{"id":842,"date":"2000-01-30T13:33:45","date_gmt":"2000-01-30T13:33:45","guid":{"rendered":"http:\/\/www.apador.org\/seamus\/?p=842"},"modified":"2014-03-07T13:36:09","modified_gmt":"2014-03-07T13:36:09","slug":"aspecte-privind-evolutia-situatiei-drepturilor-omului-in-romania-si-activitatea-apador-ch-raport-2000","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/apador.org\/en\/aspecte-privind-evolutia-situatiei-drepturilor-omului-in-romania-si-activitatea-apador-ch-raport-2000\/","title":{"rendered":"Raportul de activitate al APADOR-CH \u2013 2000"},"content":{"rendered":"

Sorry, this entry is only available in Rom\u00e2n\u0103<\/a>. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.<\/p>

INTRODUCERE<\/p>\n

Comparativ cu anul precedent, anul 2000 nu a adus amelior\u0103ri importante cu privire la situa\u0163ia drepturilor omului \u015fi libert\u0103\u0163ilor fundamentale.<\/p>\n

La sf\u00e2r\u015fitul mandatului administra\u0163iei 1996 \u2013 2000 persist\u0103 \u00eenc\u0103 un num\u0103r de restan\u0163e \u0163in\u00e2nd deopotriv\u0103 de legisla\u0163ie \u015fi de practica autorit\u0103\u0163ilor publice \u00een materia drepturilor \u015fi libert\u0103\u0163ilor fundamentale. Autorit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne\u015fti nu au acordat aten\u0163ia care se cuvenea Rezolu\u0163iei 1123 din 1997 a Adun\u0103rii Parlamentare a Consiliului Europei cu privire la respectarea obliga\u0163iilor \u015fi angajamentelor asumate de Rom\u00e2nia. \u00cen consecin\u0163\u0103, nu a fost amendat\u0103 legisla\u0163ia penal\u0103 care aduce atingere dreptului la via\u0163\u0103 intim\u0103 \u015fi privat\u0103 (\u00een mod special art. 200 din Codul penal care continu\u0103 s\u0103 incrimineze rela\u0163iile sexuale liber consim\u0163ite \u00eentre persoane de acela\u015fi sex) \u015fi libert\u0103\u0163ii de exprimare (prin incriminarea \u00een continuare a ofensei adus\u0103 autorit\u0103\u0163ii, insultei \u015fi calomniei). De asemenea, nu a fost adoptat\u0103 o nou\u0103 legisla\u0163ie \u00een materia execut\u0103rii pedepselor \u015fi a m\u0103surilor privative de libertate. O legisla\u0163ie dep\u0103\u015fit\u0103 sau lacunar\u0103 afecteaz\u0103 \u015fi alte domenii ale drepturilor \u015fi libert\u0103\u0163ilor fundamentale: libertatea de credin\u0163\u0103 \u015fi religioas\u0103, dreptul la informa\u0163ie, dreptul minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale de a folosi limba matern\u0103 \u00een fa\u0163a autorit\u0103\u0163ilor.<\/p>\n

\u00cen cursul anului 2000, chiar \u00een absen\u0163a unei legisla\u0163ii adecvate, anticipat\u0103 uneori prin m\u0103surile practice luate la nivelul Direc\u0163iei Generale a Penitenciarelor, s-a continuat ameliorarea condi\u0163iilor de deten\u0163ie \u00een unit\u0103\u0163ile din sistem \u00een sensul apropierii lor de standardele interna\u0163ionale. Adoptarea de c\u0103tre Guvern a Ordonan\u0163ei privind reintegrarea social\u0103 a persoanelor condamnate constituie o premis\u0103 bun\u0103 pentru punerea la punct a unui sistem alternativ pedepsei cu \u00eenchisoarea. Inexisten\u0163a unei legisla\u0163ii penitenciare corespunz\u0103toare continu\u0103, \u00eens\u0103, s\u0103 aib\u0103 consecin\u0163e serioase asupra modului \u00een care sunt organizate \u015fi func\u0163ioneaz\u0103 aresturile din sistemul Inspectoratului General al Poli\u0163iei, mai cu seam\u0103 \u00een privin\u0163a condi\u0163iilor de deten\u0163ie, a dreptului la ap\u0103rare \u015fi a dreptului la coresponden\u0163\u0103. \u00cencep\u00e2nd cu luna ianuarie 2000, conducerea IGP a impus APADOR-CH condi\u0163ii at\u00e2t de severe pentru accesul \u00een aresturile poli\u0163iei \u00eenc\u00e2t vizitele reprezentan\u0163ilor asocia\u0163iei \u015fi-ar fi pierdut practic orice eficien\u0163\u0103. APADOR-CH consider\u0103 c\u0103 decizia IGP este explicat\u0103 de consecven\u0163a cu care reprezentan\u0163ii s\u0103i au reac\u0163ionat fa\u0163\u0103 de aspectele deficitare constatate \u00een aresturile poli\u0163iei \u015fi, \u00een general, \u00een raporturile dintre poli\u0163i\u015fti \u015fi cet\u0103\u0163eni. Gravitatea cazurilor de folosire de c\u0103tre poli\u0163i\u015fti a armelor de foc \u00eendrept\u0103\u0163e\u015fte \u015fi \u00een anul 2000 aprecierea c\u0103 este imperativ necesar\u0103 armonizarea normelor interne cu standardele interna\u0163ionale \u00een materie, \u00een conformitate cu care uzul de arm\u0103 se justific\u0103 numai \u00een situa\u0163ia \u00een care via\u0163a unei persoane se afl\u0103 \u00een pericol iminent.<\/p>\n

\u00cen luna septembrie, a fost adoptat\u0103 Ordonan\u0163a de Guvern privind prevenirea \u015fi sanc\u0163ionarea tuturor formelor de discriminare, care \u00een opinia APADOR-CH constituie un instrument eficace dedicat protec\u0163iei minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale, etnice, religioase, sexuale \u015fi persoanelor apar\u0163in\u00e2nd unor categorii defavorizate.<\/p>\n

Pentru informa\u0163ii suplimentare cu privire la activit\u0103\u0163ile APADOR-CH se poate consulta pagina web la adresa: http:\/\/www.apador.org<\/p>\n

LEGISLA\u0162IE PRIVIND DREPTURILE OMULUI<\/p>\n

Anul 2000 a \u00eensemnat o stagnare a activit\u0103\u0163ilor Parlamentului, cel pu\u0163in \u00een privin\u0163a legisla\u0163iei cu relevan\u0163\u0103 direct\u0103 pentru protejarea drepturilor civile. O serie de ini\u0163iative legislative ale Guvernului, cunoscute sub numele de \u201cpachetul Stoica\u201d (dup\u0103 numele ministrului Justi\u0163iei) printre care \u015fi proiecte ce vizau modific\u0103ri fundamentale ale Codului penal, Codului de procedur\u0103 penal\u0103, Codului de procedur\u0103 civil\u0103, Legii privind regimul execut\u0103rii pedepselor \u015fi altele, sunt, \u00een diferite faze, \u00een una sau alta din cele dou\u0103 camere ale Parlamentului. Solu\u0163ia ca Guvernul s\u0103-\u015fi asume r\u0103spunderea pentru \u00eentreg pachetul de legi a fost respins\u0103 de coali\u0163ia care a condus Rom\u00e2nia p\u00e2n\u0103 la alegerile din noiembrie 2000 din motive politice (dup\u0103 eventuala asumare a r\u0103spunderii, Parlamentul putea, \u00een termen de 3 zile s\u0103 introduc\u0103 o mo\u0163iune de cenzur\u0103 care, dac\u0103 ar fi trecut, ar fi obligat Guvernul s\u0103 demisioneze).<\/p>\n

Din \u00eentreg \u201cpachetul Stoica\u201d, numai un proiect de lege a fost adoptat prin Ordonan\u0163a Guvernului nr.92 din august 2000. Aceasta se refer\u0103 la \u201corganizarea \u015fi func\u0163ionarea serviciilor de reintegrare social\u0103 a infractorilor \u015fi de supraveghere a execut\u0103rii sanc\u0163iunilor neprivative de libertate\u201d (\u00een fapt, servicii de proba\u0163iune, adic\u0103 alternativa la \u00eencarcerare \u015fi sprijinirea reintegr\u0103rii sociale a celor care sunt libera\u0163i condi\u0163ionat). \u00cen decembrie 2000, a ap\u0103rut \u015fi Hot\u0103r\u00e2rea Guvernului de aprobare a Regulamentului de aplicare a Ordonan\u0163ei. Centre pilot de proba\u0163iune func\u0163ioneaz\u0103 deja de c\u00e2\u0163iva ani \u00een 8 jude\u0163e, iar textul Ordonan\u0163ei a fost \u015fi rezultatul consult\u0103rii cu participan\u0163ii direc\u0163i la aceste experimente \u015fi cu organiza\u0163ii neguvernamentale ce desf\u0103\u015foar\u0103 programe \u00een penitenciare, inclusiv APADOR-CH. Chiar dac\u0103 asocia\u0163ia mai are unele obiec\u0163ii (constituirea acestor servicii la nivel de tribunal, c\u00e2t\u0103 vreme majoritatea infrac\u0163iunilor sunt furturi \u015fi deci prima instan\u0163\u0103 este judec\u0103toria; interdic\u0163ia de a consulta rapoartele de evaluare, planurile de supraveghere \u015fi procesele verbale de c\u0103tre alte persoane dec\u00e2t cele prev\u0103zute de Ordonan\u0163\u0103 – care exclude ONG-urile \u2013 chiar dac\u0103 exist\u0103 acordul persoanei; statutul discutabil al reprezentan\u0163ilor ONG care lucreaz\u0103 direct cu de\u0163inu\u0163ii etc.) aceast\u0103 Ordonan\u0163\u0103 este un substan\u0163ial pas \u00eenainte c\u0103tre atingerea standardelor europene \u00een materie de privare de libertate. R\u0103m\u00e2ne ca noul Parlament s\u0103 voteze pentru ca ea s\u0103 devin\u0103 lege.<\/p>\n

Tot \u00een august 2000, Guvernul a adoptat o Ordonan\u0163\u0103 privind prevenirea \u015fi sanc\u0163ionarea tuturor formelor de discriminare. (Pentru detalii, a se vedea capitolul \u201cMinorit\u0103\u0163i Na\u0163ionale\u201d).<\/p>\n

Codul penal<\/p>\n

Prin Rezolu\u0163ia nr. 1123\/1997, Adunarea Parlamentar\u0103 a Consiliului Europei a cerut \u00een mod expres statului rom\u00e2n s\u0103 modifice articolele 200 (rela\u0163ii sexuale \u00eentre persoane de acela\u015fi sex), 205 (insulta), 206 (calomnia), 238 (ofensa adus\u0103 autorit\u0103\u0163ii) \u015fi 239 (paragraful 1 \u2013 ultraj verbal) din Codul penal \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t legisla\u0163ia rom\u00e2n\u0103 cu privire la rela\u0163iile homosexuale \u015fi la delictele de pres\u0103 s\u0103 se alinieze standardelor europene. La sf\u00e2r\u015fitul lunii iunie 2000, Camera Deputa\u0163ilor a adoptat un proiect de lege prin care articolele 200, 238 \u015fi 239 paragraful 1 au fost abrogate iar pedepsele pentru insult\u0103 \u015fi calomnie au fost mic\u015forate (insulta se pedepse\u015fte numai cu amend\u0103 iar calomnia cu amend\u0103 sau \u00eenchisoare de la 2 luni la un an). APADOR-CH a sus\u0163inut constant abrogarea celor trei articole dar \u015fi scoaterea din sfera penal\u0103 a insultei \u015fi calomniei deoarece \u201cdelictele de opinie\u201d ar trebui s\u0103 atrag\u0103 numai r\u0103spunderea civil\u0103 \u00een cazul \u00een care se dovede\u015fte reaua credin\u0163\u0103.<\/p>\n

Pentru ca proiectul de lege privind armonizarea celor cinci articole din Codul penal cu Rezolu\u0163ia nr. 1123\/1997 s\u0103 intre \u00een vigoare, era necesar \u015fi votul Senatului. Cu toate eforturile unor asocia\u0163ii \u015fi institu\u0163ii din \u0163ar\u0103 \u015fi de peste hotare, acest lucru nu<\/p>\n

s-a \u00eent\u00e2mplat p\u00e2n\u0103 la alegerile din noiembrie 2000. Deoarece era clar c\u0103 punctul \u201cfierbinte\u201d din proiect era abrogarea articolului 200, la 14 septembrie APADOR-CH a trimis pre\u015fedintelui Senatului \u015fi \u015fefilor grupurilor parlamentare din Senat urm\u0103toarea scrisoare:<\/p>\n

\u201cAsocia\u0163ia pentru Ap\u0103rarea Drepturilor Omului \u00een Rom\u00eenia \u2013 Comitetul Helsinki (APADOR-CH) v\u0103 solicit\u0103 adoptarea de urgen\u0163\u0103 a proiectului de lege privind armonizarea unor prevederi din Codul penal \u015fi Codul de procedur\u0103 penal\u0103 cu Rezolu\u0163ia 1123\/1997 a Consiliului Europei, proiect ce cuprinde, \u00eentre altele, abrogarea articolului 200 din codul penal cu privire la rela\u0163iile sexuale \u00eentre persoane de acela\u015fi sex.<\/p>\n

Articolul 200 este \u00een contradic\u0163ie cu Constitu\u0163ia Rom\u00e2niei care garanteaz\u0103 egalitatea \u00een drepturi \u201cf\u0103r\u0103 privilegii \u015fi f\u0103r\u0103 discrimin\u0103ri\u201d (art.16), respectarea \u015fi ocrotirea vie\u0163ii intime, familiale \u015fi private (art.26) precum \u015fi dreptul de asociere (art.37). Articolul 200 reprezint\u0103 o amenin\u0163are constant\u0103 la adresa persoanelor cu orientare sexual\u0103 diferit\u0103 de a majorit\u0103\u0163ii, \u00een total dezacord cu standardele europene \u015fi cu cerin\u0163ele unei societ\u0103\u0163i democratice.<\/p>\n

F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 infrac\u0163iuni grave cum sunt violul sau rela\u0163iile sexuale cu minori trebuie pedepsite dar pe baza unor prevederi unice, indiferent de orientarea sexual\u0103 a f\u0103ptuitorului.<\/p>\n

APADOR-CH subliniaz\u0103 \u015fi necesitatea punerii \u00een acord a legisla\u0163iei \u2013 inclusiv a Codului penal \u2013 cu Ordonan\u0163a privind prevenirea \u015fi sanc\u0163ionarea tuturor formelor de discriminare ce va intra \u00een vigoare la \u00eenceputul lunii noiembrie a.c. \u015fi care, evident, se refer\u0103 \u015fi la discriminarea pe motive de orientare sexual\u0103.<\/p>\n

