 sau calomniat\u0103.\u201d<\/p>\n

Camera Deputa\u0163ilor a adoptat OUG \u00een forma prezentat\u0103 de guvern. \u00cen septembrie 2002, Senatul a votat acela\u015fi text, cu dou\u0103 amendamente minore (mic\u015forarea pedepsei cu \u00eenchisoarea pentru calomnie la maximum 6 luni \u015fi introducerea alternativei amenzii la art. 239 alin.1). APADOR-CH \u015fi semnatarii primului protest au reluat toate argumentele pentru alinierea legisla\u0163iei privind \u201cdef\u0103imarea\u201d la standardele europene pentru a determina comisia de mediere Senat – Camera Deputa\u0163ilor s\u0103 opereze modific\u0103rile necesare sau chiar s\u0103 restituie textul comisiilor de specialitate. Din p\u0103cate, comisia mixt\u0103 a adoptat varianta Senatului. \u00cen octombrie 2002, Pre\u015fedintele Rom\u00e2niei a refuzat s\u0103 promulge legea \u015fi a restituit-o Parlamentului cu men\u0163iunea c\u0103 nu este de acord cu \u201cpedepse cu \u00eenchisoarea pentru ziari\u015fti\u201d. P\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului 2002, Parlamentul nu a reluat \u00een discu\u0163ie proiectul de lege returnat.<\/p>\n

2. Legea informa\u0163iilor clasificate nr. 182\/2002<\/p>\n

Legea informa\u0163iilor clasificate a fost votat\u0103 ini\u0163ial \u00een 2001. Curtea Constitu\u0163ional\u0103 a declarat-o neconstitu\u0163ional\u0103, dar numai sub aspectul procedurii de adoptare, hot\u0103r\u00e2rea Cur\u0163ii neviz\u00e2nd con\u0163inutul legii.<\/p>\n

\u00cen februarie 2002, dup\u0103 o \u00eent\u00e2lnire cu un grup de parlamentari implica\u0163i \u00een revizuirea proiectului de lege, un grup de 7 organiza\u0163ii neguvernamentale, inclusiv APADOR-CH, au redactat \u015fi publicat un set de principii dar \u015fi de amendamente concrete la textul proiectului de lege. Obiec\u0163iile de principiu erau urm\u0103toarele:<\/p>\n

Nu trebuie clasificate toate informa\u0163iile din domeniile siguran\u0163ei na\u0163ionale \u015fi ap\u0103r\u0103rii na\u0163ionale. \u00cen mod gre\u015fit, proiectul de lege clasific\u0103, \u00een mod automat \u015fi integral, toate informa\u0163iile din aceste domenii.<\/p>\n

Listele categoriilor de secrete (nu informa\u0163ia ca atare) trebuie s\u0103 fie publice, pentru c\u0103 altfel legea nu \u00eendepline\u015fte cerin\u0163a previzibilit\u0103\u0163ii iar persoanele nu-\u015fi pot adapta comportamentul prevederilor legale.<\/p>\n

Reexaminarea nivelurilor de secretizare trebuie efectuat\u0103 periodic (de exemplu, o dat\u0103 la doi ani). Proiectul nu are o astfel de prevedere.<\/p>\n

Informa\u0163iile declasificate trebuie aduse la cuno\u015ftin\u0163a publicului. Proiectul omite s\u0103 prevad\u0103 aceast\u0103 obliga\u0163ie a emitentului sau de\u0163in\u0103torului informa\u0163iei declasificate.<\/p>\n

No\u0163iunea de interes public lipse\u015fte din textul proiectului. Interesul public \u00een aflarea unor informa\u0163ii poate avea prioritate fa\u0163\u0103 de dorin\u0163a autorit\u0103\u0163ilor de a secretiza c\u00e2t mai multe informa\u0163ii.<\/p>\n

Secretul de serviciu nu trebuie reglementat prin lege. \u00cen orice caz, secretul de serviciu este legat cel mult de strategiile comerciale, ca atare formularea actual\u0103, care oblig\u0103 autorit\u0103\u0163ile \u015fi administra\u0163ia public\u0103 s\u0103-\u015fi precizeze secretele de serviciu este inacceptabil\u0103. Nu poate exista secret de serviciu la institu\u0163iile bugetare care nu sunt implicate \u00een siguran\u0163a na\u0163ional\u0103, utilizarea banilor publici \u00een orice fel de activitate trebuind s\u0103 fie complet transparent\u0103.<\/p>\n

R\u0103spunderea, inclusiv penal\u0103, pentru protejarea informa\u0163iilor clasificate trebuie s\u0103 revin\u0103 exclusiv autorit\u0103\u0163ilor de\u0163in\u0103toare \u015fi nu altor persoane.<\/p>\n

Accesul cet\u0103\u0163enilor statelor membre NATO \u015fi UE \u015fi al cet\u0103\u0163enilor rom\u00e2ni care au o a doua cet\u0103\u0163enie a unuia dintre aceste state nu poate fi limitat \u00een perspectiva ader\u0103rii Rom\u00e2niei la aceste dou\u0103 structuri.<\/p>\n

Proiectul nu \u00eendepline\u015fte cerin\u0163a previzibilit\u0103\u0163ii, men\u0163in\u00e2nd expresia vag\u0103, ambigu\u0103 \u015fi imposibil de definit \u201c\u2026de natur\u0103 s\u0103\u2026\u201d \u2013 preluat\u0103 din Legea 23\/1971 privind secretul de stat- atunci c\u00e2nd se refer\u0103 la pericolele \u00eempotriva siguran\u0163ei na\u0163ionale, ori a altor valori pe care statul dore\u015fte s\u0103 le protejeze.<\/p>\n

Nici Camera Deputa\u0163ilor, nici Senatul nu au \u0163inut cont de aceste observa\u0163ii. Cu mici \u00eembun\u0103t\u0103\u0163iri (art.20 – dreptul persoanei de a contesta secretizarea unor informa\u0163ii, dar \u00een contencios administrativ, procedur\u0103 practic ineficient\u0103 \u00een cazul acestei legi, sau art. 24 alin.5 – interdic\u0163ia de a secretiza informa\u0163ii \u201c\u00een scopul ascunderii \u00eenc\u0103lc\u0103rilor legii, erorilor administrative, limit\u0103rii accesului la informa\u0163iile publice…\u201d), legea a fost adoptat\u0103 \u015fi promulgat\u0103 pe 12 aprilie 2002. [1]\n

\u00cen iunie 2002, Guvernul a adoptat normele de aplicare a Legii 182. Extrem de numeroase \u015fi de stufoase, normele se aplic\u0103 at\u00e2t informa\u0163iilor secrete de stat c\u00e2t \u015fi secretelor de serviciu. APADOR-CH consider\u0103 c\u0103 Legea 182, care con\u0163ine prevederi neconstitu\u0163ionale sau \u00een contradic\u0163ie cu standardele europene, reprezint\u0103 un pericol real pentru liberul acces la informa\u0163ii de interes public <\/p>\n

3. Codul de procedur\u0103 penal\u0103<\/p>\n

Datorit\u0103 num\u0103rului foarte mare de ordonan\u0163e simple sau de urgen\u0163\u0103, de ini\u0163iative legislative ale guvernului sau parlamentarilor, introduse aleatoriu \u00een Senat sau \u00een Camera Deputa\u0163ilor, este aproape imposibil pentru societatea civil\u0103 s\u0103 reac\u0163ioneze, \u00een timp util, fa\u0163\u0103 de unele proiecte de lege ce con\u0163in amenin\u0163\u0103ri la adresa drepturilor omului. Mai exist\u0103 \u015fi practica introducerii unei ini\u0163iative legislative, a retragerii (dac\u0103 nu a intrat pe agenda Parlamentului) \u015fi reintroducerii acesteia \u00eentr-o form\u0103 modificat\u0103. Este ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu Codul de procedur\u0103 penal\u0103. \u00cen plus, regula general\u0103 (cu foarte pu\u0163ine excep\u0163ii) este c\u0103 dezbaterile comisiilor de specialitate, \u00een care, practic, se stabilesc variantele finale ale proiectelor de lege, se \u0163in cu u\u015file \u00eenchise.<\/p>\n

Din dorin\u0163a de a contribui la armonizarea C.p.p. cu standardele stabilite de jurispruden\u0163a Cur\u0163ii Europene a Drepturilor Omului prin interpretarea garan\u0163iilor din Conven\u0163ia european\u0103 \u015fi protocoalele adi\u0163ionale, APADOR-CH a elaborat, pe baza ultimului proiect de lege de modificare a codului, introdus \u00een Senat, un set de propuneri \u015fi comentarii. Materialul vizeaz\u0103 at\u00e2t articolele deja propuse pentru modificare c\u00e2t \u015fi articole neincluse \u00een proiect.<\/p>\n

Problemele de principiu ridicate de APADOR-CH sunt urm\u0103toarele:<\/p>\n

1. Proiectul propune unele modific\u0103ri necesare \u015fi utile. Din p\u0103cate, se p\u0103streaz\u0103 rolul dublu al acuz\u0103rii, respectiv al organelor de urm\u0103rire penal\u0103, care sunt obligate s\u0103 \u00ab str\u00e2ng\u0103 probele necesare pentru aflarea adev\u0103rului \u015fi pentru l\u0103murirea cauzei sub toate aspectele \u00bb, scop \u00een care \u00ab adun\u0103 probele at\u00e2t \u00een favoarea, c\u00e2t \u015fi \u00een defavoarea \u00eenvinuitului sau inculpatului \u00bb (articolul 209 din Codul de procedur\u0103 penal\u0103). Este evident c\u0103 aceea\u015fi persoan\u0103 nu poate \u00eendeplini \u00een acela\u015fi timp, \u00een mod real \u015fi adecvat, fiecare dintre cele dou\u0103 roluri opuse. Odat\u0103 \u00eenceput\u0103 urm\u0103rirea penal\u0103 \u015fi, eventual, luat\u0103 o m\u0103sura de privare de libertate, organele de urm\u0103rire penal\u0103 \u015fi-au exprimat, \u00een mod subiectiv, opinia vinov\u0103\u0163iei.<\/p>\n

\u00cen sistemele de drept unde principiul contradictorialit\u0103\u0163ii func\u0163ioneaz\u0103, acuzarea (poli\u0163ia, procurorul) adun\u0103 probele acuzatoare, iar ap\u0103rarea (avocatul \u015fi acuzatul) adun\u0103 probele \u00een ap\u0103rare, cu obliga\u0163ia acuz\u0103rii de a comunica ap\u0103r\u0103rii probele de nevinov\u0103\u0163ie descoperite pe parcursul cercet\u0103rilor. Acest sistem este echilibrat \u015fi asigur\u0103 o contradictorialitate real\u0103.<\/p>\n

Nerealist\u0103 este \u015fi prevederea potrivit c\u0103reia \u00ab \u00een desf\u0103\u015furarea procesului penal trebuie s\u0103 se asigure aflarea adev\u0103rului \u00bb (articolul 3 din Codul de procedur\u0103 penal\u0103). \u00cen realitate, \u00een procesul penal se administreaz\u0103 probe \u00eempotriva acuzatului \u015fi \u00een favoarea sa, iar o instan\u0163\u0103 de judecat\u0103 independent\u0103 trebuie s\u0103 c\u00e2nt\u0103reasc\u0103 cele dou\u0103 categorii de probe \u015fi s\u0103 decid\u0103 care predomin\u0103 \u015fi sunt conving\u0103toare. Rezultatul este un \u00ab adev\u0103r judiciar \u00bb stabilit pe baz\u0103 de probe \u015fi este posibil ca acesta s\u0103 nu coincid\u0103 cu \u00ab adev\u0103rul \u00bb. Trebuie s\u0103 existe posibilitatea legal\u0103 de a accepta lipsa sau pu\u0163in\u0103tatea probelor \u00een acuzare, \u00eemprejurare \u00een care nu se afl\u0103 \u00ab adev\u0103rul \u00bb, ci se constat\u0103 o insuficien\u0163\u0103 a probelor \u00een acuzare, care implic\u0103 numai o nevinov\u0103\u0163ie \u00een sens judiciar \u015fi nu real. Acela\u015fi principiu func\u0163ioneaz\u0103 \u015fi pentru situa\u0163ia invers\u0103.<\/p>\n

Proiectul \u00een discu\u0163ie nu a propus astfel de modific\u0103ri de esen\u0163\u0103 care ar fi constituit o reform\u0103 real\u0103 a sistemului judiciar penal.<\/p>\n

2. O alt\u0103 chestiune de principiu este \u00eemp\u0103r\u0163irea prerogativelor \u00eentre procuror \u015fi magistratul independent (judec\u0103tor), \u00een faza urm\u0103ririi penale.<\/p>\n

\u00cen concep\u0163ia proiectului, procurorul este cel care conduce, supravegheaz\u0103 \u015fi controleaz\u0103 activitatea de cercetare desf\u0103\u015furat\u0103 de organele de poli\u0163ie. APADOR-CH consider\u0103 c\u0103 procurorul trebuie s\u0103 de\u0163in\u0103 numai competen\u0163a de a decide cu privire la trimiterea \u00een judecat\u0103 a unei persoane, \u00een timp ce magistratul independent (judec\u0103torul) trebuie s\u0103 supravegheze \u015fi controleze activitatea de urm\u0103rire penal\u0103, cu dreptul de a dispune efectuarea oric\u0103ror acte pe care le consider\u0103 necesare.<\/p>\n

Numai \u00een acest mod se garanteaz\u0103 suficient legalitatea \u015fi temeinicia actelor \u015fi m\u0103surilor din cursul urm\u0103ririi penale.<\/p>\n

Dintre propunerile concrete,[2] cele mai importante se refer\u0103 la :<\/p>\n

\u00b7 eliminarea subordon\u0103rii ac\u0163iunii civile fa\u0163\u0103 de cursul \u015fi rezultatul procesului penal. Sistemul actual este bazat pe regula \u00ab penalul \u0163ine \u00een loc civilul \u00bb (art.19 alin.2 \u015fi 3, 20 \u015fi 22, neprev\u0103zute \u00een proiectul de lege) ;<\/p>\n

\u00b7 reducerea p\u00e2n\u0103 la eliminare a competen\u0163ei instan\u0163elor militare ;<\/p>\n

\u00b7 audierea \u00een instan\u0163\u0103 a agen\u0163ilor constatatori (poli\u0163i\u015fti sau alte categorii), pentru respectarea principiului contradictorialit\u0103\u0163ii \u015fi egalit\u0103\u0163ii de arme \u00eentre acuzare \u015fi ap\u0103rare (art.64 neinclus \u00een proiect) ;<\/p>\n

\u00b7 \u00eenregistrarea \u015fi \u00eenserierea, ca formulare cu regim special, a tuturor declara\u0163iilor date de o persoan\u0103 \u00een faza urm\u0103ririi penale \u015fi includerea lor \u00een dosar (completare la art.88) ;<\/p>\n

\u00b7 autoriza\u0163ia de interceptare\/\u00eenregistrare s\u0103 fie dat\u0103 de instan\u0163a de judecat\u0103 (nu de pre\u015fedintele instan\u0163ei competente) \u015fi numai dup\u0103 ce a fost \u00eenceput\u0103 urm\u0103rirea penal\u0103 \u00een cauza respectiv\u0103 (nu \u015fi \u00een faza actelor premerg\u0103toare) (completare la art.91\/1 alin.1) ;<\/p>\n

\u00b7 arestarea unei persoane s\u0103 fie dispus\u0103 de instan\u0163a de judecat\u0103, nu de procuror (\u00een proiect se prevede ca procurorul s\u0103 emit\u0103 un mandat de arestare de 3 zile \u2013 evident\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire fa\u0163\u0103 de cele 30 de zile \u00een prezent \u2013 dar insuficient\u0103 pentru a se conforma standardelor europene) ;<\/p>\n

\u00b7 instan\u0163a de judecat\u0103 trebuie s\u0103 se pronun\u0163e (\u00een termen de 48 de ore) \u015fi asupra deciziei de \u00eencepere a urm\u0103ririi penale \u00eempotriva unei persoane (\u00een prezent, rezolu\u0163ia de \u00eencepere a urm\u0103ririi penale este dat\u0103 de procuror, f\u0103r\u0103 nici un control judec\u0103toresc) ;<\/p>\n

\u00b7 eliminarea unora din situa\u0163iile \u00een care se poate dispune arestarea \u00eenvinuitului (art.148 actual, art.89-94 din proiect) cum sunt : lipsa datelor necesare pentru stabilirea identit\u0103\u0163ii sau domiciliului ; recidiva ; pericolul alter\u0103rii probelor sau influen\u0163\u0103rii martorilor ; cuantumul pedepsei pentru infrac\u0163iunea de care este acuzat\u0103 persoana.<\/p>\n

Alte propuneri se refer\u0103 la efectuarea perchezi\u0163iilor, la punerea \u00een libertate provizorie etc.<\/p>\n

4. Legea partidelor politice<\/p>\n

La 27 iunie 2002, Camera Deputa\u0163ilor a adoptat o variant\u0103 modificat\u0103 a propunerii legislative nr. 54\/2002 privind amendarea Legii partidelor politice. \u00cen urma vot\u0103rii de c\u0103tre Senat a aceluia\u015fi text, Parlamentul Rom\u00e2niei a \u00eenaintat spre promulgare o serie de reglement\u0103ri menite s\u0103 aduc\u0103 restric\u0163ii severe asupra dreptului de asociere. Astfel, proiectul adoptat condi\u0163iona \u00eenfiin\u0163area unui partid de existen\u0163a unui num\u0103r de 50.000 de membri fondatori, domicilia\u0163i \u00een cel pu\u0163in 21 de jude\u0163e, cu cel pu\u0163in 1.000 de persoane din fiecare jude\u0163. Partidele deja create, care nu au acest num\u0103r de membrii, urmau s\u0103 fie dizolvate.<\/p>\n

Noile reglement\u0103ri legislative \u00eencalc\u0103 un principiu de baz\u0103 al unei societ\u0103\u0163i democratice, garantat \u015fi \u00een Constitu\u0163ia Rom\u00e2niei. Ele contrasteaz\u0103 cu felul \u00een care \u0163\u0103rile cu democra\u0163ii avansate reglementeaz\u0103 dreptul la asociere, multe dintre acestea asigur\u00e2nd posibilitatea ca numai o persoan\u0103, dou\u0103 sau trei s\u0103 poat\u0103 forma un partid politic.<\/p>\n

Av\u00e2nd \u00een vedere caracterul excesiv \u015fi nejustificat al prevederilor adoptate de c\u0103tre Parlamentul Rom\u00e2niei, patru organiza\u0163ii (Liga Pro Europa, Funda\u0163ia pentru o Societate Deschis\u0103, APADOR-CH \u015fi Asocia\u0163ia Pro Democra\u0163ia) au dat publicit\u0103\u0163ii, la 24 octombrie 2002 un \u201cProtest fa\u0163\u0103 de \u00eenc\u0103lcarea libert\u0103\u0163ilor politice\u201d, c\u0103ruia i s-a f\u0103cut o larg\u0103 prezentare \u00een pres\u0103. Cele patru organiza\u0163ii au acuzat partidele parlamentare de a se fi solidarizat pentru a bloca procesul politic din Rom\u00e2nia, nesocotind distinc\u0163iile necesare \u00eentr-o societate democratic\u0103, \u00eenc\u0103lc\u00e2nd drepturile \u015fi libert\u0103\u0163ile fundamentale. \u00cen finalul protestului, s-a cerut Pre\u015fedintelui Rom\u00e2niei s\u0103 nu promulge actul normativ, dup\u0103 care Parlamentul s\u0103 revin\u0103 asupra Legii \u015fi s\u0103 o pun\u0103 de acord cu garan\u0163iile constitu\u0163ionale \u015fi cu normele interna\u0163ionale \u00een materie.<\/p>\n

\u00cen luna noiembrie 2002, Pre\u015fedintele Rom\u00e2niei a refuzat promulgarea Legii partidelor, return\u00e2nd-o Parlamentului. Av\u00e2nd \u00een vedere situa\u0163ia creat\u0103, Guvernul a adus c\u00e2teva amendamente minore proiectului ini\u0163ial, cobor\u00e2nd num\u0103rul minim de membri fondatori ai unui partid la 25.000, domicilia\u0163i \u00een cel pu\u0163in 18 jude\u0163e.<\/p>\n

5. Accesul la informa\u0163iile de interes public (aplicarea Legii nr.544\/2001)<\/p>\n

Legea 544 privind liberul acces la informa\u0163iile de interes public a intrat \u00een vigoare la sf\u00e2r\u015fitul lunii decembrie 2001, iar normele de aplicare, pe 8 martie 2002. APADOR-CH consider\u0103 aceast\u0103 lege drept un instrument important \u00een lupta \u00eempotriva corup\u0163iei \u015fi pentru asigurarea transparen\u0163ei activit\u0103\u0163ilor autorit\u0103\u0163ilor \u015fi institu\u0163iilor publice. \u00cen consecin\u0163\u0103, asocia\u0163ia a avut \u00een vedere, \u00een 2002, at\u00e2t aspecte teoretice (identificarea deficien\u0163elor Legii 544 \u015fi normelor de aplicare, dar \u015fi obstacolele pe care alte legi \u00een vigoare \u2013 Legea informa\u0163iilor clasificate nr.182\/2002, Legea arhivelor na\u0163ionale nr.16\/1996, Legea privind siguran\u0163a na\u0163ional\u0103 nr.51\/1991, Legea Serviciului Rom\u00e2n de Informa\u0163ii nr.14\/1992, Legea Serviciului de Informa\u0163ii Externe nr.7\/1997 etc. inclusiv regulamentele Parlamentului \u2013 le pun \u00een calea liberului acces la informa\u0163iile publice)[3] c\u00e2t \u015fi aspecte practice.<\/p>\n

Trebuie precizat c\u0103 Legea 544 prevede obliga\u0163ia autorit\u0103\u0163ilor\/institu\u0163iilor publice \u015fi regiilor autonome care folosesc bani publici de a pune la dispozi\u0163ie, din oficiu o serie de informa\u0163ii (statut, surse financiare, buget, bilan\u0163, structur\u0103 etc.). \u00cen afara acestora, autorit\u0103\u0163ile\/institu\u0163iile publice \u015fi regiile autonome au obliga\u0163ia de a r\u0103spunde \u00eentreb\u0103rilor viz\u00e2nd alte domenii de activitate.<\/p>\n

Cu titlu individual, membri ai asocia\u0163iei au trimis cereri c\u0103tre diverse autorit\u0103\u0163i\/institu\u0163ii\/regii (Casa Na\u0163ional\u0103 de Asigur\u0103ri de S\u0103n\u0103tate, CEC, Pre\u015fedin\u0163ia Rom\u00e2niei, TAROM, Ministerul de Interne, SRI, RADET etc.). Cinci din aceste cereri au fost fie respinse, fie au r\u0103mas f\u0103r\u0103 r\u0103spuns. Drept urmare, peten\u0163ii s-au adresat Tribunalului Bucure\u015fti – sec\u0163ia contencios administrativ. P\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului 2002, un singur proces a fost finalizat (M.S. contra CNAS) reclamanta c\u00e2\u015ftig\u00e2nd \u00een prima instan\u0163\u0103 dar pierz\u00e2nd recursul la Curtea de Apel.<\/p>\n

Tot cu titlu individual, au fost vizitate sediile unor ministere pentru a verifica dac\u0103 \u015fi cum func\u0163ioneaz\u0103 biroul\/compartimentul pentru informa\u0163ii publice. P\u00e2n\u0103 \u00een septembrie 2002, doar c\u00e2teva ministere desemnaser\u0103 c\u00e2te o persoan\u0103 care s\u0103 r\u0103spund\u0103 de aceast\u0103 problem\u0103, dar nic\u0103ieri nu exista setul de documente\/informa\u0163ii ce trebuia pus la dispozi\u0163ia publicului din oficiu, a\u015fa cum prevede Legea 544.<\/p>\n

\u00cen paralel, APADOR-CH ca persoan\u0103 juridic\u0103, a \u00eenaintat 4 cereri c\u0103tre SRI, Parchetul General de pe l\u00e2ng\u0103 Curtea Suprem\u0103 de Justi\u0163ie, Ministerul Finan\u0163elor \u015fi Ministerul de Interne. Primele trei au primit r\u0103spunsuri negative at\u00e2t la prima cerere c\u00e2t \u015fi la reclama\u0163ia administrativ\u0103. \u00cen consecin\u0163\u0103, asocia\u0163ia a f\u0103cut pl\u00e2ngeri la Tribunalul Bucure\u015fti – sec\u0163ia contencios administrativ. P\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului 2002, Tribunalul se pronun\u0163ase \u00een procesele contra Ministerului Finan\u0163elor \u015fi respectiv Parchetului, d\u00e2nd c\u00e2\u015ftig de cauz\u0103 asocia\u0163iei. Vor urma, foarte probabil, recursurile la Curtea de Apel Bucure\u015fti. APADOR-CH a pierdut, \u00een prima instan\u0163\u0103, tot la Tribunalul Bucure\u015fti, procesul cu SRI.<\/p>\n

Experien\u0163ele membrilor asocia\u0163iei dar \u015fi ale asocia\u0163iei ca persoan\u0103 juridic\u0103 au stat la baza elabor\u0103rii unui Ghid practic de aplicare a Legii 544.[4]Ghidul clarific\u0103 procedurile ce trebuie urmate de orice persoan\u0103 pentru a ob\u0163ine informa\u0163ii de interes public, men\u0163ioneaz\u0103 dificult\u0103\u0163ile \u015fi sugereaz\u0103 solu\u0163ii.<\/p>\n

Asocia\u0163ia a organizat \u015fi un seminar cu reprezentan\u0163i ai presei \u015fi ai organiza\u0163iilor neguvernamentale (pe 6 noiembrie) pe tema accesului la informa\u0163iile de interes public. De asemenea, APADOR-CH a participat la mai multe \u00eent\u00e2lniri \u015fi mese rotunde – din care dou\u0103 cu func\u0163ionari ai administra\u0163iei publice locale \u2013 cu scopul de a explica modalit\u0103\u0163ile concrete de aplicare a Legii 544.<\/p>\n

II. Poli\u0163ia – Aspecte generale \u015fi cazuri individuale<\/p>\n

Anul 2002 a adus schimbarea radical\u0103, insistent cerut\u0103 de-a lungul anilor de organiza\u0163ii neguvernamentale din \u0163ar\u0103 \u015fi de peste hotare, dar \u015fi de Consiliul Europei \u015fi de Uniunea European\u0103, anume demilitarizarea poli\u0163iei. Legea 218\/19 aprilie 2002 privind organizarea \u015fi func\u0163ionarea Poli\u0163iei Rom\u00e2ne \u015fi Legea 360\/4 iunie 2002 privind Statutul poli\u0163istului con\u0163in prevederi clare \u00een acest sens: poli\u0163ia este \u201cserviciu public specializat\u201d iar \u201cpoli\u0163istul este func\u0163ionar public civil, cu statut special\u201d.<\/p>\n

Din p\u0103cate, dezbaterile din comisiile de specialitate din cele dou\u0103 Camere (comisiile de ap\u0103rare \u015fi comisiile juridice) au avut loc ca de obicei cu u\u015file \u00eenchise, singura participare acceptat\u0103 fiind cea a ini\u0163iatorului proiectului de lege, respectiv Ministerul de Interne. APADOR-CH, care a criticat \u00een mod constant vechea lege a Poli\u0163iei (nr.26\/1994) \u015fi care a f\u0103cut comentarii scrise pe marginea noilor proiecte de legi \u00eenc\u0103 din 2001, nu a fost niciodat\u0103 invitat\u0103 pentru a-\u015fi sus\u0163ine punctul de vedere iar sugestiile sale asupra unor aspecte esen\u0163iale (\u201cconducerea la sediul poli\u0163iei\u201d, recurgerea la arma de foc etc.) au fost complet ignorate.<\/p>\n

Principalele preocup\u0103ri ale asocia\u0163iei cu privire la cele dou\u0103 legi sunt urm\u0103toarele:<\/p>\n

1. Legea nr.218\/2002<\/p>\n

a. Poli\u0163ia este demilitarizat\u0103 dar nu \u015fi descentralizat\u0103. Chiar dac\u0103 Inspectoratele poli\u0163iilor jude\u0163ene au primit statut de persoan\u0103 juridic\u0103, Inspectoratul General al Poli\u0163iei continu\u0103, practic, s\u0103 de\u0163in\u0103 controlul asupra tuturor;<\/p>\n

b. Corpul Na\u0163ional al Poli\u0163i\u015ftilor – institu\u0163ie nou creat\u0103 \u2013 este un fel de \u201csindicat obligatoriu\u201d, controlat de administra\u0163ia IGP, ceea ce afecteaz\u0103 ideea de sindicat ca mijloc de asociere voluntar\u0103, a c\u0103rei menire este s\u0103 apere drepturile poli\u0163i\u015ftilor;<\/p>\n

c. Autoritatea teritorial\u0103 de ordine public\u0103, de asemenea nou \u00eenfiin\u0163at\u0103, este presupus\u0103 a exercita un \u201ccontrol civil\u201d asupra poli\u0163iei dar este lipsit\u0103 de eficien\u0163\u0103, neav\u00e2nd dec\u00e2t un rol consultativ;<\/p>\n

d. Problema \u201cconducerii unei persoane la sediul poli\u0163iei\u201d pentru o perioad\u0103 de p\u00e2n\u0103 la 24 de ore, separat \u015fi \u00een plus fa\u0163\u0103 de \u201cre\u0163inerea de 24 de ore\u201d (reglementat\u0103 \u00een mod expres \u015fi \u00een Constitu\u0163ie \u015fi \u00een legea penal\u0103) a r\u0103mas neschimbat\u0103 cu diferen\u0163a ad\u0103ug\u0103rii preciz\u0103rii c\u0103 este vorba despre o m\u0103sur\u0103 administrativ\u0103, deci nu despre o privare de libertate. Trebuie men\u0163ionat faptul c\u0103, sesizat\u0103 de un grup de parlamentari cu privire la acest ultim aspect, Curtea Constitu\u0163ional\u0103 a declarat art.31 lit.b drept constitu\u0163ional. [5] APADOR-CH continu\u0103 s\u0103 sus\u0163in\u0103 c\u0103 m\u0103sura \u201cconducerii la sediul poli\u0163iei\u201d este o form\u0103 de privare de libertate. \u015ei mai grav este faptul c\u0103 nu exist\u0103 reglement\u0103ri clare cu privire la proceduri, iar persoana \u201ccondus\u0103\u201d este lipsit\u0103 de orice drept.<\/p>\n

e. Problema major\u0103 a folosirii armelor de foc a fost \u201crezolvat\u0103\u201d prin trimiterea la Legea nr.17\/1996 privind regimul armelor de foc \u015fi al muni\u0163iilor, care prevede zece situa\u0163ii (fa\u0163\u0103 de numai cinci \u00een vechea lege a Poli\u0163iei) \u00een care poli\u0163i\u015ftii pot recurge la acest mijloc extrem. Dac\u0103 la art.34 alin.4 (folosirea mijloacelor de imobilizare altele dec\u00e2t armele de foc) apare ideea de propor\u0163ionalitate \u00een interven\u0163ii, art.35, care se refer\u0103 la uzul de arme albe \u015fi arme de foc, nu mai con\u0163ine o astfel de precizare. Se poate lesne deduce c\u0103 principiul propor\u0163ionalit\u0103\u0163ii nu func\u0163ioneaz\u0103 \u00een cazul armelor de foc. Mai mult, alin.3 precizeaz\u0103 c\u0103 \u201cfolosirea armelor din dotare pentru \u00eendeplinirea atribu\u0163iilor de serviciu, \u00een condi\u0163iile \u015fi \u00een situa\u0163iile prev\u0103zute de lege, \u00eenl\u0103tur\u0103 caracterul penal al faptei.\u201d Prin urmare, poli\u0163i\u015ftii vor continua s\u0103 trag\u0103 asupra unor persoane suspecte c\u0103 ar fi furat de exemplu, bunuri cu valoare foarte mic\u0103, f\u0103r\u0103 teama de a fi vreodat\u0103 tra\u015fi la r\u0103spundere penal\u0103.<\/p>\n

f. Problema controalelor \u015fi raziilor a r\u0103mas la fel definit\u0103, aceste ac\u0163iuni poli\u0163iene\u015fti care implic\u0103 un num\u0103r mare de poli\u0163i\u015fti \u015fi\/sau jandarmi \u015fi adesea recurgerea la for\u0163\u0103, inclusiv la armele de foc, put\u00e2nd avea loc atunci \u201cc\u00e2nd exist\u0103 indicii temeinice cu privire la sav\u00e2r\u015firea de infrac\u0163iuni ori ascunderea unor infractori….\u201d(art.31 lit.g). APADOR-CH a sus\u0163inut constant c\u0103 legea trebuie s\u0103 includ\u0103 \u015fi unele preciz\u0103ri privind procedura (supravegherea de c\u0103tre reprezentan\u0163ii Parchetului, existen\u0163a unor mandate de perchezi\u0163ie, identificarea din timp a imobilelor suspecte \u015fi limitarea ac\u0163iunilor poli\u0163iei la acestea), \u00een absen\u0163a c\u0103rora persoanele care se consider\u0103 victime nu au cum contesta legalitatea ac\u0163iunilor poli\u0163iei.<\/p>\n

2. Legea nr.360\/2002<\/p>\n

a. Detaliile privind Corpul Na\u0163ional al Poli\u0163i\u015ftilor (art.49-52) confirm\u0103 ideea unui \u201csindicat obligatoriu\u201d ce contravine libert\u0103\u0163ii de asociere.<\/p>\n

b. Art.46 men\u0163ioneaz\u0103 situa\u0163iile \u00een care un poli\u0163ist poate fi mutat \u201c\u00een alt\u0103 localitate dec\u00e2t cea de domiciliu\u201d \u015fi include la lit.e) afectarea imaginii sale \u00een localitatea \u00een care \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 activitatea. Dar alin.2) precizeaz\u0103 c\u0103 (\u015fi) pentru aceast\u0103 situa\u0163ie \u201ceste necesar acordul celui mutat\u201d, lucru greu de imaginat pentru c\u0103 ar echivala cu o recunoa\u015ftere a poli\u0163istului c\u0103 a gre\u015fit \u00een rela\u0163ia cu comunitatea local\u0103. APADOR-CH a \u00eent\u00e2lnit destule cazuri (\u00een special \u00een mediul rural) \u00een care localnicii erau profund nemul\u0163umi\u0163i de activitatea \u015fi de comportamentul poli\u0163i\u015ftilor iar repetatele lor reclama\u0163ii r\u0103m\u0103seser\u0103 f\u0103r\u0103 ecou. S-a creat astfel o stare de tensiune permanent\u0103 \u015fi s-a ajuns chiar la conflicte \u00eentre s\u0103teni \u015fi poli\u0163i\u015fti. Cea mai grav\u0103 situa\u0163ie este cea \u00een care una sau mai multe persoane se pl\u00e2ng de comiterea unor abuzuri (amenin\u0163\u0103ri, b\u0103t\u0103i, tortur\u0103 etc.) din partea poli\u0163i\u015ftilor iar Parchetul (militar, p\u00e2n\u0103 la 24 august 2002) declan\u015feaz\u0103 ancheta. Este lesne de imaginat ce presiuni pot exercita poli\u0163i\u015ftii ancheta\u0163i asupra reclamantului sau martorilor acestuia. Asocia\u0163ia consider\u0103 c\u0103, tocmai pentru a nu obstruc\u0163iona investiga\u0163iile, poli\u0163i\u015ftii reclama\u0163i pentru abuzuri serioase ar trebui muta\u0163i din localitate, indiferent dac\u0103 sunt de acord sau nu, sau m\u0103car trecu\u0163i pe o func\u0163ie care s\u0103 nu le permit\u0103 folosirea unor metode de intimidare ce pot fi chiar legale, de genul \u201cconducerii la sediu\u201d sau proceselor verbale de amendare.<\/p>\n

c. Art.56 (\u201cEste absolvit de orice r\u0103spundere poli\u0163istul care, prin exercitarea, \u00een limitele legii, a atribu\u0163iilor de serviciu a cauzat suferin\u0163e sau v\u0103t\u0103m\u0103ri unor persoane ori a adus prejudicii patrimoniului acestora.\u201d) statueaz\u0103, practic, impunitatea poli\u0163i\u015ftilor. \u00cen majoritatea cov\u00e2r\u015fitoare a cazurilor de abuzuri ale poli\u0163i\u015ftilor, investigate de APADOR-CH \u00een ultimii 9 ani, procurorii militari au dat solu\u0163ia de ne\u00eencepere a urm\u0103ririi penale sub pretextul exercit\u0103rii legale a atribu\u0163iilor de serviciu, inclusiv \u00een cazuri de decese sau v\u0103t\u0103m\u0103ri corporale grave rezultate din folosirea nejustificat\u0103 a armelor de foc.<\/p>\n

d. Art.64 stabile\u015fte competen\u0163ele organelor de urm\u0103rire penal\u0103 a poli\u0163i\u015ftilor \u00een condi\u0163iile demilitariz\u0103rii. Nu este clar, \u00eenc\u0103, ce se va \u00eent\u00e2mpla cu pl\u00e2ngerile \u00eempotriva unor poli\u0163i\u015fti a c\u0103ror anchetare a fost \u00eenceput\u0103 de parchetele militare, \u00eenainte de 24 august 2002, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t o surprinz\u0103toare decizie a Cur\u0163ii Supreme de Justi\u0163ie din decembrie a restituit un dosar penal pentru un abuz al poli\u0163iei, aflat \u00een faza recursului …… organelor de cercetare penal\u0103 civile, \u00een virtutea demilitariz\u0103rii poli\u0163iei!<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului 2002, singurele schimb\u0103ri concrete rezultate din demilitarizarea poli\u0163iei au fost: a) echivalarea gradelor militare cu grade profesionale (de exemplu: sergent major \u2013 agent de poli\u0163ie, c\u0103pitan \u2013 inspector principal de poli\u0163ie, colonel \u2013 comisar-\u015fef de poli\u0163ie, general \u2013 chestor-\u015fef de poli\u0163ie etc.) \u015fi b) preluarea investiga\u0163iilor \u00een cazuri de abuzuri ale poli\u0163iei de c\u0103tre Parchetele civile.<\/p>\n