APADOR-CH sper\u0103 c\u0103 nu v\u0103 ve\u0163i l\u0103sa influen\u0163at de presiunile pe care Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103 le exercit\u0103 asupra dumneavoastr\u0103 \u00een sensul men\u0163inerii articolului 200 \u00een forma actual\u0103. Rom\u00e2nia este un stat secular \u00een care biserica nu poate \u2013 \u015fi nu trebuie \u2013 s\u0103 influen\u0163eze decizia politic\u0103. Mai trebuie men\u0163ionat \u015fi faptul c\u0103 bisericile din toate \u0163\u0103rile europene (inclusiv bisericile ortodoxe din Rusia, Ucraina, Republica Moldova, Bulgaria, Grecia, cu excep\u0163ia Macedoniei \u015fi Republicii Srpska) au acceptat dezincriminarea homosexualit\u0103\u0163ii.<\/p>\n

APADOR-CH mai aminte\u015fte c\u0103 at\u00e2t Consiliul Europei c\u00e2t \u015fi Uniunea European\u0103 au cerut \u00een mod insistent dezincriminarea homosexualit\u0103\u0163ii iar BOR \u015fi-a exprimat \u00een mod lipsit de orice echivoc, sus\u0163inerea pentru strategia de integrare european\u0103.<\/p>\n

Senatul Rom\u00e2niei are acum posibilitatea de a elimina o surs\u0103 de discriminare \u015fi de a demonstra c\u0103 Rom\u00e2nia \u00ee\u015fi respect\u0103, cu bun\u0103 credin\u0163\u0103, angajamentele interna\u0163ionale.\u201d<\/p>\n

Proiectul de lege urmeaz\u0103 s\u0103 fie dezb\u0103tut de noul Senat. Din p\u0103cate, at\u00e2t \u00eenainte de alegeri c\u00e2t \u015fi dup\u0103 alegerile din noiembrie, unele personalit\u0103\u0163i publice \u2013 inclusiv noul ministru de Justi\u0163ie – au lansat ideea organiz\u0103rii unui referendum pe tema dezincrimin\u0103rii rela\u0163iilor dintre persoane de acela\u015fi sex. APADOR-CH aminte\u015fte c\u0103 articolul 90 din Constitu\u0163ie prevede c\u0103 \u201cPre\u015fedintele Rom\u00e2niei, dup\u0103 consultarea Parlamentului, poate cere poporului s\u0103-\u015fi exprime, prin referendum, voin\u0163a cu privire la probleme de interes na\u0163ional\u201d (subl.n.). Asocia\u0163ia nu crede c\u0103 via\u0163a intim\u0103 a persoanelor poate fi o problem\u0103 de \u201cinteres na\u0163ional\u201d.<\/p>\n

\u00cen noiembrie 2000, Guvernul a emis o Ordonan\u0163\u0103 de urgen\u0163\u0103 (nr. 207 din 15 noiembrie) privind modificarea Codului penal \u015fi a Codului de procedur\u0103 penal\u0103. Publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial din 22 noiembrie, Ordonan\u0163a a fost suspendat\u0103 de noul Guvern \u00een decembrie 2000. APADOR-CH a dezaprobat constant practica modific\u0103rii legisla\u0163iei prin ordonan\u0163e \u00een general \u015fi ordonan\u0163e de urgen\u0163\u0103 \u00een special. Ordonan\u0163a nr. 207 este cu at\u00e2t mai greu de acceptat cu c\u00e2t ea modific\u0103 legea penal\u0103 – deci o lege organic\u0103 – cu numai c\u00e2teva zile \u00eenainte de alegeri. Modific\u0103rile vizau o \u00een\u0103sprire a condi\u0163iilor pentru suspendarea condi\u0163ionat\u0103 a execut\u0103rii pedepselor \u00een cazul unor infrac\u0163iuni grave \u015fi foarte grave, precum \u015fi o sporire a pedepselor pentru furt de \u0163i\u0163ei, componente ale re\u0163elelor electrice, instala\u0163ii de cale ferat\u0103 etc. Codul de procedur\u0103 penal\u0103 a fost \u015fi el modificat \u00een mod corespunz\u0103tor. S-au ad\u0103ugat \u015fi dou\u0103 prevederi \u2013 pe care asocia\u0163ia le consider\u0103 binevenite dac\u0103 Parlamentul le va aproba \u2013 cu privire la posibilitatea introducerii recursului \u00een anulare (\u00een termen de un an) \u00een cazurile \u00een care Curtea european\u0103 a drepturilor omului de la Strasbourg va considera c\u0103 Statul rom\u00e2n a \u00eenc\u0103lcat Conven\u0163ia european\u0103. Oricum, aplicarea acestor dou\u0103 prevederi a fost suspendat\u0103 de noul Guvern.<\/p>\n

Accesul la informa\u0163ii<\/p>\n

Doi deputa\u0163i au introdus \u00een Parlament, la sf\u00e2r\u015fitul anului 1999, o ini\u0163iativ\u0103 legislativ\u0103 cu privire la accesul la informa\u0163ii. APADOR-CH a considerat c\u0103 proiectul de lege era<\/p>\n

lacunar \u015fi de natur\u0103 s\u0103 pun\u0103 \u00een pericol at\u00e2t dreptul la liberul acces la informa\u0163ii de interes public c\u00e2t \u015fi protec\u0163ia datelor personale. \u00cen consecin\u0163\u0103, APADOR-CH a solicitat ini\u0163iatorilor s\u0103-\u015fi retrag\u0103 propunerea legislativ\u0103 din urm\u0103toarele motive:<\/p>\n

1. Accesul la informa\u0163iile de interes public este garantat de Constitu\u0163ie. Ca atare, o lege \u00een acest domeniu trebuie s\u0103 fie o lege-cadru care s\u0103 reglementeze accesul tuturor persoanelor la informa\u0163iile de\u0163inute\/produse\/preluate de autorit\u0103\u0163ile publice. Orice restr\u00e2ngere a acestui drept se poate face numai prin lege dar numai \u00een limitele stabilite de Constitu\u0163ie (art.31 alin.3). Reglementarea accesului la informa\u0163ii pe baza Constitu\u0163iei este binevenit\u0103 dar este inacceptabil\u0103 condi\u0163ionarea acestui drept fundamental de restric\u0163iile exagerate deja existente \u00een legile \u00een vigoare (Legea nr. 51\/1991 privind siguran\u0163a na\u0163ional\u0103 care nu a fost modificat\u0103; Legea audio-vizualului nr. 48\/1992 \u015fi Legea arhivelor nr. 16\/1996 etc.). Or, articolul 1 din proiect este formulat exact \u00een ace\u015fti termeni. Cu alte cuvinte, acest proiect de lege preia toate restric\u0163iile deja existente \u015fi mai adaug\u0103 \u015fi altele noi, atent\u00e2nd astfel la \u00eens\u0103\u015fi substan\u0163a dreptului \u00een discu\u0163ie.<\/p>\n

2. Proiectul de lege amestec\u0103 \u00een mod nepermis autorit\u0103\u0163i publice cu persoane de drept privat, intr\u00e2nd \u00een contradic\u0163ie cu articolul 31 din Constitu\u0163ie \u015fi cu tot ce \u00eenseamn\u0103 accesul la informa\u0163ii conform standardelor interna\u0163ionale \u015fi normelor din sisteme democratice consolidate. Informa\u0163iile la care are acces orice persoan\u0103 sunt cele de interes public, adic\u0103 informa\u0163iile de\u0163inute\/produse\/preluate de autorit\u0103\u0163ile publice \u015fi de institu\u0163iile care \u00eendeplinesc func\u0163ii publice (de exemplu: \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, re\u0163ea sanitar\u0103 sau po\u015ft\u0103) sau care folosesc banii publici. No\u0163iunea de informa\u0163ii de interes privat se refer\u0103 tot la informa\u0163iile de\u0163inute de autorit\u0103\u0163ile publice. Pe de alt\u0103 parte, APADOR-CH are convingerea c\u0103 este neap\u0103rat nevoie de o lege cu privire la protec\u0163ia datelor personale care s\u0103 reglementeze gestionarea acestor date de c\u0103tre autorit\u0103\u0163i, deoarece proiectul \u00een discu\u0163ie nu asigur\u0103 dec\u00e2t \u00een foarte mic\u0103 m\u0103sur\u0103 protec\u0163ia vie\u0163ii private. Mai trebuie precizat c\u0103 accesul la datele de interes personal \u2013 indiferent de de\u0163in\u0103torul informa\u0163iilor \u2013 se poate face numai de persoana direct interesat\u0103 (sau de reprezentan\u0163ii s\u0103i autoriza\u0163i, iar \u00een caz de deces, numai de reprezentan\u0163ii legali ai persoanei decedate). \u00cen cazul persoanelor care \u00eendeplinesc func\u0163ii publice, informa\u0163iile care au leg\u0103tur\u0103 exclusiv cu modul \u00een care acestea \u00ee\u015fi \u00eendeplinesc atribu\u0163iile, trebuie s\u0103 fie accesibile oric\u0103rui cet\u0103\u0163ean.<\/p>\n

3. Avocatul Poporului are, conform legii de func\u0163ionare, atribu\u0163ii limitate. A implica aceast\u0103 institu\u0163ie, ca treapt\u0103 intermediar\u0103 obligatorie \u00eentre justi\u0163ie \u015fi persoana c\u0103reia autorit\u0103\u0163ile publice i-au refuzat accesul la informa\u0163ii \u2013 a\u015fa cum prevede proiectul de lege \u00een discu\u0163ie – \u00eenseamn\u0103, practic, o lungire inutil\u0103 a procedurilor, echivalent\u0103 cu descurajarea oricui ar dori s\u0103 ob\u0163in\u0103 informa\u0163ii publice. \u00cen plus, aceasta \u00eenseamn\u0103 \u015fi o \u00eengr\u0103dire a accesului liber la justi\u0163ie, garantat de art. 21 din Constitu\u0163ie.<\/p>\n

4. Tendin\u0163a actual\u0103 la nivelul Consiliului Europei este de a cere \u0163\u0103rilor membre s\u0103 permit\u0103 accesul c\u00e2t mai larg al cet\u0103\u0163enilor lor la informa\u0163iile publice. Uniunea European\u0103 are preocup\u0103ri similare cu privire la l\u0103rgirea accesului persoanelor la informa\u0163iile pe care acest organism le de\u0163ine. Chiar \u015fi statele cu o \u00eendelungat\u0103 tradi\u0163ie \u00een materie (de exemplu Suedia, unde accesul la informa\u0163iile publice este garantat \u00eenc\u0103 din 1766) analizeaz\u0103 posibile modific\u0103ri ale legilor respective, \u00een sensul l\u0103rgirii accesului. A restr\u00e2nge p\u00e2n\u0103 la anulare (a\u015fa cum o face proiectul de lege \u00een discu\u0163ie prin articolul 5) dreptul de acces la informa\u0163ii \u00eenseamn\u0103 a ignora standardele \u015fi tendin\u0163ele Consiliului Europei \u015fi ale Uniunii Europene.<\/p>\n

APADOR-CH a f\u0103cut comentarii la proiectul de lege propriu-zis. Urmeaz\u0103 extrase din aceste comentarii:<\/p>\n

\u201cArticolul 1 trebuie reformulat av\u00e2nd \u00een vedere argumentele de mai sus. APADOR-CH propune formularea: \u201corice persoan\u0103 are dreptul de a ob\u0163ine informa\u0163ii de\u0163inute\/produse\/preluate de autorit\u0103\u0163ile publice. \u201cAutorit\u0103\u0163ile publice\u201d sunt cele desemnate ca atare de Constitu\u0163ia Rom\u00e2niei\u201d.<\/p>\n

Articolul 5 este conceput \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 anuleze \u00eens\u0103\u015fi esen\u0163a dreptului pe care proiectul \u00eencearc\u0103 s\u0103-l legifereze \u015fi anume liberul acces la informa\u0163ii. Prelu\u00e2nd o parte din restric\u0163iile impuse de articolul 31 din Constitu\u0163ie, proiectul nu numai c\u0103 nu \u00eencearc\u0103 s\u0103 stabileasc\u0103 o departajare \u00eentre informa\u0163iile care sunt generic \u00eenglobate sub titulatura de informa\u0163ii privind siguran\u0163a na\u0163ional\u0103 sau politic\u0103 extern\u0103 sau activit\u0103\u0163i comerciale etc. iar dintre acestea, cele care nu ar prezenta nici un pericol pentru aceste domenii dac\u0103 ar deveni publice, ci extinde aria interdic\u0163iilor p\u00e2n\u0103 la oricare \u201calt domeniu stabilit de o lege special\u0103\u201d. Cu alte cuvinte, pe l\u00e2ng\u0103 restr\u00e2ngerile ce dep\u0103\u015fesc cu mult art.31 din Constitu\u0163ie, orice alt\u0103 lege \u201cspecial\u0103\u201d va putea introduce noi restric\u0163ii.<\/p>\n

Art.6 este plin de confuzii. La alin.1 nu se \u00een\u0163elege cine are ini\u0163iativa furniz\u0103rii informa\u0163iilor \u015fi sub ce form\u0103. Este absolut corect c\u0103 autorit\u0103\u0163ile publice trebuie s\u0103 furnizeze, din propria ini\u0163iativ\u0103, c\u00e2t mai multe \u2013 ideal ar fi toate \u2013 informa\u0163iile aflate \u00een posesia lor, indiferent de surs\u0103, ceea ce nu exclude, evident, posibilitatea persoanei de a solicita informa\u0163ii. APADOR-CH consider\u0103 c\u0103, pentru atingerea acestui scop, ar trebui ca legea s\u0103 prevad\u0103 un num\u0103r de obliga\u0163ii minime ce revin autorit\u0103\u0163ilor publice, cum sunt : un raport anual aflat la dispozi\u0163ia oric\u0103rei persoane interesate; temeiul legal pe baza c\u0103ruia func\u0163ioneaz\u0103 institu\u0163ia respectiv\u0103; o list\u0103 a documentelor de\u0163inute de autoritatea public\u0103 respectiv\u0103 \u2013 inclusiv cele secrete \u2013 aflat\u0103, de asemenea. la dispozi\u0163ia oricui; o camer\u0103 separat\u0103 \u00een care persoanele care au solicitat anume informa\u0163ii s\u0103 le poat\u0103 accesa; dotarea cu aparatur\u0103 minim\u0103 (fotocopiator), \u00een vederea multiplic\u0103rii documentelor.<\/p>\n

Art. 7 este inutil \u00eentruc\u00e2t el nu face dec\u00e2t s\u0103 repete o prevedere a art.31 din Constitu\u0163ie, f\u0103r\u0103 nuan\u0163\u0103rile deja men\u0163ionate \u00een acest comentariu cu privire la diferen\u0163a dintre un cet\u0103\u0163ean obi\u015fnuit \u015fi o persoan\u0103 care \u00eendepline\u015fte o func\u0163ie public\u0103 \u015fi este, deci, mai expus\u0103 criticii publicului, inclusiv mass media. A\u015fadar, protec\u0163ia dreptului \u201cfiec\u0103rui cet\u0103\u0163ean la propria imagine\u201d trebuie asigurat\u0103 \u00een grade diferite conform func\u0163iei – publice sau nu \u2013 pe care o \u00eendepline\u015fte fiecare persoan\u0103.<\/p>\n

Art.11 prevede c\u0103 r\u0103spunsul afirmativ dat petentului \u201cse aduce la cuno\u015ftin\u0163a opiniei publice, prin intermediul mass media\u201d. Ideea este cel pu\u0163in bizar\u0103 din mai multe motive: 1) petentul poate solicita informa\u0163ii de la autorit\u0103\u0163ile publice \u00een vederea efectu\u0103rii unor studii\/cercet\u0103ri\/lucr\u0103ri privind o chestiune specific\u0103; 2) petentul poate solicita informa\u0163ii de interes strict personal; 3) nici un mijloc de informare \u00een mas\u0103 nu poate \u2013 \u015fi nu trebuie \u2013 s\u0103 fie obligat s\u0103 publice r\u0103spunsurile date petentului de o autoritate public\u0103.<\/p>\n

\u00centreg capitolul V \u2013 Dreptul de acces la informa\u0163ii de drept privat \u2013 nu are ce c\u0103uta \u00eentr-un proiect de lege privind accesul la informa\u0163ie dec\u00e2t dac\u0103 se are \u00een vedere modelul maghiar \u2013 unic \u00een Europa \u2013 de combinare a accesului la informa\u0163ie cu protec\u0163ia datelor personale. Dar dac\u0103 proiectul urmeaz\u0103 Legea maghiar\u0103, trebuie precizat de la bun \u00eenceput c\u0103 ponderea celor dou\u0103 aspecte trebuie s\u0103 fie cel pu\u0163in egal\u0103, ceea ce nu s-a realizat \u00een actuala propunere legislativ\u0103. APADOR-CH consider\u0103 c\u0103 protec\u0163ia datelor personale ar trebui s\u0103 constituie obiectul unei legi separate \u015fi, ca atare, capitolul al V-lea nu \u00ee\u015fi are rost.<\/p>\n

Concluzii:<\/p>\n

– APADOR-CH consider\u0103 c\u0103 proiectul de lege cu privire la liberul acces la informa\u0163ii este contrar Constitu\u0163iei Rom\u00e2niei, standardelor europene \u00een vigoare \u015fi tendin\u0163elor actuale de modificare a legisla\u0163iei \u00een sensul l\u0103rgirii accesului la informa\u0163iile produse\/de\u0163inute\/stocate de autorit\u0103\u0163ile publice<\/p>\n

– APADOR-CH crede c\u0103 o lege a accesului la informa\u0163ii trebuie s\u0103 constituie legea-cadru, iar toate eventualele restr\u00e2ngeri s\u0103 fie reglementate prin legi care s\u0103 respecte dreptul de acces la informa\u0163ii;<\/p>\n

– APADOR-CH cere Parlamentului Rom\u00e2niei s\u0103 adopte mai \u00eent\u00e2i o lege a accesului la informa\u0163ii \u2013 dar un text radical diferit fa\u0163\u0103 de cel discutat mai sus \u2013 \u015fi apoi alte legi care vizeaz\u0103 acest drept \u2013 inclusiv Legea cu privire la protec\u0163ia informa\u0163iilor secrete de stat \u015fi informa\u0163iilor secrete de serviciu;<\/p>\n

– APADOR-CH cere Parlamentului Rom\u00e2niei adoptarea de urgen\u0163\u0103 a unei legi cu privire la protec\u0163ia datelor personale.<\/p>\n

Proiectul Legii privind securitatea informa\u0163iilor secrete de stat \u015fi a informa\u0163iilor secrete de serviciu<\/p>\n

Introdus \u00een Senat \u00eenc\u0103 din 1993, controversatul proiect a fost adoptat de aceast\u0103 Camer\u0103 \u00een 1996. Camera deputa\u0163ilor a votat, la sf\u00e2r\u015fitul anului 1999, o variant\u0103 care, de\u015fi diferit\u0103 de cea a Senatului, nu reprezint\u0103 o \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire de substan\u0163\u0103 a textului (pentru comentariile APADOR-CH la acest proiect, a se vedea Raportul asocia\u0163iei pe anul 1999, pag.11 \u2013 13). \u00cen 2000, Senatul a respins varianta deputa\u0163ilor iar proiectul de lege a ajuns la comisia de mediere. P\u00e2n\u0103 la alegerile generale din noiembrie 2000 proiectul nu a fost dezb\u0103tut \u00een comisie.<\/p>\n

POLI\u0162IA \u2013 ASPECTE GENERALE \u015eI CAZURI INDIVIDUALE<\/p>\n

A. Men\u0163inerea militariz\u0103rii \u015fi centraliz\u0103rii<\/p>\n

Anul 2000 nu a adus nici o schimbare \u00een direc\u0163ia demilitariz\u0103rii \u015fi descentraliz\u0103rii poli\u0163iei. Proiectele de legi introduse \u00een Parlament \u00een 1999 \u2013 modificarea Legii nr. 26\/1994 cu privire la organizarea \u015fi func\u0163ionarea poli\u0163iei \u015fi statutul poli\u0163istului \u2013 nu au fost dezb\u0103tute de forul legislativ. Anun\u0163ata demilitarizare \u201c\u00een trepte\u201d cu finalul \u00een anul 2005 nici m\u0103car nu a \u00eenceput. Nici descentralizarea \u2013 subiect prezent \u00een mai toate declara\u0163iile oficialit\u0103\u0163ilor din Ministerul de Interne \u2013 nu a dep\u0103\u015fit faza de inten\u0163ie.<\/p>\n

Totu\u015fi, \u00een cadrul unui proiect pe care poli\u0163ia britanic\u0103 \u00eel desf\u0103\u015foar\u0103 \u00eempreun\u0103 cu poli\u0163ia rom\u00e2n\u0103 – proiect la care particip\u0103 \u015fi APADOR-CH \u2013 au fost analizate posibilit\u0103\u0163ile concrete de adaptare a modelului britanic la realitatea rom\u00e2neasc\u0103. Aceasta ar \u00eensemna, \u00een linii generale, descentralizarea poli\u0163iei la nivelul jude\u0163elor, instituirea unei \u201cautorit\u0103\u0163i civile pentru poli\u0163ie\u201d (care, constituit\u0103 exclusiv din civili, ar urma s\u0103 stabileasc\u0103 politicile generale ale poli\u0163iei \u00een func\u0163ie de necesit\u0103\u0163ile comunit\u0103\u0163ii, s\u0103 monitorizeze aplicarea lor, s\u0103 supravegheze modul \u00een care sunt administrate fondurile poli\u0163iei, s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 modul \u00een care sunt solu\u0163ionate cazurile de abuzuri comise de poli\u0163i\u015fti etc.), autorizarea grupurilor de vizitatori voluntari \u00een aresturile poli\u0163iei \u015fi altele. Declara\u0163iile primului ministru \u015fi ale ministrului de Interne desemna\u0163i \u00een urma rezultatelor alegerilor din noiembrie 2000 con\u0163in referiri directe la inten\u0163iile de descentralizare \u015fi demilitarizare a poli\u0163iei dar este evident c\u0103 va fi nevoie de modificarea unora din legile ce reglementeaz\u0103 acest domeniu (\u00een primul r\u00e2nd Legea nr. 26\/1994), a regulamentelor interne precum \u015fi de adoptarea de urgen\u0163\u0103 a statutului poli\u0163istului care ar fi trebuit s\u0103 fie \u00een vigoare \u00eenc\u0103 din 1995.<\/p>\n

B. Probleme aflate constant \u00een aten\u0163ia APADOR-CH<\/p>\n

1. Recurgerea la arma de foc de c\u0103tre poli\u0163i\u015fti<\/p>\n

O problem\u0103 extrem de preocupant\u0103 pentru APADOR-CH este reglementarea recurgerii la arma de foc de c\u0103tre poli\u0163i\u015fti.<\/p>\n

Legea nr. 26\/1994 prevede \u00een art.19 cinci situa\u0163ii \u00een care poli\u0163i\u015ftii pot folosi arma de foc. Dup\u0103 opinia APADOR-CH, trei dintre acestea sunt incompatibile cu standardele interna\u0163ionale stabilite de ONU \u00een acest domeniu. Astfel, lit.b) din lege autorizeaz\u0103 uzul de arm\u0103 pentru \u201crespingerea atacurilor \u00eendreptate \u00eempotriva sediilor sau altor bunuri ale poli\u0163iei….\u201d(subl.n.), lit.c) pentru \u201cap\u0103rarea obiectivelor, a perimetrului terenului sau a persoanelor de care r\u0103spund\u201d (subl.n.) iar lit.d) pentru \u201cre\u0163inerea infractorilor prin\u015fi \u00een flagrant care \u00eencearc\u0103 s\u0103 fug\u0103 \u015fi nu se supun soma\u0163iei\u201d. De vreme ce standardele ONU prev\u0103d c\u0103 se poate recurge la arma de foc numai dac\u0103 via\u0163a unei (unor) persoane este pus\u0103 \u00een pericol iminent sau \u00een caz de evadare, este evident c\u0103 aceast\u0103 m\u0103sur\u0103 extrem\u0103 nu poate \u2013 \u015fi nu trebuie luat\u0103 – pentru ap\u0103rarea unor imobile sau terenuri, a\u015fa cum se prevede la literele b) \u015fi c).<\/p>\n

Litera d) a fost cel mai frecvent aplicat\u0103, poli\u0163i\u015ftii recurg\u00e2nd la arma de foc chiar \u015fi \u00een cazul unor infrac\u0163iuni minore (de exemplu: tentative de furt din ma\u015fini sau de spargeri de chio\u015fcuri) cu ignorarea principiului propor\u0163ionalit\u0103\u0163ii interven\u0163iei \u015fi, mai ales, a faptului c\u0103 suspectul nu punea via\u0163a nim\u0103nui \u00een pericol.<\/p>\n

Proiectul de lege privind modificarea Legii poli\u0163iei propune eliminarea articolului 19 f\u0103c\u00e2nd \u00een schimb trimitere la Legea nr. 17\/1996 cu privire la regimul armelor \u015fi muni\u0163iilor care, la art.47, prevede zece situa\u0163ii \u00een care se poate recurge la arma de foc. Ar fi, deci, vorba de o accentuare a discrepan\u0163ei dintre legea intern\u0103 \u015fi standardele interna\u0163ionale, problem\u0103 pe care APADOR-CH a ridicat-o \u00eenc\u0103 de la sf\u00e2r\u015fitul anului 1999.<\/p>\n

\u00cen mai 2000, APADOR-CH a dat un comunicat de pres\u0103 cu privire la recurgerea la arma de foc de c\u0103tre poli\u0163i\u015fti, \u00een urma a dou\u0103 incidente soldate cu r\u0103nirea grav\u0103 a unei persoane \u015fi cu moartea alteia.<\/p>\n

\u201cAPADOR-CH constat\u0103 cu \u00eengrijorare c\u0103, \u00een ultimele zile,(vineri 19 \u015fi luni 22 mai 2000) poli\u0163i\u015ftii din Bucure\u015fti au recurs de dou\u0103 ori la arma de foc. \u00cen ambele situa\u0163ii, consecin\u0163ele au fost extrem de grave: Mugurel Soare, \u00eempu\u015fcat \u00een cap pe data de 19 mai, risc\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 paralizat pe via\u0163\u0103 iar Petre Le\u0163ea, implicat \u00een incidentul din 22 mai, a decedat.<\/p>\n

\u00cen primul caz, poli\u0163i\u015ftii au invocat legitima ap\u0103rare. Exist\u0103 \u00eens\u0103 c\u00e2teva semne de \u00eentrebare (declara\u0163ii complet diferite ale martorilor civili, faptul c\u0103 poli\u0163istul r\u0103nit nu a fost \u015fi el transportat imediat la spital, superficialitatea r\u0103nii suferite de acesta etc.) care trebuie clarificate de procurorii militari cu maxim\u0103 obiectivitate.<\/p>\n

\u00cen al doilea caz, poli\u0163i\u015ftii, chema\u0163i de locatari, au surprins dou\u0103 persoane \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 p\u0103trund\u0103 prin efrac\u0163ie \u00eentr-un apartament \u015fi care, atunci c\u00e2nd au fost descoperite, au fugit de la locul faptei. Unul din suspec\u0163i a fugit printre blocuri. Al doilea s-a urcat \u00eentr-o ma\u015fin\u0103 parcat\u0103 \u00een fa\u0163a blocului care a demarat imediat. Poli\u0163i\u015ftii au tras \u015fi l-au r\u0103nit la cap pe \u015foferul Petru Le\u0163ea care a pierdut controlul autoturismului \u015fi a avariat c\u00e2teva ma\u015fini care sta\u0163ionau. Toate acestea s-au petrecut \u00een plin\u0103 zi, \u00eentr-o zon\u0103 aglomerat\u0103. Exista riscul ca o persoan\u0103 complet neimplicat\u0103 s\u0103 fie r\u0103nit\u0103 sau ca \u015foferul s\u0103 loveasc\u0103 \u015fi trec\u0103tori, nu numai ma\u015fini. Astfel, prin folosirea armelor de foc \u00eentr-un caz banal de tentativ\u0103 de furt, poli\u0163i\u015ftii au pus \u00een pericol siguran\u0163a persoanelor aflate \u00een zon\u0103.<\/p>\n

Conform standardelor interna\u0163ionale, recurgerea la arma de foc se justific\u0103 numai \u00een situa\u0163ia \u00een care via\u0163a unei persoane se afl\u0103 \u00een pericol iminent. Or, dac\u0103 \u00een primul caz este nevoie de clarific\u0103ri din partea Parchetului militar \u00een leg\u0103tur\u0103 cu starea de legitim\u0103 ap\u0103rare, \u00een al doilea caz, recurgerea la arma de foc este total nejustificat\u0103 \u015fi dispropor\u0163ionat\u0103.<\/p>\n

APADOR-CH cere Ministerului de Interne s\u0103 ia m\u0103suri imediate pentru limitarea drastic\u0103 a folosirii armelor de foc de c\u0103tre poli\u0163i\u015fti \u015fi Parchetului militar s\u0103 \u00eentreprind\u0103, cu celeritate \u015fi impar\u0163ialitate, cercet\u0103rile ce se impun \u00een ambele cazuri.<\/p>\n