\u00cen alt\u0103 ordine de idei, trebuie men\u0163ionat faptul c\u0103, \u00een iunie 2002, pentru prima oar\u0103 \u00een cei aproape 10 ani de c\u00e2nd APADOR-CH a declan\u015fat programul de monitorizare a legisla\u0163iei \u00een materie de poli\u0163ie dar \u015fi a unor cazuri individuale de abuzuri ale poli\u0163i\u015ftilor, reprezentan\u0163ii asocia\u0163iei au fost invita\u0163i la o audiere la Comisia pentru drepturile omului din Senatul Rom\u00e2niei. Subiectul l-a constituit prezentarea unor cazuri de abuzuri ale poli\u0163i\u015ftilor, investigate de asocia\u0163ie \u015fi finalizate cu rapoarte accesibile pe Internet.<\/p>\n

O s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 mai t\u00e2rziu, aceea\u015fi Comisie a audiat \u015fi reprezentan\u0163ii Ministerului de Interne, pe tema acelora\u015fi cazuri de abuzuri.<\/p>\n

Din p\u0103cate, dup\u0103 cele dou\u0103 audieri, Comisia a dat doar o scurt\u0103 declara\u0163ie de pres\u0103 din care rezulta c\u0103 unele cazuri semnalate de APADOR-CH erau reale, altele, nu. Dac\u0103 exist\u0103 vreun raport al Comisiei, acesta nu a fost f\u0103cut public.<\/p>\n

3. Cazuri concrete investigate de APADOR – CH<\/p>\n

1. Cazul Mugur Ciuvic\u0103 \u015fi Ovidiu Iane<\/p>\n

Pe 18 ianuarie 2002, \u00een jurul orei 18.30, Mugur Ciuvic\u0103, presupus autor al unui raport difuzat pe Internet sub titlul \u201cArmaghedon II\u201d a fost ridicat de pe strad\u0103 de trei poli\u0163i\u015fti (numai unul s-a legitimat), f\u0103r\u0103 mandat \u015fi dus la sediul Parchetului general. Acolo a fost interogat de procurori p\u00e2n\u0103 dup\u0103 miezul nop\u0163ii. A fost pus \u00een libertate cu interdic\u0163ia de a p\u0103r\u0103si capitala. \u00cen perioada priv\u0103rii sale de libertate, organele de anchet\u0103 au efectuat perchezi\u0163ii la domiciliile prietenei lui Ciuvic\u0103 \u015fi al mamei acestuia.<\/p>\n

Ovidiu Iane fusese re\u0163inut anterior pentru \u201cvina\u201d de a fi transmis raportul \u201cArmaghedon II\u201d pe Internet dar \u015fi pentru unele nereguli la mica sa firm\u0103 de calculatoare. \u00cempotriva lui, s-a emis un mandat de arestare de 5 zile (executat numai par\u0163ial).<\/p>\n

Mugur Ciuvic\u0103 \u015fi Ovidiu Iane au fost acuza\u0163i pe temeiul art.168\/1 din Codul penal (\u201c…r\u0103sp\u00e2ndirea…. de \u015ftiri, date sau informa\u0163ii false…dac\u0103 fapta este de natur\u0103 s\u0103 aduc\u0103 atingere siguran\u0163ei statului sau rela\u0163iilor interna\u0163ionale…\u201c) care prevede pedeapsa cu \u00eenchisoare de la unu la 5 ani. Trebuie men\u0163ionat c\u0103 raportul anonim \u00eencriminat se referea exclusiv la rela\u0163iile Primului ministru cu personaje dubioase \u015fi la considerabila sa avere personal\u0103, informa\u0163ii deja publicate \u00een pres\u0103 de-a lungul anilor.<\/p>\n

Pe 20 ianuarie, organiza\u0163ii neguvernamentale, inclusiv APADOR-CH, au organizat o conferin\u0163\u0103 de pres\u0103 \u00een care au fost dur criticate Parchetul \u015fi Poli\u0163ia.<\/p>\n

Ulterior, APADOR-CH \u015fi Centrul pentru Jurnalism Independent au emis urm\u0103torul protest:<\/p>\n

\u201cAPADOR-CH \u015fi Centrul pentru Jurnalism Independent protesteaz\u0103 ferm \u00eempotriva m\u0103surilor luate de autorit\u0103\u0163ile publice (Poli\u0163ie, Parchet) cu privire la presupusul autor al raportului \u201cArmagedon II\u201d \u015fi la persoana care a asigurat difuzarea documentului \u00een format electronic.<\/p>\n

1. Raportul cuprinde o serie de informa\u0163ii cu privire la situa\u0163ia material\u0103 \u015fi la conexiunile primului ministru cu unele cercuri de afaceri din Rom\u00e2nia. Aceste informa\u0163ii sunt de interes public deoarece ele \u00eei vizeaz\u0103 pe \u015feful executivului \u015fi al\u0163i politicieni. Politicienii \u2013 spre deosebire de persoanele obi\u015fnuite – trebuie s\u0103 accepte critici mai severe, inclusiv pe acelea care deranjeaz\u0103, ofenseaz\u0103 sau \u015focheaz\u0103. \u00cen acest sens a decis Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului \u00een numeroase cazuri, inclusiv Dalban v. Rom\u00e2nia.<\/p>\n

2. Este irelevant cine este autorul raportului. Comunicarea sau difuzarea acestuia nu constituie infrac\u0163iune. Articolul 168.1 din Codul penal cere \u00eendeplinirea cumulativ\u0103 a dou\u0103 condi\u0163ii: a) \u015ftirile, datele sau informa\u0163iile transmise trebuie s\u0103 fie false; b) difuzarea acestora trebuie s\u0103 aib\u0103 capacitatea de a pune \u00een pericol siguran\u0163a na\u0163ional\u0103 sau rela\u0163iile interna\u0163ionale ale Rom\u00e2niei. Prima condi\u0163ie nu a fost \u00eendeplinit\u0103 deoarece nu s-a probat falsitatea informa\u0163iilor iar simpla afirma\u0163ie a Parchetului cu privire la acest aspect este irelevant\u0103. Nici a doua cerin\u0163\u0103 nu a fost \u00eendeplinit\u0103 deoarece este inadmisibil ca persoana primului ministru s\u0103 fie echivalat\u0103 cu Statul rom\u00e2n, iar criticile la adresa \u015fefului Guvernului, s\u0103 fie interpretate drept amenin\u0163\u0103ri la adresa siguran\u0163ei na\u0163ionale sau a rela\u0163iilor interna\u0163ionale. Identificarea unor persoane, indiferent de func\u0163ia lor, cu institu\u0163iile statului este caracteristic\u0103 regimurilor dictatoriale care se protejeaz\u0103 \u00een acest fel \u00eempotriva criticii politice.<\/p>\n

3. Raportul Armagedon II con\u0163ine at\u00e2t opinii c\u00e2t \u015fi fapte. Opiniile, \u00een special cele de natur\u0103 politic\u0103, trebuie s\u0103 circule liber \u015fi nu pot fi calificate drept adev\u0103rate sau false. \u00cen privin\u0163a faptelor, eventuala lor falsitate trebuie dovedit\u0103 de persoana vizat\u0103 de dezv\u0103luiri sau de autorit\u0103\u0163ile judiciare. De altfel, Curtea European\u0103 a afirmat c\u0103 libertatea de exprimare acoper\u0103 \u015fi un anumit grad de provocare \u015fi exagerare (a se vedea jurispruden\u0163a Cur\u0163ii Europene a Drepturilor Omului, \u00een principal hot\u0103r\u00e2rea \u00een cazul Dalban v. Rom\u00e2nia). Condi\u0163ionarea difuz\u0103rii de informa\u0163ii de dovedirea prealabil\u0103 a adev\u0103rului acestora \u015fi de sesizarea direct\u0103 a autorit\u0103\u0163ilor ar lipsi de substan\u0163\u0103 libertatea de exprimare a oric\u0103rei persoane.<\/p>\n

4. Organiza\u0163iile semnatare consider\u0103 c\u0103 declan\u015farea cercet\u0103rilor precum \u015fi modul \u00een care au reac\u0163ionat Parchetul \u015fi Poli\u0163ia at\u00e2t \u00een cazul lui Mugur Ciuvic\u0103, presupusul autor al raportului (perchezi\u0163ii repetate, privare ilegal\u0103 de libertate, presiuni asupra familiei, interdic\u0163ia de a p\u0103r\u0103si localitatea etc.) c\u00e2t \u015fi al lui Ovidiu Iane, deja arestat, reprezint\u0103 un abuz foarte grav \u015fi o \u00eenc\u0103lcare flagrant\u0103 a drepturilor omului.<\/p>\n

APADOR-CH \u015fi Centrul pentru Jurnalism Independent cer Poli\u0163iei \u015fi Parchetului s\u0103 \u00eenceteze orice investiga\u0163ie cu privire la autorul (autorii) raportului Armagedon II \u015fi punerea \u00een libertate, de \u00eendat\u0103, a lui Ovidiu Iane. De asemenea, cele dou\u0103 asocia\u0163ii cer sanc\u0163ionarea drastic\u0103 a celor responsabili de acest abuz. \u00cen caz contrar, se creaz\u0103 un precedent extrem de periculos care afecteaz\u0103 \u00eens\u0103\u015fi substan\u0163a libert\u0103\u0163ii de exprimare \u015fi care dovede\u015fte lipsa de voin\u0163\u0103 a autorit\u0103\u0163ilor de a aplica regulile democra\u0163iei. \u201c<\/p>\n

Ovidiu Iane a fost eliberat \u00eenainte de expirarea primului mandat de arestare de 5 zile. Dup\u0103 c\u00e2teva luni, \u015fi Ciuvic\u0103 \u015fi Iane au fost sco\u015fi de sub urm\u0103rire penal\u0103 pentru \u201cr\u0103sp\u00e2ndirea de informa\u0163ii false\u201d.<\/p>\n

Mugur Ciuvic\u0103, \u00eempreun\u0103 cu prietena \u015fi mama sa, a f\u0103cut pl\u00e2ngere la Parchetul general \u00eempotriva procurorilor care l-au anchetat \u015fi a poli\u0163i\u015ftilor care au participat la ac\u0163iunile din 18 ianuarie. P\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului 2002, nu li se comunicaser\u0103 rezultatele eventualelor investiga\u0163ii.<\/p>\n

2. Decese \u00een aresturile poli\u0163iei sau ca urmare a ac\u0163iunilor unor poli\u0163i\u015fti<\/p>\n

2.1. Cazul Mihai Iorga<\/p>\n

Mihai Iorga (32 de ani) primise, \u00een 2002, o amend\u0103 de 800.000 lei pentru tulburarea lini\u015ftii publice. Fiind o sum\u0103 exorbitant\u0103 pentru veniturile extrem de modeste ale familiei, Mihai Iorga nu a putut pl\u0103ti amenda iar instan\u0163a a decis ca acesta s\u0103 fac\u0103 munc\u0103 \u00een folosul comunit\u0103\u0163ii (62 de ore). Dup\u0103 spusele fratelui s\u0103u \u2013 Nicolae Iorga \u2013 \u015fi ale unui vecin, Mihai ar fi muncit aproape jum\u0103tate din num\u0103rul de ore. Dar, din motive neclare, prim\u0103ria a cerut \u00eentreruperea execut\u0103rii \u00een acest fel a pedepsei.<\/p>\n

Judec\u0103toria Ploie\u015fti a transformat pedeapsa cu munca \u00een folosul comunit\u0103\u0163ii \u00een 40 de zile de \u00eenchisoare contraven\u0163ional\u0103.<\/p>\n

Pe data de 12 martie 2002, poli\u0163ia l-a luat pe Mihai Iorga din casa unui prieten \u015fi l-a dus \u00een arestul din Ploie\u015fti, urm\u00e2nd ca, a doua zi, s\u0103-l transfere la penitenciar. Din acel moment, familia Iorga nu a mai \u015ftiut nimic de el. Dup\u0103 c\u00e2teva zile de c\u0103ut\u0103ri, familia a aflat, de la s\u0103teni \u2013 nu de la poli\u0163i\u015fti – c\u0103 Mihai murise la Spitalul Floreasca din Bucure\u015fti (data decesului este 21 martie) unde fusese dus din arestul poli\u0163iei.<\/p>\n

Pe 13 martie diminea\u0163a, Mihai Iorga a fost transportat la Spitalul jude\u0163ean din Ploie\u015fti de unde a fost readus \u00een arest. Pe 16 martie a fost din nou dus la Spitalul jude\u0163ean \u015fi de acolo, transportat la Spitalul de urgen\u0163\u0103 Floreasca din Bucure\u015fti unde a ajuns \u00een stare de com\u0103 profund\u0103. A murit dup\u0103 patru zile. Autopsia \u2013 efectuat\u0103 pe 25 martie \u2013 a stabilit, indubitabil, c\u0103 moartea a fost violent\u0103, medicii legi\u015fti consemn\u00e2nd \u201ctraumatism cranian puternic cu escoria\u0163ii\u201d precum \u015fi c\u00e2teva coaste rupte. Medicul \u015fef de la IML a declarat c\u0103 Mihai Iorga \u201ca fost b\u0103tut\u201d.<\/p>\n

Familia Iorga \u015fi vecinii care au fost de fa\u0163\u0103 la \u00eenmorm\u00e2ntare au afirmat c\u0103 decedatul era de nerecunoscut din cauza urmelor loviturilor la cap dar \u015fi pe tot trupul.<\/p>\n

La c\u00e2teva zile dup\u0103 decesul lui Mihai Iorga, fra\u0163ii Viorel \u015fi Florin Davidoiu, ambii \u015fefi de camere \u00een arestul poli\u0163iei din Ploie\u015fti, au fost transfera\u0163i primul la penitenciarul M\u0103rgineni, al doilea la penitenciarul Ploie\u015fti. Conform celor relatate \u00een scrisorile trimise familiei Iorga de mai mul\u0163i de\u0163inu\u0163i, Mihai Iorga a fost introdus \u00eent\u00e2i \u00een camera 3, unde \u015fef era Viorel Davidoiu. Acesta l-a b\u0103tut pe Mihai p\u00e2n\u0103 a le\u015finat. \u00cen diminea\u0163a zilei de 13 martie, Iorga a fost dus la Spitalul jude\u0163ean Ploie\u015fti unde, sus\u0163in de\u0163inu\u0163ii, nu i s-a acordat nici un ajutor \u015fi a fost readus \u00een arest. De data aceasta, a fost introdus \u00een camera 36, unde \u015fef era Florin Davidoiu. Acesta l-a b\u0103tut din nou pe Mihai, pe 16 martie, (unul din de\u0163inu\u0163i sus\u0163ine c\u0103 l-a lovit cu un ciocan) p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd Iorga a intrat \u00een com\u0103. \u00cen una din cele trei scrisori se men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103, irita\u0163i de al doilea \u201cscandal\u201d, poli\u0163i\u015ftii l-au scos pe Iorga pe coridor \u015fi l-au lovit \u015fi ei. Scrisorile atest\u0103 faptul c\u0103 poli\u0163i\u015ftii din arestul Ploie\u015fti au \u015ftiut ce se \u00eent\u00e2mpla cu Mihai Iorga \u015fi nu au intervenit pentru a-l proteja, conform obliga\u0163iilor prev\u0103zute de lege (art.29 din Legea 26\/1994 a Poli\u0163iei, \u00een vigoare la acea dat\u0103). Mai mult, ei sunt suspecta\u0163i de \u00eencurajarea agresiunilor \u00eempotriva lui Iorga \u015fi chiar de co-autoriat la infrac\u0163iunea de omor (art.174 Cod penal).<\/p>\n

Parchetul militar Ploie\u015fti a finalizat – \u00eentr-un timp record de dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u2013 cercet\u0103rile privind r\u0103spunderea poli\u0163i\u015ftilor \u015fi medicului arestului cu solu\u0163ia ne\u00eenceperii urm\u0103ririi penale.<\/p>\n

Concluziile APADOR-CH :<\/p>\n

– Solu\u0163ia de ne\u00eencepere a urm\u0103ririi penale \u00eempotriva poli\u0163i\u015ftilor \u015fi medicului din arestul Ploie\u015fti a ignorat obliga\u0163ia prev\u0103zut\u0103 \u00een art.29 din Legea 26\/1994. \u00cenc\u0103lcarea art.29 (r\u0103spunderea poli\u0163i\u015ftilor pentru integritatea fizic\u0103 \u015fi mental\u0103 a persoanei aflate \u00een custodia poli\u0163iei) este sanc\u0163ionat\u0103 de Codul penal cu \u00eenchisoare de la 2 la 10 ani dac\u0103 fapta \u201ca avut consecin\u0163e deosebit de grave\u201d (art.249 , \u201cneglijen\u0163a \u00een serviciu\u201d, alin.2);<\/p>\n

– Solu\u0163ia Parchetului militar Ploie\u015fti se dovede\u015fte netemeinic\u0103 \u015fi prin faptul c\u0103 nu au fost audia\u0163i martorii oculari (de\u0163inu\u0163ii din camerele 3 \u015fi 36 din arestul poli\u0163iei, precum \u015fi de\u0163inu\u0163ii din camerele \u00eenvecinate) sau, dac\u0103 au fost audia\u0163i, este evident c\u0103 nu s-a \u0163inut cont de declara\u0163iile lor;<\/p>\n

– Nici Mihai Iorga, nici vreun membru al familiei nu \u00eei cuno\u015ftea pe fra\u0163ii Davidoiu \u015fi nu avuseser\u0103 vreun conflict \u2013 direct sau indirect \u2013 cu ace\u015ftia. Este cu at\u00e2t mai inexplicabil\u0103 reac\u0163ia violent\u0103 a fra\u0163ilor Davidoiu \u2013 ambii \u015fefi de camere – fa\u0163\u0103 de Mihai Iorga, un simplu contravenient. Fratele decedatului \u2013 Nicolae Iorga \u2013 are informa\u0163ii conform c\u0103rora poli\u0163i\u015ftii i-ar fi cerut lui Mihai s\u0103 ia asupra sa ni\u015fte AN-uri (fapte cu autori neidentifica\u0163i) iar rolul b\u0103t\u0103u\u015filor Davidoiu ar fi fost acela de a-l \u201cdetermina\u201d pe Mihai Iorga s\u0103 recunoasc\u0103 acele fapte;<\/p>\n

– Scrisorile primite de familia Iorga de la de\u0163inu\u0163i din penitenciarul Ploie\u015fti atest\u0103 c\u0103 poli\u0163i\u015ftii din arestul Ploie\u015fti \u015ftiau ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu Mihai Iorga, dac\u0103 nu cumva chiar au provocat \u015fi \u00eencurajat agresiunile ce au dus la decesul acestuia;<\/p>\n

– Chiar dac\u0103 fra\u0163ii Davidoiu vor fi g\u0103si\u0163i vinova\u0163i de moartea lui Mihai Iorga, acest lucru nu va putea absolvi de vina non-interven\u0163iei (sau a co-autoriatului) poli\u0163i\u015ftilor.<\/p>\n

P\u00e2na la data redact\u0103rii raportului anual, asocia\u0163ia nu a primit nici o comunicare din partea Parchetului militar cu privire la cazul Iorga. APADOR-CH consider\u0103 c\u0103 raportul s\u0103u asupra decesului lui Mihai Iorga a constituit un motiv substan\u0163ial pentru ca Parchetul militar s\u0103 reia cercet\u0103rile. Asocia\u0163ia \u015ftie c\u0103 \u015fi familia decedatului a f\u0103cut pl\u00e2ngere (\u015fi revenire la pl\u00e2ngere) pe tema cauzei mor\u0163ii lui Mihai Iorga.<\/p>\n

2.2. Cazul Andrei Sauciuc (63 de ani)<\/p>\n

A decedat pe 22 aprilie 2002, \u00een arestul IPJ Vaslui. Reprezentan\u0163ii APADOR-CH au mers \u00een comuna Zorleni (cam 30 km. de Vaslui), unde au discutat cu so\u0163ia \u015fi un nepot. A rezultat c\u0103 Andrei Sauciuc suferea de mul\u0163i ani de inim\u0103 \u015fi c\u0103 lua zilnic medicamente \u201ccu pumnul\u201d. Dup\u0103 arestarea lui, so\u0163ia a avut dou\u0103 vorbitoare (al treilea nu a mai avut loc pentru c\u0103 Sauciuc decedase cu dou\u0103 zile \u00eenainte). La primul vorbitor, i-a dus medicamentele (nitroglicerin\u0103, miofilin). La al doilea vorbitor, i s-a spus s\u0103 nu le mai aduc\u0103 pentru c\u0103 poli\u0163ia urma s\u0103-i asigure arestatului medica\u0163ia. Convingerea so\u0163iei \u015fi a nepotului este c\u0103 poli\u0163i\u015ftii nu i-au dat doctoriile necesare, ceea ce a dus la decesul lui Sauciuc.<\/p>\n

APADOR-CH consider\u0103 c\u0103 trebuie investigat aspectul privind acordarea \u2013 sau neacordarea \u2013 medica\u0163iei necesare unui bolnav de inim\u0103 pe durata deten\u0163iei \u00een arestul IPJ Vaslui. Poli\u0163ia are aceast\u0103 obliga\u0163ie prin lege \u015fi raspunde de integritatea fizic\u0103 \u015fi psihic\u0103 a persoanelor aflate \u00een custodia ei.<\/p>\n

Asocia\u0163ia a primit r\u0103spuns de la Parchetul Vaslui \u00een care se preciza c\u0103 decesul lui Andrei Sauciuc a survenit din cauze naturale, nu a prezentat nici o suspiciune \u015fi, prin urmare, nu a necesitat investiga\u0163ii.<\/p>\n

2.3. Cazul Nelu B\u0103l\u0103\u015foiu<\/p>\n

Investiga\u0163iile APADOR-CH \u00een cazul Nelu B\u0103l\u0103\u015foiu au avut loc \u00een trei etape: spitalul penitenciar Jilava (14 iunie 2002), Tg.C\u0103rbune\u015fti (3 iulie 2002) \u015fi penitenciarul Tg.Jiu (4 iulie 2002).<\/p>\n

Pe 5 aprilie 2002, poli\u0163i\u015ftii din T\u00e2rgu C\u0103rbune\u015fti, localitate situat\u0103 la circa 17 km de T\u00e2rgu Jiu, i-au surprins pe Nelu B\u0103l\u0103\u015foiu, 18 ani, \u015fi doi minori \u00een timp ce transportau cu c\u0103ru\u0163a o roat\u0103 furat\u0103 dintr-un autoturism. Cei trei au fost du\u015fi \u00een arestul poli\u0163iei. <\/p>\n

Pe 14 mai, Nelu B\u0103l\u0103\u015foiu a fost transferat din arest la penitenciarul Tg. Jiu iar pe 4 iunie, a fost dus la spitalul penitenciar Jilava cu diagnosticul \u201cpleurezie\u201d. A ajuns la spital la ora 16.10. A murit pe 5 iunie la ora 10.20.<\/p>\n

Spitalul penitenciar Jilava<\/p>\n

La circa 10 zile dup\u0103 decesul lui Nelu B\u0103l\u0103\u015foiu, reprezentan\u0163ii APADOR-CH au mers la spitalul Jilava, unde se aflau actele medicale ale de\u0163inutului cu dou\u0103 excep\u0163ii: raportul de autopsie \u015fi fi\u015fa medical\u0103 ce ar fi trebuit \u00eentocmit\u0103 \u00een arestul poli\u0163iei C\u0103rbune\u015fti. Raportul de autopsie \u2013 ce cade \u00een sarcina Institutului de Medicin\u0103 Legal\u0103 – nu fusese \u00eenc\u0103 finalizat.Absen\u0163a fi\u015fei medicale ce ar fi trebuit \u00eentocmit\u0103 de poli\u0163ia C\u0103rbune\u015fti ridic\u0103 dou\u0103 probleme: fie nu a existat (ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 Nelu B\u0103l\u0103\u015foiu nu a fost v\u0103zut de nici un doctor pe \u00eentreaga durat\u0103 a \u015federii \u00een arestul poli\u0163iei C\u0103rbune\u015fti), fie s-a \u201cpierdut\u201d pe traseul arest \u2013 penitenciarul Tg.Jiu \u2013 spitalul penitenciar Jilava.<\/p>\n

Conform actelor medicale de la Jilava, Nelu B\u0103l\u0103\u015foiu a fost dus, pe 3 iunie, la spitalul jude\u0163ean din Tg. Jiu unde a fost examinat la sec\u0163iile de chirurgie \u015fi interne (ambele rezultate: \u201cnimic clinic\u201d) \u015fi i s-a f\u0103cut o radiografie, \u00een urma c\u0103reia s-a stabilit o \u201cpleurezie bazal\u0103 st\u00e2ng\u0103 – \u00een observa\u0163ie\u201d \u015fi s-a recomandat transferarea la spitalul penitenciar Jilava, unde a \u015fi ajuns pe 4 iunie dup\u0103-amiaz\u0103. Medicii de la Jilava au constatat \u00eens\u0103 c\u0103 Nelu B\u0103l\u0103\u015foiu prezenta \u201cstare modificat\u0103 grav\u0103\u201d pe fond de insuficien\u0163\u0103 renal\u0103. Bolnavul prezenta edeme pe picioare (\u015fi la cap, dup\u0103 cum au declarat at\u00e2t de\u0163inu\u0163ii care au stat cu el \u00een carantin\u0103 \u015fi \u00een camera de deten\u0163ie din penitenciar, c\u00e2t \u015fi familia). I s-au f\u0103cut urgent analizele urologice rezultatele fiind de-a dreptul \u015focante: creatinina \u2013 11,9 (limita normal\u0103 este 1,2) iar ureea \u2013 146 (limita normal\u0103 este 40). Dat fiind c\u0103 Nelu B\u0103l\u0103\u015foiu nu a fost supus vreunui tratament inuman din momentul aducerii \u00een penitenciar, reprezentan\u0163ii APADOR-CH au tras concluzia c\u0103 ambii rinichi au fost zdrobi\u0163i \u00een urma b\u0103t\u0103ilor repetate suportate \u00een arestul poli\u0163iei din C\u0103rbune\u015fti. Aceast\u0103 concluzie a fost confirmat\u0103 de numero\u015fi martori cu care reprezentan\u0163ii asocia\u0163iei au discutat la C\u0103rbune\u015fti \u015fi \u00een penitenciarul Tg.Jiu.<\/p>\n

Penitenciarul Tg.Jiu<\/p>\n

Din discu\u0163iile purtate cu conducerea penitenciarului, cu medicul \u015fef \u015fi cu de\u0163inu\u0163ii care au fost colegi de camer\u0103 cu Nelu B\u0103l\u0103\u015foiu, mai \u00eent\u00e2i la carantin\u0103 \u015fi apoi \u00een camera 12, a rezultat c\u0103 acesta a venit din arest profund traumatizat fizic \u015fi psihic. Faptul c\u0103 nu a spus ce p\u0103\u0163ise la poli\u0163ie \u00een momentul \u00een care a fost adus \u00een penitenciar \u015fi c\u0103 nu a cerut s\u0103 fie dus la cabinetul medical de\u015fi se sim\u0163ea din ce \u00een ce mai r\u0103u (i se umflase mai \u00eent\u00e2i abdomenul, apoi picioarele \u015fi capul, urina \u015fi voma s\u00e2nge, avea dureri \u00een piept \u015fi la rinichi) se datoreaz\u0103, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, groazei inspirate de poli\u0163i\u015ftii din C\u0103rbune\u015fti \u015fi amenin\u0163\u0103rilor lor c\u0103 dac\u0103 va spune cuiva cum a fost tratat, va fi adus \u00eenapoi la poli\u0163ie.<\/p>\n

La insisten\u0163ele de\u0163inu\u0163ilor din camera 12, pe 28 mai Nelu B\u0103l\u0103\u015foiu a fost scos la cabinetul medical. Diagnostic: \u201ccolic\u0103 biliar\u0103\u201d. Pe 29 mai a fost din nou dus la cabinet \u015fi s-a constatat \u201csensibilitate \u00een hipocondrul drept \u015fi regiunea epigastric\u0103\u201d. Balonarea excesiv\u0103 a stomacului, edemele de la cap \u015fi picioare, v\u0103rs\u0103turile cu s\u00e2nge, urina ro\u015fie nu i-au provocat medicului nici o suspiciune cu privire la starea rinichilor. Nici medicii de la spitalul jude\u0163ean Tg. Jiu unde a fost dus Nelu B\u0103l\u0103\u015foiu \u00een dup\u0103-amiaza zilei de 3 iunie nu au luat \u00een considerare un examen urologic. Pentru o \u201cpleurezie – \u00een observa\u0163ie\u201d, medicul internist de la spitalul jude\u0163ean, a recomandat internarea de\u0163inutului la spitalul Jilava. \u00cen aceea\u015fi sear\u0103, penitenciarul Tg. Jiu a cerut spitalului Jilava acordul pentru internarea lui B\u0103l\u0103\u015foiu. Acceptul a fost dat a doua zi, pe 4 iunie, \u00een jurul orei 11.00. Drumul cu autosanitara a durat cinci ore, Nelu B\u0103l\u0103\u015foiu ajung\u00e2nd la Jilava \u00eentr-o stare foarte grav\u0103. A murit dup\u0103 16 ore.<\/p>\n

Concluzii:<\/p>\n

– \u00cen opinia asocia\u0163iei tratamentul aplicat lui Nelu B\u0103l\u0103\u015foiu \u015fi celor doi minori (Daniel Dumitru \u015fi Bobi C\u0103ld\u0103raru) este tortur\u0103 urmat\u0103 de decesul uneia din victime. Conform art.267\/1 alin.3 din Codul penal o astfel de fapt\u0103 se pedepse\u015fte cu \u201cdeten\u0163iune pe via\u0163\u0103 sau cu \u00eenchisoare de la 15 la 25 de ani\u201d \u00een cazul B\u0103l\u0103\u015foiu \u015fi cu \u00eenchisoare \u201cde la 2 la 7 ani\u201d \u00een cazul minorilor (alin.1). \u00cen acela\u015fi timp, aceste fapte reprezint\u0103 o grav\u0103 \u00eenc\u0103lcare a art.2 \u015fi 3 din Conven\u0163ia european\u0103 pentru ap\u0103rarea drepturilor omului \u015fi libert\u0103\u0163ilor fundamentale;<\/p>\n

– APADOR-CH consider\u0103 c\u0103 lipsa de reac\u0163ie a comandantului poli\u0163iei C\u0103rbune\u015fti fa\u0163\u0103 de modul \u00een care s-a desf\u0103\u015furat ancheta, timp de \u015fase s\u0103pt\u0103m\u00e2ni (5 aprilie \u2013 14 mai 2002) \u00een sediul poli\u0163iei, \u00eenseamn\u0103 complicitate la tortur\u0103 \u015fi se sanc\u0163ioneaz\u0103 cu aceea\u015fi pedeaps\u0103;<\/p>\n

– Lipsa actelor medicale de la poli\u0163ie din dosarul lui Nelu B\u0103l\u0103\u015foiu indic\u0103 ignorarea total\u0103 a obliga\u0163iei legale a poli\u0163i\u015ftilor cu privire la protec\u0163ia integrit\u0103\u0163ii fizice \u015fi psihice a persoanelor aflate \u00een custodia poli\u0163iei.<\/p>\n

APADOR-CH a cerut Parchetului Militar s\u0103 efectueze cercet\u0103ri riguroase \u015fi impar\u0163iale cu privire la torturile la care au fost supu\u015fi Nelu B\u0103l\u0103\u015foiu (decedat) \u015fi cei doi minori \u00een arestul poli\u0163iei C\u0103rbune\u015fti \u015fi s\u0103 ia m\u0103surile legale ce se impun \u00een acest caz extrem de grav.<\/p>\n

2.4. Cazul Ion Baier\u0103 (32 de ani)<\/p>\n

Satul Buda, comuna O\u015fe\u015fti se afl\u0103 la circa 40 km de Vaslui. Locuin\u0163a familiei Ivanciu, unde a fost \u00eempu\u015fcat Ion Baier\u0103, este situat\u0103 la marginea satului. Conform celor relatate de Constantin Ivanciu (tat\u0103l) \u015fi Mihai Ivanciu (fiul lui Constantin) \u2013 relat\u0103ri confirmate de rudele prezente la discu\u0163ia cu reprezentan\u0163ii APADOR-CH – \u00een diminea\u0163a zilei de 11 octombrie 2002, pe la 8.30 \u2013 9.00, Ion Baier\u0103 a n\u0103v\u0103lit \u00een curtea familiei Ivanciu, spun\u00e2ndu-le c\u0103 este urm\u0103rit de poli\u0163i\u015fti. Baier\u0103 a intrat \u00eentr-o \u00eenc\u0103pere foarte mic\u0103 (cam 6 m.p.), o anex\u0103 a gospod\u0103riei, unde se mai aflau \u015fi doi copii \u00een v\u00e2rst\u0103 de un an \u015fi o lun\u0103 \u015fi respectiv 3 ani \u015fi dou\u0103 luni ai lui Mihai Ivanciu. Dup\u0103 c\u00e2teva minute, poli\u0163i\u015ftii Mihai Hristea (comuna Dele\u015fti) \u015fi Vasile Lica (comuna O\u015fe\u015fti) au intrat \u00een curte, s-au dus la cl\u0103direa anex\u0103, l-au \u00eentrebat pe Baier\u0103 cum \u00eel cheam\u0103 (acesta \u015fi-a declarat o identitate fals\u0103) \u015fi l-au invitat la postul de poli\u0163ie. Baier\u0103 a refuzat s\u0103 se lase \u00eenc\u0103tu\u015fat \u015fi atunci poli\u0163i\u015ftii au folosit spray paralizant (sau lacrimogen) \u00een acea minuscul\u0103 \u00eenc\u0103pere \u00een care se aflau cei doi copii. Copiii au fost sco\u015fi imediat de p\u0103rin\u0163i \u00een curte, dar efectele \u015focului suferit erau vizibile \u015fi dup\u0103 dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de la incident. Apoi, sub ochii lui Constantin, Mihai, ai so\u0163iei sale \u015fi ai celor doi copii, s-a petrecut urm\u0103toarea scen\u0103: poli\u0163i\u015ftii au ie\u015fit din minuscula anex\u0103 \u015fi s-au postat la circa 5 m. de u\u015f\u0103. De c\u00e2te ori Baier\u0103 \u00eencerca s\u0103 ias\u0103 din camera plin\u0103 de gaz, ei tr\u0103geau cu arma (conform Parchetului Vaslui, s-au tras opt focuri de arm\u0103 din care \u015fase de \u201cavertisment\u201d. Martorii sus\u0163in c\u0103 nu s-a tras nici unul de \u201cavertisment\u201d). \u00cen cele din urm\u0103, poli\u0163i\u015ftii l-au nimerit pe Baier\u0103 \u00een abdomen (la nivelul stomacului, a spus Constantin Ivanciu). Baier\u0103 a c\u0103zut pe prag, a fost dus de cei doi agen\u0163i circa o sut\u0103 de metri, p\u00e2n\u0103 la locul unde era parcat\u0103 ma\u015fina personal\u0103 a unuia dintre ei. Apoi, au plecat spre spital dar, pe drum, s-au \u00eent\u00e2lnit cu ambulan\u0163a \u015fi l-au predat pe Baier\u0103 acesteia. La spitalul jude\u0163ean s-a putut constata doardecesul lui Ion Baier\u0103.<\/p>\n