APADOR-CH solicit\u0103 Guvernului Rom\u00e2niei s\u0103 ini\u0163ieze de urgen\u0163\u0103 un proiect de lege prin care s\u0103 limiteze posibilit\u0103\u0163ile stabilite de reglement\u0103rile legale \u00een vigoare cu privire la uzul de arm\u0103 de c\u0103tre poli\u0163i\u015fti.\u201d<\/p>\n

\u00cen septembrie 2000, ministrul de Interne a semnat Dispozi\u0163ia nr.112 prin care se reglementeaz\u0103 recurgerea la arma de foc. De\u015fi, prin introducerea unor condi\u0163ii cumulative \u015fi a principiului propor\u0163ionalit\u0103\u0163ii, se poate presupune c\u0103 se vor r\u0103ri cazurile \u00een care se va face uz de arm\u0103, problemele de fond r\u0103m\u00e2n acelea\u015fi deoarece situa\u0163iile \u00een care se poate aplica aceast\u0103 m\u0103sur\u0103 extrem\u0103 au r\u0103mas neschimbate. De asemenea, cu toate c\u0103 \u00een cazul celor prin\u015fi \u00een flagrant care \u00eencearc\u0103 s\u0103 fug\u0103 se precizeaz\u0103 c\u0103 se poate folosi arma dac\u0103 este vorba de o infrac\u0163iune grav\u0103, dat fiind c\u0103 aprecierea gravit\u0103\u0163ii faptei este la latitudinea poli\u0163istului, riscul r\u0103m\u00e2ne ridicat.<\/p>\n

APADOR-CH reafirm\u0103 c\u0103 unica situa\u0163ie \u00een care se justific\u0103 uzul de arm\u0103 de c\u0103tre poli\u0163i\u015fti (sau jandarmi sau gardieni publici) este numai existen\u0163a unui pericol real \u015fi iminent pentru via\u0163a unei (unor) persoane.<\/p>\n

2. Dreptul la ap\u0103rare<\/p>\n

Conform celor afirmate constant de ofi\u0163eri de rang superior, orice persoan\u0103 aflat\u0103 \u00eentr-o sec\u0163ie de poli\u0163ie are dreptul de a fi asistat\u0103 de un avocat din momentul \u00een care i se ia declara\u0163ia ce precede emiterea ordonan\u0163ei de re\u0163inere. Prezen\u0163a avocatului este obligatorie \u015fi \u00een momentul \u00een care persoana suspect\u0103 este prezentat\u0103 unui procuror (dup\u0103 scurgerea celor 24 de ore de re\u0163inere) \u00een vederea emiterii mandatului de arestare preventiv\u0103 (\u00eentre 5 \u015fi 30 de zile).<\/p>\n

O problem\u0103 esen\u0163ial\u0103 ridicat\u0103 constant de APADOR-CH, este o alt\u0103 form\u0103 de privare de libertate de p\u00e2n\u0103 la 24 de ore, distinct\u0103 de re\u0163inere \u015fi intitulat\u0103 \u201cconducerea la sediul poli\u0163iei\u201d (Legea nr. 26\/1994, art.16 lit.b). Asocia\u0163ia a sus\u0163inut permanent c\u0103 aceast\u0103 m\u0103sur\u0103 este neconstitu\u0163ional\u0103. Constitu\u0163ia prevede expres posibilitatea re\u0163inerii unei persoane pentru maximum 24 de ore \u00een afara mandatului de arestare preventiv\u0103. Codul de procedur\u0103 penal\u0103 are prevederi similare. M\u0103sura \u201cconducerii\u201d, contrar\u0103 Constitu\u0163iei \u015fi legii penale, este deosebit de periculoas\u0103. Persoana astfel privat\u0103 de libertate este extrem de vulnerabil\u0103 pentru c\u0103, \u00een absen\u0163a unor reglement\u0103ri f\u0103cute publice, ea este integral la dispozi\u0163ia poli\u0163istului \u015fi lipsit\u0103 de toate drepturile, inclusiv cel la ap\u0103rare, care nu func\u0163ioneaz\u0103 \u00een acest interval.<\/p>\n

\u00cen Rom\u00e2nia exist\u0103 123 de aresturi ale poli\u0163iei. Introducerea \u00een arest se face pe baz\u0103 de ordonan\u0163\u0103 de re\u0163inere, exist\u0103 registre \u00een care se \u00eenscriu toate datele persoanei re\u0163inute, se face vizita medical\u0103, sunt posibile contacte \u00eentre re\u0163inut \u015fi avocat etc. Pe l\u00e2ng\u0103 sec\u0163iile care au arest, mai exist\u0103 numeroase sec\u0163ii\/posturi de poli\u0163ie care nu dispun de astfel de spa\u0163ii. Aici se practic\u0103 frecvent \u201cconducerea la sediul poli\u0163iei\u201d. \u00cen unele cazuri, persoana \u201ccondus\u0103\u201d nu poate nici m\u0103car dovedi c\u0103 s-a aflat timp de mai multe ore \u00eentr-o sec\u0163ie\/post de poli\u0163ie pentru c\u0103, \u00een unele sedii, nu exist\u0103 nici un registru iar \u00een altele, registrul cuprinde datele tuturor persoanelor care au intrat acolo, indiferent de motiv \u015fi f\u0103r\u0103 nici o men\u0163iune pentru cei \u201ccondu\u015fi\u201d. \u00cen sf\u00e2r\u015fit, acolo unde exist\u0103 o eviden\u0163\u0103 separat\u0103 a celor \u201ccondu\u015fi\u201d, nu se precizeaz\u0103 ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu aceste persoane (dac\u0103 au fost puse \u00een libertate sau dac\u0103 s-a emis ordonan\u0163\u0103 de re\u0163inere). Reprezentan\u0163ilor APADOR-CH li s-a spus c\u0103 ar exista obliga\u0163ia poli\u0163i\u015ftilor care \u201cconduc\u201d persoane la sediu de a \u00eentocmi rapoarte cu privire la motivul \u201cconducerii\u201d dar, cu toate insisten\u0163ele, nu au reu\u015fit s\u0103 vad\u0103 un astfel de raport.<\/p>\n

Proiectul de modificare a Legii nr. 26\/1994 nu elimin\u0103 \u201cconducerea\u201d dar adaug\u0103 obligativitatea prezen\u0163ei unui avocat, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ini\u0163iatorul proiectului (Ministerul de Interne) admite, \u00een sf\u00e2r\u015fit, c\u0103 aceast\u0103 \u201cconducere\u201d este o privare de libertate \u015fi nu doar o m\u0103sur\u0103 \u201cadministrativ\u0103\u201d, a\u015fa cum au sus\u0163inut to\u0163i ofi\u0163erii de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd reprezentan\u0163ii APADOR-CH au adus acest aspect \u00een discu\u0163ie. Pe de alt\u0103 parte, chiar \u015fi cu aceast\u0103 minim\u0103 garan\u0163ie a prezen\u0163ei avocatului, \u201cconducerea la sediul poli\u0163iei\u201d r\u0103m\u00e2ne o prevedere neconstitu\u0163ional\u0103. \u00cen opinia asocia\u0163iei, pentru a respecta Constitu\u0163ia \u015fi legea penal\u0103, o persoan\u0103 poate fi adus\u0103 la sediul poli\u0163iei numai dac\u0103 exist\u0103 deja probe c\u0103 a comis o fapt\u0103 penal\u0103 sau dac\u0103 este prins\u0103 \u00een flagrant delict. \u00cen ambele situa\u0163ii, este justificat\u0103 emiterea ordonan\u0163ei de re\u0163inere de 24 de ore, evident \u00een prezen\u0163a unui avocat. \u00cen practic\u0103, dac\u0103 art.16 lit.b) se va modifica, ar trebui s\u0103 nu se mai permit\u0103 poli\u0163i\u015ftilor din comune \u015fi localit\u0103\u0163i unde nu exist\u0103 aresturi s\u0103 efectueze \u201cconduceri\u201d la sediile lor dac\u0103 \u00een localit\u0103\u0163ile respective nu exist\u0103 birouri de avoca\u0163i care s\u0103 asigure exercitarea dreptului la ap\u0103rare.<\/p>\n

Foarte multe din persoanele \u201cconduse\u201d sau re\u0163inute sunt lipsite de mijloacele materiale necesare pentru angajarea unui avocat. \u00cen aceste cazuri, ap\u0103rarea este asigurat\u0103 de un avocat din oficiu. Reprezentan\u0163ii APADOR-CH au \u00eent\u00e2lnit \u00eens\u0103 destule cazuri \u00een care cei afla\u0163i \u00een deten\u0163ie au sus\u0163inut fie c\u0103 nu au fost asista\u0163i de nici un avocat, nici la emiterea ordonan\u0163ei de re\u0163inere \u015fi nici \u00een fa\u0163a procurorului care a emis mandatul de arestare preventiv\u0103 (de exemplu cazul N\u0103rtea), fie c\u0103 avocatul a fost prezent dar nu le-a sus\u0163inut \u00een nici un fel cauza, mul\u0163umindu-se s\u0103 semneze procesul verbal. Desigur, aceast\u0103 problem\u0103 \u0163ine \u00een principal de etica profesional\u0103 a avoca\u0163ilor. Pe de alt\u0103 parte, exist\u0103 mentalitatea – \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit\u0103 de aproape to\u0163i poli\u0163i\u015ftii, dar \u015fi de unii avoca\u0163i, mai ales cei care au lucrat anterior \u00een poli\u0163ie -, potrivit c\u0103reia rolul ap\u0103r\u0103torului este de a contribui la aflarea adev\u0103rului (un fel de ajutor al anchetatorului) \u015fi nu de a-\u015fi ap\u0103ra clientul prin toate mijloacele legale. Dreptul de a t\u0103cea, care include dreptul de a nu se autoincrimina, – drept afirmat de Curtea european\u0103 a drepturilor omului \u00een repetate r\u00e2nduri \u2013 este considerat de anchetatori ca o \u00eencercare de a \u00eempiedica aflarea adev\u0103rului.<\/p>\n

3. Accesul \u00een aresturile poli\u0163iei<\/p>\n

Timp de 14 luni (decembrie 1998 \u2013 ianuarie 2000), APADOR-CH a avut acces \u00een aresturile poli\u0163iei \u00een anume condi\u0163ii pe care asocia\u0163ia le-a respectat: a anun\u0163at data vizitei, nu a abordat probleme legate de situa\u0163ia juridic\u0103 a persoanelor aflate \u00een arest, a efectuat vizitele numai \u00een prezen\u0163a unui delegat al IGP (sau, dup\u0103 caz, al IPJ) \u015fi a \u00eentocmit rapoarte trimise cu promptitudine at\u00e2t Inspectoratului general c\u00e2t \u015fi inspectoratelor jude\u0163ene vizitate.<\/p>\n

Asocia\u0163ia crede c\u0103 problemele pe care le-a ridicat \u00een discu\u0163iile cu ofi\u0163eri din IPJ (\u201cconducerea\u201d de p\u00e2n\u0103 la 24 de ore la sediul poli\u0163iei urmat\u0103 – sau nu \u2013 de re\u0163inerea de 24 de ore, rela\u0163ia dintre avoca\u0163i \u015fi re\u0163inu\u0163i\/aresta\u0163i, precum \u015fi uzul de arm\u0103) \u015fi criticile la adresa condi\u0163iilor de deten\u0163ie din aresturi au determinat conducerea IGP \u2013 sus\u0163inut\u0103, din p\u0103cate, \u015fi de conducerea Ministerului de Interne \u2013 s\u0103 \u00een\u0103spreasc\u0103 \u00een a\u015fa m\u0103sur\u0103 condi\u0163iile de acces \u00eenc\u00e2t vizitele s\u0103 devin\u0103 total ineficiente. Aceasta, \u00een ciuda multiplelor asigur\u0103ri privind deschiderea \u015fi transparen\u0163a poli\u0163iei \u015fi a argumentelor \u015fi contra-argumentelor aduse de APADOR-CH. Din \u201cbogata\u201d coresponden\u0163\u0103 dintre APADOR-CH \u015fi diversele e\u015faloane ale IGP \u015fi Ministerului de interne pe tema accesului \u00een aresturi au rezultat, pe scurt, urm\u0103toarele:<\/p>\n

asocia\u0163ia va avea acces numai pe baza pl\u00e2ngerilor individuale ale persoanelor private de libertate;
\nasocia\u0163ia va comunica IGP numele persoanei cu care dore\u015fte s\u0103 discute \u015fi obiectul pl\u00e2ngerii dup\u0103 care se va stabili data vizitei;
\nla sf\u00e2r\u015fitul vizitei, reprezentan\u0163ii APADOR-CH \u015fi ai sec\u0163iei de poli\u0163ie respective vor semna un protocol con\u0163in\u00e2nd constat\u0103rile \u015fi concluziile.
\nTrebuie men\u0163ionat c\u0103 unul din motivele invocate de poli\u0163ie a constat din faptul c\u0103 statutul asocia\u0163iei se refer\u0103 la persoane ale c\u0103ror drepturi au fost \u00eenc\u0103lcate \u015fi deci c\u0103 organiza\u0163ia trebuie s\u0103 a\u015ftepte s\u0103 fie sesizat\u0103.<\/p>\n

APADOR-CH a precizat de fiecare dat\u0103 c\u0103 este interesat\u0103 numai de condi\u0163iile de deten\u0163ie din aresturi, ceea ce implic\u0103, desigur, \u015fi pl\u00e2ngeri individuale legate de eventuale rele tratamente din partea poli\u0163i\u015ftilor. Este total nerealist\u0103 condi\u0163ia existen\u0163ei unei sesiz\u0103ri anterioare, dat fiind c\u0103 persoanele din aresturi nu au acces la telefoane publice iar dreptul lor de a coresponda este limitat la o carte po\u015ftal\u0103 pe lun\u0103 (ceea ce reprezint\u0103 o confirmare a men\u0163inerii cenzurii). Chiar dac\u0103 ar fi sesizat\u0103 de o persoan\u0103 din arest sau de altcineva, asocia\u0163ia nu poate accepta ideea de a informa IGP asupra identit\u0103\u0163ii reclamantului \u015fi a obiectului pl\u00e2ngerii pentru c\u0103 ar exista riscul clar al unor presiuni din partea poli\u0163iei asupra persoanei respective. \u00cen sf\u00e2r\u015fit, a semna un protocol comun la sf\u00e2r\u015fitul vizitei este o condi\u0163ie greu de acceptat deoarece este foarte probabil s\u0103 existe divergen\u0163e \u00eentre poli\u0163i\u015fti \u015fi reprezentan\u0163ii asocia\u0163iei (lucru dovedit \u00een repetate r\u00e2nduri). APADOR-CH a mai precizat c\u0103 alte comitete Helsinki din \u0163\u0103ri din Europa central\u0103 \u015fi de est au fie acces nelimitat \u00een aresturile poli\u0163iei (\u00een Cehia, Polonia, Ungaria, Albania), fie accesul este limitat rezonabil (\u00een Bulgaria, Uzbekistan \u015fi Republica Moldova). Mai trebuie men\u0163ionat \u015fi faptul c\u0103 APADOR-CH are acces nelimitat \u015fi necondi\u0163ionat \u00een toate penitenciarele din Rom\u00e2nia, pe baza unor permise valabile pe durata unui an calendaristic, lucru ce demonstreaz\u0103 diferen\u0163a de mentalitate \u00eentre conducerile a dou\u0103 institu\u0163ii care, de\u015fi au atribu\u0163ii comparabile \u00een materie de privare de libertate a persoanelor, au reac\u0163ii radical diferite fa\u0163\u0103 de ideea de transparen\u0163\u0103 \u015fi de acceptare a monitoriz\u0103rii activit\u0103\u0163ilor lor de c\u0103tre societatea civil\u0103 din care face parte \u015fi APADOR-CH.<\/p>\n

Condi\u0163iile impuse APADOR-CH pentru a permite accesul reprezentan\u0163ilor s\u0103i \u00een aresturile poli\u0163iei se bazeaz\u0103 pe Instruc\u0163iunile 901, semnate de ministrul de interne \u00een mai 1999 dar intrate \u00een vigoare \u00een luna august a aceluia\u015fi an. Trebuie men\u0163ionat c\u0103 aceste Instruc\u0163iuni, pe care asocia\u0163ia le-a cerut cu insisten\u0163\u0103, au avut caracter de \u201csecret de serviciu\u201d, fiind deci, inaccesibile at\u00e2t persoanelor din aresturi (except\u00e2nd partea ce se refer\u0103 la drepturile \u015fi \u00eendatoririle lor) c\u00e2t \u015fi avoca\u0163ilor sau organiza\u0163iilor neguvernamentale. Situa\u0163ia a durat p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul lunii decembrie 1999, c\u00e2nd s-a renun\u0163at la formula \u201csecret de serviciu\u201d, sau a\u015fa a afirmat conducerea IGP \u00eentr-o scrisoare adresat\u0103 APADOR-CH. Cert este c\u0103 asocia\u0163ia a primit, \u00een februarie 2000, un exemplar \u00eenseriat din aceste Instruc\u0163iuni, distribuite deci \u00een num\u0103r limitat. Or, una din cerin\u0163ele de baz\u0103 ale Cur\u0163ii europene a drepturilor omului de la Strasbourg este accesibilitatea oric\u0103rei reglement\u0103ri legale.<\/p>\n

Dup\u0103 intrarea \u00een vigoare a Instruc\u0163iunilor 901, \u00een perioada \u00een care APADOR-CH mai avea acces \u00een aresturile poli\u0163iei \u00een condi\u0163ii acceptabile, reprezentan\u0163ii s\u0103i au putut constata c\u0103 una din prevederile esen\u0163iale din noile reglement\u0103ri \u2013 respectarea confiden\u0163ialit\u0103\u0163ii discu\u0163iilor dintre avocat \u015fi clientul s\u0103u \u2013 nu se respecta \u00een nici un arest. Unii ofi\u0163eri din IPJ vizitate au sus\u0163inut c\u0103 avoca\u0163ii ar trebui s\u0103 fie cei care s\u0103 cear\u0103 respectarea confiden\u0163ialit\u0103\u0163ii (cum ar fi putut cere acest lucru dac\u0103 Instruc\u0163iunile 901 erau \u201csecret de serviciu\u201d \u015fi deci nu aveau acces la ele?). Prim adjunctul Inspectorului \u015fef al IGP a r\u0103spuns \u00een scris APADOR-CH c\u0103 prevederea nu se respect\u0103 pentru c\u0103 nu exist\u0103 spa\u0163ii adecvate \u00een sec\u0163iile de poli\u0163ie.<\/p>\n

APADOR-CH nu poate dec\u00e2t s\u0103 trag\u0103 urm\u0103toarea concluzie: unele aspecte din aresturile poli\u0163iei se schimb\u0103 \u00een bine numai pe h\u00e2rtie, nu \u015fi \u00een practic\u0103. Este, probabil, unul din motivele pentru care vizitele asocia\u0163iei \u00een aresturile poli\u0163iei nu mai sunt dorite. Dup\u0103 p\u0103rerea asocia\u0163iei, sunt \u015fi vor fi \u00eencurajate s\u0103 colaboreze cu poli\u0163ia numai acele asocia\u0163ii (ne)guvernamentale care nu critic\u0103, nu fac publice diverse abuzuri \u015fi sus\u0163in c\u0103 poli\u0163i\u015ftii au o via\u0163\u0103 foarte grea, ner\u0103spl\u0103tit\u0103 la nivelul eforturilor.<\/p>\n

APADOR-CH este de acord c\u0103 poli\u0163i\u015ftii \u00een general fac o meserie plin\u0103 de riscuri, iar cei rom\u00e2ni, \u00een special, au salarii nesatisf\u0103c\u0103toare, condi\u0163ii de munc\u0103 primitive \u015fi preg\u0103tire profesional\u0103 insuficient\u0103. Dar lucrul acesta nu poate constitui o justificare pentru \u00eenc\u0103lcarea drepturilor \u015fi libert\u0103\u0163ilor persoanelor aflate \u00een cercetarea \u015fi custodia poli\u0163iei.<\/p>\n

Mai trebuie ad\u0103ugat faptul c\u0103 at\u00e2t Comitetul european pentru prevenirea torturii (care a efectuat dou\u0103 vizite \u00een Rom\u00e2nia – \u00een 1995 \u015fi 1999 \u2013 dar nu a f\u0103cut public, \u00eenc\u0103, dec\u00e2t primul raport) c\u00e2t \u015fi raportorul special ONU pe tortur\u0103 (care a vizitat Rom\u00e2nia \u00een 1999 \u015fi a dat publicit\u0103\u0163ii raportul s\u0103u \u00een 2000) au ajuns, \u00een multe privin\u0163e, la concluzii asem\u0103n\u0103toare celor din rapoartele APADOR-CH cu privire la situa\u0163ia din locurile de deten\u0163ie, inclusiv aresturile poli\u0163iei.<\/p>\n

\u00cen condi\u0163iile de mai sus, asocia\u0163ia nu a putut vizita dec\u00e2t un singur arest \u2013 cel al IPJ Buz\u0103u – \u00een februarie 2000, chiar \u00eenainte de declan\u015farea \u201cnegocierilor\u201d privind noile condi\u0163ii de acces \u00een aresturi. Pe scurt, se pot men\u0163iona urm\u0103toarele aspecte, valabile pentru majoritatea aresturile poli\u0163iei din Rom\u00e2nia:<\/p>\n

re\u0163inu\u0163ilor\/aresta\u0163ilor le este interzis s\u0103 de\u0163in\u0103 h\u00e2rtie \u015fi obiecte de scris \u00een celule. Ei au la dispozi\u0163ie doar o carte po\u015ftal\u0103 pe lun\u0103. Interdic\u0163ia are \u00een vedere posibilitatea expedierii unor mesaje c\u0103tre co-inculpa\u0163i sau alte persoane prin care s\u0103 \u00eempiedice actul de justi\u0163ie. M\u0103sura este, dup\u0103 opinia APADOR-CH, total nejustificat\u0103 at\u00e2ta timp c\u00e2t aresta\u0163ii sunt supraveghea\u0163i foarte strict, inclusiv atunci c\u00e2nd sunt sco\u015fi din camere;
\nlistele cu numele \u015fi numerele de telefon ale avoca\u0163ilor din oficiu sunt p\u0103strate de ofi\u0163erii \u00eens\u0103rcina\u0163i cu cercetarea penal\u0103 \u015fi nu sunt \u2013 a\u015fa cum a precizat \u00een scris IGP \u2013 afi\u015fate la vedere \u00een arest (singura excep\u0163ie din cele 15 aresturi de poli\u0163ie vizitate de APADOR-CH a fost cel din C\u00e2mpina);
\nla discu\u0163iile dintre avocat \u015fi client, chiar dac\u0103 se \u015ftie c\u0103 ele sunt confiden\u0163iale, asist\u0103 totu\u015fi un poli\u0163ist supraveghetor. Explica\u0163ia dat\u0103 de IPJ Buz\u0103u a fost c\u0103 prezen\u0163a poli\u0163istului este necesar\u0103 pentru a-l \u00eempiedica pe arestat s\u0103 se … automutileze. Este evident c\u0103 arestatul ar putea face acest lucru chiar \u00een camera de deten\u0163ie, departe de ochii supraveghetorului. A\u015fadar, \u201cjustificarea\u201d prezen\u0163ei poli\u0163istului supraveghetor este \u00eenc\u0103 un pretext al anchetatorilor care nu pot accepta ideea pierderii controlului total, cu care sunt \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i, asupra fiec\u0103rui cuv\u00e2nt al suspectului.
\nSub aspectul dreptului la asisten\u0163\u0103 medical\u0103, APADOR-CH men\u0163ioneaz\u0103 o situa\u0163ie deosebit\u0103 constatat\u0103 \u00een arestul IPJ Buz\u0103u. Constantin Mihalache, introdus \u00een arest la data de 19 ianuarie 2000, s-a pl\u00e2ns constant de dureri la m\u00e2n\u0103 din cauza unui deget umflat \u015fi v\u00e2n\u0103t. Doctorul arestului \u2013 cu care reprezentan\u0163ii APADOR-CH au vorbit la telefon – a declarat c\u0103 ar fi fost vorba de o \u201cafec\u0163iune minor\u0103\u201d c\u0103reia nu i-a dat importan\u0163\u0103 \u015fi pe care nici nu a consemnat-o \u00een fi\u015fa medical\u0103. Ciudat este c\u0103 acela\u015fi medic consemnase \u00een fi\u015fa arestatului un lucru derizoriu, \u015fi anume \u201czg\u00e2rieturi la genunchi\u201d. La 3 februarie 2000, Constantin Mihalache a fost supus unei expertize medico-legale necesar\u0103 solu\u0163ion\u0103rii cauzei sale. Cu aceast\u0103 ocazie, medicul legist a constatat fractura osului degetului \u015fi a dispus aplicarea ghipsului. Altfel spus, o persoan\u0103 aflat\u0103 \u00een custodia poli\u0163iei nu s-a bucurat de \u00eengrijirile medicale obligatorii prin lege timp de dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. Asocia\u0163ia consider\u0103 c\u0103 medicul arestului \u2013 prin ignorarea afec\u0163iunii – a contribuit la ascunderea faptului c\u0103 Mihalache a suferit o agresiune serioas\u0103 din partea poli\u0163istului responsabil de re\u0163inerea sa. \u201cA c\u0103zut \u00een deget\u201d a fost explica\u0163ia, cel pu\u0163in hilar\u0103, a poli\u0163i\u015ftilor de la IPJ Buz\u0103u.<\/p>\n

De\u015fi asocia\u0163ia a solicitat IGP s\u0103 fac\u0103 cercet\u0103rile de rigoare \u00een acest caz, p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului 2000 nu s-a primit nici un r\u0103spuns.<\/p>\n

4. Cazuri individuale investigate de APADOR-CH \u00een anul 2000<\/p>\n

\u00cen cursul anului 2000, asocia\u0163ia a investigat 9 cazuri \u00een care s-au reclamat abuzuri comise de poli\u0163i\u015fti.<\/p>\n

\u00cen dou\u0103 din cazurile investigate (un ziarist din Constan\u0163a \u015fi un cet\u0103\u0163ean din comuna Bujoreni, jude\u0163ul Dolj, ambii b\u0103tu\u0163i de poli\u0163i\u015fti) victimele \u015fi-au retras pl\u00e2ngerile adresate Parchetului militar.<\/p>\n

Dintre celelalte cazuri, patru se deta\u015feaz\u0103 prin gravitate:<\/p>\n

Mugurel Soare (Bucure\u015fti)
\n\u00cen seara zilei de 18 mai 2000, Mugurel Soare, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 19 ani, a fost b\u0103tut \u015fi apoi \u00eempu\u015fcat \u00een cap de un poli\u0163ist \u00een civil. Incidentul s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een jurul orei 19.00, \u00een plin\u0103 strad\u0103 \u015fi \u00een prezen\u0163a unor martori oculari. Transportat la spitalul de urgen\u0163\u0103, t\u00e2n\u0103rul a r\u0103mas \u00een com\u0103 timp de cinci zile. A fost operat de dou\u0103 ori, dar a r\u0103mas paralizat pe partea dreapt\u0103 a corpului \u015fi cu incapacitatea de a vorbi. Externat la \u00eenceputul lunii august, Mugurel Soare urmeaz\u0103 s\u0103 revin\u0103 la spital pentru o nou\u0103 interven\u0163ie chirurgical\u0103.<\/p>\n

Parchetul militar nu a adoptat \u00eenc\u0103 o solu\u0163ie \u00een acest caz extrem de grav. Familia Soare se teme c\u0103 procurorul anchetator va accepta legitima ap\u0103rare invocat\u0103 de poli\u0163ist. Acesta s-a prezentat \u015fi el la spitalul de urgen\u0163\u0103, la c\u00e2teva ore dup\u0103 ce fusese adus Mugurel Soare \u015fi a solicitat \u00eengrijiri medicale pentru c\u0103 ar fi fost \u201ct\u0103iat cu cu\u0163itul\u201d de t\u00e2n\u0103r. Rana de pe abdomen era at\u00e2t de superficial\u0103 \u00eenc\u00e2t nu a necesitat nici o interven\u0163ie medical\u0103 \u015fi cu at\u00e2t mai pu\u0163in spitalizarea.<\/p>\n

Martorii oculari au declarat c\u0103 Mugurel Soare nu avea nici un cu\u0163it la el (de altminteri cu\u0163itul – deci proba material\u0103 – nu a fost g\u0103sit) \u015fi c\u0103, dup\u0103 ce a tras \u00een t\u00e2n\u0103r, subofi\u0163erul p\u0103rea \u00een perfect\u0103 stare de s\u0103n\u0103tate, f\u0103r\u0103 nici un strop de s\u00e2nge pe c\u0103ma\u015f\u0103 a\u015fa cum ar fi fost firesc dac\u0103 ar fi fost \u201ct\u0103iat\u201d. Trebuie precizat c\u0103 poli\u0163istul, \u00eempreun\u0103 cu al\u0163i doi colegi tot \u00een civil, se afla \u00eentr-o misiune ce nu avea absolut nici o leg\u0103tur\u0103 cu Mugurel Soare (de altminteri, nici un membru al familiei Soare nu a avut vreo problem\u0103 cu poli\u0163ia).<\/p>\n