APADOR-CH a cerut urm\u0103toarele, Parchetului de pe l\u00e2ng\u0103 Tribunalul Vaslui:<\/p>\n

– S\u0103 stabileasc\u0103 exact dac\u0103 Ion Baier\u0103 a fost \u00eempu\u015fcat \u00een stomac \u015fi \u00een cap. Dac\u0103 a fost \u00eempu\u015fcat \u015fi \u00een cap, s\u0103 se precizeze momentul \u00een care s-a \u00eent\u00e2mplat acest lucru;<\/p>\n

– S\u0103 stabileasc\u0103 dac\u0103 utilizarea gazului lacrimogen \u00eentr-un spa\u0163iu de maximum 6 mp \u00een care se aflau \u015fi doi copii are vreo justificare;<\/p>\n

– S\u0103 analizeze dac\u0103 confiscarea unor obiecte absolut necesare muncii \u00een orice gospod\u0103rie \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103 (topor, grebl\u0103, furc\u0103 etc.) are vreo leg\u0103tur\u0103 (dac\u0103 da, cum anume) cu \u00eempu\u015fcarea lui Ion Baier\u0103;<\/p>\n

Asocia\u0163ia consider\u0103 c\u0103 cele opt focuri de arm\u0103 (nici unul de \u201cavertisment\u201d, \u00een plan \u201cvertical\u201d, dup\u0103 spusele martorilor oculari) trase de cei doi poli\u0163i\u015fti au pus \u00een pericol via\u0163a celor trei adul\u0163i (bunicul, Constantin, tat\u0103l, Mihai \u015fi so\u0163ia lui) \u015fi a celor doi copii minori, to\u0163i afla\u0163i \u00eentr-un perimetru de maximum 10 mp (curtea din fa\u0163a anexei) pe durata canonadei.<\/p>\n

3. Alte cazuri<\/p>\n

3.1. Cazul Ovidiu G\u00eeng\u0103 (33 de ani)<\/p>\n

A decedat pe data de 19 iulie 2002, din cauza unui traumatism cranio-cerebral. Cu o zi sau dou\u0103 \u00eenainte, fusese oprit de doi gardieni publici, lovit \u015fi dus cu for\u0163a la sediul poli\u0163iei unde i s-a aplicat o amend\u0103 pentru tulburarea lini\u015ftii publice. Dup\u0103 toate aparen\u0163ele, G\u00eeng\u0103 a fost trimis de la poli\u0163ie acas\u0103, \u00een loc s\u0103 fie dus la spital. La scurt timp dup\u0103 aceea, a fost adus la spital dar nu figureaz\u0103 ca \u201cinternat\u201d \u00een nici una din eviden\u0163ele spitalului, singura concluzie fiind c\u0103 era deja mort \u015fi deci a fost preluat direct de morg\u0103. Nu se \u015ftie cine l-a dus la spital. La sediul Corpului Gardienilor publici din Vaslui, reprezentan\u0163ii asocia\u0163iei au fost informa\u0163i c\u0103 nu s-a luat nici o m\u0103sur\u0103 \u00eempotriva celor doi gardieni implica\u0163i, \u00eentruc\u00e2t s-a considerat c\u0103 au ac\u0163ionat legal. Pe de alt\u0103 parte, cercetarea de c\u0103tre Parchet nu s-a \u00eencheiat \u00eenc\u0103, sau cel pu\u0163in a\u015fa a rezultat din discu\u0163ia cu procurorul de serviciu de la Parchetul de pe l\u00e2ng\u0103 Tribunalul Vaslui. Faptul c\u0103 nu exist\u0103 o solu\u0163ie a Parchetului poate sugera c\u0103 exist\u0103 dubii cu privire la cauzele decesului.<\/p>\n

Deoarece nici mama, nici (neidentificata) concubin\u0103 ale victimei nu au f\u0103cut pl\u00e2ngere, APADOR-CH a cerut Parchetului s\u0103 considere raportul asocia\u0163iei drept sesizare \u00een cazul decesului lui Ovidiu G\u00eeng\u0103.<\/p>\n

3.2. Cazul Severius T\u0103nase (municipiul S\u0103cele, jude\u0163ul Bra\u015fov)<\/p>\n

Severius T\u0103nase, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 34 de ani, a fost amendat contraven\u0163ional \u00een mai multe r\u00e2nduri de poli\u0163i\u015fti din S\u0103cele, de obicei pentru \u201ctulburarea lini\u015ftii \u015fi ordinii publice\u201d. Pe 9 octombrie 1999, \u00een jurul orelor 10.00 \u2013 11.00 diminea\u0163a, un grup de lucr\u0103tori de la IPJ Bra\u015fov (FIR \u2013 For\u0163a de Interven\u0163ie Rapid\u0103), cu cagule \u015fi echipament anti-terorist, au p\u0103truns cu for\u0163a \u00een apartamentul lui Severius T\u0103nase, \u00een absen\u0163a acestuia. Lucr\u0103torii IPJ au distrus u\u015file \u2013 inclusiv cea de la intrare \u2013 au spart geamuri, au r\u0103v\u0103\u015fit lucrurile \u015fi actele din cas\u0103. Nu este clar nici \u00een ce scop a fost efectuat\u0103 perchezi\u0163ia (se pare c\u0103 IPJ ar fi dat curs unei sesiz\u0103ri anonime potrivit c\u0103reia, un infractor c\u0103utat de poli\u0163ie s-ar fi ascuns acas\u0103 la T\u0103nase) \u015fi nici dac\u0103 s-au ridicat obiecte\/\u00eenscrisuri. Este \u00eens\u0103 clar c\u0103 nu a fost g\u0103sit nici un infractor ascuns.<\/p>\n

Conform celor spuse de Severius T\u0103nase, IPJ Bra\u015fov \u015fi-a cerut public scuze pentru modul \u00een care a fost efectuat\u0103 perchezi\u0163ia \u015fi a promis, tot public, c\u0103 va remedia stric\u0103ciunile provocate, ceea ce nu s-a \u00eent\u00e2mplat nici p\u00e2n\u0103 \u00een mai 2002. Pe 12 noiembrie 1999, Severius T\u0103nase a depus pl\u00e2ngere la Parchetul de pe l\u00e2ng\u0103 Curtea de Apel Bra\u015fov care i-a comunicat prin adresa nr.831\/VIII\/1999 din 15 noiembrie 1999 c\u0103 \u201cperchezi\u0163ia domiciliar\u0103 a fost autorizat\u0103 de procuror \u00een condi\u0163iile art.101 C.pr.penal\u0103…\u201d( art.101, alin.1: \u201cOrganul de cercetare penal\u0103 poate face perchezi\u0163ii domiciliare cu autoriza\u0163ia procurorului\u201d).<\/p>\n

Severius T\u0103nase a depus pl\u00e2ngere \u015fi la Parchetul militar Bra\u015fov, \u00eempotriva lucr\u0103torilor IPJ Bra\u015fov \u201cpentru s\u0103v\u00e2r\u015firea infrac\u0163iunilor de distrugere \u015fi abuz \u00een serviciu contra intereselor persoanei\u201d. Pe 31 iulie 2000, Parchetul militar a dat rezolu\u0163ia de ne\u00eencepere a urm\u0103ririi penale \u201c\u00eentruc\u00eet \u2013 din actele de cercetare efectuate \u00een cauz\u0103 – a rezultat c\u0103 faptele au fost comise \u00een stare de necesitate\u201d (subl.n.).<\/p>\n

Severius T\u0103nase a contestat solu\u0163ia Parchetului militar Bra\u015fov la Sec\u0163ia Parchetelor Militare din Parchetul General, la care a f\u0103cut revenire \u00een martie 2002, dar p\u00e2n\u0103 la data discu\u0163iei cu reprezentan\u0163ii APADOR-CH nu primise r\u0103spuns.<\/p>\n

Al doilea incident grav, \u00een care Severius T\u0103nase a fost victima unor poli\u0163i\u015fti \u2013 de data aceasta din S\u0103cele \u2013 s-a petrecut pe 12 martie 2002 \u015fi a fost intens mediatizat \u00een presa central\u0103 \u015fi local\u0103. \u00cen acea zi, \u00een jurul orei 12.30 ziua, T\u0103nase se afla \u00een centrul ora\u015fului (zona numit\u0103 \u201cCernatu\u201d), foarte aproape de sediul poli\u0163iei. \u00cen momentul \u00een care a traversat strada principal\u0103, doi subofi\u0163eri afla\u0163i \u00eentr-o ma\u015fin\u0103 ce rula spre sediul poli\u0163iei i-au adresat injurii, a afirmat T\u0103nase. Poli\u0163i\u015ftii au sus\u0163inut c\u0103, dimpotriv\u0103, T\u0103nase i-ar fi \u00eenjurat primul. Chiar dac\u0103 a\u015fa a fost, nimic nu poate justifica reac\u0163ia ulterioar\u0103 a poli\u0163i\u015ftilor care l-au luat la b\u0103taie, l-au b\u0103gat cu for\u0163a \u00een sediul poli\u0163iei \u015fi l-au lovit cu pumnii \u015fi picioarele \u00een partea superioar\u0103 a corpului \u015fi la cap. \u00centre dou\u0103 reprize de b\u0103taie, T\u0103nase a reu\u015fit s\u0103 ajung\u0103 la comandantul poli\u0163iei dar acesta \u015fi-a \u00eendemnat subalternii s\u0103-l duc\u0103 \u201c\u00een beci\u201d \u015fi s\u0103-i dea \u015fi amend\u0103. Dup\u0103 ce a fost din nou b\u0103tut (nu \u00een \u201cbeci\u201d ci \u00eentr-un birou), Severius T\u0103nase, aflat \u00een stare de \u015foc, a fost pus s\u0103 semneze un proces verbal de contraven\u0163ie (p.v.nr.463388\/12.03.2002 \u2013 amend\u0103 800.000 lei). Ca martor, a semnat Petre Sandu, aflat \u00een sediul poli\u0163iei cu alte probleme. Pe l\u00e2ng\u0103 acesta, mai exist\u0103 \u015fi al\u0163i martori oculari care pot depune m\u0103rturie despre modul \u00een care a fost tratat Severius T\u0103nase. \u00cen plus, fotografiile ap\u0103rute \u00een pres\u0103 arat\u0103 clar un hematom imens la ochiul st\u00e2ng, care este aproape \u00eenchis.<\/p>\n

Dup\u0103 ce l-au pus s\u0103 se spele de s\u00e2ngele de pe fa\u0163\u0103, poli\u0163i\u015ftii l-au pus \u00een libertate cu \u201crecomandarea\u201d s\u0103 nu spun\u0103 nimic despre cele \u00eent\u00e2mplate.<\/p>\n

Severius T\u0103nase a fost spitalizat la sec\u0163ia chirurgie \u00een perioada 12 \u2013 14 martie 2002. Biletul de ie\u015fire din spital datat 14 martie (foaie de observa\u0163ie nr.4599) men\u0163ioneaz\u0103 diagnosticul \u201ccontuzie toraco-abdominal\u0103 prin agresiune. Hematom periorbital st\u00e2ng.\u201d Pe 20 martie, la recomandarea medicului de familie, Severius T\u0103nase este supus unui examen oftalmologic a c\u0103rui concluzie este: \u201ccontuzie ocular\u0103 gr.I-II, edem macular posttraumatic … hemoragie subconjunctival\u0103\u201d. Pe aceast\u0103 baz\u0103 \u015fi dup\u0103 o efectuarea unei retinoscopii, Serviciul medico-legal jude\u0163ean a prelungit num\u0103rul de zile de \u00eengrijiri medicale la 30-35 zile \u00een total (prelungire nr.805\/E din 22 martie 2002).<\/p>\n

Evident, comandantul Poli\u0163iei S\u0103cele a negat c\u0103 subordona\u0163ii s\u0103i l-ar fi b\u0103tut pe T\u0103nase.<\/p>\n

Severius T\u0103nase a depus pl\u00e2ngere \u00eempotriva celor doi subofi\u0163eri la Parchetul militar Bra\u015fov (data confirm\u0103rii de primire prin po\u015ft\u0103 este 19 aprilie 2002).<\/p>\n

Concluzii:<\/p>\n

– APADOR-CH consider\u0103 c\u0103 subofi\u0163erii din S\u0103cele se fac vinova\u0163i de v\u0103t\u0103mare corporal\u0103 (art.181 Cod penal), privare ilegal\u0103 de libertate \u015fi cercetare abuziv\u0103 (art.266 Cod penal) \u015fi supunere la rele tratamente (art.267 Cod penal) iar comandantul sec\u0163iei de poli\u0163ie, de instigare \u015fi complicitate;<\/p>\n

– Toate ac\u0163iunile poli\u0163i\u015ftilor din primul incident (perchezi\u0163ia domiciliar\u0103 din 1999) \u015fi din al doilea (privarea de libertate, v\u0103t\u0103marea corporal\u0103 \u015fi supunerea la rele tratamente din 2002) reprezint\u0103 \u00eenc\u0103lc\u0103ri ale Conven\u0163iei europene pentru ap\u0103rarea drepturilor omului;<\/p>\n

– Asocia\u0163ia a\u015fteapt\u0103 ca Sec\u0163ia Parchetelor Militare s\u0103 infirme solu\u0163ia de ne\u00eencepere a urm\u0103ririi penale \u00een cazul incidentului din 1999, justificat\u0103 de o \u201cstare de necesitate\u201d inexistent\u0103.<\/p>\n

APADOR-CH a cerut Parchetului militar s\u0103 efectueze cercet\u0103ri complete \u015fi impar\u0163iale cu privire la abuzurile poli\u0163i\u015ftilor din S\u0103cele a c\u0103ror victim\u0103 a fost Severius T\u0103nase. Asocia\u0163ia a solicitat ca ancheta s\u0103 fie efectuat\u0103 nemijlocit de procuror, f\u0103r\u0103 implicarea poli\u0163i\u015ftilor de la IPJ Bra\u015fov \u015fi, cu at\u00e2t mai pu\u0163in, a celor din S\u0103cele.<\/p>\n

Conform declara\u0163iilor ofi\u0163erului de pres\u0103 de la IPJ Bra\u015fov (reproduse \u00een publica\u0163ii ca \u201cNa\u0163ionalul\u201d din 14 martie 2002), urmau s\u0103 se fac\u0103 cercet\u0103ri, la nivelul inspectoratului, pentru l\u0103murirea lucrurilor. APADOR-CH a solicitat IGP s\u0103 \u00eei comunice rezultatele cercet\u0103rilor.<\/p>\n

III. ASPECTE PRIVIND TRATAMENTUL DE\u0162INU\u0162ILOR \u00ceN PENITENCIARE<\/p>\n

Programul asocia\u0163iei destinat monitoriz\u0103rii tratamentului de\u0163inu\u0163ilor \u00een penitenciare s-a desf\u0103\u015furat \u00een condi\u0163ii normale, faptul dator\u00e2ndu-se \u015fi \u00een acest an, \u00eentre altele, unei bune colabor\u0103ri cu Direc\u0163ia General\u0103 a Penitenciarelor (DGP). DGP \u015fi responsabilii penitenciarelor vizitate au asigurat reprezentan\u0163ilor APADOR-CH accesul la datele \u015fi \u00een spa\u0163iile care au fost de interes pentru ei. Spre deosebire de anii anteriori, \u00eens\u0103, DGP a renun\u0163at, practic, s\u0103 mai r\u0103spund\u0103 asocia\u0163iei la rapoartele pe care reprezentan\u0163ii acesteia i le-a \u00eenaintat dup\u0103 fiecare din vizitele f\u0103cute. F\u0103r\u0103 s\u0103 constituie, evident, o obliga\u0163ie a DGP, \u00een to\u0163i anii \u00een care au fost date, r\u0103spunsurile respective au asigurat o comunicare pe care reprezentan\u0163ii APADOR-CH au perceput-o benefic\u0103 mai ales pentru corectarea unora dintre deficien\u0163ele constatate.<\/p>\n

Nici \u00een cursul acestui an, Parlamentul nu a adoptat o nou\u0103 lege a execut\u0103rii pedepselor privative de libertate \u015fi nici un nou Statut al cadrelor din penitenciare, personalul r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u015fi \u00een continuare militarizat.<\/p>\n

\u00cen luna iulie 2002, prin trei ordine ale ministrului Justi\u0163iei au fost stabilite noi reglement\u0103ri privind acordarea drepturilor de\u0163inu\u0163ilor la vizit\u0103, pachete, \u0163ig\u0103ri \u015fi cump\u0103r\u0103turi, metodologia determin\u0103rii p\u0103r\u0163ii de pedeaps\u0103 dedus\u0103 pe baza muncii de\u0163inu\u0163ilor \u015fi metodologia regimului semideschis de deten\u0163ie.<\/p>\n

Pe parcursul anului 2002, reprezentan\u0163ii APADOR-CH au vizitat 12 penitenciare: Gala\u0163i (19 februarie), Tulcea (21 februarie), Giurgiu (14 martie), M\u0103rgineni (25 martie), Bistri\u0163a (23 mai), Dej (spital penitenciar, 24 mai), Ploie\u015fti (19 iunie), T\u00e2rgu Jiu (4 iulie), Codlea (1 octombrie), Vaslui (29 octombrie), Bac\u0103u (31 octombrie) \u015fi Bucure\u015fti – Rahova (12 noiembrie).<\/p>\n

Principalele constat\u0103ri f\u0103cute cu ocazia vizitelor<\/p>\n

1. Suprapopularea<\/p>\n

Problema cea mai serioas\u0103 cu care se confrunt\u0103 penitenciarele a r\u0103mas aceea\u015fi din to\u0163i anii din urm\u0103 – suprapopularea.<\/p>\n

\u00cen unele din penitenciarele vizitate au fost \u00eent\u00e2lnite situa\u0163ii cu totul deosebite, ca \u00een cazul penitenciarului din Bac\u0103u. Aici, la data vizitei, \u201eindicele de ocupare\u201d era de peste 330% (\u00een unitate erau caza\u0163i 1541 de de\u0163inu\u0163i \u00een 1117 paturi, la o capacitate normat\u0103 de 468 de locuri). Chiar dac\u0103 nu tot at\u00e2t de aglomerate, restul penitenciarelor, \u00een marea lor majoritate, se afl\u0103 de asemenea \u00eentr-o situa\u0163ie neacceptabil\u0103, cu un \u201eindice de ocupare\u201d \u00een jur de 200%. \u00cen aceast\u0103 categorie sunt de amintit penitenciare precum T\u00e2rgu Jiu (capacitate normat\u0103 500 de locuri, 892 de paturi instalate \u015fi 1251 de de\u0163inu\u0163i), Ploie\u015fti (574\/760\/1136), Codlea (640\/960\/1291), Vaslui (538\/849\/1005) etc. C\u00e2teva exemple concrete de camere supraaglomerate sunt cele \u00een care erau caza\u0163i, la Ploie\u015fti, minorii, tinerii \u015fi recidivi\u015ftii, unde media era de 2 – 3 de\u0163inu\u0163i \u00eentr-un pat. La Bac\u0103u, \u00een camera 13, recidivi\u015fti, erau 30 de paturi \u015fi 53 de persoane, \u00een camera 20, aresta\u0163i preventiv, erau 30 de persoane \u015fi 15 paturi iar \u00een camera 36 erau 20 de paturi \u015fi 37 de de\u0163inu\u0163i minori. Mai ales pe timp de var\u0103 \u00een aceste spa\u0163ii aerul este irespirabil, ceea ce \u00een opinia asocia\u0163iei constituie un tratament inuman. Pu\u0163inele exemple de sens contrar, \u00een care suprapopularea nu constituie o problem\u0103 (sau, \u00een orice caz, nu o problem\u0103 acut\u0103), sunt penitenciarele Giurgiu (1000\/1000\/1105), Boto\u015fani (837\/948\/1033), Tulcea (timp de mai multe luni la r\u00e2nd nu au existat dec\u00e2t \u00een mod cu totul excep\u0163ional cazuri \u00een care de\u0163inu\u0163ii s\u0103 fie nevoi\u0163i s\u0103 doarm\u0103 c\u00e2te doi \u00een pat) \u015fi Bucure\u015fti – Rahova, av\u00e2nd un \u201egrad de ocupare\u201d de sub 100%.<\/p>\n

\u00cen limita fondurilor pe care le-a avut la dispozi\u0163ie DGP a f\u0103cut, \u00een general, tot ce se putea face pentru ameliorarea situa\u0163iei. La Gala\u0163i a fost finalizat un tronson nou pentru cazarea de\u0163inu\u0163ilor (fapt ce a ameliorat dar nu a rezolvat nici aici problema supraaglomer\u0103rii), la M\u0103rgineni \u2013 dar \u015fi \u00een alte unit\u0103\u0163i – au fost efectuate lucr\u0103ri de repara\u0163ii \u015fi moderniz\u0103ri ale spa\u0163iilor de cazare a de\u0163inu\u0163ilor etc. \u00cen schimb, din cauza lipsei fondurilor necesare, penitenciarul Bistri\u0163a a fost nevoit, \u00een 1997, s\u0103 opreasc\u0103 investi\u0163ia pe care o \u00eencepuse \u015fi care consta, \u00een principal, \u00een construirea a trei pavilioane noi pentru deten\u0163ie (s-a reu\u015fit construirea numai a unei p\u0103r\u0163i dintr-un pavilion). La penitenciarul din Tulcea, se afla \u00een construc\u0163ie un nou pavilion \u00een care urmau s\u0103 fie amenajate cabinetele medicale, infirmeria, sectorul vizite, capela \u015fi sec\u0163iile pentru minori \u015fi femei; pentru anul 2002 au putut fi alocate numai 6 miliarde de lei, reprezent\u00e2nd circa 1\/5 din fodurile necesare. Un fapt pozitiv \u00eel reprezint\u0103 faptul c\u0103 la acest penitenciar s-a reu\u015fit o investi\u0163ie foarte necesar\u0103, instala\u0163ia de \u201epotabilizare\u201d a apei de la sec\u0163ia Chilia Veche.<\/p>\n

APADOR-CH continu\u0103 s\u0103 considere c\u0103 suprapopularea este mai ales o consecin\u0163\u0103 a politicii penale actuale \u015fi a num\u0103rului ridicat de condamn\u0103ri la pedepse privative de libertate. O perspectiv\u0103 practic identic\u0103 are, de altfel, \u015fi Comitetul pentru Prevenirea Torturii (CPT), care \u00een rapoartele sale privind Rom\u00e2nia a subliniat \u00een mod constant nevoia \u201ereform\u0103rii Codului penal \u015fi a Codului de procedur\u0103 penal\u0103 pentru reducerea duratei arest\u0103rii preventive \u015fi a cercet\u0103rii judiciare, crearea de m\u0103suri alternative la privarea de libertate, precum \u015fi o refacere a legisla\u0163iei referitoare la executarea pedepselor\u201d. APADOR-CH reaminte\u015fte c\u0103 \u00een legea penal\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 num\u0103rul situa\u0163iilor \u00een care poate fi dispus\u0103 arestarea preventiv\u0103 este cu mult mai mare dec\u00e2t acela prev\u0103zut \u00een Conven\u0163ia european\u0103 a drepturilor omului \u015fi c\u0103 aceast\u0103 m\u0103sur\u0103 poate fi prelungit\u0103 p\u00e2n\u0103 la jum\u0103tatea maximului pedepsei pentru fapta de care este acuzat\u0103 persoana arestat\u0103.<\/p>\n

Printre numeroasele consecin\u0163e ale suprapopul\u0103rii se num\u0103r\u0103 \u015fi imposibilitatea separ\u0103rii de\u0163inu\u0163ilor pe diferitele criterii prev\u0103zute at\u00e2t \u00een legea intern\u0103 c\u00e2t \u015fi \u00een tratatele interna\u0163ionale ratificate de Rom\u00e2nia (la Ploie\u015fti, de exemplu, aresta\u0163ii preventivi erau caza\u0163i \u00eempreun\u0103 cu condamna\u0163ii definitiv). Trebuie de asemenea subliniat c\u0103 supraaglomerarea creaz\u0103 probleme \u015fi \u00een ce prive\u015fte raportul dintre num\u0103rul de de\u0163inu\u0163i \u015fi cel al cadrelor care se ocup\u0103 de ace\u015ftia. Astfel, \u00een timp ce la nivelul standardelor europene raportul acceptabil este de 1 cadru la 2 de\u0163inu\u0163i, media \u00een penitenciarele rom\u00e2ne\u015fti este \u00een jur de 1 cadru la 8 sau 10 de\u0163inu\u0163i, ajung\u00e2nd uneori, ca \u00een cazul penitenciarului Ploie\u015fti, chiar \u015fi la 1\/15 \u015fi mai mult.<\/p>\n

2. Asisten\u0163a medical\u0103 \u015fi starea igienico \u2013 sanitar\u0103<\/p>\n

Insuficien\u0163a personalului medical este, asemeni suprapopul\u0103rii, o problem\u0103 dintre cele mai serioase care s-a cronicizat la nivelul sistemului penitenciar. Cu toate acestea, personalul medical existent este, \u00een general, preocupat ca asisten\u0163a acordat\u0103 de\u0163inu\u0163ilor s\u0103 fie acceptabil\u0103, \u00een condi\u0163iile date. \u015ei \u00een cursul anului 2002, medicii au continuat s\u0103 se ocupe, practic \u00een toate penitenciarele, \u015fi de cadre. La T\u00e2rgu Jiu, de exemplu, s-a constatat faptul c\u0103 cei doi medici generali\u015fti (a c\u0103ror sarcin\u0103 exclusiv\u0103 ar trebui s\u0103 fie cei aproape 1300 de de\u0163inu\u0163i), acord\u0103 una, trei sau uneori chiar cinci ore pe zi cadrelor din unitate (circa 240, plus membrii familiilor lor) \u015fi personalului Tribunalului \u015fi Parchetului local (\u00een jur de 250 de persoane). La Vaslui, medicii se ocup\u0103 de cadre zilnic \u00eentre orele 7.00 \u2013 9.00 \u015fi 14.00 \u2013 15.00. La penitenciarul din Bac\u0103u, singurul medic generalist are \u00een grij\u0103 exclusiv cadrele iar la Ploie\u015fti cabinetul medical rezerv\u0103 cadrelor dou\u0103 ore pe zi. APADOR-CH repet\u0103 c\u0103 o asemenea practic\u0103 nu are cum s\u0103 nu afecteze calitatea actului medical care ar trebui asigurat de\u0163inu\u0163ilor. Reprezentan\u0163ii asocia\u0163iei au constatat \u015fi anul acesta c\u0103 sunt frecvente cazurile \u00een care un medic este pus \u00een situa\u0163ia s\u0103 acorde \u00een jur de 70 \u2013 80 sau mai multe consulta\u0163ii \u015fi tratamente pe zi, pe durata celor 7 ore de program zilnic.<\/p>\n

Problemele cele mai acute ale deficitului de personal medical au fost \u00eent\u00e2lnite la penitenciarele din Tulcea (din 3 posturi de medici generali\u015fti era \u00eencadrat numai unul) \u015fi la cel din Giurgiu, unde din 6 medici de medicin\u0103 general\u0103 \u015fi 1 stomatolog, prev\u0103zu\u0163i \u00een statul de organizare, erau \u00eencadra\u0163i numai 2 generali\u015fti.<\/p>\n

Sunt \u00eenc\u0103 penitenciare unde serviciului de stomatologie ar trebui s\u0103 i se acorde o mai mare aten\u0163ie. La Ploie\u015fti, de exemplu, de\u015fi conducerea penitenciarului a reu\u015fit s\u0103 amenajeze cu dot\u0103rile necesare un cabinet stomatologic \u015fi s\u0103 angajeze un medic, serviciul nu putea func\u0163iona deoarece nu avea instrumentarul necesar, \u00een valoare de aproximativ 100 de milioane de lei. Penitenciarele Giurgiu \u015fi Gala\u0163i nu aveau medic stomatolog. La Giurgiu exista aceast\u0103 situa\u0163ie deoarece postul era blocat din toamna anului 2001, neput\u00e2nd fi \u00eencadrat, de\u015fi penitenciarul avea 3 candida\u0163i iar la Gala\u0163i un stomatolog f\u0103cea \u201evoluntariat\u201d \u015fi urma, \u201e\u00een principiu\u201d, s\u0103 fie angajat. La Bac\u0103u, era necesar\u0103 punerea \u00een func\u0163iune a unui laborator de tehnic\u0103 dentar\u0103 (exista \u00eenc\u0103perea necesar\u0103 \u00eens\u0103 ar fi fost nevoie de deblocarea postului de tehnician dentar, prev\u0103zut \u00een statul de organizare) iar la Vaslui se impunea achizi\u0163ionarea unui al doilea scaun stomatologic.<\/p>\n

\u00cen toate penitenciarele vizitate a continuat \u015fi \u00een cursul anului 2002 practica \u00eenc\u0103tu\u015f\u0103rii de\u0163inu\u0163ilor interna\u0163i \u00een spitalele civile. Reprezentan\u0163ii APADOR-CH au reiterat \u00een mod constant c\u0103 at\u00e2t Comitetul european pentru prevenirea torturii c\u00e2t \u015fi raportorul special ONU \u00eempotriva torturii au criticat practica \u00eenc\u0103tu\u015f\u0103rii de\u0163inu\u0163ilor bolnavi. \u00cen sistemul penitenciar din Rom\u00e2nia un asemenea tratament este cu at\u00e2t mai lipsit de sens cu c\u00e2t fiecare de\u0163inut bolnav internat \u00eentr-un spital civil este p\u0103zit \u00een permanen\u0163\u0103 de doi subofi\u0163eri. Asocia\u0163ia solicit\u0103 conducerii DGP s\u0103 renun\u0163e la aceast\u0103 regul\u0103, care \u00een ultimul timp este privit\u0103 cu rezerve inclusiv de personalul medical \u015fi de paz\u0103 din penitenciare.<\/p>\n

Distribuirea de prezervative de\u0163inu\u0163ilor r\u0103m\u00e2ne \u00een continuare o m\u0103sur\u0103 dezirabil\u0103 dar \u015fi cu perspective neclare. De\u015fi la nivelul personalului \u015fi responsabililor din sistem rezervele din anii anteriori nu mai persist\u0103 dec\u00e2t \u00een propor\u0163ie nesemnificativ\u0103, luarea acestei m\u0103suri \u00eent\u00e2rzie \u015fi pare s\u0103 nu mai depind\u0103 dec\u00e2t de g\u0103sirea banilor necesari. Reprezentan\u0163ii asocia\u0163iei au pledat constant pentru luarea acestei m\u0103suri argument\u00e2nd mai ales c\u0103, dac\u0103 este vorba despre costuri, transmiterea unor boli grave, inclusiv incurabile, \u00eentre de\u0163inu\u0163i este categoric mai costisitoare \u2013 uman, material, financiar etc \u2013 dec\u00e2t procurarea acestui mijloc de protec\u0163ie absolut elementar.<\/p>\n

Asocia\u0163ia a re\u0163inut ca pertinent\u0103 ideea medicilor din penitenciarul Bac\u0103u \u2013 pe care a supus-o aten\u0163iei conducerii DGP \u2013 ca analizele destinate s\u0103 depisteze luesul (testul VDRL) s\u0103 fie f\u0103cute \u00eenc\u0103 de la arestarea de c\u0103tre poli\u0163ie. Introducerea acestei reguli se justific\u0103 deoarece cu c\u00e2t depistarea bolii este mai timpurie, cu at\u00e2t durata trat\u0103rii ei este mai scurt\u0103, costurile tratamentului sunt mai reduse iar suferin\u0163a celor bolnavi este \u015fi ea mai mic\u0103 \u015fi de mai scurt\u0103 durat\u0103.<\/p>\n

\u00cen privin\u0163a spitalelor penitenciare, APADOR-CH \u015fi-a \u00eensu\u015fit observa\u0163iile medicilor de la spitalul penitenciar Dej \u2013 pe care de asemenea le-a supus aten\u0163iei conducerii DGP \u2013 potrivit c\u0103rora este necesar ca la nivelul Casei \u201emilitare\u201d de asigur\u0103ri de s\u0103n\u0103tate, la care DGP este repartizat\u0103, s\u0103 se renun\u0163e la \u201ebaremul obligatoriu lunar de extern\u0103ri\u201d (care \u00een cazul spitalului Dej era de 200, adic\u0103 exact capacitatea spitalului). F\u0103r\u0103 \u00eendeplinirea \u201enormei\u201d, spitalele nu primesc fondurile de care au nevoie, ceea ce constituie un risc c\u00e2t se poate de serios la adresa calit\u0103\u0163ii actului medical, mai ales prin aceea c\u0103 medicii se pot vedea constr\u00e2n\u015fi s\u0103 externeze bolnavi nevindeca\u0163i complet.<\/p>\n

Un serviciu medical care se confrunt\u0103 de mai mul\u0163i ani cu probleme mai serioase de dotare tehnic\u0103 este cel de la Tulcea, care la data vizitei avea \u00een continuare nevoie (mai ales pentru sec\u0163ia de la Chilia Veche) de o \u015falup\u0103 rapid\u0103, un electrocardiograf, un defibrilator etc.<\/p>\n

Cu toate c\u0103 starea igienico \u2013 sanitar\u0103 din penitenciare este \u00een general acceptabil\u0103, mai sunt \u00eenc\u0103 unit\u0103\u0163i \u00een care \u00een camerele de\u0163inu\u0163ilor sunt g\u00e2ndaci, \u015foareci \u015fi p\u0103duchi. C\u00e2teva exemple sunt cele ale penitenciarelor din Vaslui, Codlea, T\u00e2rgu Jiu \u015fi Bac\u0103u. La Bac\u0103u, reprezentan\u0163ii asocia\u0163iei au \u00eent\u00e2lnit o situa\u0163ie cu totul inacceptabil\u0103 chiar \u00een una din camerele infirmeriei: pe jos era mizerie, lenjeria de pat era foarte murdar\u0103, din cauza aglomer\u0103rii, un de\u0163inut av\u00e2nd un picior amputat dormea pe jos pe o saltea din care r\u0103m\u0103sese aproape numai dosul iar cear\u015faful \u015fi perna de\u0163inutului erau pur \u015fi simplu negre.<\/p>\n

Comparativ cu anii preceden\u0163i s-a \u00eenregistrat o situa\u0163ie mai bun\u0103 \u00een domeniul asigur\u0103rii cu produse pentru igiena colectiv\u0103 \u015fi individual\u0103 a de\u0163inu\u0163ilor: detergen\u0163i, s\u0103pun, h\u00e2rtie igienic\u0103, past\u0103 de din\u0163i \u015fi lame de ras. Situa\u0163iile \u00een care de\u0163inu\u0163ii nu primeau lame de ras, de exemplu, au fost destul de rare (ca \u00een cazul penitenciarului din Giurgiu), dar nu mai pu\u0163in inacceptabile, \u00een condi\u0163iile \u00een care este \u015ftiut ce riscuri comport\u0103 folosirea de c\u0103tre mai multe persoane a aceleia\u015fi lame de ras.<\/p>\n