APADOR-CH a cerut Parchetului militar s\u0103 stabileasc\u0103 cine \u015fi c\u00e2nd l-a r\u0103nit pe subofi\u0163er, de ce ceilal\u0163i doi subofi\u0163eri nu au intervenit fie pentru a-l imobiliza pe Mugurel Soare (dac\u0103 acesta era \u00eenarmat cu cu\u0163itul), fie pentru a-\u015fi opri colegul s\u0103 foloseasc\u0103 arma \u015fi de ce cei doi martori oculari au fost \u0163inu\u0163i o noapte \u00eentreag\u0103 la poli\u0163ie (cam zece ore), f\u0103r\u0103 ap\u0103 \u015fi \u00eentr-o tensiune insuportabil\u0103 din cauza amenin\u0163\u0103rilor din partea anchetatorilor.<\/p>\n

Teodor-Cicerone N\u0103rtea (Bucure\u015fti)
\n\u00cen seara zilei de 12 octombrie 2000, Teodor-Cicerone N\u0103rtea a fost b\u0103tut de doi poli\u0163i\u015fti \u00een civil, dup\u0103 care i s-au pus c\u0103tu\u015fele \u015fi a fost dus la sec\u0163ia 10 de poli\u0163ie. At\u00e2t pe traseu c\u00e2t \u015fi \u00een sec\u0163ie, poli\u0163i\u015ftii au continuat s\u0103-l loveasc\u0103 pentru a-l face s\u0103 recunoasc\u0103 furtul dintr-o ma\u015fin\u0103 a 15 casete audio \u015fi a unei \u015furubelni\u0163e, ceea ce N\u0103rtea a refuzat. Introdus \u00een arest, N\u0103rtea s-a sim\u0163it at\u00e2t de r\u0103u a doua zi \u00eenc\u00e2t a fost dus la policlinica MI unde, dup\u0103 spusele lui, s-au constatat \u015fi consemnat \u00een registru urm\u0103toarele: fractura unei coaste, fisura alteia, plag\u0103 cu t\u0103ietur\u0103 deschis\u0103 \u015fi hematom la nivelul pometului st\u00e2ng, hematom la pometul drept cu afectarea septului nazal.<\/p>\n

Teodor-Cicerone N\u0103rtea se afl\u0103 \u00een prezent \u00een penitenciarul Jilava. Fi\u015fa sa medical\u0103, cu care a fost transferat de la poli\u0163ie, cuprinde doar men\u0163iunea \u201cfisur\u0103 a arcului costal 9 drept lateral\u201d. Nici unul din celelalte traumatisme suferite \u00een urma b\u0103t\u0103ii nu apar \u00een fi\u015f\u0103. Exist\u0103 \u00eens\u0103 un martor care se afla, \u00een noaptea de 12\/13 octombrie \u00een arest, \u00een camera \u00een care a fost adus N\u0103rtea, care a confirmat integral relatarea acestuia.<\/p>\n

Teodor-Cicerone N\u0103rtea a mai afirmat c\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 tratamentul inuman la care a fost supus, poli\u0163i\u015ftii de la sec\u0163ia 10 l-au amenin\u0163at, \u00een mod repetat, c\u0103 \u201c\u00eel vor pune la curent\u201d (\u015focuri electrice). El a declarat c\u0103 nu a avut avocat nici \u00een momentul emiterii ordonan\u0163ei de re\u0163inere, nici la Parchet, c\u00e2nd s-a emis mandatul de arestare preventiv\u0103.<\/p>\n

APADOR-CH are convingerea c\u0103 absen\u0163a avocatului \u2013 fie el \u015fi din oficiu \u2013 se datoreaz\u0103 faptului c\u0103 nimeni din afara sistemului (din p\u0103cate, aici pot fi inclu\u015fi \u015fi acei procurori care emit mandate de arestare preventiv\u0103 de\u015fi v\u0103d c\u0103 suspec\u0163ii au fost b\u0103tu\u0163i sau tortura\u0163i pentru a se autoincrimina) nu trebuia s\u0103 vad\u0103 \u00een ce stare se afla N\u0103rtea.<\/p>\n

At\u00e2t victima c\u00e2t \u015fi APADOR-CH au sesizat Parchetul militar cu privire la tratamentul inuman la care N\u0103rtea a fost supus de poli\u0163i\u015ftii de la sec\u0163ia 10.<\/p>\n

Silviu Ro\u015fioru (Buz\u0103u)
\n\u00cen noaptea de 25\/26 ianuarie 2000, Silviu Ro\u015fioru (33 de ani) a fost b\u0103tut cu s\u0103lb\u0103ticie de 6-7 poli\u0163i\u015fti din subunitatea de interven\u0163ii rapide Buz\u0103u, \u00eentr-un bar din localitate. A fost dus la poli\u0163ie unde i s-a \u00eentocmit un proces verbal de amendare (200.000 lei) pe baza Legii nr. 61\/91 pentru \u201cproferarea de injurii la adresa personalului localului\u201d \u015fi refuzul de a da \u201crela\u0163ii pentru stabilirea identit\u0103\u0163ii\u201d. Ro\u015fioru a contestat procesul verbal la judec\u0103torie.<\/p>\n

Dup\u0103 circa 2 ore, Ro\u015fioru a fost scos din sec\u0163ie \u015fi abandonat \u00een strad\u0103, de\u015fi era evident c\u0103 nu se putea deplasa singur din cauza traumatismelor suferite. \u00cen cele din urm\u0103, a ajuns cu un taxi la spital unde a fost internat cu diagnosticul \u201ctraumatism toraco-abdominal, echimoze \u00eentinse fesa \u015fi coapsa st\u00e2ng\u0103, traumatism cranio-facial, contuzii m\u00e2ini bilateral\u201d.<\/p>\n

Publicitatea f\u0103cut\u0103 acestui caz de mass media (inclusiv imagini filmate \u015fi fotografii color ale traumatismelor multiple suferite) a determinat IGP s\u0103 ia m\u0103sura mut\u0103rii \u00een alte func\u0163ii a poli\u0163i\u015ftilor implica\u0163i , departe de \u201cochiul public\u201d. Numai c\u0103 fostul \u015fef al subunit\u0103\u0163ii de interven\u0163ii rapide (maiorul Tudorel Mircea) a fost avansat, \u00een mod discret, la func\u0163ia de adjunct al \u015fefului Biroului de combatere a criminalit\u0103\u0163ii economice. Pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 Parchetul militar nu a adoptat, p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului 2000, nici o solu\u0163ie \u00een cazul lui Ro\u015fioru, acesta a fost amenin\u0163at cu pu\u015fc\u0103ria de recent promovatul maior dac\u0103 nu renun\u0163\u0103 la demersurile juridice \u00eempotriva poli\u0163i\u015ftilor.<\/p>\n

\u00centr-o situa\u0163ie similar\u0103 cu cea a lui Silviu Ro\u015fioru se afl\u0103 \u015fi Constantin Vrabie care a avut parte de acela\u015fi gen de tratament brutal din partea aceleia\u015fi subunit\u0103\u0163i de interven\u0163ii rapide din Buz\u0103u, \u00een decembrie 1999. Nici \u00een cazul s\u0103u nu exist\u0103 \u00eenc\u0103 o solu\u0163ie a Parchetului militar.<\/p>\n

Dumitru Matei (Pite\u015fti)
\nDumitru Matei a fost \u00eempu\u015fcat \u00een cap \u00een seara zilei de 4 decembrie 2000, de jandarmii care supravegheau zona rafin\u0103riei \u201cArpechim\u201d din Pite\u015fti. (Jandarmii sunt subordona\u0163i Ministerului de Interne \u015fi, \u00een materie de uz de arm\u0103, urmeaz\u0103 acelea\u015fi reguli ca \u015fi poli\u0163i\u015ftii). Dumitru Matei a sus\u0163inut c\u0103 nu avea absolut nici o leg\u0103tur\u0103 cu ho\u0163ii de benzin\u0103 surprin\u015fi \u2013 se pare – de jandarmi, c\u0103, fiind \u00eentuneric, nu a v\u0103zut pe nimeni (nici ho\u0163i, nici jandarmi) \u015fi c\u0103 nu a auzit nici o soma\u0163ie sau foc de avertisment. {i-a pierdut cuno\u015ftin\u0163a, revenindu-\u015fi abia la spitalul din Pite\u015fti, de unde a fost imediat adus la spitalul de urgen\u0163\u0103 din Bucure\u015fti, cu diagnosticul \u201cplag\u0103 prin \u00eempu\u015fcare mandibul\u0103 st\u00e2nga, cu reten\u0163ie de glon\u0163\u201d. A fost operat, apoi externat la jum\u0103tatea lui decembrie dar, dup\u0103 numai o zi, familia l-a internat la sec\u0163ia de psihiatrie a spitalului jude\u0163ean Arge\u015f deoarece Matei acuza dureri de cap insuportabile.<\/p>\n

At\u00e2t mama lui Dumitru Matei, care locuie\u015fte \u00eentr-un sat din jude\u0163ul Arge\u015f, c\u00e2t \u015fi viitoarea lui nevast\u0103 au fost constant h\u0103r\u0163uite de poli\u0163i\u015fti din Pite\u015fti care \u00eencercau s\u0103 g\u0103seasc\u0103 dovezi care l-ar fi incriminat pentru furt de benzin\u0103 pentru a justifica \u00eempu\u015fcarea de c\u0103tre colegii lor jandarmi.<\/p>\n

Parchetul militar investigheaz\u0103 incidentul.<\/p>\n

5. Cazuri vechi nesolu\u0163ionate<\/p>\n

Cu pu\u0163ine excep\u0163ii, solu\u0163iile date de Parchetul militar \u00een cazurile de abuzuri \u2013 unele foarte grave \u2013 semnalate de APADOR-CH au fost de ne\u00eencepere a urm\u0103ririi penale \u00eempotriva poli\u0163i\u015ftilor reclama\u0163i. Aceasta se datoreaz\u0103, pe de o parte, faptului c\u0103 un procuror militar investigheaz\u0103 un alt militar (poli\u0163istul) \u015fi deci ideea de impar\u0163ialitate este pus\u0103 sub semnul \u00eentreb\u0103rii iar pe de alt\u0103 parte, dificult\u0103\u0163ii pentru victime de a produce dovezi indubitale cu privire la abuz (martori, certificate medico-legale etc.). (\u00cen practic\u0103, victima este cea care trebuie s\u0103 aduc\u0103 probele).<\/p>\n

Nicolae Cazacu, comuna poiana Lacului, jude\u0163ul Arge\u015f
\nB\u0103tut de poli\u0163i\u015ftii din comun\u0103, \u00een septembrie 1998 pentru a recunoa\u015fte c\u0103 a fost complice la furtul unei biciclete, Nicolae Cazacu a adus \u00een fa\u0163a procurorului militar martori, fotografii color (care arat\u0103 clar urmele unor lovituri puternice cu bastonul pe spate \u015fi pe m\u00e2ini) \u015fi certificate medico-legale. Cu toate acestea, \u00een 2000, Parchetul militar a decis doar aplicarea unei amenzi administrative \u00eempotriva poli\u0163i\u015ftilor din comun\u0103 (deoarece \u201cfapta comis\u0103 nu \u00eentrune\u015fte, \u00een concret, gradul de pericol social al infrac\u0163iunii\u201d), solu\u0163ie contestat\u0103 at\u00e2t de victim\u0103 c\u00e2t \u015fi de APADOR-CH. Mai mult, la pu\u0163in timp dup\u0103 incident, \u015feful IPJ Arge\u015f d\u0103duse asigur\u0103ri reprezentan\u0163ilor asocia\u0163iei c\u0103 poli\u0163i\u015ftii implica\u0163i urmau a fi muta\u0163i la alt post de poli\u0163ie, p\u00e2n\u0103 la solu\u0163ionarea anchetei, lucru ce nu s-a \u00eent\u00e2mplat. APADOR-CH a cerut \u00een repetate r\u00e2nduri ca, \u00een astfel de situa\u0163ii, poli\u0163i\u015ftii reclama\u0163i s\u0103 fie transfera\u0163i temporar pentru a se evita posibilitatea ca ace\u015ftia s\u0103 fac\u0103 presiuni asupra victimelor dar, din p\u0103cate, aceast\u0103 m\u0103sur\u0103 nu a fost aplicat\u0103 dec\u00e2t \u00een extrem de pu\u0163ine cazuri.<\/p>\n

Vili Rupa, Hunedoara
\nB\u0103tut \u00een dou\u0103 r\u00e2nduri de poli\u0163i\u015fti din Hunedoara (\u00een ianuarie \u015fi martie 1998) \u015fi apoi \u0163inut cu lan\u0163uri la m\u00e2ini \u015fi la picioare \u00een arestul din Deva (82 de zile \u2013 declar\u0103 victima), Vili Rupa a fost condamnat de instan\u0163ele de judecat\u0103 la o pedeaps\u0103 aproximativ egal\u0103 cu perioada de arest preventiv, pentru furtul a 2,4 kg de mercur. Vili Rupa a adresat dou\u0103 pl\u00e2ngeri Parchetului militar cu privire la tratamentul la care a fost supus de poli\u0163i\u015ftii din Hunedoara (b\u0103t\u0103ile) \u015fi Deva (\u0163inerea \u00een lan\u0163uri). La ambele, Parchetul militar a dat solu\u0163ia de ne\u00eencepere a urm\u0103ririi penale, solu\u0163ie men\u0163inut\u0103 \u015fi dup\u0103 contestare. \u00cen aceast\u0103 situa\u0163ie, Vili Rupa s-a adresat Cur\u0163ii europene de la Strasbourg. Au urmat amenin\u0163\u0103ri \u2013 inclusiv \u00een prezen\u0163a unui martor \u2013 din partea poli\u0163i\u015ftilor din Hunedoara (unde domiciliaz\u0103 victima). La sf\u00e2r\u015fitul lunii decembrie 2000, APADOR-CH a aflat c\u0103 Vili Rupa a fost din nou arestat, de data aceasta sub \u00eenvinuirea de ultraj. Asocia\u0163ia a \u00eencercat s\u0103-l contacteze telefonic la penitenciarul B\u00e2rcea (Deva) dar comandantul a refuzat s\u0103-l cheme sub pretextul c\u0103 regulamentul \u00eei permite s\u0103 dea telefon, dac\u0103 are cartel\u0103 telefonic\u0103, dar nu s\u0103 primeasc\u0103.<\/p>\n

APADOR-CH are unele dubii cu privire la acuza\u0163ia de ultraj \u00eempotriva poli\u0163i\u015ftilor din Hunedoara \u015fi consider\u0103 c\u0103 ea poate avea leg\u0103tur\u0103 cu pl\u00e2ngerea la Strasbourg.<\/p>\n