Cu privire la activitatea serviciilor medicale, APADOR-CH a consemnat dou\u0103 situa\u0163ii deosebite, la penitenciarele din T\u00e2rgu Jiu \u015fi Codlea.<\/p>\n

\u00cen primul caz a fost vorba de decesul, la 5 iunie 2002, \u00een spitalul penitenciar Bucure\u015fti \u2013 Jilava, a de\u0163inutului Nelu B\u0103l\u0103\u015foiu, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 18 ani (pentru detalii vezi capitolul Poli\u0163ia \u2013 aspecte generale \u015fi cazuri individuale). Investig\u00e2nd acest caz, reprezentan\u0163ii asocia\u0163iei au constatat, mai \u00eent\u00e2i, c\u0103 la data de 14 mai 2002 cadrele serviciului medical din penitenciar au acceptat primirea f\u0103r\u0103 acte medicale a lui Nelu B\u0103l\u0103\u015foiu, care fusese adus aici din arestul poli\u0163iei T\u00e2rgu C\u0103rbune\u015fti (din investiga\u0163iile reprezentan\u0163ilor APADOR-CH au reie\u015fit un num\u0103r de indicii serioase c\u0103 de\u0163inutul a fost b\u0103tut grav \u00een arestul poli\u0163iei). \u00cen al doilea r\u00e2nd, a re\u0163inut aten\u0163ia superficialitatea cu care personalul medical din unitate l-a tratat pe Nelu B\u0103l\u0103\u015foiu, care a fost adus \u00een penitenciar traumatizat grav fizic \u015fi psihic \u015fi care avea s\u0103 moar\u0103 peste trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. Din analizele urologice f\u0103cute la spitalul penitenciar Bucure\u015fti – Jilava, analize cu rezultate efectiv incredibile (creatinina 11,9, la o limit\u0103 normal\u0103 de 1,2 iar ureea 146, \u00een condi\u0163iile \u00een care limita normal\u0103 este 40), a rezultat c\u0103 Nelu B\u0103l\u0103\u015foiu a avut rinichii practic zdrobi\u0163i. Cu toate acestea \u015fi de\u015fi de\u0163inutul prezenta edeme foarte evidente pe picioare \u015fi la cap, v\u0103rsa s\u00e2nge \u015fi avea o balonare excesiv\u0103 a stomacului, diagnosticul pus de cabinetul medical a fost mai \u00eent\u00e2i \u201ecolic\u0103 biliar\u0103\u201d \u015fi apoi \u201esensibilitate \u00een hipocondrul drept \u015fi regiunea epigastric\u0103\u201d. Iar la un examen de specialitate Nelu B\u0103l\u0103\u015foiu a fost trimis cu numai dou\u0103 zile \u00eenainte de a muri. APADOR-CH cere DGP clarificarea eventualelor responsabilit\u0103\u0163i ce revin personalului medical al unit\u0103\u0163ii \u00een cazul Nelu B\u0103l\u0103\u015foiu.<\/p>\n

\u00cen cazul penitenciarului Codlea este vorba despre epidemia de r\u00e2ie, din lunile august \u2013 septembrie 2002. La \u00eenceputul lunii august, \u00een penitenciar au ap\u0103rut, la de\u0163inu\u0163i, 7 cazuri de scabine, \u00eentr-o form\u0103 agravat\u0103, \u201ecu suprainfec\u0163ie (\u00een 2 din cazuri a fost necesar\u0103 internarea \u00een spitalul penitenciar Bucure\u015fti \u2013 Jilava). Ini\u0163ial tratamentul a fost f\u0103cut cu sulf iar ulterior a fost necesar s\u0103 se foloseasc\u0103 unguentul cu scabex. Cu toate acestea \u00eemboln\u0103virile au continuat \u015fi p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul lunii septembrie s-au \u00eenregistrat \u00eenc\u0103 25 de cazuri. \u00cen opinia APADOR-CH, epidemia a avut drept prim\u0103 explica\u0163ie m\u0103surile deficitare de ordin igienico \u2013 sanitar, situa\u0163ie pentru care responsabilitatea revine mai ales compartimentului medical.<\/p>\n

3. Hrana<\/p>\n

\u00cen urma vizitelor pe care le-a f\u0103cut \u00een cursul acestui an \u00een cele 12 penitenciare, reprezentan\u0163ii APADOR-CH au r\u0103mas cu impresia c\u0103 situa\u0163ia \u00een acest domeniu s-a ameliorat \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103 \u00een compara\u0163ie cu anii preceden\u0163i. Conducerile penitenciarelor \u015fi compartimentele de logistic\u0103 par s\u0103 fi fost preocupate mai mult dec\u00e2t \u00een anii trecu\u0163i de calitatea hranei \u015fi de condi\u0163iile \u00een care aceasta este preg\u0103tit\u0103.<\/p>\n

Lipsa c\u0103rnii din m\u00e2ncare, diferen\u0163ele \u00eenc\u0103 mari dintre cantit\u0103\u0163ile \u00eenscrise \u00een acte \u015fi cele g\u0103site efectiv \u00een cazane, este \u00een continuare problema principal\u0103 (\u00een marea majoritate a cazurilor se folosesc subproduse \u015fi, mai ales, sl\u0103nin\u0103) . C\u00e2teva exemple pozitive (sau, \u00een orice caz, cu o situa\u0163ie mai bun\u0103) au fost, \u00een acest an, cele ale penitenciarelor din Giurgiu, M\u0103rgineni, Boto\u015fani \u015fi mai ales al spitalului penitenciar Dej (\u00een raportul lor, reprezentan\u0163ii asocia\u0163iei au consemnat c\u0103 \u201eA fost una din rarele d\u0103\u0163i \u00een care au v\u0103zut carne \u00een cantit\u0103\u0163i suficiente \u00een hrana de\u0163inu\u0163ilor\u201d). \u00cen schimb la Gala\u0163i, de exemplu, situa\u0163ia \u00eent\u00e2lnit\u0103 a fost destul de criticabil\u0103. \u00cen ziua vizitei reprezentan\u0163ilor APADOR-CH, \u00een acte era consemnat c\u0103 pentru prepararea hranei de pr\u00e2nz de la magazie fuseser\u0103 scoase 88 kg de carne \u015fi 73 kg subproduse, \u00een timp ce \u00een cazane puteau fi g\u0103site maximum 25 \u2013 30 kg de carne. Cazul acestui penitenciar este, din acest punct de vedere, cu at\u00e2t mai serios cu c\u00e2t \u00een anul 2000 reprezentan\u0163ii asocia\u0163iei au descoperit o substan\u0163ial\u0103 cantitate de carne dosit\u0103 \u00een camera frigorific\u0103 (subofi\u0163erul de serviciu fiind \u201edat afar\u0103\u201d, a precizat, la vizita din acest an, comandantul unit\u0103\u0163ii). Situa\u0163ii criticabile au fost de asemenea \u00eent\u00e2lnite la penitenciarele din T\u00e2rgu Jiu, Bac\u0103u, Bucure\u015fti \u2013 Rahova, Ploie\u015fti etc.<\/p>\n

La spitalul penitenciar Dej, \u00een beciul unit\u0103\u0163ii se aflau mari cantit\u0103\u0163i de ceap\u0103 \u015fi cartofi \u00een stare avansat\u0103 de degradare (ceapa era \u00eencol\u0163it\u0103, la fel \u015fi cartofii, care erau stropi\u0163i cu o solu\u0163ie de var). Tot \u00een beci erau depozitate circa 20 kg de m\u0103lai cu termenul de valabilitate dep\u0103\u015fit de aproape trei luni.<\/p>\n

4. Leg\u0103tura cu exteriorul<\/p>\n

Coresponden\u0163a scris\u0103 a de\u0163inu\u0163ilor este nelimitat\u0103, necenzurat\u0103 \u015fi sunt asigurate condi\u0163iile confiden\u0163ialit\u0103\u0163ii acesteia.<\/p>\n

Cu toate c\u0103, potrivit Constitu\u0163iei Rom\u00e2niei convorbirile telefonice sunt asimilate coresponden\u0163ei scrise – av\u00e2nd, deci, de urmat acela\u015fi regim \u2013 nici \u00een cursul anului 2002 lucrul acesta nu a fost respectat \u00een marea majoritate a penitenciarelor. Ca \u015fi \u00een anii preceden\u0163i, prin modul \u00een care sunt amplasate telefoanele publice destinate de\u0163inu\u0163ilor, supraveghetorii aud ce vorbesc de\u0163inu\u0163ii la telefon. Este de asemenea men\u0163inut\u0103 \u00een continuare o procedur\u0103 destul de complicat\u0103 \u015fi greoaie pe care de\u0163inu\u0163ii \u015fi persoanalul trebuie s-o urmeze pentru a fi aprobate convorbirile pe care de\u0163inu\u0163ii le solicit\u0103. Ace\u015ftia trebuie s\u0103 precizeze inclusiv ce num\u0103r vor s\u0103 apeleze, cu ce persoan\u0103 urmeaz\u0103 s\u0103 vorbesc\u0103 \u015fi chiar \u015fi ce anume vor s\u0103 vorbeasc\u0103. Pentru cazurile \u00een care s-ar impune supravegherea coresponden\u0163ei unui de\u0163inut este necesar ca lucrul acesta s\u0103 fie f\u0103cut \u00een condi\u0163ii de strict\u0103 legalitate, pe baza unui mandat emis \u00een condi\u0163iile legii \u015fi a unor proceduri specifice, de asemenea stabilite prin lege. Este necesar ca responsabilii penitenciarelor s\u0103 se preocupe mai mult de cre\u015fterea num\u0103rului de telefoane pe care de\u0163inu\u0163ii s\u0103 le poat\u0103 da \u00een decursul unei luni. Lucrul acesta este posibil at\u00e2t prin instalarea de noi posturi telefonice c\u00e2t \u015fi prin optimizarea activit\u0103\u0163ii \u015fi o mai mare solicitudine fa\u0163\u0103 de nevoile de\u0163inu\u0163ilor. Ultimul aspect se dovede\u015fte destul de important \u00een condi\u0163iile \u00een care sunt penitenciare (T\u00e2rgu Jiu, de exemplu) \u00een care de\u0163inu\u0163ii pot s\u0103 dea un telefon pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, \u00een timp ce \u00een multe dintre celelalte acest lucru este posibil numai o dat\u0103 sau de dou\u0103 ori pe lun\u0103, de\u015fi num\u0103rul de posturi telefonice \u015fi al de\u0163inu\u0163ilor nu difer\u0103 \u00een nici un caz \u00een asemenea propor\u0163ii \u00eentre penitenciarele cu practici at\u00e2t de diferite. Important este de asemenea ca personalul din penitenciare s\u0103 nu mai considere telefonul ca pe o recompens\u0103 (sau \u201efacilitate\u201d), ci ca pe un drept al de\u0163inu\u0163ilor. Dac\u0103 telefonul este asimilat coresponden\u0163ei scrise iar de\u0163inu\u0163ii au dreptul s\u0103 trimit\u0103 c\u00e2te scrisori vor, rezult\u0103 c\u0103 ei ar trebui s\u0103 poat\u0103 s\u0103 dea \u015fi c\u00e2te telefoane vor (desigur, \u00een limita posibilit\u0103\u0163ilor tehnice din penitenciare). \u00cen sensul acesta, dar \u015fi al elimin\u0103rii unei birocra\u0163ii restrictive \u015fi nejustificate, asocia\u0163ia consider\u0103 c\u0103 se impune modificat sau abrogat ordinul directorului general al DGP nr 820\/1998. O situa\u0163ie deosebit\u0103 a fost \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een penitenciarul Bac\u0103u, unde de\u0163inu\u0163ii puteau s\u0103 dea telefoane numai \u00eentre 28 \u015fi 31 ale fiec\u0103rei luni, \u00eentre orele 9 \u2013 13 \u015fi 15 \u2013 18, reprezentan\u0163ii unit\u0103\u0163ii explic\u00e2nd c\u0103 celelalte zile sunt rezervate primirii vizitelor. Reprezentan\u0163ii asocia\u0163iei au considerat acest program cu totul restrictiv \u015fi nejustificat \u015fi au solicitat conducerii penitenciarului s\u0103 renun\u0163e la el, inclusiv pentru c\u0103 una din nemul\u0163umirile cele mai serioase ale de\u0163inu\u0163ilor \u0163inea de acest fapt.<\/p>\n

APADOR-CH apreciaz\u0103 ca foarte bine venit\u0103 m\u0103sura prin care Ministerul Justi\u0163iei \u015fi DGP au suplimentat, \u00eencep\u00e2nd cu luna iulie 2002, drepturile de\u0163inu\u0163ilor la vizite, pachete, \u0163ig\u0103ri \u015fi cump\u0103r\u0103turi. Potrivit noilor norme aresta\u0163ii preventiv \u015fi condamna\u0163ii nerecidivi\u015fti au lunar dreptul la 3 vizite \u015fi 15 kg de alimente, condamna\u0163ii recidivi\u015fti \u2013 2 vizite \u015fi 10 kg de alimente, iar minorii, condamna\u0163ii care ajut\u0103 la paza altor condamna\u0163i, cei selec\u0163iona\u0163i \u00een regim semideschis \u015fi aresta\u0163ii contraven\u0163ional \u2013 4 vizite \u015fi 20 kg de alimente. De\u0163inu\u0163ii pot primi lunar 1200 de \u0163ig\u0103ri iar cump\u0103r\u0103turi pot s\u0103 fac\u0103 \u00een limita a \u00bc din salariul lunar minim brut pe \u0163ar\u0103, cei care primesc pachete cu alimente \u015fi \u00een limita a \u00bd din acela\u015fi salariu, cei care nu primesc pachete. Cu ocazia vizitelor f\u0103cute ulterior adopt\u0103rii noilor norme, reprezentan\u0163ii asocia\u0163iei au constatat c\u0103 acestea erau cunoscute de de\u0163inu\u0163i \u015fi respectate de personal.<\/p>\n

Primirea vizitelor de c\u0103tre de\u0163inu\u0163i se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een general f\u0103r\u0103 probleme. C\u00e2teva din deficien\u0163ele care mai sunt \u00een acest domeniu \u0163in de condi\u0163iile practice \u00een care au loc uneori vizitele. Un exemplu este cel al penitenciarului din Gala\u0163i. Accesul vizitatorilor la camera pentru vizite se f\u0103cea printr-un culoar sub cerul liber de circa un metru l\u0103\u0163ime, culoar care la momentul vizitei era tixit de vizitatorii care a\u015fteptau de mult timp. Sectorul pentru vizite avea o camer\u0103 pentru vizite \u201ela mas\u0103\u201d (unde nu era nimeni) \u015fi o a doua camer\u0103 pentru vizite \u201eobi\u015fnuite\u201d, \u201ela pupitru\u201d, de circa 16 mp, unde 6 de\u0163inu\u0163i \u015fi cel pu\u0163in 12 vizitatori (inclusiv copii mici) vorbeau to\u0163i \u00een acela\u015fi timp \u00eentr-un vacarm de nedescris. To\u0163i de\u0163inu\u0163ii \u015fi vizitatorii lor stau \u00een picioare. Pe un perete se afla un afi\u015f care preciza c\u0103 \u201ePe timpul vizitei se discut\u0103 numai \u00een limba rom\u00e2n\u0103\u201d iar pe un altul un alt afi\u015f care stabilea c\u0103 pe timpul vizitei de\u0163inu\u0163ii \u015fi vizitatorii lor trebuie s\u0103 discute \u201enumai probleme familiale, \u00een caz contrar vizita se suspend\u0103\u201d. Reprezentan\u0163ii APADOR-CH au considerat ambele restric\u0163ii complet nejustificate \u015fi au cerut responsabililor penitenciarului s\u0103 renun\u0163e la ele. O a doua problem\u0103 \u00eent\u00e2lnit\u0103 pe timpul vizitelor prive\u015fte unele cazuri (precum cel de la penitenciarul Bac\u0103u) \u00een care comandantul unit\u0103\u0163ii poate s\u0103 refuze vizitarea de\u0163inu\u0163ilor de c\u0103tre alte persoane dec\u00e2t cele pe care de\u0163inu\u0163ii le-au men\u0163ionat \u00een fi\u015f\u0103, la venirea \u00een penitenciar sau, ca la penitenciarul din Giurgiu, de\u0163inu\u0163ii nu pot fi vizita\u0163i dec\u00e2t de persoane care poart\u0103 acelea\u015fi nume ca \u015fi ei (p\u0103rin\u0163i, so\u0163i, copii). APADOR-CH insist\u0103 c\u0103 de\u0163inu\u0163ii trebuie s\u0103 decid\u0103 ei \u00een\u015fi\u015fi de cine s\u0103 fie sau s\u0103 nu fie vizita\u0163i, \u00een exact acelea\u015fi condi\u0163ii \u015fi \u00een aceea\u015fi logic\u0103 dup\u0103 care decid cui scriu, cui dau telefoane ori de la cine vor s\u0103 primeasc\u0103 pachete. O problem\u0103 nerezolvat\u0103 r\u0103m\u00e2ne \u00een continuare aceea a hainelor \u2013 de penitenciar – \u00een care sunt obliga\u0163i de\u0163inu\u0163ii s\u0103 mearg\u0103 la vizite. Asocia\u0163ia a pledat continuu \u015fi nu va \u00eenceta s\u0103 o fac\u0103 pentru a se permite de\u0163inu\u0163ilor care au haine de acas\u0103 s\u0103 poat\u0103 merge la vizite \u00eembr\u0103ca\u0163i cu ele. \u00cent\u00e2lnirea \u00een haine de penitenciar cu copiii (nu o dat\u0103 minori), cu p\u0103rin\u0163ii \u015fi so\u0163ii este traumatizant\u0103 at\u00e2t pentru de\u0163inu\u0163i c\u00e2t \u015fi pentru cei care \u00eei viziteaz\u0103. Teama c\u0103 \u00een hainele civile de\u0163inu\u0163ii ar putea s\u0103 evadeze foarte u\u015for este contrazis\u0103 de practica din penitenciarul Tulcea, unde to\u0163i de\u0163inu\u0163ii care au haine civile le pot purta at\u00e2t \u00een interiorul unit\u0103\u0163ii, c\u00e2t \u015fi pe timpul deplas\u0103rilor \u00een afar\u0103 \u015fi la vizite. \u00cen orice caz, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd o asemenea practic\u0103 – care merit\u0103 \u00eentreaga apreciere – va fi generalizat\u0103 la nivelul \u00eentregului sistem penitenciar, APADOR-CH insist\u0103 ca m\u0103car de\u0163inu\u0163ii necondamna\u0163i definitiv, minorii \u015fi femeile s\u0103 poat\u0103 s\u0103 se \u00eembrace \u00een hainele de acas\u0103.<\/p>\n

De\u0163inu\u0163ii au, \u00een general, condi\u0163iile necesare pentru a se informa cu privire la realitatea din exterior. Penitenciarele fac abonamente la ziare centrale \u015fi locale \u015fi \u00een regul\u0103 aproape general\u0103 distribuie de\u0163inu\u0163ilor aceste publica\u0163ii la timp (o problem\u0103 o constituie num\u0103rul prea mic de exemplare \u00een compara\u0163ie cu cel al de\u0163inu\u0163ilor). Din cauza fondurilor insuficiente, penitenciarele pot s\u0103 asigure aparate TV numai \u00een mic\u0103 m\u0103sur\u0103, \u00een cele mai multe cazuri \u00een camere exist\u00e2nd televizoare pe care de\u0163inu\u0163ii le primesc de la familii.<\/p>\n

5. Disciplina \u015fi pedepsele disciplinare<\/p>\n

Regulile stabilite pentru cercetarea \u015fi sanc\u0163ionarea de\u0163inu\u0163ilor sunt \u00een general respectate. Singura problem\u0103 care se mai ridic\u0103 sub acest aspect este c\u0103 \u00een unele penitenciare (Bac\u0103u, Rahova \u015fi Codlea, de exemplu) comisiile de disciplin\u0103 nu-i audiaz\u0103 pe to\u0163i de\u0163inu\u0163ii fa\u0163\u0103 de care au fost puse \u00een mi\u015fcare procedurile disciplinare, mai ales atunci c\u00e2nd \u00eempotriva de\u0163inu\u0163ilor respectivi se preconizeaz\u0103 a fi decise sanc\u0163iuni mai pu\u0163in severe. Dat fiind faptul c\u0103 pedepsele disciplinare, chiar \u015fi cele mai pu\u0163in severe, au consecin\u0163e asupra situa\u0163iei de\u0163inu\u0163ilor, inclusiv atunci c\u00e2nd sunt luate \u00een discu\u0163ie cererile acestora de liberare condi\u0163ionat\u0103, APADOR-CH a considerat constant c\u0103 audierea de c\u0103tre comisie a de\u0163inu\u0163ilor – \u00een fapt posibilitatea lor de a se ap\u0103ra cu privire la \u00eenvinuirile care li se aduc prin \u201erapoartele de incident\u201d – se impune \u00een toate cazurile. Asocia\u0163ia consider\u0103 c\u0103 este necesar ca DGP s\u0103 dea dispozi\u0163ii mai precise \u00een acest sens.<\/p>\n

\u015ei \u00een cursul anului 2002, a mai fost \u00eent\u00e2lnit\u0103 (la penitenciarul din Ploie\u015fti, de exemplu) interpretarea discutabil\u0103 a no\u0163iunii de \u201eseparare de colectiv\u201d, no\u0163iune existent\u0103 f\u0103r\u0103 vreo precizare \u00een ordinul DGP care reglementeaz\u0103 procedurile disciplinare pentru \u00eenc\u0103lcarea regulamentului de ordine interioar\u0103 (ROI). Asocia\u0163ia consider\u0103 – asemeni unora dintre conducerile penitenciarelor, cum ar fi cea de la T\u00e2rgu Jiu, de exemplu – c\u0103 interpretarea fireasc\u0103 a acestei no\u0163iuni este separarea numai de colectivul (camera) \u00een care un de\u0163inut a creat probleme, \u015fi nu de \u00eentregul efectiv de de\u0163inu\u0163i, prin introducerea acestuia, a\u015fa cum \u00eenc\u0103 se mai practic\u0103, \u00een camera de izolare (\u201eizolatorul de pedeaps\u0103\u201d). Dat fiind c\u0103 \u00eentrunirea comisiilor de disciplin\u0103 se face numai s\u0103pt\u0103m\u00e2nal, de\u0163inu\u0163ii astfel \u201esepara\u0163i de colectiv\u201d sunt \u0163inu\u0163i la izolare p\u00e2n\u0103 \u015fi 6 zile, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd li se stabile\u015fte pedeapsa. Situa\u0163ia aceasta este cu at\u00e2t mai neacceptabil\u0103 \u00een cazurile \u00een care perioada petrecut\u0103 la izolare nici m\u0103car nu se deduce din pedeapsa stabilit\u0103 de comisia de disciplin\u0103. Asocia\u0163ia a solicitat DGP s\u0103 clarifice problema \u201esepar\u0103rii de colectiv\u201d, propun\u00e2nd urm\u0103toarele dou\u0103 variante: de\u0163inutul acuzat de \u00eenc\u0103lcarea ROI, \u00een cazul \u00een care aceasta se refer\u0103 la rela\u0163ia cu colegii din camer\u0103, s\u0103 fie mutat \u00een alt\u0103 camer\u0103 p\u00e2n\u0103 la decizia comisiei de disciplin\u0103; de\u0163inutul s\u0103 fie introdus la izolator \u00eens\u0103 atunci zilele petrecute acolo s\u0103 fie deduse din pedeapsa aplicat\u0103.<\/p>\n

\u00cen privin\u0163a regimului de la izolare, asocia\u0163ia este de acord ca acest gen de pedeaps\u0103 s\u0103 \u00eensemne o \u00een\u0103sprire a regimului de deten\u0163ie. \u00cen acela\u015fi timp, \u00eens\u0103, consider\u0103 c\u0103 un num\u0103r de reguli stabilite pentru acest caz sunt excesive, presupun\u00e2nd chiar riscuri pentru s\u0103n\u0103tatea fizic\u0103 \u015fi psihic\u0103 a de\u0163inu\u0163ilor: saltele \u015fi a\u015fternuturile se ridic\u0103 de la de\u015fteptare \u015fi p\u00e2n\u0103 la stingere, de\u0163inu\u0163ii fiind din aceast\u0103 cauz\u0103 obliga\u0163i s\u0103 stea fie \u00een picioare, timp de 16 ore, fie culca\u0163i sau a\u015feza\u0163i pe paturile din beton, specifice acestor camere, exist\u00e2nd un risc serios de \u00eemboln\u0103vire; WC-ul nu este, practic, separat de restul camerei; de\u0163inu\u0163ii nu primesc ziare \u015fi c\u0103r\u0163i \u015fi sunt sco\u015fi la plimbare cu c\u0103tu\u015fe la m\u00e2ini. Asocia\u0163ia solicit\u0103 DGP s\u0103 fac\u0103 demersurile care se impun \u00een vederea amend\u0103rii Ordinului MJ nr 778\/2000, \u00een sensul renun\u0163\u0103rii la aceste restric\u0163ii excesive. <\/p>\n

\u00cen marea majoritate a penitenciarelor vizitate, lan\u0163urile nu erau folosite \u00eempotriva de\u0163inu\u0163ilor. Din luna martie 2002, odat\u0103 cu numirea \u00een func\u0163ie a actualei directoare, folosirea lan\u0163urilor a fost interzis\u0103 \u015fi \u00een penitenciarul Bucure\u015fti – Rahova. Singurele dou\u0103 penitenciare care nu renun\u0163aser\u0103 la aceast\u0103 practic\u0103 erau cele din M\u0103rgineni \u015fi Giurgiu (din discu\u0163iile pe care reprezentan\u0163ii asocia\u0163iei le-au avut cu unii de\u0163inu\u0163i transfera\u0163i de la penitenciarul Bucure\u015fti \u2013 Jilava a reie\u015fit c\u0103 \u015fi aici ar mai exista \u00eenc\u0103 aceast\u0103 practic\u0103). APADOR-CH a dezavuat constant folosirea lan\u0163urilor \u00eempotriva de\u0163inu\u0163ilor. Aceast\u0103 m\u0103sur\u0103 \u00eencalc\u0103 normele interna\u0163ionale \u00een materie pe care statul rom\u00e2n le-a ratificat: Regulile minime ONU pentru tratamentul de\u0163inu\u0163ilor (Regula 33) \u015fi Regulile europene pentru penitenciare (Regula 39). Contrar acestor norme, \u00een anul 2000 ministrul Justi\u0163iei a emis ordinul nr 1257\/C, prin care a autorizat folosirea lan\u0163urilor. Asocia\u0163ia a cerut \u00een repetate r\u00e2nduri abrogarea ne\u00eent\u00e2rziat\u0103 a acestui ordin. <\/p>\n

Exist\u0103 o regul\u0103 general\u0103, insituit\u0103 prin dispozi\u0163ii ale DGP, dup\u0103 care documentele \u00eentocmite \u00een leg\u0103tur\u0103 cu procedurile disciplinare sunt \u0163inute separat de cele constituind dosarul personal al de\u0163inu\u0163ilor \u015fi nu \u00eei \u00eenso\u0163esc pe ace\u015ftia la transferul \u00een alt penitenciar. APADOR-CH consider\u0103 acest fapt nefiresc. \u00cemprejur\u0103rile \u00een care un de\u0163inut a comis o abatere, dac\u0103 a fost sau nu audiat de comisia de disciplin\u0103, dac\u0103 a avut posibilitatea s\u0103 se apere sau s\u0103 conteste sanc\u0163iunea care i-a fost aplicat\u0103 sunt chestiuni relevante \u00een situa\u0163iile \u00een care autorit\u0103\u0163ile penitenciare sau judiciare, avoca\u0163ii de\u0163inu\u0163ilor sau organiza\u0163iile neguvernamentale sunt interesate de situa\u0163ia disciplinar\u0103 sau judiciar\u0103 a unuia sau altuia dintre de\u0163inu\u0163i. Asocia\u0163ia solicit\u0103 DGP s\u0103 modifice ordinul nr 2963\/1999 \u00een sensul anex\u0103rii obligatorii la dosarul de penitenciar al fiec\u0103rui de\u0163inut a tuturor actelor \u00eentocmite cu ocazia pedepsirii sale pentru \u00eenc\u0103lcarea ROI.<\/p>\n

\u00cen general, de\u0163inu\u0163ii au acces la propriul dosar de penitenciar. Mai exist\u0103 \u00eens\u0103 \u015fi situa\u0163ii \u00een care responsabilii unit\u0103\u0163ii au unele re\u0163ineri \u00een a permite accesul nelimitat al de\u0163inu\u0163ilor la propriile dosare. APADOR-CH consider\u0103 c\u0103 nu trebuie s\u0103 existe absolut nici un motiv pentru care de\u0163inu\u0163ii s\u0103 nu-\u015fi poat\u0103 vedea, atunci c\u00e2nd vor, dosarele personale. Ei trebuie s\u0103 aib\u0103 inclusiv posibilitatea de a face fotocopii de pe oricare din actele din dosar (inclusiv de pe actele instan\u0163elor judiciare, f\u0103r\u0103 ca personalul s\u0103 stea, ca la penitenciarul Bac\u0103u, cu grija c\u0103 respectivele instan\u0163e \u201ear putea s\u0103 nu fie de acord cu a\u015fa ceva\u201d).<\/p>\n

Cu toate c\u0103 num\u0103rul cazurilor \u00een care de\u0163inu\u0163ii s-au pl\u00e2ns de comportamentul personalului este relativ mic, mai exist\u0103 \u00eenc\u0103 situa\u0163ii \u00een care sunt indicii c\u0103 subofi\u0163erii sau ofi\u0163erii se poart\u0103 abuziv \u00een rela\u0163iile cu de\u0163inu\u0163ii. Reprezentan\u0163ii asocia\u0163iei au semnalat prin rapoartele lor c\u00e2teva asemenea cazuri cum ar fi: la penitenciarul Bistri\u0163a, violen\u0163ele comise \u00eempotriva unor de\u0163inu\u0163i de grupa de interven\u0163ie a penitenciarului din Gherla, aflat\u0103 \u201c\u00een vizit\u0103\u201d \u00een acest penitenciar; la penitenciarul Ploie\u015fti, lovirea cu bastonul a unui minor de c\u0103tre ofi\u0163erul de serviciu; la penitenciarul Codlea, cazul subofi\u0163erului Stoica, despre care mai mul\u0163i de\u0163inu\u0163i au declarat c\u0103 se poart\u0103 abuziv cu ei; la penitenciarul Bucure\u015fti \u2013 Rahova, cazul de\u0163inutului Florea Dr\u0103gan, agresat de subofi\u0163erul Paul. Sunt de asemenea indicii c\u0103 \u00een unele cazuri cadrele \u00eei \u015ficaneaz\u0103 pe de\u0163inu\u0163ii mai \u201eincomozi\u201d, mai ales pe aceia care cer ca ei \u015fi colegii lor s\u0103 fie trata\u0163i regulamentar, s\u0103 li se respecte drepturile pe care le au, personalitatea \u015fi demnitatea. Asocia\u0163ia a solicitat conducerii DGP s\u0103 ia m\u0103surile pe care le consider\u0103 necesare pentru a descuraja \u00eenc\u0103 \u015fi mai mult \u015fi a elimina \u00een viitor orice astfel de comportamente. <\/p>\n

\u00cen privin\u0163a categoriei de\u0163inu\u0163ilor considera\u0163i periculo\u015fi, \u00een ultimul timp, reprezentan\u0163ii asocia\u0163iei au \u00eent\u00e2lnit \u00een unele cazuri practica salutar\u0103 a caz\u0103rii acestora \u00eempreun\u0103 cu de\u0163inu\u0163i care nu fac parte din aceast\u0103 categorie (c\u00e2teva exemple sunt ale penitenciarelor Gala\u0163i, Tulcea, Bistri\u0163a, Giurgiu, Bac\u0103u). \u00cen aceste cazuri nu exist\u0103 practic nici o diferen\u0163\u0103 de tratament \u00eentre cele dou\u0103 categorii, cu excep\u0163ia faptului c\u0103 personalul urm\u0103re\u015fte cu mai mult\u0103 aten\u0163ie comportamentul de\u0163inu\u0163ilor \u201cpericulo\u015fi\u201d. La M\u0103rgineni \u015fi T\u00e2rgu Jiu sunt \u0163inu\u0163i \u00een camere speciale numai acei de\u0163inu\u0163i care, f\u0103c\u00e2nd parte din aceast\u0103 categorie, au avut tentative de evadare, sunt violen\u0163i sau care \u00ee\u015fi instig\u0103 colegii la nesupunere \u015fi revolt\u0103. \u00cen majoritatea penitenciarelor, responsabilii acestora au precizat c\u0103 situa\u0163ia de\u0163inu\u0163ilor din aceast\u0103 categorie este analizat\u0103 lunar iar atunci c\u00e2nd se constat\u0103 c\u0103 un de\u0163inut are constant un comportament corespunz\u0103tor \u00eenceteaz\u0103 categorisirea sa ca \u201cpericulos\u201d. Reprezentan\u0163ii asocia\u0163iei au mai \u00eent\u00e2lnit \u00eens\u0103 cazuri \u00een care introducerea \u00een categoria de\u0163inu\u0163ilor \u201ccu grad sporit de periculozitate\u201d se face dup\u0103 criterii mai mult dec\u00e2t discutabile (de exemplu, adnotarea \u201cinten\u0163ie de evadare\u201d f\u0103cut\u0103 la poli\u0163ie pe dosar, f\u0103r\u0103 dat\u0103, f\u0103r\u0103 \u015ftampil\u0103 \u015fi semn\u0103tur\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 nici o documentare care s\u0103 explice o \u00eenvinuire at\u00e2t de grav\u0103, cu consecin\u0163e pe m\u0103sur\u0103). Mai mult, \u00eenc\u0103 mai exist\u0103 situa\u0163ii \u00een care de\u0163inu\u0163ii sunt introdu\u015fi la \u201cpericulo\u015fi\u201d f\u0103r\u0103 absolut nici o explica\u0163ie. Reprezentan\u0163ii APADOR-CH au \u00eent\u00e2lnit un asemenea caz, al de\u0163inutului Nicolae Popescu, la penitenciarul M\u0103rgineni. De\u0163inutul fusese transferat, \u00eempreun\u0103 cu al\u0163i 11 colegi, de la penitenciarul Bucure\u015fti \u2013 Rahova, la pu\u0163in timp dup\u0103 \u201cscandalul colonelului Tru\u0163ulescu\u201d (au f\u0103cut v\u00e2lv\u0103 dezv\u0103luirile unor ziari\u015fti care au aflat c\u0103 respectivul colonel \u00een rezerv\u0103, de\u0163inut la Rahova \u00een cunoscutul caz \u201c\u0162igareta II\u201d, ie\u015fea \u00een repetate r\u00e2nduri \u00een Bucure\u015fti, \u00een interes personal, cu complicitatea unor cadre). Unii ofi\u0163eri de la M\u0103rgineni le-au spus lui Nicolae Popescu \u015fi celorlal\u0163i de\u0163inu\u0163i, neoficial, c\u0103 au fost transfera\u0163i pentru c\u0103 \u201csunt incomozi, \u015ftiu prea multe despre cadrele corupte\u201d \u015fi c\u0103 ar \u201cface parte din banda lui Miron Cozma\u201d. Popescu fusese transferat de la Bucure\u015fti de\u015fi avea afaceri judiciare la Curtea Suprem\u0103 de Justi\u0163ie iar familia lui locuie\u015fte \u00een capital\u0103. De\u0163inutul era foarte nemul\u0163umit c\u0103 a fost transferat \u015fi introdus la \u201cpericulo\u015fi\u201d f\u0103r\u0103 nici o explica\u0163ie oficial\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 fie avut nici un raport de pedepsire \u015fi f\u0103r\u0103 ca personalul s\u0103 aib\u0103 vreun repro\u015f cu privire la comportamentul \u015fi activitatea sa. \u00cen privin\u0163a caracteriz\u0103rilor cu care de\u0163inu\u0163ii vin de la poli\u0163ie, la penitenciarele din Bistri\u0163a \u015fi Tulcea exist\u0103 regula, care merit\u0103 subliniat\u0103, c\u0103 asemenea caracteriz\u0103ri sunt luate \u00een considera\u0163ie numai dac\u0103 sunt suficient de \u201cdocumentate \u015fi credibile\u201d. La penitenciarul Bistri\u0163a, \u00eens\u0103, a fost \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u015fi practica introducerii \u00een categoria \u201cpericulo\u015filor\u201d a de\u0163inu\u0163ilor care se autoagreseaz\u0103. Reprezentan\u0163ii APADOR-CH au insistat constant c\u0103 o asemenea practic\u0103 este complet nejustificat\u0103 mai ales c\u0103 pentru un de\u0163inut care ajunge \u00een situa\u0163ia de a-\u015fi produce v\u0103t\u0103m\u0103ri corporale, adesea grave, pedepsele disciplinare nu pot constitui un factor descurajant \u015fi cu at\u00e2t mai pu\u0163in unul care s\u0103-i conving\u0103 c\u0103 procedeaz\u0103 gre\u015fit. \u00cen concluzie, opinia asocia\u0163iei este c\u0103 \u00een categorisirea ca \u201epericulos\u201d a unui de\u0163inut trebuie s\u0103 conteze \u00eenainte de orice comportamentul din penitenciar al acestuia \u015fi evaluarea, c\u00e2t mai temeinic\u0103 \u015fi mai obiectiv\u0103, a acestui comportament de c\u0103tre cadrele unit\u0103\u0163ii.<\/p>\n

Cu ocazia vizitei \u00een penitenciarul Vaslui, reprezentan\u0163ii asocia\u0163iei au re\u0163inut cazul de\u0163inutului Marius Maricel N\u0103stase, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 27 de ani, ucis de unul din colegii s\u0103i, de\u0163inutul Mihai C\u0103lin. N\u0103stase era arestat preventiv fiind acuzat c\u0103 ar fi violat un copil. Dat fiind faptul c\u0103 \u00een locurile de deten\u0163ie \u201etelefonul f\u0103r\u0103 fir\u201d func\u0163ioneaz\u0103 din plin, \u00een penitenciar s-a r\u0103sp\u00e2ndit zvonul c\u0103 N\u0103stase ar fi \u201epedofil\u201d. Dup\u0103 cele 21 de zile de carantin\u0103, el a fost mutat, la 14 februarie 2002, \u00eentr-o camer\u0103 \u201elini\u015ftit\u0103\u201d \u2013 au spus cadrele – \u00een care, la c\u00e2teva minute dup\u0103 ce a intrat, a fost lovit de de\u0163inutul C\u0103lin \u015fi a decedat (\u201chemoragie meningee cu inunda\u0163ie sanguin\u0103 ventricular\u0103, ruptur\u0103 de arter\u0103 vertebral\u0103 \u015fi traumatism cervical\u201d). Cadrele cu care au stat de vorb\u0103 reprezentan\u0163ii APADOR-CH au explicat c\u0103 de\u0163inu\u0163ii ar avea anumite \u201evalori morale\u201d specifice, dup\u0103 care omorul, de pild\u0103, ar fi acceptabil dar nu \u015fi pedofilia. Asemenea explica\u0163ii nu pot fi sub nici o form\u0103 o justificare a celor \u00eent\u00e2mplate iar cadrele aveau obliga\u0163ia legal\u0103 de a preveni reac\u0163iile violente la adresa lui N\u0103stase, mai cu seam\u0103 c\u0103 erau la curent cu zvonurile pe seama acestuia \u015fi cuno\u015fteau \u015fi mentalitatea de\u0163inu\u0163ilor \u00een leg\u0103tur\u0103 cu acest gen de infrac\u0163iune. O situa\u0163ie asem\u0103n\u0103toare, \u00eens\u0103 cu consecin\u0163e evident mai pu\u0163in grave, s-a petrecut \u00een luna noiembrie 2002 la penitenciarul din Ia\u015fi. De\u0163inu\u0163ii Kurt William Treptow \u015fi Tatiana Popovici, inculpa\u0163i \u015fi ei \u00eentr-un dosar de \u201epedofilie\u201d, foarte \u201emediatizat\u201d de pres\u0103, au fost agresa\u0163i de colegii de deten\u0163ie. \u00cen acest caz deznod\u0103m\u00e2ntul nu a fost tragic \u015fi pentru c\u0103 interven\u0163ia personalului penitenciarului \u015fi a conducerii DGP a fost, inclusiv la sesizarea APADOR-CH, ferm\u0103 \u015fi de natur\u0103 s\u0103 descurajeze pornirile cu totul deplasate \u015fi ilegitime ale de\u0163inu\u0163ilor \u201ejusti\u0163iari\u201d. Asocia\u0163ia subliniaz\u0103 \u015fi aici c\u0103 responsabilitatea \u2013 inclusiv penal\u0103 – a personalului din penitenciare deriv\u0103 \u00een asemenea situa\u0163ii mai ales din obliga\u0163ia legal\u0103 pe care acesta o are de a prezerva via\u0163a, s\u0103n\u0103tatea \u015fi integritatea fizic\u0103 \u015fi psihic\u0103 a celor pe care \u00eei are \u00een deten\u0163ie.<\/p>\n

6. Ocuparea timpului liber \u015fi activitatea cultural \u2013 educativ\u0103<\/p>\n

APADOR-CH apreciaz\u0103 c\u0103 la acest capitol – al ocup\u0103rii timpului liber al de\u0163inu\u0163ilor, \u00een special \u2013 r\u0103m\u00e2n \u00een continuare foarte multe de f\u0103cut, chiar \u015fi \u00een condi\u0163iile \u00een care supraaglomerarea penitenciarelor \u015fi raportul dintre num\u0103rul de\u0163inu\u0163ilor \u015fi cel al cadrelor continu\u0103 s\u0103 fie dou\u0103 mari probleme ale sistemului penitenciar. Acest deziderat are \u00een vedere \u00een primul r\u00e2nd faptul c\u0103 \u00een practic toate penitenciarele cei mai mul\u0163i de\u0163inu\u0163i stau ani la r\u00e2nd \u00een camere, aproape 24 de ore din 24, f\u0103r\u0103 s\u0103 aib\u0103 nici o preocupare sau activitate. O asemenea situa\u0163ie nu poate s\u0103 nu afecteze s\u0103n\u0103tatea de\u0163inu\u0163ilor, s\u0103 nu le degradeze condi\u0163ia fizic\u0103, intelectual\u0103 \u015fi psihic\u0103.<\/p>\n

\u00cen condi\u0163iile \u00een care supraaglomerarea \u015fi insuficien\u0163a personalului par s\u0103 nu fie chestiuni rezolvabile \u00eentr-o perspectiv\u0103 apropiat\u0103, APADOR-CH a insistat constant c\u0103 este necesar ca responsabilii penitenciarelor s\u0103 fie deschi\u015fi oric\u0103rei idei \u015fi m\u0103suri concrete care ar putea s\u0103 fac\u0103 mai suportabil\u0103 pentru de\u0163inu\u0163i lipsa de activitate. Reprezentan\u0163ii asocia\u0163iei au pledat \u00een mod permanent, de exemplu, ca atunci c\u00e2nd nu au alte activit\u0103\u0163i de\u0163inu\u0163ilor s\u0103 li se permit\u0103 s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 emisiunile de la televizor. \u00cen destule penitenciare exist\u0103 o leg\u0103tur\u0103 cauzal\u0103 aproape direct\u0103 \u00eentre restric\u0163iile legate de programul de televizor \u015fi starea de nemul\u0163umire a de\u0163inu\u0163ilor. La penitenciarul din Codlea, de\u0163inu\u0163ii, care puteau s\u0103 se uite la televizor numai dup\u0103 ora 17.00, au cerut \u00een marea lor majoritate prelungirea acestui program. Solicit\u0103ri \u015fi nemul\u0163umiri asem\u0103n\u0103toare au fost \u00eent\u00e2lnite \u015fi la penitenciarul M\u0103rgineni. Reprezentan\u0163ii penitenciarelor r\u0103spund acestor cereri mai ales prin aceea c\u0103 prelungirea func\u0163ion\u0103rii televizoarelor ar cauza o cre\u015ftere a consumului de curent care ar greva bugetul unit\u0103\u0163ii. Explica\u0163ia este contrazis\u0103 de adev\u0103rul destul de evident c\u0103 televizoarele consum\u0103 destul de pu\u0163in curent, infinit mai pu\u0163in dec\u00e2t al\u0163i consumatori care func\u0163ioneaz\u0103 \u00een penitenciare \u2013 ma\u015finile \u015fi utilajele de la ateliere, ma\u015finile \u015fi instala\u0163iile de la blocul alimentar, becurile pentru iluminat etc. \u00cen sensul acesta este c\u00e2t se poate de relevant\u0103 experien\u0163a din penitenciarele unde televizoarele pot s\u0103 func\u0163ioneze \u00een tot timpul \u00een care de\u0163inu\u0163ii nu au alt program. \u00cen nici unul dintre aceste cazuri reprezentan\u0163ii asocia\u0163iei nu au aflat c\u0103 energia electric\u0103 consumat\u0103 de televizoare ar afecta semnificativ bugetele penitenciarelor. \u00cen schimb, este o realitate care poate fi constatat\u0103 u\u015for c\u0103 \u00een asemenea unit\u0103\u0163i starea de nemul\u0163umire a de\u0163inu\u0163ilor este semnificativ diminuat\u0103 \u00een compara\u0163ie cu restul penitenciarelor (c\u00e2teva exemple de acest gen sunt penitenciarele T\u00e2rgu Jiu, Bac\u0103u, Giurgiu).<\/p>\n

La penitenciarul din Bistri\u0163a, reprezentan\u0163ii APADOR-CH au constatat o anumit\u0103 rigiditate \u2013 asem\u0103n\u0103toare celei din caz\u0103rmi – \u00een felul de a privi programul zilnic al de\u0163inu\u0163ilor. Asocia\u0163ia nu pledeaz\u0103 pentru lipsa de organizare \u015fi bunul plac \u00een via\u0163a din penitenciare, \u00eens\u0103 consider\u0103 c\u0103 este nefiresc ca de\u0163inu\u0163ilor \u2013 ni\u015fte oameni care stau degeaba \u00een camere timp de 5, 10 sau 20 de ani \u2013 s\u0103 li se impun\u0103 ca la ora 6 fix s\u0103 sar\u0103 din paturi, de la 6.10 la 6.15 s\u0103 se spele pe din\u0163i, de la 12 la 12.05 s\u0103 se preg\u0103teasc\u0103 pentru masa de pr\u00e2nz etc etc. \u00cen programul zilnic al unui penitenciar unele \u201crepere orare\u201d sunt, desigur, inevitabile (orele pentru cabinetul medical, pentru plimbare, distribuirea hranei, prezentarea la instan\u0163e, la munc\u0103 etc). \u00cens\u0103 \u00een afara unor asemenea ore fixe, programul de\u0163inu\u0163ilor ar trebui s\u0103 fie c\u00e2t mai relaxat cu putin\u0163\u0103.<\/p>\n

Este de asemenea important s\u0103 se g\u0103seasc\u0103 solu\u0163ii ca atunci c\u00e2nd de\u0163inu\u0163ii sunt \u0163inu\u0163i \u00een camer\u0103 s\u0103 poat\u0103 avea cele mai diverse preocup\u0103ri, s\u0103 lucreze, de exemplu, artizanat, s\u0103 sculpteze, s\u0103 picteze, s\u0103 joace \u015fah, remmy, table, c\u0103r\u0163i etc. Reprezentan\u0163ii asocia\u0163iei au r\u0103mas \u00een ultimii ani cu impresia c\u0103 procurarea unor asemenea jocuri, a sculelor \u015fi materialelor necesare preocup\u0103 \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 tot mai mic\u0103 personalul penitenciarelor. Mai mult, sunt cazuri (penitenciarul Vaslui dar \u015fi altele) \u00een care femeilor le este interzis s\u0103 aib\u0103 \u00een camere ace, cro\u015fete, andrele, absolut necesare pentru diminuarea inconfortului cauzat de lipsa de activitate.<\/p>\n

Durata programului de plimbare \u00een aer liber este \u00een general mai mic\u0103 dec\u00e2t cea stabilit\u0103 prin normele interna\u0163ionale \u00een materie ratificate \u015fi de statul rom\u00e2n (at\u00e2t Regulile ONU c\u00e2t \u015fi cele europene prev\u0103d \u201ccel pu\u0163in o or\u0103 pe zi\u201d). Situa\u0163ia aceasta se datoreaz\u0103 \u00een cele mai multe din cazuri suprapopul\u0103rii penitenciarelor dar \u015fi unei planific\u0103ri a activit\u0103\u0163ilor susceptibil\u0103 a fi optimizat\u0103. La penitenciarul Gala\u0163i, de\u015fi progresele fa\u0163\u0103 de situa\u0163ia din urm\u0103 cu doi ani erau vizibile (acum existau trei cur\u0163i de plimbare \u015fi un teren de fotbal, chiar dac\u0103 improvizate), cea mai recent\u0103 programare a \u201cplimb\u0103rii zilnice\u201d prevedea o jum\u0103tate de or\u0103, p\u00e2n\u0103 la o or\u0103, dou\u0103 zile pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, plus vinerea, o dat\u0103 la dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. Explica\u0163ia cadrelor a fost c\u0103 efectivele personalului de la paz\u0103 \u015fi tratament sunt insuficiente. Asocia\u0163ia a considerat, \u00eens\u0103, aceast\u0103 situa\u0163ie cu totul deosebit\u0103 \u015fi de neacceptat, de natur\u0103 s\u0103 afecteze inclusiv s\u0103n\u0103tatea de\u0163inu\u0163ilor. O situa\u0163ie oarecum asem\u0103n\u0103toare a fost \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u015fi la penitenciarul Bistri\u0163a, unde \u201cplimbarea zilnic\u0103\u201d avea loc numai patru zile pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, c\u00e2te o jum\u0103tate de or\u0103 de fiecare dat\u0103. Cu ocazia vizitei la Bistri\u0163a, reprezentan\u0163ii APADOR-CH au aflat de existen\u0163a unui ordin al DGP, din luna aprilie 2002, prin care refuzul de a ie\u015fi la plimbarea zilnic\u0103 este considerat\u0103 abatere disciplinar\u0103. Pentru a justifica, probabil, o asemenea reglementare ordinul invoc\u0103 – selectiv \u2013 Regulile minime ONU \u00een materie (care nu privesc plimbarea zilnic\u0103 drept o obliga\u0163ie a de\u0163inu\u0163ilor) care stabilesc un principiu pe care ordinul DGP nu-l aminte\u015fte, anume c\u0103 de\u0163inu\u0163ilor trebuie s\u0103 li se asigure \u00een fiecare zi cel pu\u0163in o or\u0103 pentru plimbare; contrar acestui principiu, ordinul DGP prevede doar 30 de minute pentru plimbarea zilnic\u0103. Din cauza num\u0103rului mare de de\u0163inu\u0163i, a existen\u0163ei numai a unei cur\u0163i de plimbare, dar \u015fi pe baza ordinului DGP, programul de plimbare era \u015fi la T\u00e2rgu Jiu redus nepermis de mult – \u00eentre o jum\u0103tate de or\u0103 \u015fi o or\u0103, numai de luni p\u00e2n\u0103 joi, vinerea \u015fi s\u00e2mb\u0103ta fiind \u201cprogram administrativ\u201d. Asocia\u0163ia a solicitat conducerii DGP s\u0103 renun\u0163e la ordinul amintit, ca fiind \u00een dezacord evident cu normele interna\u0163ionale \u00een materie. De\u015fi cu condi\u0163ii apropiate de media din celelalte penitenciare exist\u0103 \u015fi cazuri \u00een care plimbarea zilnic\u0103 este planificat\u0103 \u015fi se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een acord cu cerin\u0163ele existente \u00een acest domeniu (cazul care poate fi primul men\u0163ionat este al penitenciarului M\u0103rgineni, unde durata acestui program este de o or\u0103, o or\u0103 \u015fi jum\u0103tate, \u00een fiecare zi, inclusiv s\u00e2mb\u0103ta \u015fi duminica). Acest fapt, \u00eempreun\u0103 cu preocuparea conducerii pentru rezolvarea problemelor de\u0163inu\u0163ilor, cu grija pentru o asisten\u0163\u0103 medical\u0103 \u015fi o hr\u0103nire de calitate, explic\u0103 de ce \u00een penitenciarul M\u0103rgineni exist\u0103 o stare destul de lipsit\u0103 de tensiuni \u00eentre de\u0163inu\u0163i \u015fi personal.<\/p>\n

Compartimentele cultural \u2013 educative sunt \u00een general preocupate de \u00eendeplinirea rolului care le revine. Insuficien\u0163a personalului \u015fi anumite tendin\u0163e spre teoretizare \u015fi formalism sunt factorii f\u0103r\u0103 de care activitatea socio \u2013 educativ\u0103 ar putea s\u0103 fie mai eficace. Sunt penitenciare \u00een care grija pentru ocuparea timpului liber al de\u0163inu\u0163ilor este o constant\u0103 a activit\u0103\u0163ii acestor compartimente. Reprezentan\u0163ii APADOR-CH au constatat o asemenea preocupare, inclusiv \u00een colaborarea cu institu\u0163ii de cultur\u0103 din comunitate, la penitenciarul Tulcea. La Casa Tineretului din localitate au fost organizate mai multe spectacole (de teatru, muzic\u0103 popular\u0103 \u015fi u\u015foar\u0103, dans tematic), la care au asistat de fiecare dat\u0103 \u00een jur de 200 \u2013 250 de de\u0163inu\u0163i (este important de subliniat c\u0103 \u00een nici una din aceste ocazii de\u0163inu\u0163ii nu au pus nici un fel de probleme iar responsabilii institu\u0163iilor de cultur\u0103 \u015fi cet\u0103\u0163enii ora\u015fului cu care de\u0163inu\u0163ii au intrat \u00een contact nu au avut nimic de repro\u015fat cu privire la comportamentul lor). Tot la Tulcea, forma\u0163ii artistice locale au prezentat spectacole de muzic\u0103 \u015fi dansuri populare \u00een curtea unit\u0103\u0163ii \u015fi tot acolo de\u0163inu\u0163ii au putut viziona, pe un ecran mare, filme artistice. Cu de\u0163inu\u0163i din penitenciarele M\u0103rgineni \u015fi T\u00e2rgu Jiu au fost organizate, la T\u00e2rgovi\u015fte, respectiv la T\u00e2rgu Jiu expozi\u0163ii de iconografie, art\u0103 decorativ\u0103, pictur\u0103, lans\u0103ri de carte. Reprezentan\u0163ii asocia\u0163iei au pledat \u00een permanen\u0163\u0103 pentru acest gen de manifest\u0103ri \u2013 din p\u0103cate \u00eenc\u0103 destul de sporadic – care nu numai c\u0103 ocup\u0103 timpul de\u0163inu\u0163ilor, \u00eei recreaz\u0103, \u00eei educ\u0103 \u015fi instruie\u015fte dar \u00eei \u015fi \u201cresocializeaz\u0103\u201d \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103 \u015fi \u00eei preg\u0103te\u015fte pentru via\u0163a de dup\u0103 punerea \u00een libertate.<\/p>\n

Asocia\u0163ia apreciaz\u0103 aten\u0163ia real\u0103 \u015fi cu consecin\u0163e dintre cele mai benefice pe care conducerile unor penitenciare \u015fi compartimentele socio \u2013 educative o dau unor categorii speciale de de\u0163inu\u0163i, \u00een special minorilor \u015fi de\u0163inu\u0163ilor pe via\u0163\u0103. \u00cen privin\u0163a minorilor, trei din \u00eenc\u0103 relativ pu\u0163inele exemple care pot fi date sunt cele ale penitenciarelor Vaslui, T\u00e2rgu Jiu, \u015fi Codlea. La Vaslui, mai ales datorit\u0103 preocup\u0103rii remarcabile a psihologului, sunt organizate cu minorii ac\u0163iuni educative \u201cpentru via\u0163\u0103\u201d, activit\u0103\u0163i sportive foarte atractive, consiliere individual\u0103 \u015fi de grup etc. La data vizitei se lucra la punerea \u00een scen\u0103, tot cu minori, a unor schi\u0163e de Caragiale \u015fi a piesei \u201cCei trei purcelu\u015fi\u201d, tema fiind medierea conflictelor. \u015ei la T\u00e2rgu Jiu psihologul are o contribu\u0163ie care merit\u0103 notat\u0103. De Sfin\u0163ii Apostoli Petru \u015fi Pavel (Ziua Penitenciarelor), de Ziua Femeii \u015fi a anivers\u0103rii lui Mihai Eminescu au fost puse \u00een scen\u0103 spectacole cu minorii, inclusiv scenete (terapie prin teatru). Au fost g\u00e2ndite \u015fi puse \u00een practic\u0103 teste pentru stabilirea \u015fi cultivarea originalit\u0103\u0163ii \u015fi creativit\u0103\u0163ii minorilor. La Codlea, pe l\u00e2ng\u0103 activit\u0103\u0163i de acela\u015fi gen au fost organizate, periodic, \u00eent\u00e2lniri \u015fi discu\u0163ii cu p\u0103rin\u0163ii minorilor. Cu ocazia vizitei \u00een penitenciarul Bucure\u015fti \u2013 Rahova, reprezentan\u0163ii asocia\u0163iei au constatat c\u0103 de la venirea noii directoare, din luna martie 2002, de\u0163inu\u0163ilor condamna\u0163i pe via\u0163\u0103 le este acordat\u0103 o aten\u0163ie special\u0103. Compartimentul cultural \u2013 educativ are programe speciale cu ei, viz\u00e2nd mai ales buna cunoa\u015ftere a problemelor \u015fi nevoilor lor. \u00cen ultimele luni de dinaintea vizitei, de\u0163inu\u0163ii participaser\u0103 la activit\u0103\u0163i care presupun o bun\u0103 \u00eencredere reciproc\u0103 \u00eentre ei \u015fi cadrele unit\u0103\u0163ii. Conducerea organizase cu to\u0163i ace\u015fti de\u0163inu\u0163i o \u00eent\u00e2lnire la clubul unit\u0103\u0163ii iar cu o alt\u0103 ocazie ei participaser\u0103, al\u0103turi de de\u0163inu\u0163i din alte categorii, la un spectacol de teatru organizat \u00een unitate. Zilnic erau sco\u015fi la plimbare, f\u0103r\u0103 c\u0103tu\u015fe, iar s\u00e2mb\u0103ta \u015fi duminica puteau s\u0103 joace fotbal (conducerea inten\u0163iona amenajarea unui teren de fotbal separat, pentru a le crea condi\u0163ii s\u0103 ias\u0103 zilnic s\u0103 joace fotbal).<\/p>\n

Cu ocazia vizitelor pe care le-au f\u0103cut, reprezentan\u0163ii asocia\u0163iei au constatat c\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 un num\u0103r de tribunale jude\u0163ene (Gala\u0163i, Tulcea, Bistri\u0163a, de exemplu) nu fuseser\u0103 \u00eenc\u0103 organizate serviciile de integrare social\u0103 \u015fi supraveghere, de\u015fi acest lucru fusese stabilit a se \u00eent\u00e2mpla printr-o ordonan\u0163\u0103 adoptat\u0103 de Guvern \u00eenc\u0103 din luna noiembrie 2000. Ca exemple de sens contrar pot fi date tribunalele D\u00e2mbovi\u0163a (penitenciarul M\u0103rgineni), Gorj, Bra\u015fov \u015fi Vaslui. Cei doi consilieri ai serviciului de pe l\u00e2ng\u0103 Tribunalul Gorj veneau destul de frecvent \u00een penitenciarul T\u00e2rgu Jiu \u015fi erau interesa\u0163i mai ales s\u0103 se informeze \u00een leg\u0103tur\u0103 cu cazurile cele mai deosebite de de\u0163inu\u0163i care dup\u0103 punerea \u00een libertate nu au nici o perspectiv\u0103 de reinser\u0163ie social\u0103. Este notabil c\u0103 \u00een ultimul an prin acest serviciu de proba\u0163iune s-a reu\u015fit angajarea a 8 de\u0163inu\u0163i care nu aveau nici o perpsectiv\u0103 dup\u0103 liberare. La Bra\u015fov (Codlea), activitatea serviciului consta mai ales \u00een identificarea cazurilor \u00een care instan\u0163ele de judecat\u0103 puteau opta, prin sentin\u0163ele lor, pentru m\u0103suri alternative la \u00eencarcerare (reprezentan\u0163ii serviciului analizau situa\u0163ia unor astfel de de\u0163inu\u0163i \u015fi \u00eenaintau instan\u0163elor opinia lor). Acela\u015fi gen de preocup\u0103ri aveau \u015fi consilierii serviciului de la Vaslui, cu precizarea c\u0103 aveau \u00een vedere mai ales de\u0163inu\u0163ii minori. La Bistri\u0163a, de\u015fi serviciul de \u201eproba\u0163iune\u201d nu fusese \u00eenfiin\u0163at, unitatea era \u00een curs de a pune la punct un protocol cu reprezentan\u0163ii din zon\u0103 ai cultului penticostal pentru realizarea unui centru de reintegrare social\u0103 a acelor de\u0163inu\u0163i care au problemele cele mai serioase la ie\u015firea din penitenciar. Proiectul avea \u00een vedere construirea unei \u201ecase\u201d unde s\u0103 se asigure cazarea \u015fi masa pentru circa 60 \u2013 70 de fo\u015fti de\u0163inu\u0163i (centrul urm\u00e2nd s\u0103 se ocupe \u015fi de g\u0103sirea unui loc de munc\u0103 pentru ace\u015ftia). Doi de\u0163inu\u0163i libera\u0163i cu pu\u0163in timp \u00eenainte de vizita reprezentan\u0163ilor APADOR-CH locuiau \u00eentr-un apartament pus la dispozi\u0163ie, \u00een municipiul Bistri\u0163a, de comunitatea penticostal\u0103 iar unui al treilea i se d\u0103duse de lucru pe terenul agricol al unei familii din comunitate.<\/p>\n

Dat fiind c\u0103 reintegrarea social\u0103 a de\u0163inu\u0163ilor a continuat s\u0103 pun\u0103 probleme dintre cele mai serioase, asocia\u0163ia a solicitat DGP s\u0103 fac\u0103 demersurile care se impun pe l\u00e2ng\u0103 forurile \u00een drept pentru organizarea c\u00e2t mai cur\u00e2nd posibil\u0103 a serviciilor de \u201eproba\u0163iune\u201d \u015fi pentru alocarea unui sprijin financiar echivalent cu un salariu minim net pe economie fiec\u0103rui de\u0163inut care la data liber\u0103rii nu are mijloacele de subzisten\u0163\u0103 necesare pentru o lun\u0103. <\/p>\n

Colaborarea cu organiza\u0163iile neguvernamentale a devenit, din p\u0103cate, tot mai sporadic\u0103 \u015fi se rezum\u0103 aproape exclusiv la educa\u0163ia religios\u0103 pe care o fac organiza\u0163ii precum Serviciul Umanitar pentru Penitenciare, St\u00e2nca Veacurilor, Misiunea Cre\u015ftin\u0103 pentru Penitenciare. La Vaslui este activ\u0103 organiza\u0163ia Ora\u015ful Speran\u0163ei, care se ocup\u0103 exclusiv de de\u0163inu\u0163ii tineri (\u00eentre 18 \u015fi 21 de ani) care urmeaz\u0103 s\u0103 fie pu\u015fi \u00een libertate, iar Prison Fellowship are \u00een c\u00e2teva penitenciare (\u00eentre care de asemenea Vaslui) programe destinate \u00een principal de\u0163inutelor. Penitenciarul din T\u00e2rgu Jiu a colaborat cu Centrul zonal de educa\u0163ie pentru adul\u0163i (institu\u0163ie teritorial\u0103 a Ministerului Culturii \u015fi Cultelor), fiind organizate, cam o dat\u0103 pe lun\u0103, dezbateri \u015fi consiliere pentru de\u0163inute. A existat de asemenea un parteneriat cu Universit\u0103\u0163ile Constantin Br\u00e2ncu\u015fi \u015fi cea a Jiului de Jos, const\u00e2nd mai ales \u00een implicarea a circa 120 de studen\u0163i \u00een programele de educa\u0163ie legislativ\u0103 \u015fi \u00een practica pe care ace\u015ftia o fac \u00een unitate. \u00cen acela\u015fi sens trebuie notat\u0103 colaborarea pe care penitenciarul Bistri\u0163a o are cu \u015ecoala postliceal\u0103 de asisten\u0163i sociali \u201eCarol Davilla\u201d din localiate, Asocia\u0163ia asisten\u0163ilor sociali din Transilvania, \u015ecoala postliceal\u0103 \u201eLouis Pasteur\u201d \u015fi Liga tineretului ortodox.<\/p>\n

\u015ei \u00een cursul anului 2002, procentul mediu al de\u0163inu\u0163ilor folosi\u0163i la munc\u0103 s-a situat \u00een jur de 30 – 40% \u00een sezonul agricol \u015fi \u00een jur de 5 \u2013 7% \u00een afara acestuia. Este pozitiv faptul c\u0103 \u00een ultimul timp DGP a acordat mai mult\u0103 libertate conducerilor penitenciarelor \u00een privin\u0163a \u00eencheierii contractelor cu beneficiarii, permi\u0163\u00e2nd cobor\u00e2rea sub nivelul salariului minim pe economie. Asocia\u0163ia consider\u0103 c\u0103 at\u00e2t timp c\u00e2t \u00een \u0163ar\u0103 exist\u0103 o rat\u0103 mare a \u015fomajului, c\u00e2t beneficiarii trebuie s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 impozite mari pe veniturile de\u0163inu\u0163ilor (35% din acestea) \u015fi c\u00e2t \u00een penitenciare exist\u0103 o at\u00e2t de mare suprapopulare \u015fi imposibilitatea organiz\u0103rii de activit\u0103\u0163i care s\u0103 ocupe timpul de\u0163inu\u0163ilor, este de preferat ca ace\u015ftia s\u0103 ias\u0103 la munc\u0103 (practic s\u0103 ias\u0103 din camerele adesea sufocante) chiar \u015fi cu un salariu mai mic. Prin ordinul ministrului Justi\u0163iei nr 1704\/C\/2002, prin care a fost aprobat\u0103 metodologia determin\u0103rii p\u0103r\u0163ii de pedeaps\u0103 dedus\u0103 pe baza muncii de\u0163inu\u0163ilor, s-a stabilit ca de normele instituite prin ordin s\u0103 beneficieze \u015fi de\u0163inu\u0163ii \u015fi minorii care prin \u201cinforma\u0163iile furnizate organelor competente\u201d contribuie la aflarea adev\u0103rului cu privire la infrac\u0163iuni sau la prevenirea acestora \u015fi a evenimentelor negative la locurile de de\u0163inere. \u00centruc\u00e2t consider\u0103 c\u0103 o asemenea reglementare este de natur\u0103 s\u0103 \u00eencurajeze dela\u0163iunea, s\u0103 genereze suspiciuni \u015fi conflicte cu consecin\u0163e dintre cele mai grave \u00eentre de\u0163inu\u0163i, APADOR-CH a solicitat DGP \u015fi Ministerului Justi\u0163iei s\u0103 renun\u0163e la aceast\u0103 prevedere din ordinul amintit. <\/p>\n

IV. Minorit\u0103\u0163ile na\u0163ionale \u00een rom\u00e2nia<\/p>\n

1. Elaborarea unei legi a minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale<\/p>\n

\u00cen anul 2002, s-a redeschis dezbaterea asupra necesit\u0103\u0163ii de a avea (sau nu) o lege a minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale. Al\u0103turi de mai vechi motiva\u0163ii privind reglementarea coerent\u0103 \u015fi unitar\u0103 a domeniului, au ap\u0103rut \u015fi altele noi. \u00cen frunte s-au aflat apari\u0163ia \u201cnoilor minorit\u0103\u0163i\u201d – considerate de anumite organiza\u0163ii \u201cartificiale\u201d -, care au trimis \u00een anul 2000, \u00een Parlament reprezentan\u0163i (precum rutenii \u015fi macedonenii slavi) \u015fi cre\u015fterea num\u0103rului de emigran\u0163i reziden\u0163i \u00een Rom\u00e2nia. Subiectul a interesat Consiliul Europei, a implicat mai mul\u0163i speciali\u015fti \u015fi a luat forma unei cercet\u0103ri desf\u0103\u015furate sub egida Centrului de Resurse Juridice – la care a participat \u015fi APADOR-CH. Urm\u0103toarele concluzii au fost discutate cu reprezentan\u0163ii minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale, ai institu\u0163iilor publice, ai Consiliului Europei \u015fi ai societ\u0103\u0163ii civile:<\/p>\n

a) O lege a minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale va putea lua forma unei legi-cadru. Chiar \u015fi a\u015fa, legea va putea sublinia explicit prevederile contradictorii ale actualului cadru juridic \u015fi va stabili care este norma aplicabil\u0103. Am\u00e2narea unei astfel de decizii p\u00e2n\u0103 la operarea unor modific\u0103ri ulterioare a actualului cadru juridic nu va conduce la solu\u0163ionarea eficient\u0103 a chestiunii protec\u0163iei minorit\u0103\u0163ilor, indiferent de adoptarea legii-cadru \u00een acest domeniu. Legea va stipula explicit c\u0103 toate prevederile interna\u0163ionale trebuie respectate \u201c\u00een bloc\u201d (asigur\u00e2nd protec\u0163ia drepturilor astfel dob\u00e2ndite).<\/p>\n

b) O alt\u0103 opinie este aceea c\u0103 nu este necesar ca legea s\u0103 fie una general\u0103, care s\u0103 includ\u0103 toate prevederile referitoare la protec\u0163ia minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale, prevederi incluse \u00een diferitele legi speciale \u00een vigoare. O lege-cadru care s\u0103 con\u0163in\u0103 numai principiile directoare \u015fi referin\u0163e la normele specifice incluse \u00een legile speciale (cum sunt: legea partidelor politice, legile electorale, legea administra\u0163iei publice locale, legea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului etc.) – ar fi mult mai adecvat\u0103. Prima variant\u0103 (cea a adopt\u0103rii unei legi generale viz\u00e2nd includerea tuturor reglement\u0103rilor \u00een domeniul protec\u0163iei minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale) comport\u0103 c\u00e2teva riscuri: poate fi o lege cu mult prea ampl\u0103; pentru fiecare domeniu reglementat separat, exist\u0103 riscul de a intra \u00een conflict cu reglement\u0103rile generale; pot apare omisiuni, l\u0103s\u00e2nd \u201cspa\u0163ii albe\u201d, ceea ce poate fi \u00een detrimentul protec\u0163iei minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale. Totu\u015fi, chiar dac\u0103 va fi adoptat\u0103 o lege-cadru privind protec\u0163ia minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale, ea trebuie \u00eenso\u0163it\u0103 de modific\u0103rile corespunz\u0103toare ale legisla\u0163iei speciale din domeniu.<\/p>\n

c) Este necesar\u0103 adoptarea unei defini\u0163ii pentru no\u0163iunea de “minoritate na\u0163ional\u0103\u201d. Lu\u00e2nd \u00een considerare caracterul obligatoriu al Recomand\u0103rii 1201 (1993) a Adun\u0103rii Parlamentare a Consiliului Europei \u00een contextul juridic rom\u00e2nesc, defini\u0163ia ce ar urma s\u0103 fie inclus\u0103 \u00een viitoarea lege privind minorit\u0103\u0163ile na\u0163ionale nu poate fi inferioar\u0103 standardului prev\u0103zut prin recomandare. Una din posibilit\u0103\u0163i ar fi ca legea s\u0103 enumere ab initio minorit\u0103\u0163ile \u00eendrept\u0103\u0163ite la protec\u0163ie (prim m\u0103suri speciale) \u00een baza prevederilor sale, recunoscute, astfel, ca minorit\u0103\u0163i na\u0163ionale. De asemenea, legea poate oferi o procedur\u0103 deschis\u0103 de recunoa\u015ftere a altor minorit\u0103\u0163i (de c\u0103tre Parlament), \u00een cazul \u00een care o astfel de cerere este \u00eenaintat\u0103 de un num\u0103r minim de persoane sus\u0163in\u00e2nd c\u0103 apar\u0163in unei minorit\u0103\u0163i (num\u0103rul minim va fi stabilit prin lege), conform defini\u0163iei juridice a conceptului.<\/p>\n

d) Legea ar putea stabili o distinc\u0163ie \u00eentre minorit\u0103\u0163i na\u0163ionale \u015fi grupuri etnice, ultimele fiind \u00een principal reziden\u0163ii apar\u0163in\u00e2nd unui grup etnic, dar care au dreptul la protec\u0163ie \u00een calitate de refugia\u0163i, azilan\u0163i etc.<\/p>\n

e) Cadrul institu\u0163ional relevant ar putea fi conceput ca o dubl\u0103 re\u0163ea: o structur\u0103 executiv\u0103 (cu atribu\u0163ii \u00een aplicarea legii privind protec\u0163ia minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale \u015fi a altor prevederi legate de protec\u0163ia activ\u0103 \/ m\u0103surile speciale) \u015fi o structur\u0103 de supervizare. Actualele institu\u0163ii (Consiliul Na\u0163ional pentru Combaterea Discrimin\u0103rii, Direc\u0163ia pentru Rela\u0163ii Interetnice, Consiliul Minorit\u0103\u0163ilor Na\u0163ionale, Avocatul Poporului) de\u0163in simultan atribu\u0163ii care se suprapun sau care vin \u00een contradic\u0163ie care trebuie eliminate. Va fi foarte important ca legea privind minorit\u0103\u0163ile na\u0163ionale s\u0103 ofere un cadru institu\u0163ional limpede, pe dou\u0103 niveluri, \u00een care deciziile structurilor executive s\u0103 poat\u0103 fi contestate \u00een fa\u0163a unor institu\u0163ii de control independente.<\/p>\n