Nicu Olteanu (Bucure\u015fti)
\n\u00cempu\u015fcat \u00een picior de un poli\u0163ist de la sec\u0163ia 9, \u00een mai 1997, deoarece era b\u0103nuit de furtul a … 6 sticle de ap\u0103 mineral\u0103, Nicu Olteanu a fost trimis \u00een judecat\u0103 pentru ultraj, deoarece ar fi amenin\u0163at via\u0163a poli\u0163istului (dup\u0103 p\u0103rerea APADOR-CH, a fost un pretext inventat pentru a justifica recurgerea la arma de foc). Dup\u0103 ce prima instan\u0163\u0103 \u015fi instan\u0163a de apel au eliminat acuza\u0163ia de ultraj, re\u0163in\u00e2nd \u00eens\u0103 \u201cfurtul\u201d \u2013 drept care Nicu Olteanu a fost condamnat practic la exact c\u00e2t st\u0103tuse deja \u00een arest preventiv \u2013 Curtea Suprem\u0103 de Justi\u0163ie a reluat, \u00een anul 2000, acuza\u0163ia de ultraj, pe l\u00e2ng\u0103 cea de furt, \u015fi l-a condamnat la 5 ani \u015fi jum\u0103tate. Nicu Olteanu a fost gra\u0163iat de Pre\u015fedintele Rom\u00e2niei.<\/p>\n

Dat fiind c\u0103, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu recurgerea la arma de foc, Parchetul militar a dat solu\u0163ia ne\u00eenceperii urm\u0103ririi penale \u00eempotriva poli\u0163istului, solu\u0163ie men\u0163inut\u0103 \u015fi dup\u0103 contestare, Nicu Olteanu a f\u0103cut pl\u00e2ngere la Curtea european\u0103 de la Strasbourg.<\/p>\n

d) Aurel Ului\u0163eanu (B\u0103rc\u0103ne\u015fti, jude\u0163ul Ialomi\u0163a)<\/p>\n

Pe data de 24 septembrie 1999, Aurel Ului\u0163eanu a fost dus de poli\u0163i\u015fti la judec\u0103toria din Urziceni, unde urma s\u0103 se judece procesul ce \u00eei fusese intentat pentru tulburarea lini\u015ftii publice (Legea nr. 61\/91). Ului\u0163eanu a fugit din sediul judec\u0103toriei, a revenit acas\u0103 \u015fi s-a ascuns peste noapte \u00een gr\u0103din\u0103. A doua zi, el a fost g\u0103sit de poli\u0163i\u015fti \u015fi condus la sediul poli\u0163iei din comuna B\u0103rc\u0103ne\u015fti, unde erau prezen\u0163i \u015fi localnici care participau \u2013 se pare \u2013 la s\u0103rb\u0103torirea zilei de na\u015ftere a unuia din poli\u0163i\u015fti. \u00cen aceea\u015fi zi, familia Ului\u0163eanu a fost informat\u0103 c\u0103 Aurel decedase \u00een postul de poli\u0163ie. Dup\u0103 informa\u0163iile primite, acesta a murit \u00een urma violen\u0163elor la care a fost supus de poli\u0163i\u015fti \u015fi de cel pu\u0163in unul din civili. Un plutonier \u015fi unul din civili, direct implica\u0163i, au fost aresta\u0163i preventiv. P\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului 2000, APADOR-CH nu a primit nici o comunicare de la Parchetul militar cu privire la solu\u0163ia dat\u0103 \u00een acest caz extrem de grav.<\/p>\n

Cele patru cazuri de mai sus confirm\u0103 opinia APADOR-CH cu privire la:<\/p>\n

pericolul pe care \u00eel prezint\u0103 legisla\u0163ia \u00een vigoare cu privire la recurgerea la arma de foc, inclusiv \u00een situa\u0163ia \u00een care o persoan\u0103 comite o fapt\u0103 antisocial\u0103 minor\u0103;
\nlipsa de impar\u0163ialitate de care dau dovad\u0103 procurorii militari \u00een cazul \u00een care cel reclamat este un poli\u0163ist;
\nimposibilitatea victimei unui abuz din partea poli\u0163i\u015ftilor de a se adresa unei instan\u0163e de judecat\u0103 dac\u0103 consider\u0103 c\u0103 solu\u0163ia ne\u00eenceperii urm\u0103ririi penale (sau a scoaterii de sub urm\u0103rire penal\u0103) este nesatisf\u0103c\u0103toare.
\nPe l\u00e2ng\u0103 r\u0103spunderea personal\u0103 a poli\u0163istului, demilitarizarea poli\u0163iei ar implica investigarea cazurilor \u00een care sunt implica\u0163i poli\u0163i\u015fti de c\u0103tre un procuror civil (sau, conform propunerii de modificare a Codului de procedur\u0103 penal\u0103, de c\u0103tre un judec\u0103tor \u00eens\u0103rcinat cu cercetarea penal\u0103), precum \u015fi posibilitatea reclamantului de a contesta \u00een justi\u0163ie solu\u0163ia dat\u0103 de procuror (sau judec\u0103tor). \u00cen cazul trimiterii \u00een judecat\u0103 a poli\u0163istului acuzat de abuz, instan\u0163a va fi civil\u0103 \u015fi nu militar\u0103 cum este \u00een prezent.<\/p>\n

ASPECTE DIN PENITENCIARE<\/p>\n

Anul 2000 nu a adus nici el adoptarea unei noi legisla\u0163ii penitenciare, ceea ce face ca Legea nr. 23\/1969 privind regimul execut\u0103rii pedepselor privative de libertate s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een vigoare. Pa\u015fii \u00eenainte care s-au f\u0103cut \u015fi \u00een acest an au fost posibili mai ales datorit\u0103 preocup\u0103rii DGP \u015fi a celor mai multe dintre conducerile penitenciarelor de a ameliora situa\u0163ia din sistem, chiar \u015fi \u00een condi\u0163iile unei legisla\u0163ii inadecvate \u015fi lacunare. (Cu toate acestea, mai sunt situa\u0163ii c\u00e2nd legisla\u0163ia evident dep\u0103\u015fit\u0103, de dinainte de 1990, \u015fi chiar \u015fi unele norme de reglementare intern\u0103 ulterioare, devenite \u00eentre timp caduce, sunt invocate ca o fatalitate insurmontabil\u0103 pentru pa\u015fii care trebuiesc f\u0103cu\u0163i pentru modernizarea sistemului penitenciar). De asemenea, nu s-a f\u0103cut nimic \u00een direc\u0163ia demilitariz\u0103rii sistemului penitenciar, proiectul de lege privind Statutul personalului din penitenciare, elaborat de conducerea DGP \u00eenc\u0103 din anul 1997, neintr\u00e2nd nici \u00een cursul acestui an \u00een dezbaterea \u015fi aprobarea Parlamentului. A\u015fa cum s-a ar\u0103tat \u00een capitolul I (\u201cLegisla\u0163ia privind drepturile omului\u201d), \u00een luna august 2000, Guvernul a adoptat Ordonan\u0163a privind organizarea \u015fi func\u0163ionarea serviciilor de integrare social\u0103 a infractorilor \u015fi de supraveghere a execut\u0103rii sanc\u0163iunilor neprivative de libertate.<\/p>\n

\u00cen cursul anului 2000, reprezentan\u0163ii APADOR-CH au vizitat urm\u0103toarele unit\u0103\u0163i penitenciare, spitalice\u015fti \u015fi de reeducare pentru minori: Penitenciarul \u015fi Spitalul penitenciar Bucure\u015fti-Jilava (10 martie), Penitenciarele T\u00e2rgu-Jiu (16 martie), Pelendava (17 martie), Centrul de reeducare pentru minori Tichile\u015fti (5 aprilie), Penitenciarele Br\u0103ila (6 aprilie), Gala\u0163i (7 aprilie), Slobozia (18 mai), M\u0103rgineni (19 mai), Boto\u015fani (6 iunie), Vaslui (8 iunie), Miercurea Ciuc (9 iunie), Gherla (19 iulie), Aiud (20 iulie), Rahova (28 septembrie) \u015fi Centrul de reeducare pentru minori G\u0103e\u015fti (10 noiembrie). Colaborarea asocia\u0163iei cu conducerea DGP a fost constant bun\u0103. Rapoartele \u00eentocmite \u015fi transmise DGP \u00een urma vizitelor f\u0103cute au fost analizate \u015fi au primit r\u0103spunsuri la cea mai mare parte a problematicii pe care au semnalat-o (cu excep\u0163ia celor de la Tichile\u015fti, Br\u0103ila \u015fi Gala\u0163i \u015fi a cazurilor privindu-i pe de\u0163inu\u0163ii Marin S\u0103b\u0103reanu \u015fi Florin Rudaru de la Penitenciarul Jilava). DGP a r\u0103spuns de asemenea, cu solicitudine, sesiz\u0103rilor \u015fi cererilor pe care unii de\u0163inu\u0163i le-au adresat APADOR-CH \u015fi care \u0163ineau de competen\u0163ele legale ale Direc\u0163iei.<\/p>\n

Principalele aspecte rezultate \u00een urma vizitelor \u00een penitenciare<\/p>\n

Condi\u0163iile de deten\u0163ie
\nSupraaglomerarea<\/p>\n

Spre deosebire de anii anteriori, de\u015fi a r\u0103mas \u00een continuare problema num\u0103rul unu cu care se confrunt\u0103 penitenciarele, supraaglomerarea a avut o tendin\u0163\u0103 u\u015for descresc\u0103toare. Explica\u0163iile se g\u0103sesc, pe de o parte, \u00een intrarea \u00een vigoare a legisla\u0163iei privind \u00eenlocuirea \u00eenchisorii contraven\u0163ionale cu munca prestat\u0103 \u00een folosul comunit\u0103\u0163ii iar pe de alt\u0103 parte \u00een faptul c\u0103 exist\u0103 o tendin\u0163\u0103 perceptibil\u0103 a judec\u0103torilor \u015fi procurorilor de a face uz cu mai mult\u0103 circumspec\u0163ie de m\u0103sura arest\u0103rii preventive.<\/p>\n

Printre penitenciarele cele mai aglomerate vizitate \u00een acest an de reprezentan\u0163ii APADOR-CH s-au num\u0103rat Bucure\u015fti-Jilava (1530 de locuri capacitate normat\u0103 – la 6 mc pentru un de\u0163inut -, 2555 de paturi instalate, 3373 de de\u0163inu\u0163i caza\u0163i), T\u00e2rgu-Jiu (500 de locuri capacitate normat\u0103, 875 de paturi instalate \u015fi 1230 de de\u0163inu\u0163i caza\u0163i), Gala\u0163i ( 1384 de de\u0163inu\u0163i caza\u0163i \u00een 700 de paturi).<\/p>\n

Pentru c\u0103 nici la \u00eencheierea mandatului administra\u0163iei 1996-2000 nu s-au f\u0103cut pa\u015fii a\u015ftepta\u0163i \u00een reforma sistemului penal, APADOR-CH este obligat\u0103 s\u0103 reitereze faptul c\u0103 legea rom\u00e2n\u0103 este \u00een continuare prea permisiv\u0103 \u00een privin\u0163a m\u0103surii arest\u0103rii preventive, \u00een sensul c\u0103 aceasta poate fi luat\u0103 \u00eentr-un num\u0103r de situa\u0163ii care dep\u0103\u015fesc prevederile Conven\u0163iei europene pentru ap\u0103rarea drepturilor omului. \u00cen sistemul penal rom\u00e2nesc m\u0103sura arest\u0103rii preventive poate fi prelungit\u0103 p\u00e2n\u0103 la jum\u0103tatea maximului pedepsei pentru care inculpatul este arestat.<\/p>\n

Diminuarea relativ\u0103 a supraaglomer\u0103rii este \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103 \u015fi o consecin\u0163\u0103 a preocup\u0103rii DGP \u015fi a conducerii unor penitenciare de a g\u0103si \u015fi a amenaja noi spa\u0163ii pentru cazare sau a le utiliza mai eficient pe cele existente deja. Este cazul \u00eenfiin\u0163\u0103rii de c\u0103tre Penitenciarul de la Gherla a unei noi sec\u0163ii la Cluj-Napoca (unde sunt caza\u0163i 330 de de\u0163inu\u0163i, \u00een regim \u00eenchis \u015fi semideschis), al prelu\u0103rii de c\u0103tre Penitenciarul M\u0103rgineni a unei foste caz\u0103rmi militare, la Movila Vulpii, care urma s\u0103 fie amenajat\u0103 ca sec\u0163ie semideschis\u0103 cu circa 150 de de\u0163inu\u0163i \u015fi al prelu\u0103rii de c\u0103tre Penitenciarul T\u00e2rgu-Jiu a spa\u0163iilor unui fost depozit de muni\u0163ie (\u00een localitatea Pojogeni, unde urma s\u0103 se amenajeze o sec\u0163ie pentru circa 200 de de\u0163inu\u0163i).<\/p>\n

\u00centruc\u00e2t este destul de probabil c\u0103 actuala austeritate bugetar\u0103 va continua s\u0103 afecteze \u015fi \u00een perioada viitoare situa\u0163ia din sistemul penitenciar, APADOR-CH consider\u0103 necesar ca DGP \u015fi Ministerul Justi\u0163iei s\u0103 fac\u0103 demersurile care se impun pentru a prelua din patrimoniul Ministerului Ap\u0103r\u0103rii Na\u0163ionale \u015fi alte spa\u0163ii r\u0103mase libere \u00een urma reorganiz\u0103rii unor unit\u0103\u0163i \u015fi mari unit\u0103\u0163i militare.<\/p>\n

Insuficien\u0163a fondurilor este \u015fi ea, \u00een continuare, una din problemele serioase pe care le au penitenciarele. Supraaglomerarea continu\u0103 s\u0103 fie consecin\u0163a cea mai direct\u0103 a fondurilor insuficiente. Resursele bugetare au fost departe de a acoperi nevoile celor 16 penitenciare \u015fi centre de reeducare vizitate \u00een anul 2000 de reprezentan\u0163ii APADOR-CH. Cu toate acestea, cu fonduri de la buget sau din surse indentificate de penitenciare s-a reu\u015fit reamenajarea \u015fi modernizarea unor spa\u0163ii de cazare, destinate prepar\u0103rii \u015fi servirii hranei sau plimb\u0103rii \u015fi activit\u0103\u0163ilor sportive \u00een penitenciarele Gherla, Boto\u015fani, Aiud, Slobozia, T\u00e2rgu-Jiu, Bucure\u015fti-Rahova. Eforturile bugetare au fost completate de preocuparea majorit\u0103\u0163ii conducerilor penitenciarelor de a g\u0103si de lucru pentru un num\u0103r c\u00e2t mai mare de de\u0163inu\u0163i \u015fi de a realiza astfel venituri suplimentare.<\/p>\n