2. \u00cenfiin\u0163area Consiliul Na\u0163ional pentru Combaterea Discrimin\u0103rii<\/p>\n

Conform Ordonan\u0163ei de Guvern nr.137\/2000 privind anti-discriminarea, Consiliul Na\u0163ional pentru Combaterea Discrimin\u0103rii trebuia \u00eenfiin\u0163at \u00een termen de 60 de zile de la publicarea ordonan\u0163ei, \u00eenainte de sf\u00e2r\u015fitul lunii octombrie 2000. Cu toate acestea, Hot\u0103r\u00e2rea de Guvern nr. 1194\/2001 privind crearea, organizarea \u015fi func\u0163ionarea Consiliului Na\u0163ional pentru Combaterea Discrimin\u0103rii (CNCD) a fost adoptat\u0103 abia \u00een decembrie 2001, devenind func\u0163ional\u0103 la jum\u0103tatea anului 2002. \u00cen absen\u0163a \u00eenfiin\u0163\u0103rii acestei structuri institu\u0163ionale, o mare parte din punerea efectiv\u0103 \u00een aplicare a a dispozi\u0163iilor speciale incluse \u00een Ordonan\u0163a anti-discriminare nu era posibil\u0103.<\/p>\n

Consiliul Na\u0163ional pentru Combaterea Discrimin\u0103rii face parte din sistemul institu\u0163ional mai larg dedicat protec\u0163iei minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale, care mai include Departamentul pentru Rela\u0163ii Interetnice, Consiliul Minorit\u0103\u0163ilor Na\u0163ionale \u015fi Avocatul Poporului. Cu excep\u0163ia ultimei, toate celelalte institu\u0163ii enumerate sunt \u00een subordinea executivului.<\/p>\n

Consiliul Na\u0163ional pentru Combaterea Discrimin\u0103rii este o structur\u0103 executiv\u0103 a administra\u0163iei centrale, subordonat\u0103 Guvernului. Totu\u015fi, Hot\u0103r\u00e2rea de Guvern stipuleaz\u0103 c\u0103 CNCD \u00ee\u015fi exercit\u0103 mandatul independent, \u00een afara interferen\u0163elor altor institu\u0163ii sau autorit\u0103\u0163i ale statului. CNCD este condus de un colegiu director alc\u0103tuit dintr-un pre\u015fedinte \u015fi \u015fase membri numi\u0163i \u015fi elibera\u0163i din func\u0163ie prin decizia primului-ministru.<\/p>\n

Nici o prevedere nu impune o minim\u0103 reprezentare a grupurilor defavorizate \u00een Colegiul Director al CNCD, de\u015fi Ordonan\u0163a con\u0163ine o recomandare \u00een acest sens. Anterior numirii membrilor Colegiului CNCD, mai multe organiza\u0163ii neguvernamentale, printre care APADOR-CH, au insistat asupra includerii \u00een Colegiu a unor persoane cu experien\u0163\u0103 \u015fi provenind din categoriile protejate. Dintre cei \u015fapte membri numi\u0163i de c\u0103tre primul-ministru, doar unul \u00eendepline\u015fte aceast\u0103 condi\u0163ie, fiind membru al minorit\u0103\u0163ii maghiare.<\/p>\n

Printre atribu\u0163iile avute conform legii, CNCD (1) propune instituirea, \u00een condi\u0163iile legii, a unor ac\u0163iuni sau a unor m\u0103suri speciale pentru protec\u0163ia persoanelor \u015fi categoriilor; (2) propune Guvernului proiecte de acte normative \u00een domeniul s\u0103u de activitate; (3) colaboreaz\u0103 cu autorit\u0103\u0163ile publice competente \u00een vederea armoniz\u0103rii legisla\u0163iei interne cu normele interna\u0163ionale \u00een materia nediscrimin\u0103rii; (4) colaboreaz\u0103 cu alte autorit\u0103\u0163i publice pentru asigurarea elimin\u0103rii tuturor formelor de discriminare; (5) urm\u0103re\u015fte implementarea dispozi\u0163iilor normative ce privesc nediscriminarea; (6) prime\u015fte peti\u0163ii \u015fi sesiz\u0103ri privind \u00eenc\u0103lcarea dispozi\u0163iilor normative referitoare la principiul egalit\u0103\u0163ii \u015fi nediscrimin\u0103rii, le analizeaz\u0103, adopt\u0103 m\u0103surile corespunz\u0103toare \u015fi comunic\u0103 r\u0103spunsul reclaman\u0163ilor; (7) elaboreaz\u0103 studii privind respectarea principiului egalit\u0103\u0163ii \u015fi nediscrimin\u0103rii, public\u0103 materiale \u00een domeniu; (8) colaboreaz\u0103 cu organiza\u0163iile neguvernamentale care au ca scop protec\u0163ia drepturilor omului; (9) constat\u0103 \u015fi sanc\u0163ioneaz\u0103 contraven\u0163iile prev\u0103zute de O.G. nr.137\/2000.<\/p>\n

De la \u00eenfiin\u0163area sa, Colegiul Director al CNCD a purtat mai multe discu\u0163ii cu organiza\u0163ii neguvernamentale, printre care \u015fi APADOR-CH, direct ori \u00een cadrul unor seminarii. \u00cen ciuda acestor manifest\u0103ri de interes pentru comunicare cu societatea civil\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een luna decembrie 2002 activitatea CNCD nu a fost practic sim\u0163it\u0103. Singura interven\u0163ie public\u0103 notorie este sus\u0163inerea suspend\u0103rii de c\u0103tre Consiliul Na\u0163ional al Audiovizualului a postului de televiziune OTV, la presiunea politic\u0103 venit\u0103 din partea Pre\u015fedintelui Rom\u00e2niei, decizie a CNA criticat\u0103 de c\u0103tre APADOR-CH. Aceasta arat\u0103 importan\u0163a stabilirii de c\u0103tre CNCD a unei metodologii precise \u015fi transparente \u00een evaluarea actelor de discriminare.<\/p>\n

La data de 18 decembrie 2002, Guvernul Rom\u00e2niei a adoptat Hot\u0103r\u00e2rea nr. 1503 pentru modificarea \u015fi completarea Hot\u0103r\u00e2rii Guvernului nr.1194\/2001 privind organizarea \u015fi func\u0163ionarea Consiliului Na\u0163ional pentru Combaterea Discrimin\u0103rii. Articolul 1 al Hot\u0103r\u00e2rii introduce o prevedere semnificativ\u0103, care extinde domeniul de ac\u0163iune al CNCD asupra persoanelor \u00een general: \u201c… Consiliul vegheaz\u0103 la aplicarea unui tratament nediscriminatoriu fa\u0163\u0103 de categoriile de persoane care nu au calitatea de cet\u0103\u0163ean al Rom\u00e2niei\u201d.<\/p>\n

Articolul 3 al HG. nr. 1503 modific\u0103 prevederea anterioar\u0103 privind conducerea CNCD de c\u0103tre un Colegiu director \u015fi stipuleaz\u0103: \u201cConsiliul este condus de c\u0103tre un pre\u015fedinte\u201d (Art. 3 (1)). Colegiul director (redenumit \u201cConsiliu\u201d) devine un simplu organ deliberativ, care ajut\u0103 pre\u015fedintele CNCD, av\u00e2nd rolul de a analiza peti\u0163iile \u015fi sesiz\u0103rile primite pe adresa Consiliului \u015fi de aplicare a sanc\u0163iunilor contraven\u0163ionale.<\/p>\n

Modificarea elimin\u0103 orice independen\u0163\u0103 a CNCD. \u00centr-adev\u0103r, pre\u015fedintele CNCD \u201ceste numit \u015fi eliberat din func\u0163ie prin decizia primului-ministru\u201d (Art. 4, HG nr. 1194\/2001). \u00cen sensul de mai sus, CNCD devine un intrument direct al primului-ministru, f\u0103r\u0103 absolut nici o posibilitate de a contracara eventualele ac\u0163iuni abuzive \u00een materie ale Guvernului.<\/p>\n

Or, independen\u0163a reprezint\u0103 una dintre premisele importante ale activit\u0103\u0163ii Consiliului Na\u0163ional pentru Combaterea Discrimin\u0103rii, un atribut pe care \u00eel subliniaz\u0103 Directiva anti-rasist\u0103 pe care Uniunea European\u0103 a adoptat-o \u00een anul 2000, reprezent\u00e2nd un cadru pentru legisla\u0163ia intern\u0103 a statelor membre \u015fi deci, pentru candidatele la integrarea \u00een UE. Conform Art. 12 al Directivei, \u201cStatele membre vor asigura \u00eenfiin\u0163area de organisme independente \u00een scopul promov\u0103rii tratamentului egal al persoanelor de diferite origini rasiale sau etnice. Aceste organisme ar putea fi agen\u0163ii independente av\u00e2nd competen\u0163a la nivel na\u0163ional de ap\u0103rare a drepturilor omului \u015fi a drepturilor individuale\u201d.<\/p>\n

Ordonan\u0163a 137\/2000 a stabilit constituirea CNCD ca \u201corgan de specialitate al administra\u0163iei publice centrale, \u00een subordinea guvernului\u201d. Totu\u015fi, prin Hot\u0103r\u00e2rea nr. 1194\/2001, a fost asigurat\u0103 o anumit\u0103 independen\u0163\u0103 CNCD, prev\u0103z\u00e2ndu-se c\u0103 \u201c\u00een exercitarea atribu\u0163iilor sale, Consiliul \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 activitatea \u00een mod independent, f\u0103r\u0103 ca aceasta s\u0103 \u00eei fie \u00eengr\u0103dit\u0103 sau influen\u0163at\u0103 de c\u0103tre alte institu\u0163ii sau autorit\u0103\u0163i\u201d . \u00cen plus, prin faptul c\u0103 \u201cLa numirea membrilor Colegiului director se va avea \u00een vedere \u015fi prezen\u0163a unor persoane apar\u0163in\u00e2nd minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale sau categoriilor defavorizate\u201d (Art. 5, (6)) \u015fi \u201cDup\u0103 numire membrii Colegiului director nu mai reprezint\u0103 autorit\u0103\u0163ile publice care au formulat propunerile privind numirea lor \u00een func\u0163ie\u201d (Art. 5, (6)) existau motive, \u00een contextul atribu\u0163iilor Colegiului, s\u0103 se prezume atitudinea independent\u0103 a membrilor Colegiului director.<\/p>\n

Specificul schimb\u0103rilor operate prin HG. 1503\/2002 demonstreaz\u0103 inten\u0163ia f\u0103\u0163i\u015f\u0103 a Guvernului de a anula orice independen\u0163\u0103 a CNCD. O astfel de m\u0103sur\u0103 nu poate contribui la combaterea discrimin\u0103rii, ci \u00eempiedic\u0103 \u00eendeplinirea obiectivului CNCD. Guvernul reduce mult din credibilitatea institu\u0163iei pe care a creat-o \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, pune \u00een discu\u0163ie voin\u0163a altminteri exprimat\u0103 de a adopta normele Uniunii Europene.<\/p>\n

3. Observa\u0163ii criticeasupra \u201cProiectului de Amendamente la Ordonan\u0163a Guvernului nr. 26\/2000 cu privire la asocia\u0163ii \u015fi funda\u0163ii\u201d al Grupului Parlamentar al Minorit\u0103\u0163ilor Na\u0163ionale<\/p>\n

\u00cen decursul lunii noiembrie 2002, Grupul Parlamentar al Minorit\u0103\u0163ilor Na\u0163ionale a depus un proiect privind organiza\u0163iile cet\u0103\u0163enilor apar\u0163in\u00e2nd minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale. Proiectul este precedat de o \u201cExpunere de motive\u201d \u00een care se aduc urm\u0103toarele argumente:<\/p>\n

1. Vidul legislativ cu privire la recunoa\u015fterea unei minorit\u0103\u0163i na\u0163ionale de c\u0103tre statul rom\u00e2n impune existen\u0163a unei reglement\u0103ri limitative, care s\u0103 aib\u0103 \u00een vedere c\u0103 legea ofer\u0103 minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale drepturi precum reprezentarea parlamentar\u0103;<\/p>\n

2. Condi\u0163iile de \u00eenfiin\u0163are a unei asocia\u0163ii prin Ordonan\u0163a Guvernului 26\/2000 se dovedesc impropii organiza\u0163iilor minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale, care sunt organiza\u0163ii reprezentative la nivel na\u0163ional, a c\u0103ror legitimitate este dat\u0103 de num\u0103rul mare de membri;<\/p>\n

3. \u00cen aceste condi\u0163ii se impune adoptarea unui nou capitol \u00een ce prive\u015fte \u00eenfiin\u0163area \u015fi func\u0163ionarea organiza\u0163iilor minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale.<\/p>\n

Proiectul de amendare a Ordonan\u0163ei Guvernului 26\/2000 introduce un num\u0103r de cerin\u0163e numai pentru minorit\u0103\u0163ile na\u0163ionale \u015fi organiza\u0163iile acestora:<\/p>\n

– Minorit\u0103\u0163ile na\u0163ionale trebuie s\u0103 aib\u0103 prezen\u0163a \u201catestat\u0103 de cel pu\u0163in un secol pe teritoriul Rom\u00e2niei\u201d (Art. 37.1). Art. 37.2 instituie, pe baza reprezent\u0103rii acestora \u00een Consiliul Minorit\u0103\u0163ilor Na\u0163ionale (CMN) sau\/\u015fi \u00een Parlament urm\u0103toarele minorit\u0103\u0163i na\u0163ionale: albanezii, armenii, bulgarii, cehii, croa\u0163ii, elenii, evreii, germanii, italienii, maghiarii, macedonenii slavi, polonezii, romii, ru\u015fii lipoveni, rutenii, s\u00e2rbii, slovacii, t\u0103tarii, turcii, ucrainienii.<\/p>\n

– Organiza\u0163iile cet\u0103\u0163enilor apar\u0163in\u00e2nd minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale devin \u201csubiect de drept\u201d numai dac\u0103 au cel pu\u0163in \u201c30% din num\u0103rul total al cet\u0103\u0163enilor \u00eenregistra\u0163i ca apar\u0163in\u00e2nd acestei minorit\u0103\u0163i \u00een cadrul ultimului recens\u0103m\u00e2nt al popula\u0163iei, dar nu mai mult de 30.000 de persoane\u201d (Art. 37.4). Cererea de \u00eenregistrare a unei organiza\u0163ii a cet\u0103\u0163enilor apar\u0163in\u00e2nd minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale se depune la Tribunalul Bucure\u015fti, unde va fi \u00eenregistrat\u0103 \u00een Registrul organiza\u0163iilor cet\u0103\u0163enilor apar\u0163in\u00e2nd minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale.<\/p>\n

– \u00cen continuare, Proiectul define\u015fte actele necesare \u00eenregistr\u0103rii \u015fi anumite elemente privind organizarea \u015fi func\u0163ionarea organiza\u0163iilor. Proiecul stabile\u015fte c\u0103 \u201cOrganiza\u0163iile minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale care p\u00e2n\u0103 la data intr\u0103rii \u00een vigoare a prezentei ordonan\u0163e au f\u0103cut parte din Consiliul Minorit\u0103\u0163ilor Na\u0163ionale sau au avut reprezentare parlamentar\u0103 \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 personalitatea juridic\u0103 dob\u00e2ndit\u0103\u201d (Art. 37.10), iar toate celelalte \u201c\u00ee\u015fi pierd personalitatea juridic\u0103 \u015fi sunt obligate s\u0103 se re\u00eenfiin\u0163eze\u201d \u00een condi\u0163iile prevederilor anterioare.<\/p>\n

\u00cen leg\u0103tur\u0103 cu \u201cProiectul de Amendamente la Ordonan\u0163a Guvernului nr. 26\/2000 cu privire la asocia\u0163ii \u015fi funda\u0163ii\u201d al Grupului Parlamentar al Minorit\u0103\u0163ilor Na\u0163ionale APADOR-CH, Funda\u0163ia pentru o Societate Deschis\u0103 \u015fi Liga Pro Europa fac observa\u0163iile urm\u0103toare:<\/p>\n

Legitimitatea preocup\u0103rii<\/p>\n

a) Preocuparea exprimat\u0103 \u00een \u201cExpunerea\u201d Grupului Parlamentar al Minorit\u0103\u0163ilor Na\u0163ionale este justificat\u0103. Constitu\u0163ia Rom\u00e2niei \u015fi legisla\u0163ia intern\u0103 asigur\u0103 minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale at\u00e2t reprezentarea parlamentar\u0103 din oficiu c\u00e2t \u015fi accesul la resurse de la buget distribuite \u00een principal prin intermediul CMN. Astfel de drepturi speciale pot deveni instrumente prin care persoane \u015fi grupuri \u00ee\u015fi promoveaz\u0103 interesele lor. Or, un drept de un asemenea impact asupra sistemului politic cum este reprezentarea parlamentar\u0103 trebuie ferit de abuzuri. Presiuni s-au manifestat deja \u00een toate legislaturile din 1992 \u00eencoace. Cu ocazia alegerilor din 2000, Grupul Parlamentar al Minorit\u0103\u0163ilor Na\u0163ionale s-a opus intr\u0103rii \u00een Parlament a reprezentan\u0163ilor rutenilor \u015fi macedonenilor slavi, consider\u00e2nd c\u0103 vorbesc \u00een numele unor minorit\u0103\u0163i artificiale. La 1 martie 2001, Camera Deputa\u0163ilor a validat totu\u015fi, cu 196 voturi “pentru”, 60 “\u00eempotriv\u0103” \u015fi 11 ab\u0163ineri, mandatele deputa\u0163ilor reprezent\u00e2nd cele dou\u0103 minorit\u0103\u0163i. De asemenea, cu ocazia ultimelor alegeri au fost exprimate nemul\u0163umiri din partea unor reprezentan\u0163i ai minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale privitor la felul \u00een care organiza\u0163ii ale unor minorit\u0103\u0163i create mai mult sau mai pu\u0163in ad-hoc au ajuns sa fie reprezentate \u00een Parlament.<\/p>\n

b) Solu\u0163ia Grupului Parlamentar al Minorit\u0103\u0163ilor Na\u0163ionale, de recunoa\u015ftere a minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale prin enumerarea lor explicit\u0103, este legitim\u0103 \u015fi \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte analogia \u00een legisla\u0163ia altor \u0163\u0103ri. Dar miza acestui tip de reglement\u0103ri dep\u0103\u015fe\u015fte preten\u0163iile unui Proiect de amendare a Ordonan\u0163ei Guvernului nr. 26\/2000. Astfel, definirea minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale ar trebui f\u0103cut\u0103 \u00een raport cu alte grupuri etnoculturale, \u00eendrept\u0103\u0163ite la protec\u0163ie din partea statului rom\u00e2n, precum refugia\u0163ii, azilan\u0163ii, muncitorii migran\u0163i, dar nu \u015fi la m\u0103suri afirmative de care se bucur\u0103 minorit\u0103\u0163ile na\u0163ionale. Trebuie subliniat c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent Rom\u00e2nia nu a agreat varianta enumer\u0103rii minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale, motiv pentru care o astfel de declara\u0163ie nu a fost f\u0103cut\u0103 cu ocazia semn\u0103rii \u015fi ratific\u0103rii Conven\u0163iei cadru pentru protec\u0163ia minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale, a\u015fa cum au procedat alte state membre la conven\u0163ie.<\/p>\n

Locul reglement\u0103rii<\/p>\n

Cadrul firesc pentru rezolvarea temelor vizate de Proiectul Grupului Parlamentar al Minorit\u0103\u0163ilor Na\u0163ionale este o lege a protec\u0163iei minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale \u015fi a comunit\u0103\u0163ilor etnoculturale. Ini\u0163iatorii ar putea s\u0103 aib\u0103 \u00een vedere \u015fi o procedur\u0103 deschis\u0103 de recunoa\u015ftere a altor minorit\u0103\u0163i de c\u0103tre Parlament, \u00een cazul \u00een care o astfel de cerere este \u00eenaintat\u0103 de un num\u0103r minim de persoane sus\u0163in\u00e2nd c\u0103 apar\u0163in unei minorit\u0103\u0163i. \u00cen orice caz, definirea minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale nu \u00ee\u015fi are locul \u00eentr-un proiect de genul celui promovat de c\u0103tre Grupul Parlamentar al Minorit\u0103\u0163ilor Na\u0163ionale.<\/p>\n

Inadmisibilitatea amendamentelor propuse<\/p>\n

a) Scopul v\u0103dit al proiectului de amendare a Ordonan\u0163ei Guvernului nr. 26\/2000 este limitarea accesului \u00een Parlament \u015fi \u00een Consiliul Minorit\u0103\u0163ilor Na\u0163ionale a reprezentan\u0163ilor unor alte organiza\u0163ii ale minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale dec\u00e2t cele deja existente \u00een Parlament \u015fi \u00een Consiliul Minorit\u0103\u0163ilor Na\u0163ionale. Solu\u0163ia Grupului Parlamentar al Minorit\u0103\u0163ilor Na\u0163ionale a fost s\u0103 pun\u0103 restric\u0163ii constituirii organiza\u0163iilor cet\u0103\u0163enilor apar\u0163in\u00e2nd minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale. Ini\u0163iativa legislativ\u0103 produce \u00eens\u0103 confuzii \u015fi poate deveni u\u015for sursa \u00eenc\u0103lc\u0103rii unor drepturi \u015fi libert\u0103\u0163i \u2013 \u00een primul r\u00e2nd, al dreptului constitu\u0163ional la libera asociere.<\/p>\n

b) Prima confuzie rezult\u0103 din suprapunerea termenului de \u201corganiza\u0163ie\u201d \u015fi a celui de \u201casocia\u0163ie\u201d. Constitu\u0163ia Rom\u00e2niei, \u00een Art. 59 alin. (2), Legea nr.70\/1991 privind alegerile locale, Legea nr.68\/1992 privind alegerea Camerei Deputa\u0163ilor \u015fi a Senatului, Legea nr.27\/1996 a partidelor politice reglementeaz\u0103 dreptul membrilor minorit\u0103\u0163ilor de a crea structuri asimilate partidelor politice referindu-se la \u201corganiza\u0163iile cet\u0103\u0163enilor apar\u0163in\u00e2nd unei minorit\u0103\u0163i na\u0163ionale\u201d. Constitu\u0163ia Rom\u00e2niei nume\u015fte, la Art. 37 privind dreptul de asociere, partidele politice, sindicatele, asocia\u0163iile \u015fi \u201calte forme de asociere\u201d. Vechea Lege nr. 21\/1924 \u015fi Ordonan\u0163a Guvernului nr. 26\/2000 reglementeaz\u0103 dou\u0103 tipuri asociative: asocia\u0163iile \u015fi funda\u0163iile. Este limpede c\u0103 legiuitorul a identificat \u201corganiza\u0163iile cet\u0103\u0163enilor apar\u0163in\u00e2nd unei minorit\u0103\u0163i na\u0163ionale\u201dcu \u201casocia\u0163iile\u201d \u00eenfiin\u0163ate de c\u0103tre ace\u015fti cet\u0103\u0163eni pe baza celor dou\u0103 norme juridice invocate anterior. Acesta este cazul tuturor organiza\u0163iilor minorit\u0103\u0163ilor prezente ast\u0103zi \u00een Parlament ori \u00een CMN.<\/p>\n

c) Or, instituirea, a\u015fa cum cere Proiectul de lege al Grupului Parlamentar al Minorit\u0103\u0163ilor Na\u0163ionale, a unei forme asociative distincte numit\u0103 \u201corganiza\u0163ia cet\u0103\u0163enilor apar\u0163in\u00e2nd unei minorit\u0103\u0163i na\u0163ionale\u201d, produce confuzii. Dincolo \u00eens\u0103 de acest aspect, Proiectul, care enum\u0103r\u0103 condi\u0163iile pentru \u00eenfiin\u0163area unor organiza\u0163ii (ale cet\u0103\u0163enilor apar\u0163in\u00e2nd minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale), deci exercitarea unui drept fundamental al omului, anume libertatea de asociere, \u00eentr\u0103 \u00een contradic\u0163ie cu principiile reglement\u0103rilor \u00een materie. Legiuitorului \u00eei este interzis s\u0103 impun\u0103 restric\u0163ii altele dec\u00e2t m\u0103surile necesare, \u201c\u00eentr-o societate democratic\u0103, pentru securitatea na\u0163ional\u0103, siguran\u0163a public\u0103, ap\u0103rarea ordinii \u015fi prevenirea infrac\u0163iunilor, protejarea s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii sau a moralei ori pentru protec\u0163ia drepturilor \u015fi libert\u0103\u0163ilor altora\u201d. (art. 11, Conven\u0163ia european\u0103 a drepturilor omului).Din acest punct de vedere, restric\u0163iile de asociere pe care le propun prezentele amendamente, privind limita minim\u0103 a reprezent\u0103rii (30%) \u015fi cea de sus (nu mai mult de 30.000 de membri) sunt \u015fi inadmisibile \u015fi contradictorii.<\/p>\n

d) O a doua confuzie se face \u00eentre dreptul de asociere \u015fi drepturile electorale. Ini\u0163iativa Grupului Parlamentar al Minorit\u0103\u0163ilor Na\u0163ionale \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte legitimitatea \u00een sensul asigur\u0103rii unui cadru optim de vot pentru aleg\u0103tori \u015fi pentru administrarea cu responsabilitate a banilor publici, ori \u00een cazul discutat, al \u00eempiedic\u0103rii folosirii de c\u0103tre persoane \u015fi grupuri, \u00een mod abuziv, a prevederilor legisla\u0163iei interne. Acestea permit introducerea anumitor condi\u0163ii privind participarea organiza\u0163iilor la alegeri, care \u00eens\u0103 nu au ce s\u0103 caute \u00eentr-o lege care consfin\u0163e\u015fte dreptul la asociere, reglement\u00e2nd exercitarea lui.<\/p>\n

e) Chiar dac\u0103 prevederile Proiectului de Amendamente la Ordonan\u0163a Guvernului nr. 26\/2000 cu privire la asocia\u0163ii \u015fi funda\u0163ii s-ar restr\u00e2nge doar la impunerea de condi\u0163ii pentru participarea la alegeri a organiza\u0163iilor cet\u0103\u0163enilor apar\u0163in\u00e2nd minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale, tot ar \u00eenc\u0103lca drepturile \u015fi libert\u0103\u0163ile fundamentale. Se creaz\u0103 o discriminare \u00eentre cet\u0103\u0163enii care au format uniunile culturale actuale, ca asocia\u0163ii, \u015fi cet\u0103\u0163enii care doresc, \u00een viitor, s\u0103 creeze asocia\u0163ii cu acelea\u015fi obiective. Primii \u015fi-ar exercita dreptul de asociere \u015fi drepturile electorale \u00een condi\u0163ii mult mai convenabile dec\u00e2t ceilal\u0163i. \u00cen plus, reglement\u0103rile impuse acestor noi forme de asociere numite \u201corganiza\u0163ii ale cet\u0103\u0163enilor apar\u0163in\u00e2nd unei minorit\u0103\u0163i na\u0163ionale\u201d sunt nejustificate, \u00een multe cazuri prohibitive \u015fi \u00een dou\u0103, chiar imposibile. Totodat\u0103, se instituie o discriminare \u00eentre dreptul de asociere liber\u0103 al tuturor c\u00e2t \u015fi acela restric\u0163ionat al membrilor minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale.<\/p>\n

Astfel, nici o nou\u0103 organiza\u0163ie de romi \u015fi de maghiari nu poate \u00eendeplini simultan criteriile Proiectului. La cei circa 600.000 de romi identifica\u0163i la ultimul recens\u0103m\u00e2nt procentul de 30% \u00eenseamn\u0103 200.000 de persoane, cifr\u0103 care dep\u0103\u015fe\u015fte limita maxim\u0103 admis\u0103 de Proiect, de 30.000. \u00cen cazul maghiarilor, 30% \u00eenseamn\u0103 cam 330.000 de persoane. Deci, doar UDMR \u015fi Partida romilor mai pot exista ca organiza\u0163ii ale cet\u0103\u0163enilor apar\u0163in\u00e2nd minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale, \u015fi asta numai \u015fi numai pentru c\u0103 se afl\u0103 deja reprezentate \u00een Parlament \u015fi \u00een Consiliul Minorit\u0103\u0163ilor Na\u0163ionale.<\/p>\n

Conform recens\u0103m\u00e2ntului din 1992, mai multe minorit\u0103\u0163i na\u0163ionale aveau c\u00e2teva zeci de mii de membrii: germanii 119.436 (ast\u0103zi num\u0103rul este sensibil mai mic); ucrainienii 67.833, ru\u015fii-lipoveni 38,688; turcii 29.533, s\u00e2rbii 29,080. Pentru a putea fi \u00eenfiin\u0163ate, ar trebui ca noile organiza\u0163ii ale membrilor minorit\u0103\u0163ilor enumerate s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 10.000 de membri. Este o cifr\u0103 \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 descurajeze orice ini\u0163iativ\u0103 asociativ\u0103, nemaivorbind de faptul c\u0103 propunerea se refer\u0103 la 30% din num\u0103rul total al membrilor comunit\u0103\u0163ii, ignor\u00e2nd faptul c\u0103 \u00een num\u0103rul din recens\u0103m\u00e2nt sunt prin\u015fi \u015fi copiii minori.<\/p>\n

Concluzii<\/p>\n

Solu\u0163ia Grupului Parlamentar al Minorit\u0103\u0163ilor Na\u0163ionale creaz\u0103 confuzii. Dar mai ales, el trebuie criticat \u00eentruc\u00e2t \u00eencalc\u0103 drepturi \u015fi libert\u0103\u0163i fundamentale ale omului \u015fi ale persoanelor care apar\u0163in minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale. \u00cen func\u0163ionarea sa concret\u0103, proiectul ar crea un monopol \u00een favoarea actualelor organiza\u0163ii culturale asupra vie\u0163ii minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale, \u00een special \u00een domeniul activit\u0103\u0163ii politice \u015fi a accesului la fondurile publice. Adoptarea unei asemenea solu\u0163ii ar afecta grav via\u0163a intern\u0103 a minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale, solidaritatea necesar\u0103 afirm\u0103rii identit\u0103\u0163ii na\u0163ionale pericilit\u00e2nd sistemul creat \u00een acest scop.<\/p>\n

APADOR-CH solicit\u0103 retragerea actualei propuneri \u015fi recomand\u0103 preg\u0103tirea cadrului necesar pentru recunoa\u015fterea minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale \u2013 ca etap\u0103 a reprezent\u0103rii lor \u00een Parlament – prin elaborarea unui proiect de lege privind minorit\u0103\u0163ile na\u0163ionale \u015fi grupurile etnoculturale la realizarea c\u0103ruia s\u0103 fie consultate nu doar organiza\u0163iile deja reprezentate \u00een Parlament \u015fi cele din Consiliul Minorit\u0103\u0163ilor Na\u0163ionale, ci \u015fi alte structuri asociative de drepturile omului sau ale minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale care au fost implicate \u00een ultimii 12 ani \u00een promovarea \u015fi ap\u0103rarea drepturilor minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n

V. CAZURI AFLATE PE ROLUL CUR\u0162II EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI (STRASBOURG)<\/p>\n

\u00cen acest capitol sunt prezentate o parte din cazurile \u00een care APADOR-CH s-a implicat \u00een declan\u015farea \u015fi sus\u0163inerea procedurilor \u00een fa\u0163a Cur\u0163ii Europene a Drepturilor Omului \u00een anul 2002, consider\u00e2nd c\u0103 reclaman\u0163ii au fost victime ale \u00eenc\u0103lc\u0103rii drepturilor prev\u0103zute \u00een Conven\u0163ia European\u0103 a Drepturilor Omului (CEDO). De asemenea, capitolul cuprinde prezentarea evolu\u0163iei unora dintre cazurile \u00een care Asocia\u0163ia a ini\u0163iat demersurile \u00een fa\u0163a Cu\u0163ii Europene \u00eenainte de 2002, cazuri ce au fost dezvoltate pe larg \u00een raporturile anuale anterioare ale APADOR-CH.<\/p>\n

1. Evolu\u0163ia cazurilor \u00een care APADOR-CH s-a implicat anterior anului 2002<\/p>\n

Toate cazurile \u00een care Asocia\u0163ia s-a implicat \u015fi \u00een care procedurile \u00een fa\u0163a Comisiei\/Cur\u0163ii Europene a Drepturilor Omului au fost declan\u015fate anterior anului 2002 (vezi Raportul anual al APADOR-CH pe anul 2001) continu\u0103 s\u0103 se afle pe rolul Cur\u0163ii.<\/p>\n

1. \u00cen cazul Cotle\u0163 versus Rom\u00e2nia (cererea nr. 38565\/1997), la data de 16 aprilie 2002 Curtea a adoptat o decizie final\u0103 asupra admisibilit\u0103\u0163ii pl\u00e2ngerii sub aspectul \u00eenc\u0103lc\u0103rii articolului 8 din Conven\u0163ie. Reclamantul a sus\u0163inut c\u0103 deschiderea coresponden\u0163ei sale cu Comisia\/Curtea European\u0103 de c\u0103tre autorit\u0103\u0163ile penitenciare, precum \u015fi \u00eent\u00e2rzierea cu care scrisorile sale au fost expediate c\u0103tre aceste organisme, echivaleaz\u0103 cu o \u00eenc\u0103lcare a dreptului s\u0103u la via\u0163\u0103 privat\u0103 prev\u0103zut de articolului 8 din Conven\u0163ie. \u00cen decizia de admisibilitate Curtea a re\u0163inut c\u0103 pl\u00e2ngerea reclamantului ridic\u0103 probleme serioase de fapt \u015fi de drept care necesit\u0103 o examinare pe fond \u015fi \u00een consecin\u0163\u0103 a declarat pl\u00e2ngerea admisibil\u0103. La solicitarea Cur\u0163ii, la 10 mai 2002, reprezentantul reclamantului a trimis observa\u0163ii suplimentare privind fondul cauzei, \u00een care a sus\u0163inut c\u0103 dup\u0103 adoptarea Ordinului Ministrului justi\u0163iei nr.1792 din 17 octombrie 1997 \u2013 care a interzis violarea secretului coresponden\u0163ei de\u0163inu\u0163ilor \u2013, \u00eenc\u0103lcarea dreptului la coresponden\u0163\u0103 al reclamantului a continuat sub o alt\u0103 form\u0103, autorit\u0103\u0163ile din penitenciar nepun\u00e2ndu-i la dispozi\u0163ie cele necesare purt\u0103rii coresponden\u0163ei: h\u00e2rtie, plicuri, timbre po\u015ftale. De asemenea, reprezentantul reclamantului a sus\u0163inut c\u0103 lipsirea acestuia de cele necesare purt\u0103rii coresponden\u0163ei, \u00eent\u00e2rzierea cu care scrisorile sale au fost expediate de autorit\u0103\u0163ile penitenciare, precum \u015fi presiunile la care a fost suspus pentru a-\u015fi retrage pl\u00e2ngerea aflat\u0103 pe rolul Cur\u0163ii echivaleaz\u0103 cu o \u00eenc\u0103lcare a articolului 34 din Conven\u0163ie, care interzice autorit\u0103\u0163ilor s\u0103 \u00eempiedice exerci\u0163iul dreptului persoanelor interesate de a sesiza Curtea cu pl\u00e2ngeri privind \u00eenc\u0103lc\u0103ri ale Conven\u0163iei. Observa\u0163iile suplimentare ale reclamantului au avut ca obiect \u015fi cererea de satisfac\u0163ie echitabil\u0103 \u00een baza articolului 41 din Conven\u0163ie. \u00cen urma r\u0103spunsului Guvernului la observa\u0163iile suplimentare, reprezentantul reclamantului a formulat obiec\u0163ii pe care le-a comunicat Cur\u0163ii la data de 14 iunie 2002. Urmeaz\u0103 ca \u00een acest caz Curtea s\u0103 adopte o hot\u0103r\u00e2re cu privire la \u00eenc\u0103lcarea articolului 8 din Conven\u0163ie.<\/p>\n

2. \u00cen cazul Parohia greco-catolic\u0103 S\u00e2mb\u0103ta-Bihor versus Rom\u00e2nia (cererea nr. 48107\/1999), reclamanta s-a pl\u00e2ns c\u0103 refuzul instan\u0163elor na\u0163ionale de a judeca cererea sa privind restituirea bisericii greco-catolice din comuna S\u00e2mb\u0103ta i-a \u00eenc\u0103lcat dreptul de acces \u00een justi\u0163ie (articolul 6 din Conven\u0163ie), iar refuzul de a judeca cererea sa de a celebra serviciul religios alternativ i-a \u00eenc\u0103lcat libertatea de religie (articolul 9 din Conven\u0163ie) \u00cen urma comunic\u0103rii observa\u0163iilor Guvernului la 18 decembrie 2001, reprezentanta reclamantului a transmis Cur\u0163ii observa\u0163iile sale asupra admisibilit\u0103\u0163ii \u015fi fondului cauzei la 3 februarie 2002. Pe l\u00e2ng\u0103 \u00eenc\u0103lc\u0103rile articolelor 6 \u015fi 9 din Conven\u0163ie invocate expres de reclamant\u0103 \u00een pl\u00e2ngerea sa, reprezentanta acesteia a sus\u0163inut c\u0103 autorit\u0103\u0163ile na\u0163ionale au \u00eenc\u0103lcat \u015fi drepturile reclamantei prev\u0103zute de articolul 1 din Protocolul nr.1 la Conven\u0163ie \u015fi articolul 13 din Conven\u0163ie \u015fi c\u0103 aceste \u00eenc\u0103lc\u0103ri au fost \u00eenf\u0103\u0163i\u015fate \u00een situa\u0163ia de fapt, precum \u015fi \u00een expunerea privitoare la \u00eenc\u0103lc\u0103rile Conven\u0163iei, de\u015fi nu au fost precizate in terminis. Curtea urmeaz\u0103 s\u0103 decid\u0103 asupra admisibilit\u0103\u0163ii pl\u00e2ngerii.<\/p>\n

3. \u00cen cazul Vili Rupa versus Rom\u00e2nia (cererea nr. 58478\/98), pl\u00e2ngerea reclamantului privind \u00eenc\u0103lcarea de c\u0103tre autorit\u0103\u0163ile na\u0163ionale a drepturilor sale prev\u0103zute de Conven\u0163ie (dreptul de a nu fi torturat ori supus unor tratamente inumane sau degradante, garantat \u00een articolul 3; dreptul la libertate, dreptul de a fi dus prompt \u00een fa\u0163a unei instan\u0163e de judecat\u0103 \u015fi dreptul de a contesta legalitatea arest\u0103rii preventive, prev\u0103zute de articolul 5; dreptul la un proces echitabil, garantat de articolul 6 paragraful 1; dreptul de a beneficia de prezum\u0163ia de nevinov\u0103\u0163ie, prev\u0103zut de articolul 6 paragraful 2; drepturile persoanei acuzate de a fi informat\u0103 asupra naturii \u015fi cauzei acuza\u0163iei aduse \u00eempotriva sa, de a avea timpul \u015fi facilit\u0103\u0163ile necesare preg\u0103tirii ap\u0103r\u0103rii \u015fi de a se ap\u0103ra \u00een mod real \u015fi eficient, garantate \u00een paragraful 3 al articolului 6; dreptul la via\u0163\u0103 privat\u0103, prev\u0103zut de articolul 8; dreptul la remedii efective, prev\u0103zut de articolul 13) a fost comunicat\u0103 Guvernului, care a trimis Cur\u0163ii observa\u0163iile sale. La data de 13 septembrie 2002, reprezentanta reclamantului a transmis Cur\u0163ii observa\u0163iile sale asupra admisibilit\u0103\u0163ii \u015fi fondului cauzei. Curtea urmeaz\u0103 s\u0103 adopte o decizie \u00een privin\u0163a adimisibilit\u0103\u0163ii pl\u00e2ngerii.<\/p>\n

4. \u00cen cazurile Achim versus Rom\u00e2nia (cererea nr. 63101\/2000) \u015fi Parohia greco-catolic\u0103 Sf. Vasile \u2013 Polon\u0103 (cererea nr. 65965\/2001) procedurile interne \u00een vederea ob\u0163inerii de remedii efective pentru \u00eenc\u0103lcarea drepturile reclaman\u0163ilor prev\u0103zute de Conven\u0163ie nu au fost finalizate nici p\u00e2n\u0103 \u00een prezent. Reprezentan\u0163ii reclaman\u0163ilor din aceste dou\u0103 cazuri au continuat coresponden\u0163a cu grefa Cur\u0163ii \u015fi au informat-o \u00een leg\u0103tur\u0103 cu evolu\u0163ia procedurilor interne.<\/p>\n

\u00cen celelalte cazuri prezentate \u00een Raportul anual 2001 al APADOR-CH nu au avut loc dezvolt\u0103ri seminificative \u00een anul 2002, ele continu\u00e2nd s\u0103 se afle pe rolul Cur\u0163ii.<\/p>\n

2. Cazuri \u00een care APADOR-CH s-a implicat \u00een 2002<\/p>\n

1. Damian versus Rom\u00e2nia<\/p>\n

Situa\u0163ia de fapt \u015fi procedurile interne<\/p>\n

Marius Damian-Buruean\u0103 \u015fi Viorel Damian sunt fra\u0163i. Marius Damian este avocat \u015fi locuie\u015fte \u00een Bucure\u015fti, iar Viorel Damian este inginer \u015fi locuie\u015fte \u00een Turceni, jude\u0163ul Gorj. \u00cen seara zilei de 29 ianuarie 1995, cei doi fra\u0163i se aflau \u00een fa\u0163a blocului \u00een care locuie\u015fte Viorel Damian. Mai mul\u0163i poli\u0163i\u015fti i-au cerut lui Viorel Damian s\u0103 \u00eei \u00eenso\u0163easc\u0103 la sediul Poli\u0163iei Turceni, f\u0103r\u0103 a-i prezenta vreun motiv. \u00cen urma refuzului acestuia de a se conforma, precum \u015fi a protestelor lui Marius Damian-Buruean\u0103, cei doi fra\u0163i au fost lovi\u0163i, urca\u0163i cu for\u0163a \u00eentr-un autoturism \u015fi du\u015fi la sediul poli\u0163iei. Martorii au declarat c\u0103 brutalit\u0103\u0163ile poli\u0163i\u015ftilor nu au fost justificate. Violen\u0163ele asupra victimelor au continuat pe drum, iar la sediul poli\u0163iei au fost supu\u015fi unei perchezi\u0163ii corporale, \u00een lipsa unei autoriza\u0163ii emise de un magistrat. Mai mult, \u00een seara zilei de 29 ianuarie 1995, poli\u0163i\u015fti au efectuat \u015fi o perchezi\u0163ie la domiciliul lui Viorel Damian, f\u0103r\u0103 a avea mandat pentru aceasta \u015fi \u00een timpul nop\u0163ii. Arestarea \u015fi de\u0163inerea victimelor la sediul poli\u0163iei au fost f\u0103cute \u00een lipsa unei ordonan\u0163e de re\u0163inere sau a unui mandat de arestare, f\u0103r\u0103 a li se aduce la cuno\u015ftin\u0163a vreo \u00eenvinuire \u015fi f\u0103r\u0103 a li se respecta dreptul la ap\u0103rare. Abia la data de 30 ianuarie, \u00eempotriva celor doi s-a dispus de c\u0103tre organele de poli\u0163ie \u00eenceperea urm\u0103ririi penale pentru s\u0103v\u00e2r\u015firea infrac\u0163iuni de ultraj, precum \u015fi re\u0163inerea pe o durat\u0103 de 24 de ore.<\/p>\n

Prin ordonan\u0163ele din 31 ianuarie 1995 date de un procuror din cadrul Parchetului de pe l\u00e2ng\u0103 Judec\u0103toria Tg. Jiu, s-a dispus arestarea celor doi pe termen de 5 zile, re\u0163in\u00e2ndu-se c\u0103 ei au comis infrac\u0163iunile de \u201cultraj cu violen\u0163\u0103\u201d \u015fi \u201cultraj contra bunelor moravuri, tulburarea lini\u015ftii publice\u201d.<\/p>\n

Pentru a fi prezenta\u0163i unui medic legist care s\u0103 constate leziunie suferite, cei doi fra\u0163i au intrat \u00een refuz de hran\u0103. \u00cen cele din urm\u0103, Marius Damian-Buruean\u0103 a fost prezentat unui medic legist la 2 februarie 1995, iar Viorel Damian la 6 februarie 1995. Rapoartele de expertiz\u0103 medico-legal\u0103 constat\u0103 leziunile suferite de ace\u015ftia, preciz\u00e2nd un num\u0103r de 12-14 zile \u00eengrijiri medicale \u00een primul caz \u015fi 4-5 zile de \u00eengrijiri medicale \u00een cel de-al doilea caz.<\/p>\n

La data de 3 februarie 1995 s-a dispus arestarea celor doi pentru 25 de zile. Victimele au solicitat procurorului punerea \u00een libertate provizorie pe cau\u0163iune, dar cererile lor au fost respinse. La data de 17 februarie 1995 Parchetul de pe l\u00e2ng\u0103 Judec\u0103toria Tg. Jiu a dispus trimiterea \u00een judecat\u0103, \u00een stare de arest, a celor doi, pentru infrac\u0163iunile de \u00abultraj cu violen\u0163\u0103\u00bb \u015fi \u00abultraj contra bunelor moravuri, tulburarea lini\u015ftii publice\u00bb, la care s-a ad\u0103ugat \u015fi cea de conducere a unui autoturism av\u00e2nd permisul de conducere suspendat, pentru Viorel Damian. \u00cen timpul urm\u0103ririi penale, at\u00e2t poli\u0163ia c\u00e2t \u015fi procurorul au audiat martori f\u0103r\u0103 ca ap\u0103r\u0103torii celor doi s\u0103 fie prezen\u0163i sau \u00een\u015ftiin\u0163a\u0163i despre aceasta. Dosarul a fost trimis la Judec\u0103toria Tg. Jiu, iar la data de 23 februarie 1995 cei doi au fost pu\u015fi \u00een libertate provizorie.<\/p>\n

La cererea celor dou\u0103 victime, procesul a fost str\u0103mutat la Judec\u0103toria Sectorului 3, Bucure\u015fti, aceast\u0103 instan\u0163\u0103 dispun\u00e2nd achitarea lor pentru toate infrac\u0163iunile pentru care fuseser\u0103 trimi\u015fi \u00een judecat\u0103, cu motivarea c\u0103 faptele de ultraj nu exist\u0103, iar la data conducerii autoturismului, Viorel Damian nu avea permisul suspendat. \u00cen apel, Tribunalul Bucure\u015fti a hot\u0103r\u00e2t sanc\u0163ionarea fiec\u0103rui inculpat cu o amend\u0103 administrativ\u0103 \u00een cuantum de 25.000 lei pentru s\u0103v\u00e2r\u015firea faptelor pentru care au fost trimi\u015fi \u00een judecat\u0103. \u00cen recurs, la 10 iunie 1998, Curtea de Apel Bucure\u015fti a casat \u00een totalitate decizia penal\u0103 a Tribunalul Bucure\u015fti \u015fi a men\u0163inut sentin\u0163a penal\u0103 a Judec\u0103toriei Sectorului 3 Bucure\u015fti (prin care se dispusese achitarea inclupa\u0163ilor pe motivul inexisten\u0163ei tuturor faptelor re\u0163inute \u00een sarcina lor).<\/p>\n

\u00cen leg\u0103tur\u0103 cu brutalit\u0103\u0163ile \u015fi abuzurile comise de poli\u0163i\u015fti \u015fi cu arestarea ilegal\u0103 a celor doi fra\u0163i, mama lor a formulat o pl\u00e2ngere pe care a adresat-o Parchetului Militar Craiova la data de 3 februarie 1995. \u00cen paralel, cei doi s-au adresat cu o pl\u00e2ngere \u015fi Ministerului de Interne. La data de 29 noiembrie 1996, Parchetul Militar Craiova a adoptat o rezolu\u0163ie de ne\u00eencepere a urm\u0103ririi penale prin care se ar\u0103ta c\u0103 faptele penale imputate nu s-au confirmat. Pl\u00e2ngerea \u00eempotriva acestei rezolu\u0163ii a fost respins\u0103 de Sec\u0163ia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe l\u00e2ng\u0103 Curtea Suprem\u0103 de Justi\u0163ie la 20 iulie 1999. O nou\u0103 pl\u00e2ngere, a fost par\u0163ial admis\u0103 de Sec\u0163ia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe l\u00e2ng\u0103 Curtea Suprem\u0103 de Justi\u0163ie la 25 iunie 2001, care a re\u0163inut c\u0103 poli\u0163i\u015ftii s-au f\u0103cut vinova\u0163i de s\u0103v\u00e2r\u015firea infrac\u0163iunilor de \u00abloviri \u015fi alte violen\u0163e\u00bb \u015fi \u00abpurtare abuziv\u0103\u00bb, dar c\u0103 \u00een cauz\u0103 a intervenit prescrip\u0163ia r\u0103spunderii penale pentru aceste fapte. Cei doi au formulat pl\u00e2ngere \u015fi \u00eempotriva acestei solu\u0163ii, cu motiva\u0163ia c\u0103 \u00een sarcina poli\u0163i\u015ftilor trebuiau re\u0163inute \u015fi alte infrac\u0163iuni (tortura, arestarea nelegal\u0103 \u015fi cercetarea abuziv\u0103, pentru care r\u0103spunderea penal\u0103 nu se prescrisese). La 24 august 2001, Sec\u0163ia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe l\u00e2ng\u0103 Curtea Suprem\u0103 de Justi\u0163ie a dispus respingerea pl\u00e2ngerii \u015fi men\u0163inerea concluziilor sale din data de 25 iunie 2001.<\/p>\n

Cei doi fra\u0163i au declan\u015fat proceduri interne pentru a ob\u0163ine desp\u0103gubiri \u00een urma arest\u0103rii preventive \u201cpe nederept\u201d. P\u00e2n\u0103 la data formul\u0103rii pl\u00e2ngerii c\u0103tre Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului, cauzele celor doi nu au fost solu\u0163ionate definitiv \u015fi irevocabil, ambele afl\u00e2ndu-se \u00een faza de recurs.<\/p>\n

Procedura \u00een fa\u0163a Cur\u0163ii Europene a Drepturilor Omului<\/p>\n

La sf\u00e2r\u015fitul lunii decembrie 2001, victimele s-au adresat cu o pl\u00e2ngere Cur\u0163ii Europene a Drepturilor Omului, invoc\u00e2nd \u00eenc\u0103lcarea, pentru fiecare dintre ei, a drepturilor garantate \u00een articolele 3, 5, 6, 8, 13 \u015fi 34 din Conven\u0163ia European\u0103 a Drepturilor Omului.<\/p>\n

Reclaman\u0163ii au sus\u0163inut \u00eenc\u0103lcarea dreptului de a nu fi torturati ori supu\u015fi unor tratamente inumane sau degradante \u00een dou\u0103 situa\u0163ii distincte. Prima are ca obiect torturarea lor de c\u0103tre lucr\u0103tori ai poli\u0163iei, datorit\u0103 brutaliz\u0103rii lor \u00een seara zilei de 29 ianuarie 1995, precum \u015fi a traumatismelor psihice la care au fost supu\u015fi prin de\u0163inerea lor nelegal\u0103, f\u0103r\u0103 a fi \u00eencuno\u015ftiin\u0163a\u0163i de \u00eenvinuirile ce li se aduceau \u015fi f\u0103r\u0103 m\u00e2ncare \u015fi ap\u0103. A doua \u00eenc\u0103lcare a articolului 3 a vizat lipsa unei anchete eficiente, rapide \u015fi impar\u0163iale de c\u0103tre autorit\u0103\u0163ile na\u0163ionale (parchetele militare) apt\u0103 s\u0103 conduc\u0103 la sanc\u0163ionarea vinova\u0163ilor.<\/p>\n

\u00cen continuare, reclaman\u0163ii au sus\u0163inut \u00eenc\u0103lcarea dreptului la libertate garantat de articolul 5 din Conven\u0163ie, \u00een mai multe situa\u0163ii distincte: arestarea lor nu a urmat procedurile legale; nu au fost informa\u0163i \u201cprompt\u201d cu privire la motivele arest\u0103rii lor \u015fi la acuza\u0163iile aduse; nu au fost prezenta\u0163i prompt \u00een fa\u0163a unui judec\u0103tor ori a altui reprezentant al autorit\u0103\u0163ilor \u00eens\u0103rcinat prin lege s\u0103 exercite puteri judiciare, iar un astfel de reprezentant nu s-a pronun\u0163at asupra cererii lor de liberare provizorie pe cau\u0163iune (procurorul ne\u00eendeplinind cerin\u0163ele impuse de articolul 5).<\/p>\n

Reclaman\u0163ii s-au pl\u00e2ns \u015fi de \u00eenc\u0103lcarea drepturilor lor prev\u0103zute de articolul 6 din Conven\u0163ie prin mai multe situa\u0163ii distincte: nu au fost informa\u0163i prompt \u015fi am\u0103nun\u0163it \u00een leg\u0103tur\u0103 cumotivele \u015fi \u00eenvinuirea sub care au fost aresta\u0163i; nu au avut facilit\u0103\u0163i adecvate pentru a-\u015fi organiza ap\u0103rarea pe \u00eentreaga durat\u0103 a arest\u0103rii preventive \u015fi nu li s-au \u00eenm\u00e2nat copii ale actelor de cercetare efectuate \u00een faza de urm\u0103rire penal\u0103; au fost lipsi\u0163i de ap\u0103rare, fiindu-le oprit contactul cu ap\u0103r\u0103torul angajat de mama lor, iar acesta nu a fost \u00een\u015ftiin\u0163at pentru a putea participa la administrarea probelor; nu au participat, nici ei \u015fi nici avocatul lor, la efectuarea actelor de cercetare \u00een faza de anchet\u0103.<\/p>\n

\u00cen privin\u0163a \u00eenc\u0103lc\u0103rii articolului 8 din Conven\u0163ie, reclaman\u0163ii au sus\u0163inut c\u0103 acesta le-a fost \u00eenc\u0103lcat prin supunerea lor la perchezi\u0163ii corporale f\u0103r\u0103 o baz\u0103 legal\u0103 \u015fi prin efectuarea unei perchezi\u0163ii domiciliare ilegale.<\/p>\n

\u00cen ceea ce priveste dreptul la remedii efective, garantat de articolul 13, s-a sus\u0163inut c\u0103 omisiunea autorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale de a efectua o anchet\u0103 eficient\u0103 \u015fi impar\u0163ial\u0103 i-a lipsit pe reclaman\u0163i de orice posibilitate de remediere a \u00eenc\u0103lc\u0103rilor suferite. \u00cen conformitate cu legea intern\u0103, singurele \u00eendrept\u0103\u0163ite s\u0103 ancheteze pl\u00e2ngerile \u00eempotriva lucr\u0103torilor de poli\u0163ie erau parchetele militare, a c\u0103ror lips\u0103 de independen\u0163\u0103 \u015fi impar\u0163ialitate a fost argumentat\u0103 at\u00e2t pe baza unor elemente de fapt c\u00e2t \u015fi pe baza cadrului legal \u00een care acestea func\u0163ioneaz\u0103.<\/p>\n

\u00cen final, reclaman\u0163ii au sus\u0163inut c\u0103 parchetul militar a refuzat s\u0103 le dea xerocopii ale actelor din dosarul \u015fi lucr\u0103rile parchetelor militare, de\u015fi au men\u0163ionat expres c\u0103 acestea le sunt necesare pentru sus\u0163inerea pl\u00e2ngerii \u00een fa\u0163a Cur\u0163ii Europene, ceea ce echivaleaz\u0103 cu \u00eenc\u0103lcarea, de c\u0103tre autorit\u0103\u0163ile na\u0163ionale, a obliga\u0163iei prev\u0103zute \u00een articolul 34 (ultima propozi\u0163ie) din Conven\u0163ie.<\/p>\n

Pl\u00e2ngerea reclaman\u0163ilor se afl\u0103 pe rolul Cur\u0163ii Europene, unde a fost \u00eenregistrat\u0103 sub num\u0103rul 6773\/2002.<\/p>\n

2. Soare \u015fi al\u0163ii versus Rom\u00e2nia<\/p>\n

Situa\u0163ia de fapt \u015fi procedurile interne<\/p>\n

Mugurel Soare \u015fi Vipan Soare sunt fra\u0163i. La data de 19 mai 2000, \u00een plin\u0103 strad\u0103, ei au fost b\u0103tu\u0163i de trei lucr\u0103tori de poli\u0163ie \u00eembr\u0103c\u0103\u0163i \u00een civil, iar Mugurel Soare a fost \u00eempu\u015fcat \u00een cap, de la mic\u0103 distan\u0163\u0103, intr\u00e2nd \u00een com\u0103 (cazul a fost prezentat \u00een rapoartele APADO-CH din anii 2000 \u015fi 2001).<\/p>\n

Ca urmare a leziunilor suferite, Mugurel Soare, (18 ani la data incidentului) a fost spitalizat o lung\u0103 perioad\u0103, suport\u00e2nd mai multe interven\u0163ii chirurgicale neurologice. Deficien\u0163ele func\u0163ionale majore suferite au dus la pensionarea sa pe motive medicale.<\/p>\n

Doi dintre martoii oculari ai incidentului, Angela Vl\u0103sceanu \u015fi Dorel Baicu, au fost condu\u015fi la sediul Sec\u0163iei 10 Poli\u0163ie \u00een jurul orelor 19.30. La aceea\u015fi sec\u0163ie a mai fost adus \u015fi Vipan Soare \u015fi s-a prezentat de bun\u0103voie \u015fi unchiul victimei, Alexandru Soare.<\/p>\n

Audierile acestor patru persoane au \u00eenceput \u00een jurul orei 21. Dup\u0103 ce au dat declara\u0163ii \u00een fa\u0163a unui poli\u0163ist, ei \u015fi-au exprimat dorin\u0163a de a pleca acas\u0103, \u00eens\u0103 au fost \u00eempiedica\u0163i, necomunic\u00e2du-li-se motivului \u015fi perioada pentru care trebuie s\u0103 mai r\u0103m\u00e2n\u0103. To\u0163i patru au fost \u0163inu\u0163i \u00een acela\u015fi birou, f\u0103r\u0103 a li se da m\u00e2ncare \u015fi ap\u0103. \u00cen jurul orelor 0:00-0:30, a \u00eenceput o nou\u0103 audiere a celor patru, de c\u0103tre un procuror militar, \u00eenso\u0163it de un b\u0103rbat \u00een civil. Audierile s-au prelungit p\u00e2n\u0103 la ora 5.00 diminea\u0163\u0103, timp \u00een care nici unul dintre cei patru nu a fost l\u0103sat s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 sec\u0163ia, cu toate c\u0103 \u00een jurul orei 2.00 Angela Vl\u0103sceanu a protestat, cer\u00e2nd s\u0103 fie l\u0103sa\u0163i s\u0103 plece pentru c\u0103 nu exist\u0103 nici o baz\u0103 legal\u0103 pentru re\u0163inerea \u00eempotriva voin\u0163ei lor. \u00cen timpul audierilor Dorel Baicu, Vipan Soare \u015fi Angela Vl\u0103sceanu au fost supu\u015fi presiunilor \u015fi amenin\u0163\u0103rilor pentru a declara c\u0103 Mugurel Soare ar fi avut un cu\u0163it, ceea ce ei au refuzat. Au fost aplicate metode de intimidare, cum ar fi reluarea declara\u0163iei de la \u00eenceput, de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd se ajungea la negarea faptului c\u0103 Mugurel Soare ar fi avut cu\u0163it. Tututor li s-au dat declara\u0163ii spre semnare, pe care ace\u015ftia le-au semnat f\u0103r\u0103 s\u0103 le citeasc\u0103 din diferite motive (scris ilizibil, extenuare, neinformarea cu privire la acest aspect din partea procurorului). Nimic din ceea ce a declarat Alexandru Soare, unchiul victimei, nu a fost consemnat, spun\u00e2ndu-i-se c\u0103 va fi ulterior audiat de procurorul militar \u00eens\u0103rcinat cu ancheta. Acest lucru nu s-a \u00eent\u00e2mplat, de\u015fi Alexandru Soare s-a prezentat de mai multe ori, din proprie ini\u0163iativ\u0103, la sediul parchetului militar. Timp de 19 luni nici unul dintre cei patru nu a fost solicitat de autorit\u0103\u0163i pentru a depune m\u0103rturie sau a da informa\u0163ii legate de cele \u00eent\u00e2mplate.<\/p>\n

Angela Vl\u0103sceanu \u015fi Dorel Baicu s-au temut s\u0103 formuleze o pl\u00e2ngere penal\u0103 \u00eempotriva re\u0163inerii lor nelegale timp de 10 ore la sediul poli\u0163iei. Totu\u015fi ei au ac\u0163ionat prin intermendiul APADOR-CH, care la 4 iulie 2000 a sesizat Parchetul de pe l\u00e2ng\u0103 Curtea Suprem\u0103 de Justi\u0163ie \u2013 Sec\u0163ia Parchetelor Militare, cer\u00e2nd efectuarea de cercetari cu privire la \u00abtratamentul inuman \u015fi degradant\u00bb \u015fi la \u00abprivarea ilegal\u0103 de libertate\u00bb a celor doi. Aceast\u0103 sesizare a r\u0103mas f\u0103r\u0103 r\u0103spuns.<\/p>\n

Asocia\u0163ia a efectuat investiga\u0163ii extrajudiciare \u015fi a procedat la audierea celor implica\u0163i, dup\u0103 care a \u00eentocmit un raport prin care a sesizat autorit\u0103\u0163ile competente ale statului, cer\u00e2nd o solu\u0163ionare prompt\u0103 \u015fi corect\u0103 a cazului. Demersurile Asocia\u0163iei au r\u0103mas f\u0103r\u0103 r\u0103spuns.<\/p>\n

La 24 iulie 2001, Parchetul Militar Teritorial a adoptat o solu\u0163ie de ne\u00eencepere a urm\u0103ririi penale \u00een privin\u0163a poli\u0163istului care l-a \u00eempu\u015fcat pe Mugurel Soare, cu motiva\u0163ia c\u0103 fapta a fost s\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 \u00een legitim\u0103 ap\u0103rare. Aceast\u0103 solu\u0163ie a fost examinat\u0103 de Parchetul de pe l\u00e2nga Curtea Suprem\u0103 de Justi\u0163ie, care, printr-o adres\u0103 din 14 septembrie 2001, a constatat existen\u0163a unor deficien\u0163e majore \u00een desf\u0103\u015furarea anchetei, care nu a elucidat fondul. Cu toate acestea, solu\u0163ia de ne\u00eencepere a urm\u0103ririi penale nu a fost infirmat\u0103.<\/p>\n

\u00cempotriva rezolu\u0163iei din 24 iulie 2001, at\u00e2t victima c\u00e2t \u015fi APADOR-CH au formulat pl\u00e2ngeri (la 10, respectiv 12 octombrie 2001) \u015fi au solicitat comunicarea unei copii a rezolu\u0163iei de ne\u00eencepere a urm\u0103ririi penale; aceasta nu li s-a comunicat nici p\u00e2n\u0103 \u00een prezent. Mai mult, la 7 martie 2002, reprezentan\u0163ii victimei s-au deplasat la Parchetul Militar Teriorial \u015fi au cerut s\u0103 li se remit\u0103 copia rezolu\u0163iei, fiind refuza\u0163i. Ace\u015ftia au mai cerut, \u00een scris, \u015fi copii ale dosarului cauzei, ce le erau necesare pentru a redacta pl\u00e2ngerea adresat\u0103 Cur\u0163ii Europene a Drepturilor Omului. \u015ei aceast\u0103 cerere a fost refuzat\u0103.<\/p>\n

La 10 decembrie 2001 parchetul Militar Teritorial a dispus infirmarea solu\u0163iei de ne\u00eencepere a urm\u0103ririi penale \u015fi completarea cercet\u0103rilor. Cauza nu a fost solu\u0163ionat\u0103 nici p\u00e2n\u0103 \u00een prezent.<\/p>\n

Procedura \u00een fa\u0163a Cur\u0163ii Europene a Drepturilor Omului<\/p>\n

La 21 iunie 2002, reclaman\u0163ii Mugurel Soare, Angela Vl\u0103sceanu \u015fi Dorel Baicu au adresat o pl\u00e2ngere Cur\u0163ii Europene a Drepturilor Omului. Reclamantul Mugurel Soare a sus\u0163inut c\u0103 autorit\u0103\u0163ile na\u0163ionale i-au \u00eenc\u0103lcat drepturile prev\u0103zute de Conven\u0163ie \u00een articolele 2, 3, 6 paragraful 1, 13 \u015fi 2 \u015fi 3 combinate cu 14 \u015fi 34. Reclaman\u0163ii Angela Vl\u0103sceanu \u015fi Dorel Baicu au sus\u0163inut c\u0103 autorit\u0103\u0163ile na\u0163ionale le-au \u00eenc\u0103lcat, fiec\u0103ruia \u00een parte, drepturile garantate de Conven\u0163ie \u00een articolele 3, 5 \u015fi 13.<\/p>\n

Reclamantul Mugurel Soare a sus\u0163inut c\u0103 dreptul s\u0103u la via\u0163\u0103, garantat de articolul 2 din Conven\u0163ie, i-a fost \u00eenc\u0103lcat de autorit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne \u00een dou\u0103 situa\u0163ii distincte, prin \u00eempu\u015fcarea sa \u00een cap, ce \u00eei putea provoca moartea, \u015fi prin lipsa unei anchete eficiente, rapide \u015fi impar\u0163iale de natur\u0103 s\u0103 conduc\u0103 la sanc\u0163ionarea celui vinovat de \u00eempu\u015fcarea sa.<\/p>\n

\u00cen privin\u0163a dreptului de a nu fi torturat ori supus unor tratamente inumane sau degradante, Mugurel Soare s-a pl\u00e2ns de \u00eenc\u0103lcarea acestuia \u00een dou\u0103 situa\u0163ii distincte. Prima are ca obiect torturarea lor de c\u0103tre poli\u0163ist, prin lovirea sa repetat\u0103 \u015fi foarte brutal\u0103, care a culminat cu \u00eempu\u015fcarea sa \u00een cap. A doua \u00eenc\u0103lcare a articolului 3 a vizat lipsa unei anchete eficiente, rapide \u015fi impar\u0163iale de c\u0103tre autorit\u0103\u0163ile na\u0163ionale (parchetele militare) apt\u0103 s\u0103 conduc\u0103 la sanc\u0163ionarea vinova\u0163ilor.<\/p>\n

Reclamantul Mugurel Soare s-a pl\u00e2ns \u015fi de \u00eenc\u0103lcarea dreprului s\u0103u la acces la justi\u0163ie prev\u0103zut de articolul 6 paragraful 1 din Conven\u0163ie, deoarece nesolu\u0163ionarea pl\u00e2ngerii sale penale, \u00een care a men\u0163ionat c\u0103 dore\u015fte desp\u0103gubiri morale \u015fi materiale, \u00eel \u00eempiedic\u0103 s\u0103 ob\u0163in\u0103 aceste desp\u0103gubiri, ca parte civil\u0103 \u00een procesul penal.<\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u015fte dreptul la remedii efective, garantat de articolul 13, Mugurel Soare a sus\u0163inut c\u0103 lipsa unei anchete eficiente, impar\u0163iale \u015fi transparente l-a lipsit de orice posibilitate de remediere a \u00eenc\u0103lc\u0103rilor suferite.<\/p>\n

Reclamantul, care apar\u0163ine etniei rome, a sus\u0163inut \u015fi c\u0103 \u00eenc\u0103lcarea drepturilor sale garantate \u00een articolele 2 \u015fi 3 ale Conven\u0163iei sunt par\u0163ial cauzate de atitudinea discriminatorie a autorit\u0103\u0163ilor.<\/p>\n

\u00cen final, reclamantul Mugurel Soare a sus\u0163inut c\u0103 parchetul militar a refuzat s\u0103 \u00eei dea xerocopii ale actelor din dosarul \u00een care se ancheteaz\u0103 \u00eempu\u015fcarea sa, de\u015fi reprezentan\u0163ii s\u0103i au men\u0163ionat expres c\u0103 acestea le sunt necesare pentru sus\u0163inerea pl\u00e2ngerii \u00een fa\u0163a Cur\u0163ii Europene. Aceasta echivaleaz\u0103 cu \u00eenc\u0103lcarea, de c\u0103tre autorit\u0103\u0163ile na\u0163ionale, a obliga\u0163iei prev\u0103zute \u00een articolul 34 din Conven\u0163ie, care interzice acestora s\u0103 \u00eempiedice dreptul de peti\u0163ionare al oric\u0103rei persoane care dore\u015fte s\u0103 se adreseze Cur\u0163ii Europene, ca victim\u0103 a \u00eenc\u0103lc\u0103rii drepturilor sale.<\/p>\n

Reclaman\u0163ii Angela Vl\u0103sceanu \u015fi Dorel Baicu au sus\u0163inut \u00eenc\u0103lcarea dreptului lor de a nu fi supu\u015fi unui tratament degradant, prev\u0103zut de articolul 3 din Conven\u0163ie, \u00een dou\u0103 situa\u0163ii distincte. Prima \u00eenc\u0103lcare a avut ca obiect tratamentul la care au fost supu\u015fi \u00een timpul audierii lor, c\u00e2nd pe parcursul celor 10 ore c\u00e2t au fost \u00eempiedica\u0163i s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 sediul poli\u0163iei, nu au putut s\u0103 se odihneasc\u0103, nu au primit m\u00e2ncare \u015fi ap\u0103 de b\u0103ut \u015fi au fost supu\u015fi persiunilor \u015fi amenin\u0163\u0103rilor pentru a da declara\u0163ii contrare realit\u0103\u0163ii, la care s-a ad\u0103ugat frica de repercusiuni. A doua \u00eenc\u0103lcare a articolului 3 a vizat lipsa oric\u0103rei anchete asupra tratamentului la care au fost supu\u015fi<\/p>\n

Reclaman\u0163ii Angela Vl\u0103sceanu \u015fi Dorel Baicu s-au pl\u00e2ns \u015fi de \u00eenc\u0103lcarea dreptului lor garantat de articolul 5 din Conven\u0163ie deoarece: privarea lor de libertate s-a f\u0103cut f\u0103r\u0103 nici un temei legal \u015fi f\u0103r\u0103 a se \u00eentocmi vreo formalitate legal\u0103, nu au fost informa\u0163i nici un moment asupra motivelor re\u0163inerii lor nelegale \u015fi nu au avut posibilitatea de a ob\u0163ine repara\u0163ii pentru privarea lor de libertate nelegal\u0103.<\/p>\n

\u00cen final, reclaman\u0163ii Angela Vl\u0103sceanu \u015fi Dorel Baicu au sus\u0163inut c\u0103 le-a fost \u00eenc\u0103lcat dreptul la remedii efective pentru \u00eenc\u0103lcarea drepturilor lor garantate de Conven\u0163ie, drept prev\u0103zut de articolul 13 din Conven\u0163ie.<\/p>\n

Cererea reclaman\u0163ilor a fost \u00eenregistrat\u0103 pe rolul Cur\u0163ii Europene a Drepturilor Omului cu num\u0103rul 24329\/02.<\/p>\n

3. Tar\u0103u versus Rom\u00e2nia<\/p>\n

Situa\u0163ia de fapt \u015fi procedurile interne<\/p>\n

\u00cen cursul anului 2000, \u00een urma unui anun\u0163 de mica publicitate, Daniela Tar\u0103u s-a prezentat la o firm\u0103 de intermediere de contracte de munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate care c\u0103uta colaboratori. \u00cen iunie 2000, Daniela Tar\u0103u a frecventat firma circa 3 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, \u00een vederea angaj\u0103rii sale pe acest post.<\/p>\n

\u00cen perioada 3 iulie 2000 \u2013 1 august 2000, Daniela Tar\u0103u a fost internat\u0103 \u00een spital pentru efectuarea unei interven\u0163ii chirurgicale, timp \u00een care a fost vizitat\u0103 frecvent de Veronica Gori, care dorea ajutor pentru ob\u0163inerea unei vize Schengen. Daniela Tar\u0103u a acceptat s\u0103 o ajute \u015fi la 11 iulie 2000 a primit de la Veronica Gori suma de 1.000 USD pentru a-i transmite persoanei din firm\u0103 care se ocupa de ob\u0163inerea vizelor, Costel Gheorghe. Pentru aceast\u0103 sum\u0103 Daniela Tar\u0103u a \u00eentocmit o chitan\u0163\u0103, \u00een care nu se prevederea vreun termen de restituire. Banii au fost transmi\u015fi lui Costel Gheorghe.<\/p>\n

Ulterior, Veronica Gori a depus la poli\u0163ie o pl\u00e2ngere prin care solicita restituirea sumei de 1000 USD. La acel moment poli\u0163ia efectua cercet\u0103ri penale cu privire la activitatea persoanelor din cadrul firmei de intermediere. Daniela Tar\u0103u nu era implicat\u0103 \u00een acele fapte.<\/p>\n

La data de 15 decembrie 2000, Sec\u0163ia 3 Poli\u0163ie i-a trimis o cita\u0163ie Danielei Tar\u0103u, prin care era invitat\u0103 s\u0103 se prezinte \u201cfoarte urgent\u201d \u00een calitate de \u201cmartor\u201d, iar reclamanta s-a conformat. La data de 22 februarie 2001, Daniela Tar\u0103u a fost arestat\u0103 preventiv pentru s\u0103v\u00e2r\u015firea infrac\u0163iunii de \u00een\u015fel\u0103ciune, cu toate c\u0103 nerestituirea unei sume de bani nu este o infrac\u0163iune, ci o problem\u0103 de natur\u0103 civil\u0103. Mai mult, Daniela Tar\u0103u se afla \u00eentr-o stare de s\u0103n\u0103tate precar\u0103, era singurul \u00eentre\u0163in\u0103tor al unui copil minor \u015fi a doi p\u0103rin\u0163i \u00een v\u00e2rst\u0103, nu avea antecedente penale \u015fi se dovedise cooperant\u0103 cu poli\u0163ia.<\/p>\n

Pe parcursul cercet\u0103rilor, Danielei Tar\u0103u i-au fost refuzate probe importante \u00een aparare, cum ar fi confruntarea cu Veronica Gori \u015fi cu Costel Gheorghe. La data de 26 iunie 2001, c\u00e2nd Daniela Tar\u0103u se afla \u00eenc\u0103 arestat\u0103 \u00een baza unui mandat emis cu patru luni \u00eenainte, Judec\u0103toria Sectorului 1 Bucure\u015fti a judecat o nou\u0103 cerere a Parchetului de pe l\u00e2ng\u0103 Tribunalul Bucure\u015fti de prelungire a arest\u0103rii preventive a Danielei Tar\u0103u \u015fi a altor patru inculpa\u0163i, cerceta\u0163i \u00een acela\u015fi dosar. Daniela Tar\u0103u nu era asistat\u0103 de un ap\u0103r\u0103tor, astfel \u00eenc\u00e2t s-a stabilit ca asisten\u0163a juridic\u0103 s\u0103 \u00eei fie acordat\u0103 de ap\u0103r\u0103toarea altui inculpat din aceea\u015fi cauz\u0103. Aceasta a cerut un termen pentru a lua cuno\u015ftin\u0163\u0103 de con\u0163inutul dosarului foarte voluminos, dar cererea i-a fost respins\u0103 pe motiv c\u0103 arestarea preventiv\u0103 exipra \u00een acea zi. Judec\u0103toria Sectorului 1 Bucure\u015fti a respins \u00een final cererea de prelungire a arest\u0103rii preventive a Danielei Tar\u0103u. Totu\u015fi aceasta nu a fost pus\u0103 \u00een libertate.<\/p>\n

Printr-un proces verbal datat 26 iunie 2001, se atesta de Judec\u0103toria Sectorului 1 Bucure\u015fti c\u0103, la ora 16.40, procurorul a declarat recurs \u00een \u015fedin\u0163\u0103 public\u0103 \u00eempotriva respingerii cererii de prelungire a arest\u0103rii preventive. Daniela Tar\u0103u sus\u0163ine \u00eens\u0103 c\u0103 \u015fedin\u0163a de judecat\u0103 a durat \u00een acea zi p\u00e2n\u0103 la ora 14.00.<\/p>\n

Dintr-un referat al grefierei, rezult\u0103 c\u0103, la data de 26 iunie 2001 la ora 17.45, aceasta a telefonat la Spitalul Penitenciar Jilava, unde era de\u0163inut\u0103 Daniela Tar\u0103u, cer\u00e2nd aducerea ei la Tribunalul Bucure\u015fti pentru judecarea recursului, \u00eens\u0103 ofi\u0163erul de serviciu de la spitalul penitenciar i-a comunicat c\u0103 nu mai este nimeni la Serviciul eviden\u0163\u0103 pentru a prelua nota telefonic\u0103 \u015fi a o aduce pe inculpata arestat\u0103 la tribunal.<\/p>\n

Recursul a fost judecat de Tribunalul Bucure\u015fti, la data de 26 iunie 2001 (\u00een aceea\u015fi zi \u00een care s-a judecat \u015fi fondul), \u00een jurul orei 18.00, f\u0103r\u0103 ca inculpata s\u0103 fie prezent\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 a fi reprezentat\u0103 de un avocat. Un avocat din oficiu a fost delegat abia la o zi dup\u0103 ce procesul s-a judecat. Tribunalul a admis recursul \u015fi a dispus prelungirea arest\u0103rii preventivei a Danielei Tar\u0103u cu 30 de zile, cu o motivare sumar\u0103. P\u00e2n\u0103 la data redact\u0103rii pl\u00e2ngerii c\u0103tre Curtea Europen\u0103 a Drepturilor Omului, Daniela Tar\u0103u nu fusese eliberat\u0103. (A fost pus\u0103 \u00een libertate abia \u00een decembrie 2002).<\/p>\n

Decizia pronunta\u0163\u0103 de tribunal \u00een recurs a fost defintiv\u0103 \u015fi nu mai putea fi atacat\u0103 de Daniela Tar\u0103u. Ea a trimis un memoriu procurorului general al Parchetului de pe l\u00e2ng\u0103 Curtea Suprem\u0103 de Justi\u0163ie, pentru promovarea recursului \u00een anulare \u00een cauz\u0103, cerere ce i-a fost respins\u0103. Un nou memoriu a fost trimis pentru promovarea recursului \u00een anulare, \u00eens\u0103 nu a primit nici un r\u0103spuns la acest demers.<\/p>\n

Procedura \u00een fa\u0163a Cur\u0163ii Europene a Drepturilor Omului<\/p>\n

Daniela Tar\u0103u a sesizat printr-o scrisoare Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului \u00een privin\u0163a \u00eenc\u0103lc\u0103rii drepturilor sale la 24 decembrie 2001. Pl\u00e2ngerea sa complet\u0103 a fost trimis\u0103 Cur\u0163ii la data de 19 ianuarie 2002. Reclamanta a sus\u0163inut c\u0103 autorit\u0103\u0163ile statului i-au \u00eenc\u0103lcat drepturile garantate \u00een articolele 5, 6, 11, 13 din Conven\u0163ie \u015fi \u00een articolului 1 din Protocolul nr.4 la Conven\u0163ie.<\/p>\n

Reclamanta a sus\u0163inut c\u0103 dreptul s\u0103u la libertate \u015fi siguran\u0163\u0103 prev\u0103zut de articolul 5 din Conven\u0163ie a fost \u00eenc\u0103lcat deoarece: arestarea sa preventiv\u0103 a fost lipsit\u0103 de suport legal \u00een raport cu legisla\u0163ia intern\u0103; informarea asupra motivelor arest\u0103rii sale \u015fi asupra acuza\u0163iilor ce i se aduceau a fost plin\u0103 de erori \u015fi omisiuni, ceea ce echivaleaz\u0103 cu lipsa inform\u0103rii; timp de 32 de zile nu a fost dus\u0103 \u00een fa\u0163a unui judec\u0103tor, singurul care exercit\u0103 puteri judiciare \u015fi nu a fost eliberat\u0103 sau judecat\u0103 \u00eentr-un termen rezonabil; nu a avut posibilitatea de a declan\u015fa proceduri judiciare pentru determinarea legalit\u0103\u0163ii deten\u0163iei sale.<\/p>\n

Reclamanta a sus\u0163inut c\u0103 dreptul s\u0103u la un proces echitabil, prev\u0103zut de articolul 6 din Conven\u0163ie a fost \u00eenc\u0103lcat sub mai multe aspecte: nu a fost informat\u0103 \u00een mod complet \u015fi am\u0103nun\u0163it asupra naturii \u015fi cauzei acuza\u0163iei aduse \u00eempotriva sa; nu a dispus de timpul \u015fi \u00eenlesnirile necesare preg\u0103tirii ap\u0103r\u0103rii sale; nu i s-a acordat dreptul s\u0103 fie asistat\u0103 de un ap\u0103r\u0103tor ales, iar la recurs, nu a fost asistat\u0103 nici de un avocat din oficiu; nu a putut ob\u0163ine citarea \u015fi audierea martorilor ap\u0103r\u0103rii \u00een acelea\u015fi condi\u0163ii ca \u015fi martorii acuz\u0103rii.<\/p>\n

Reclamanta a mai sus\u0163inut c\u0103 autorit\u0103\u0163ile na\u0163ionale i-au \u00eenc\u0103lcat dreptul prev\u0103zut de articolul 1 din Protocolul nr.4 la Convne\u0163ie, care interzice privarea de libertate pentru datorii, deoarece singurul motiv pentru care a fost arestat\u0103 a fost ne\u00eendepliniea unei obliga\u0163ii contractuale.<\/p>\n

\u00cen privin\u0163a dreptului la libera \u00eentrunire \u015fi asociere, prev\u0103zut de articolul 11 din Conven\u0163ie, reclamanta a sus\u0163inut c\u0103 acesta i-a fost \u00eenc\u0103lcat deoarece singura explica\u0163ie rezonabil\u0103 pentru abuzurile la care a fost supus\u0103 ar fi faptul c\u0103 face parte din grupul care a scris versurile tuturor c\u00e2ntecelor intonate \u00een cadrul demonstra\u0163iilor din Pia\u0163a Universita\u0163ii, din anul 1990.<\/p>\n

\u00cen final, reclamanta a sus\u0163inut c\u0103 i-a fost \u00eenc\u0103lcat dreptul la remedii efective pentru \u00eenc\u0103lcarea drepturilor garantate de Conven\u0163ie, drept prev\u0103zut de articolul 13 din Conven\u0163ie.<\/p>\n

Cererea sa a fost \u00eenregistrat\u0103 la Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului cu num\u0103rul 3584\/02.<\/p>\n

4. Parohia greco-catolic\u0103 Pruni\u015f versus Rom\u00e2nia<\/p>\n

Situa\u0163ia de fapt \u015fi procedurile interne<\/p>\n

Reclamanta este Parohia greco-catolic\u0103 Pruni\u015f, care a declan\u015fat pe plan intern proceduri judiciare pentru restituirea bisericii, cimitirului \u015fi casei parohiale greco-catolice din comuna Pruni\u015f, ocupate \u00een prezent de parohia ortodox\u0103 din localitate.<\/p>\n

\u00cen februarie 2001, Judec\u0103toria Turda a respins cererea reclamantei, ca \u201cne\u00eentemeiat\u0103\u201d, de\u015fi argumenta\u0163ia instan\u0163ei a fost \u00een sensul lipsei de competen\u0163\u0103, f\u0103c\u00e2nd trimitere la dispozi\u0163iile Decretului nr.126\/1990, care ar institui competen\u0163a de solu\u0163ionare a unor astfel de litigii pentru comisiile mixte formate din reprezentan\u0163ii Bisericii ortodoxe \u015fi a celei greco-catolice. Judec\u00e2nd apelul declarat, la 9 noiembrie 2001, Tribunalul Cluj a anulat sentin\u0163a anterioar\u0103 \u015fi a admis cererea reclamantei, recunosc\u00e2nd existen\u0163a unui drept continuu de proprietate a parohiei greco-catolice asupra bunurilor \u00een litigiu. Hot\u0103r\u00e2rea Tribunalului Cluj a fost pus\u0103 \u00een executare la 11 decembrie 2001. \u00cen urma judec\u0103rii recursului \u00eempotriva acestei hot\u0103r\u00e2ri, Curtea de Apel Cluj a men\u0163inut dispozi\u0163iile Judec\u0103toriei Turda, printr-o hot\u0103r\u00e2re definitiv\u0103 \u015fi irevocabil\u0103 pronun\u0163at\u0103 la data de 9 mai 2002. \u00cen consecin\u0163\u0103, parohia ortodox\u0103 a intrat din nou \u00een posesia bisericii, cimitirului \u015fi casei parohiale.<\/p>\n

\u00cen timpul judec\u0103rii recursului, la 12 februarie 2002, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne a trimis o scrisoare ministrului de justi\u0163ie \u00een care denun\u0163a \u201c\u00eendr\u0103zneala\u201d unor instan\u0163e din Ardeal de a judeca cererile parohiilor greco-catolice privind stabilirea situa\u0163iei juridice a bunurilor lor \u015fi a cerut interven\u0163ia conducerii Ministerului de Justi\u0163ie pentru \u201cdisciplinarea\u201d acestora. Curtea de Apel Cluj era una dintre instan\u0163ele \u201creclamate\u201d. Scrisoarea Patriarhului a fost trimis\u0103 de Costache Ivanov, secretar de stat \u00een Ministerul Justi\u0163iei, cu o adres\u0103 de \u00eenso\u0163ire, la Curtea de Apel Cluj, la data de 28 februarie 2002.<\/p>\n

\u00cempotriva hot\u0103r\u00e2rii Cur\u0163ii de Apel Cluj, reclamanta a formulat o cerere de contesta\u0163ie \u00een anulare ce i-a fost respins\u0103.<\/p>\n

Procedura \u00een fa\u0163a Cur\u0163ii Europene a Drepturilor Omului<\/p>\n

Reclamanta s-a adresat Cur\u0163ii Europene la 23 octombrie 2002, su\u015f\u0163in\u00e2nd c\u0103 prin deciziile instan\u0163elor na\u0163ionale i-au fost \u00eenc\u0103lcate drepturile garantate \u00een articolele 6, 9, 1 din Protocolul nr.1, 13, precum \u015fi 14 \u00een coroborare cu primele trei articole invocate din Conven\u0163ia European\u0103 a Drepturilor Omului.<\/p>\n

\u00cen leg\u0103tur\u0103 cu articolul 6 paragraful 1 din Conven\u0163ie, care garanteaz\u0103 dreptul la un proces echitabil, reclamanta a sus\u0163inut c\u0103 acesta i-a fost \u00eenc\u0103lcat \u00een trei situa\u0163ii distincte: negarea accesului la justi\u0163ie, prin invocarea lipsei de competen\u0163\u0103 a instan\u0163elor de judecat\u0103 \u00een favoarea comisiilor mixte formate din chiar p\u0103r\u0163ile aflate \u00een conflict; lipsa de motivare pe fond a hot\u0103r\u00e2rilor din prim\u0103 instan\u0163\u0103 \u015fi recurs \u00een care de\u015fi cererea a fost respins\u0103 ca ne\u00eentemeiat\u0103, s-a motivat lipsa de competen\u0163\u0103 general\u0103 a instan\u0163elor; lipsa de independen\u0163\u0103 \u015fi impar\u0163ialitate a instan\u0163ei de recurs \u00een raport cu interven\u0163ia Ministerului de Justi\u0163ie \u00een favoarea Bisericii Ortodoxe.<\/p>\n

Reclamanta a mai argumentat c\u0103 decizia irevocabil\u0103 a Cur\u0163ii de Apel Cluj a privat-o de bunul s\u0103u, f\u0103r\u0103 ca aceast\u0103 ingerin\u0163a s\u0103 fie justificat\u0103 prin existen\u0163a unui interes public \u015fi f\u0103r\u0103 a satisface cerin\u0163a propor\u0163ionalit\u0103\u0163ii, ceea ce echivaleaz\u0103 cu o \u00eenc\u0103lcare a articolului 1 din Protocolul nr.1 la Conven\u0163ie.<\/p>\n

\u00cen continuare, reclamanta a sus\u0163inut c\u0103 hot\u0103r\u00e2rea instan\u0163ei de recurs a avut drept rezultat \u00eenc\u0103lcarea dreptului s\u0103u la libertate religioas\u0103, garantat de articolul 9 din Conven\u0163ie, deoarece a fost deposedat\u0103 de bunuri care sunt esen\u0163iale exerci\u0163iului acestui drept. Reclamanta este o parohie \u015fi, prin lipsirea sa de bunuri ca biseric\u0103, cimitir \u015fi cas\u0103 parohial\u0103, credincio\u015fii s\u0103i nu \u00ee\u015fi pot exercita liber religia.<\/p>\n

\u00cen leg\u0103tur\u0103 cu aceste prime trei \u00eenc\u0103lc\u0103ri, reclamanta a sus\u0163inut c\u0103 ele au fost cauzate \u015fi din motive care implic\u0103 discriminarea religioas\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t i-a fost \u00eenc\u0103lcat \u015fi dreptul garantat de articolul 14 din Conven\u0163ie, care interzice discriminarea \u00een exerci\u0163iul celorlalte drepturi prev\u0103zute de Conven\u0163ie.<\/p>\n

\u00cen final, reclamanta a sus\u0163inut c\u0103 pentru nici una din \u00eenc\u0103lc\u0103rile reclamate nu are mijloace legale efective la nivel na\u0163ional pentru a ob\u0163ine recunoa\u015fterea \u00eenc\u0103lc\u0103rilor invocate, precum \u015fi remedierea \u015fi compensarea prejudiciilor materiale \u015fi morale suferite, contrar articolului 13 din Conven\u0163ie.<\/p>\n

Pl\u00e2ngerea reclamantei a fost \u00eenregistrat\u0103 la Curtea European\u0103 sub num\u0103rul 38134\/02.<\/p>\n

VI. ALTE ACTIVIT\u0102\u0162I<\/p>\n

1. Retragerea licen\u0163ei postului privat de televiziune OTV<\/p>\n

M\u0103sura luat\u0103 de Consiliul Na\u0163ional al Audiovizualului a produs satisfac\u0163ie \u00een lumea presei, \u00een special \u00een presa scris\u0103, dar \u015fi a cercurilor de intelectuali, iritate de tonul uneori extrem de agresiv al emisiunilor lui Dan Diaconescu, dar mai ales a unora din invita\u0163ii s\u0103i \u00een direct.<\/p>\n

APADOR-CH \u015fi Centrul pentru Jurnalism Independent au interpretat m\u0103sura drept o amenin\u0163are la adresa libert\u0103\u0163ii de exprimare. \u00cen comunicatul comun, cele dou\u0103 organiza\u0163ii \u201cconsider\u0103 c\u0103 decizia Consiliului Na\u0163ional al Audiovizualului NR.94\/12.09.2002 de retragere a licen\u0163ei postului privat de televiziune OTV este o masur\u0103 inacceptabil\u0103 \u00eentr-o societate democratic\u0103 \u00een care se respect\u0103 libertatea de exprimare \u015fi informare. Decizia CNA nu men\u0163ioneaz\u0103 \u00een mod concret nici \u00een ce au constat acele afirma\u0163ii pe care le-a calificat ca fiind \u201cantisemite, xenofobe, discriminatorii, calomnioase\u201d \u015fi nici care sunt \u201cprejudiciile grave aduse interesului public\u2019\u2019. Nemotivarea clar\u0103 \u015fi temeinic\u0103 a deciziei las\u0103 loc arbitrariului \u00een aplicarea legii.<\/p>\n

Decizia CNA de a retrage licen\u0163a unui post privat de televiziune din cauza declara\u0163iilor \u00een direct ale unor invita\u0163i poate duce la instaurarea cenzurii sau autocenzurii, ambele la fel de periculoase pentru libertatea de exprimare \u015fi dreptul la informa\u0163ie al publicului. Institu\u0163iile de pres\u0103 audio vizual\u0103 nu r\u0103spund pentru afirma\u0163iile f\u0103cute \u00een direct de persoanele invitate \u00een studio, dar acestea din urm\u0103 r\u0103spund pentru afirma\u0163iile lor. Prin urmare, dac\u0103 sus\u0163inerile senatorului Corneliu Vadim Tudor \u2013 invitatul emisiunilor men\u0163ionate \u00een decizia CNA – sunt considerate \u201cantisemite, xenofobe \u015fi discriminatorii\u201d ele pot face obiectul unor investiga\u0163ii, pe baza textelor din Codul penal, Ordonan\u0163ei nr.137\/2000 (aprobat\u0103 prin Legea nr.48\/2002) privind prevenirea \u015fi sanc\u0163ionarea tuturor formelor de discriminare \u015fi Ordonan\u0163ei de urgent\u0103 nr. 31\/2002 privind interzicerea organiza\u0163iilor \u015fi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob, care incrimineaz\u0103 tocmai astfel de afirma\u0163ii.Dac\u0103 unii politicieni , inclusiv pre\u015fedintele \u0163\u0103rii sau primul ministru, se simt leza\u0163i de sus\u0163inerile unor invita\u0163i \u00een emisiuni \u00een direct, ei pot recurge la c\u0103ile legale de care dispuneorice persoan\u0103 particular\u0103 care se consider\u0103 insultat\u0103 sau calomniat\u0103.<\/p>\n

\u00cen nici un caz nu trebuia desfiin\u0163at postul de televiziune care nu a fost dec\u00e2t canalul prin care au fost difuzate acele afirma\u0163ii. \u00cen plus, CNA a optat, de la \u00eenceput, pentru cea mai aspr\u0103 sanc\u0163iune prev\u0103zut\u0103 de lege \u015fi a \u015fi aplicat-o imediat, ignor\u00e2nd dreptul postului OTV de a se adresa instan\u0163ei de contencios administrativ \u00een termen de 15 zile de la comunicare, potrivit art.95 alineatul 2 din Legea audiovizualului.<\/p>\n

Con\u015ftiente de pericolul discursului rasist \u015fi xenofob \u015fi f\u0103r\u0103 a sus\u0163ine \u00een nici un fel politica postului OTV, APADOR-CH \u015fi CJI consider\u0103 c\u0103 retragerea licen\u0163ei nu este un r\u0103spuns \u00eempotriva rasismului, ci constituie numai o \u00eenc\u0103lcare a libert\u0103\u0163ii de exprimare \u015fi informare, cre\u00e2nd un precedent periculos. Organiza\u0163iile cer CNA s\u0103 revin\u0103 asupra deciziei nr. 94\/2002 \u015fi asupra comunic\u0103rii transmise operatorilor de televiziune prin cablu, pentru ca postul privat OTV s\u0103-\u015fi poat\u0103 continua activitatea, cel pu\u0163in p\u00e2n\u0103 \u00een momentul \u00een care va exista o hot\u0103r\u00e2re judec\u0103toreasc\u0103 definitiv\u0103.\u201d<\/p>\n

2. Proiectul privind familiarizarea jurnali\u015ftilor \u015fi avoca\u0163ilor cu standardele europene \u00een domeniul libert\u0103\u0163ii de exprimare (\u00een colaborare cu Agen\u0163ia de Monitorizare a Presei)<\/p>\n

Proiectul a inclus zece seminarii, \u00een zece localit\u0103\u0163i diferite, la care au participat ziari\u015fti \u015fi avoca\u0163i. Reprezentan\u0163ii APADOR-CH au prezentat at\u00e2t problemele ridicate de legisla\u0163ia intern\u0103 c\u00e2t \u015fi jurispruden\u0163a Cur\u0163ii Europene de la Strasbourg \u00een domeniul libert\u0103\u0163ii de exprimare. Proiectul a fost finalizat prin publicarea unui Ghid Juridic al Jurnalistului.<\/p>\n

3. Proiectul destinat evalu\u0103rii compatibilit\u0103\u0163ii legisla\u0163iei \u015fi practicii penitenciare din Rom\u00e2nia cu standardele europene \u015fi ale ONU \u00een materie (\u00eempreun\u0103 cu Centrul de Resurse Juridice)<\/p>\n

Proiectul a presupus o analiz\u0103 comparativ\u0103 a legisla\u0163iei penitenciare \u00een vigoare \u00een Rom\u00e2nia \u015fi a Regulilor minime ONU \u015fi ale Consiliului Europei \u00een materie penitenciar\u0103. De asemenea, au fost vizitate \u015fase penitenciare, ocazie cu care s-a f\u0103cut o evaluare a gradului \u00een care practica penitenciar\u0103 din Rom\u00e2nia este \u00een acord cu normele interna\u0163ionale dar \u015fi cu legisla\u0163ia intern\u0103 specific\u0103.<\/p>\n

4. Programul de consulta\u0163ii juridice gratuite<\/p>\n

\u00cenceput \u00eenc\u0103 din 1994, programul a continuat \u015fi \u00een 2002. O dat\u0103 pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, un cabinet de avoca\u0163i ofer\u0103 consulta\u0163ii juridice gratuite tuturor celor interesa\u0163i, indiferent de natura juridic\u0103 a problemelor. Num\u0103rul mediu al celor care beneficiaz\u0103 de aceste servicii este de 12-14 persoane s\u0103pt\u0103m\u00e2nal. \u00cen propor\u0163ie cov\u00e2r\u015fitoare, litigiile au fost de natur\u0103 civil\u0103.<\/p>\n

CONCLUZII<\/p>\n

1. \u00cen domeniul legisla\u0163iei cu impact direct asupra drepturilor civile nu s-a f\u0103cut nimic \u00een direc\u0163ia armoniz\u0103rii cu standardele europene. Disputa, nefinalizat\u0103, cu privire la \u201cdelictele de pres\u0103\u201d (art.205 – insulta, art.206 \u2013 calomnia, art.207 \u2013 proba verit\u0103\u0163ii, art.238 \u2013ofens\u0103 adus\u0103 autorit\u0103\u0163ii \u015fi art.239 alin.1 \u2013 ultrajul verbal) a ar\u0103tat clar lipsa de voin\u0163\u0103 a politicienilor cu privire la asigurarea libert\u0103\u0163ii de exprimare, prin dezincriminarea acestor \u201cinfrac\u0163iuni\u201d. Alte legi importante cum sunt Legea siguran\u0163ei na\u0163ionale, Codul penal, Codul de procedur\u0103 penal\u0103, Legea privind regimul execut\u0103rii pedepselor ar fi trebuit s\u0103 fie drastic amendate sau \u00eenlocuite cu legi noi, ceea ce nu s-a \u00eent\u00e2mplat p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul lui 2002.<\/p>\n

2. Termenul de c\u00e2teva luni de la intrarea \u00een vigoare a noi Legi a Poli\u0163iei \u015fi a Statutului poli\u0163istului este prea scurt pentru a putea aprecia dac\u0103 aceste acte normative au un impact real \u015fi pozitiv asupra rela\u0163iei dintre poli\u0163i\u015fti \u015fi comunit\u0103\u0163i sau persoane. APADOR-CH a constatat \u00eens\u0103, cu \u00eengrijorare, c\u0103 \u00een 2002 a crescut num\u0103rul situa\u0163iilor \u00een care poli\u0163i\u015ftii au recurs la arme de foc. Asocia\u0163ia a repetat constant c\u0103 singura situa\u0163ie care ar justifica folosirea armelor de foc este cea \u00een care via\u0163a unei persoane este pus\u0103 \u00een pericol real \u015fi iminent. Din p\u0103cate, noua Lege a Poli\u0163iei a \u00eenmul\u0163it situa\u0163iile de uz de arm\u0103 prin raportarea la Legea 17\/1996 a regimului armelor \u015fi muni\u0163iilor.<\/p>\n

3. Situa\u0163ia din sistemul penitenciar a continuat s\u0103 se \u00eembun\u0103t\u0103\u0163easc\u0103 \u00eens\u0103 \u00eentr-un ritm prea lent pentru a avea un impact pozitiv asupra vie\u0163ii de\u0163inu\u0163ilor. APADOR-CH subliniaz\u0103 din nou necesitatea adopt\u0103rii de urgen\u0163\u0103 a unei noi legi privind regimul de deten\u0163ie (legea \u00eenc\u0103 \u00een vigoare dateaz\u0103 din 1969 \u015fi este total dep\u0103\u015fit\u0103) \u015fi a Statutului cadrelor din penitenciare care s\u0103 prevad\u0103 demilitarizarea sistemului. Supraaglomerarea r\u0103m\u00e2ne, \u00een continuare, una din problemele cele mai grave cu care se confrunt\u0103 penitenciarele. Ea nu va putea fi rezolvat\u0103 dec\u00e2t prin modificarea legilor penale \u015fi printr-o cre\u015ftere substan\u0163ial\u0103 a bugetului Direc\u0163iei Generale a Penitenciarelor .<\/p>\n

4. \u00cen privin\u0163a libert\u0103\u0163ii de religie \u015fi credin\u0163\u0103, s-au men\u0163inut dificult\u0103\u0163ile ridicate de Biserica ortodox\u0103 \u00een calea recuper\u0103rii l\u0103ca\u015felor de cult de c\u0103tre Biserica greco-catolic\u0103. Nici recunoa\u015fterea pe linie administrativ\u0103 a \u201cOrganiza\u0163iei Religioase Martorii lui Jehova\u201d drept cult nu este un fapt \u00eemplinit, de\u015fi exist\u0103 o hot\u0103r\u00e2re definitiv\u0103 a Cur\u0163ii Supreme de Justi\u0163ie \u00een acest sens, \u00eenc\u0103 din 2001 (Ministerul Culturii \u015fi Cultelor trebuia doar s\u0103 aplice hot\u0103r\u00e2rea judec\u0103toreasc\u0103 prin emiterea unei simple circulare).<\/p>\n

5. S-au accentuat presiunile puterii asupra libert\u0103\u0163ii de exprimare \u00een general \u015fi a libert\u0103\u0163ii presei \u00een mod special, lucru cel mai vizibil \u00een domeniul audio-vizualului. Au continuat \u015fi procesele intentate jurnali\u015ftilor pentru insult\u0103 \u015fi\/sau calomnie.<\/p>\n

6. Un aspect pozitiv este aplicarea Legii accesului la informa\u0163iile de interes public. \u00cen unele situa\u0163ii informa\u0163iile au fost ob\u0163inute prin procedurile prev\u0103zute de Legea 544\/2001, \u00een altele a fost nevoie de ac\u0163iuni \u00een justi\u0163ie.<\/p>\n

7. \u00cen domeniul minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale, trebuie semnalat\u0103 \u00eenfiin\u0163area (cu mare \u00eent\u00e2rziere) a Consiliului Na\u0163ional pentru Combaterea Discrimin\u0103rii. Din p\u0103cate, la sf\u00e2r\u015fitul lunii decembrie 2002, o Hot\u0103r\u00e2re de Guvern a anulat, practic, independen\u0163a Consiliului.<\/p>\n

8. APADOR-CH consider\u0103 c\u0103, \u00een anul 2002, Guvernul \u015fi Parlamentul au dat semnale contradictorii, predomin\u00e2nd cele negative, cu privire la respectarea drepturilor civile.<\/p>\n

Activit\u0103\u0163ile APADOR-CH au fost sprijinite financiar de :<\/p>\n

OPEN SOCIETY INSTITUTE (SUA)<\/p>\n

NATIONAL ENDOWMENT FOR DEMOCRACY (SUA)<\/p>\n

GLOBAL MINISTRIES OF THE UNITING CHURCHES (OLANDA)<\/p>\n

AGIR ENSEMBLE POUR LES DROITS DE L\u2018HOMME (FRAN\u0162A)<\/p>\n

ARTICLE 19 (MAREA BRITANIE)<\/p>\n

DELEGA\u0162IA COMISIEI EUROPENE LA BUCURE\u015eTI<\/p>\n[1] Pentru detalii a se vedea studiul APADOR-CH intitulat LIMITELE ACCESULUI LA INFORMA\u0162II \u00ceN LEGISLA\u0162IA ROM\u00c2N\u0102, Capitolul 5, pe site-ul www.apador.org<\/p>\n[2] Persoanele interesate pot ob\u0163ine, la cerere, textul integral al propunerilor \u015fi comentariilor asocia\u0163iei, \u00een limba rom\u00e2n\u0103. Textul nu apare \u00een site-ul asocia\u0163iei deoarece se refer\u0103 la proiectul de lege introdus \u00een Parlament ce va suferi, desigur, modific\u0103ri succesive at\u00e2t \u00een Senat c\u00e2t \u015fi \u00een Camera Deputa\u0163ilor.<\/p>\n[3] Vezi nota de subsol nr.1<\/p>\n[4] Textul integral a fost publicat \u00een ziarul ADEV\u0102RUL din 30 octombrie 2002 \u015fi poate fi, de asemenea, accesat pe site-ul asocia\u0163iei www.apador.org<\/p>\n[5]Pe data de 18 decembrie 2002, Adunarea General\u0103 a ONU a adoptat textul Protocolului op\u0163ional la Conven\u0163ia \u00eempotriva torturii \u015fi a altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante. Rom\u00e2nia a semnat deja acest Protocol. Iat\u0103 defini\u0163ia priv\u0103rii de libertate din acest document (traducere neoficial\u0103):<\/p>\n

\u201cArticolul 4<\/p>\n

1…….<\/p>\n

2. …..privarea de libertate \u00eenseamn\u0103 orice form\u0103 de deten\u0163ie sau \u00eencarcerare sau plasarea unei persoane \u00een custodia unei institu\u0163ii publice sau private, pe baza unei dispozi\u0163ii emise de o autoritate judiciar\u0103, administrativ\u0103 sau de alt\u0103 natur\u0103, pe care acea persoan\u0103 nu o poate p\u0103r\u0103si dac\u0103 \u015fi c\u00e2nd dore\u015fte.\u201d<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Sorry, this entry is only available in Rom\u00e2n\u0103. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.Introducere Anul 2002 a \u00eensemnat consolidarea puterii instalate la conducere \u00een urma alegerilor din 2000. Tendin\u0163ele de centralizare \u015fi de controlare a tuturor […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[27],"tags":[],"class_list":["post-838","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-anuale"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/838","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=838"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/838\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=838"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=838"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=838"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}