Hr\u0103nirea de\u0163inu\u0163ilor<\/p>\n

\u00cen majoritatea penitenciarelor vizitate, de\u0163inu\u0163ii s-au pl\u00e2ns c\u0103 at\u00e2t din punct de vedere cantitativ c\u00e2t \u015fi calitativ m\u00e2ncarea este necorespunz\u0103toare. Cele mai frecvente critici vizeaz\u0103 lipsa aproape total\u0103 a c\u0103rnii din m\u00e2ncare. Desigur, prima problem\u0103 sunt chiar normele de hran\u0103 legale (\u00een leg\u0103tur\u0103 cu care de\u0163inu\u0163ilor nu le sunt date, de cele mai multe ori, l\u0103muririle necesare). Cea de-a doua explica\u0163ie a nemul\u0163umirii de\u0163inu\u0163ilor \u0163ine de suspiciunea lor practic generalizat\u0103 c\u0103 nu toate alimentele destinate prepar\u0103rii hranei lor se reg\u0103sesc \u00een por\u0163iile care le sunt distribuite. Suspiciunea de\u0163inu\u0163ilor nu este f\u0103r\u0103 temei, mai ales \u00een cazurile, destul de numeroase, \u00een care de\u015fi \u00een documentele contabile sunt \u00eenscrise feluri de m\u00e2ncare g\u0103tite cu carne, acest aliment este practic inexistent \u00een cazane. \u00cen vizitele pe care le-au f\u0103cut, reprezentan\u0163ii APADOR-CH au avut ei \u00een\u015fi\u015fi, nu o dat\u0103, dubii serioase cu privire la folosirea \u00eentregii cantit\u0103\u0163i de carne \u00eenscris\u0103 \u00een documentele contabile pentru hrana de\u0163inu\u0163ilor (penitenciarele din Slobozia \u015fi M\u0103rgineni sunt doar dou\u0103 exemple pe l\u00e2ng\u0103 multe altele). Acestea \u015fi situa\u0163ia \u00eent\u00e2lnit\u0103 pe timpul vizitei la buc\u0103t\u0103ria penitenciarului din Gala\u0163i, \u00een care un subofi\u0163er a fost descoperit c\u0103 a sustras din hrana de\u0163inu\u0163ilor circa 8 kg de carne din cele 28,5 kg alocate \u00een total \u00een acea zi, indic\u0103 faptul c\u0103 DGP \u015fi conducerile penitenciarelor trebuie s\u0103 priveasc\u0103 cu toat\u0103 seriozitatea felul \u00een care sunt gestionate alimentele de\u0163inu\u0163ilor. (DGP nu a r\u0103spuns raportului \u00eentocmit \u00een urma vizitei la penitenciarul Gala\u0163i).<\/p>\n

De-a lungul anilor \u00een care au mers \u00een penitenciare, reprezentan\u0163ii APADOR-CH au observat c\u0103 acolo unde exist\u0103 pus\u0103 la punct o modalitate prin care de\u0163inu\u0163ii pot s\u0103 supravegheze \u2013 efectiv \u015fi nu doar formal \u015fi protocolar – gestionarea \u015fi prepararea alimentelor lor, hrana este de o calitate mai bun\u0103 \u015fi, mai ales, pl\u00e2ngerile de\u0163inu\u0163ilor \u2013 convin\u015fi c\u0103 \u201casta ni se cuvine, asta m\u00e2nc\u0103m\u201d \u2013 sunt sensibil mai pu\u0163ine. \u00cen aproape toate penitenciarele vizitate \u00een anul 2000 unde nu exista un asemenea mecanism, ofi\u0163erii din conducerea unit\u0103\u0163ilor \u015fi responsabilii cu logistica au g\u0103sit drept interesante sugestiile reprezentan\u0163ilor asocia\u0163iei \u015fi au concluzionat c\u0103 merit\u0103 puse \u00een practic\u0103.<\/p>\n

Asisten\u0163a medical\u0103<\/p>\n

Av\u00e2nd \u00een vedere precaritatea bugetului \u015fi personalul insuficient, APADOR-CH consider\u0103 c\u0103, \u00een general, se fac eforturi pentru asigurarea unei asisten\u0163e medicale corespunz\u0103toare.<\/p>\n

Problemele legate de calitatea actului medical \u0163in mai ales de insuficien\u0163a personalului medical, a medicilor mai ales. Num\u0103rul redus de medici din statele de organizare \u015fi absen\u0163ele celor existen\u0163i (specializ\u0103ri, concedii etc.) fac s\u0103 existe o dispropor\u0163ie v\u0103dit\u0103 \u00eentre ceea ce ar trebui f\u0103cut \u015fi ceea ce poate fi efectiv f\u0103cut. O alt\u0103 cauz\u0103, cel pu\u0163in la fel de important\u0103, este aceea c\u0103 medicilor li se cere s\u0103 asigure asisten\u0163\u0103 medical\u0103 nu numai de\u0163inu\u0163ilor, a\u015fa cum ar fi firesc, ci \u015fi personalului din unit\u0103\u0163i (iar uneori chiar mai mult dec\u00e2t at\u00e2t). Pe timpul vizitei la Penitenciarul din T\u00e2rgu-Jiu, de exemplu, reprezentan\u0163ii APADOR-CH au constatat c\u0103 doi medici generali\u015fti trebuiau s\u0103 asigure asisten\u0163a medical\u0103 celor peste 1200 de de\u0163inu\u0163i dar \u015fi personalului Tribunalului jude\u0163ean (dup\u0103 vizita respectiv\u0103, DGP a intervenit \u015fi \u201cmedicii generali\u015fti au fost degreva\u0163i de alte sarcini pentru a asigura o activitate continu\u0103 de asisten\u0163\u0103 medical\u0103 a de\u0163inu\u0163ilor\u201d). Relativ asem\u0103n\u0103tor se prezentau lucrurile \u015fi la Penitenciarul din Vaslui, care avea numai un medic generalist (exista \u00eenc\u0103 un post \u00eens\u0103 era vacant). Medicul trebuia s\u0103 se ocupe de mai bine de o mie de de\u0163inu\u0163i \u015fi de aproape 200 de cadre (c\u0103rora, ca \u00een multe alte penitenciare vizitate, le erau rezervate dou\u0103 ore pe zi). La Penitenciarul Miercurea Ciuc exista un singur medic generalist (al doilea post era vacant de circa doi ani \u015fi jum\u0103tate), care se ocupa mai mult de personalul unit\u0103\u0163ii (cu excep\u0163ia situa\u0163iilor \u00een care era solicitat de asisten\u0163ii medicali pentru cazuri mai complicate). Media consulta\u0163iilor (\u015fi uneori \u015fi a tratamentelor) pe care un singur medic trebuie s\u0103 le asigure \u00eentr-o singur\u0103 zi de lucru (de \u015fapte ore) este de circa 50-60, iar \u00een unele cazuri ajunge \u015fi chiar dep\u0103\u015fe\u015fte 100, ceea ce, este evident, are consecin\u0163e asupra calit\u0103\u0163ii actului medical.<\/p>\n

APADOR-CH a cerut \u00een mod constant conducerii DGP ca, potrivit chiar reglement\u0103rilor proprii, medicii s\u0103 se ocupe exclusiv de de\u0163inu\u0163i iar de personalul unit\u0103\u0163ilor numai \u00een cazul urgen\u0163elor \u015fi al controalelor medicale periodice. {i \u00een cursul anului 2000 au existat pl\u00e2ngeri cu privire la lipsa de diligen\u0163\u0103 a unor medici fa\u0163\u0103 de problemele pe care de\u0163inu\u0163ii le au (\u015fi chiar \u015fi \u00een leg\u0103tur\u0103 cu anumite atitudini violente ale acestora, ca \u00een cazul doctorului Maier de la Penitenciarul din Boto\u015fani).<\/p>\n

\u00cenc\u0103tu\u015farea de\u0163inu\u0163ilor interna\u0163i \u00een spitalele civile este o alt\u0103 problem\u0103 pe care reprezentan\u0163ii APADOR-CH au avut-o \u00een aten\u0163ie. \u00cen opinia asocia\u0163iei, \u00eenc\u0103tu\u015farea de\u0163inu\u0163ilor bolnavi este, pe de o parte, o m\u0103sur\u0103 excesiv\u0103 at\u00e2t timp c\u00e2t ei sunt p\u0103zi\u0163i \u00een permanen\u0163\u0103 de doi supraveghetori iar pe de alta, de natur\u0103 s\u0103-i supun\u0103 unui dispre\u0163 public inutil \u015fi care poate fi evitat. Conducerii DGP \u015fi celor ale penitenciarelor le-a fost amintit raportul pe anii 1991 \u015fi 1992 al Comitetului pentru Prevenirea Torturii (CPT) \u00een care se precizeaz\u0103 c\u0103 de\u0163inu\u0163ii afla\u0163i \u00een astfel de situa\u0163ii nu trebuie \u00eenc\u0103tu\u015fa\u0163i \u015fi c\u0103 este necesar s\u0103 se g\u0103seasc\u0103 alte modalit\u0103\u0163i pentru asigurarea securit\u0103\u0163ii. APADOR-CH a sugerat amenajarea de camere speciale, prev\u0103zute cu gratii. De altfel, experien\u0163a de la unele penitenciare (Miercurea Ciuc \u015fi Aiud) a ar\u0103tat c\u0103 acolo unde s-au c\u0103utat cu suficient\u0103 diligen\u0163\u0103 solu\u0163ii, acestea au putut fi g\u0103site (amenajarea de camere speciale la Spitalul jude\u0163ean Harghita, respectiv la Spitalul din Aiud). \u00cen orice caz, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd acestei situa\u0163ii i se va g\u0103si o rezolvare \u00een acord cu standardele lumii civilizate, APADOR-CH consider\u0103 c\u0103 \u00een fiecare caz \u00een parte este strict obligatorie consultarea medicului unit\u0103\u0163ii cu privire la oportunitatea recurgerii la \u00eenc\u0103tu\u015fare.<\/p>\n

De\u015fi au o tendin\u0163\u0103 de ameliorare, condi\u0163iile igienico-sanitare se men\u0163in \u00eenc\u0103 precare \u00een marea majoritate a spa\u0163iilor de deten\u0163ie. \u00cen penitenciare mai exist\u0103 \u00eenc\u0103 p\u0103duchi (penitenciarele Vaslui, Boto\u015fani, Bucure\u015fti-Jilava, Miercurea Ciuc, T\u00e2rgu-Jiu), saltelele \u015fi lenjeria de pat sunt de multe ori uzate \u015fi murdare. La Bucure\u015fti-Jilava, problema apei potabile este de mai mul\u0163i ani una foarte serioas\u0103, de\u0163inu\u0163ii fiind obliga\u0163i de multe ori ca \u00eenainte de a bea apa s\u0103 o strecoare prin batist\u0103 pentru a elimina impurit\u0103\u0163ile pe care aceasta le con\u0163ine (nisip, mormoloci etc). Sunt cazuri \u00een care de\u0163inu\u0163ii se pl\u00e2ng c\u0103 nu primesc (sau primesc \u00een cantit\u0103\u0163i insuficiente) s\u0103pun, past\u0103 de din\u0163i, h\u00e2rtie igienic\u0103, detergen\u0163i. O alt\u0103 problem\u0103 pentru a c\u0103rei rezolvare reprezentan\u0163ii APADOR-CH au insistat de fiecare dat\u0103 atunci c\u00e2nd a fost cazul este aceea c\u0103 \u00een unele din camerele de deten\u0163ie grupurile sanitare nu sunt separate prin nimic de restul \u00eenc\u0103perii sau sunt separate prin perdele ori prin pere\u0163i care nu urc\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een tavan, de\u0163inu\u0163ii fiind astfel supu\u015fi unui tratament degradant (penitenciarele Aiud, M\u0103rgineni, Gherla). Din p\u0103cate, o asemenea situa\u0163ie inacceptabil\u0103 este men\u0163inut\u0103 \u015fi \u00een spa\u0163iile modernizate sau \u00een curs de modernizare destinate execut\u0103rii pedepsei cu izolarea, motiv\u00e2ndu-se cu nevoia supravegherii permanente a de\u0163inu\u0163ilor \u00eenchi\u015fi aici, care, se sus\u0163ine, ar putea \u00eencerca s\u0103 evadeze sau s\u0103 se sinucid\u0103. Cele mai multe dintre grupurile sanitare au igrasie, instala\u0163iile sunt defecte iar apa curge \u00eencontinuu.<\/p>\n

O evaluare pe care reprezentan\u0163ii APADOR-CH au f\u0103cut-o \u00eempreun\u0103 cu medici ai Spitalului penitenciar Bucure\u015fti-Jilava indic\u0103 faptul c\u0103 circa jum\u0103tate dintre de\u0163inu\u0163ii bolnavi de TBC au contractat boala dup\u0103 ce au ajuns \u00een sistemul penitenciar. \u00cen opinia asocia\u0163iei, faptul acesta are relevan\u0163a sa \u00een privin\u0163a condi\u0163iilor de cazare, de hr\u0103nire \u015fi igienico-sanitare din penitenciarele din Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Reprezentan\u0163ii APADOR-CH au avut ocazia ca la Penitenciarul Bucure\u015fti-Rahova s\u0103 constate preocuparea serviciului medical de a g\u00e2ndi un program sanitar profilactic la nivelul sistemului penitenciar. Cu aceea\u015fi ocazie a fost apreciat\u0103 drept pozitiv\u0103 inten\u0163ia medicului \u015fef de a propune, prin programul pe care \u00eel preg\u0103tea, inclusiv distribuirea de prezervative de\u0163inu\u0163ilor.<\/p>\n

La Spitalul penitenciar Bucure\u015fti-Jilava, de\u0163inu\u0163ii infecta\u0163i cu HIV \u015fi bolnavi de SIDA s-au pl\u00e2ns c\u0103 nu li se permite s\u0103 fumeze. Replica conducerii unit\u0103\u0163ii \u2013 \u015fi din p\u0103cate \u015fi a DGP \u2013 a constat din invocarea unui anumit text de lege din anul 1978 care interzice fumatul \u00een toate unit\u0103\u0163ile spitalice\u015fti (civile \u015fi militare). Numai c\u0103 atunci c\u00e2nd de\u0163inu\u0163ii respectivi au vorbit despre dorin\u0163a lor iar reprezentan\u0163ii APADOR-CH au subscris acesteia s-a avut \u00een vedere situa\u0163ia \u00een care se aflau trei dintre oamenii de sub jurisdic\u0163ia sistemului penitenciar rom\u00e2nesc: bolnavi de o boal\u0103 incurabil\u0103 \u015fi \u00eenchi\u015fi pentru isp\u0103\u015firea unor pedepse. Logica acestei opinii a \u0163inut cont \u015fi de faptul c\u0103 un bolnav de SIDA aflat \u00een libertate \u015fi internat \u00eentr-un spital civil are posibilitatea s\u0103 fumeze oric\u00e2nd dore\u015fte, merg\u00e2nd la locurile special destinate \u015fi amenajate \u00een acest scop.<\/p>\n

Plimbarea zilnic\u0103<\/p>\n

APADOR-CH consider\u0103 c\u0103 \u00een condi\u0163iile de supraaglomerare \u015fi de stres din penitenciarele din Rom\u00e2nia, plimbarea zilnic\u0103 este foarte important\u0103 pentru starea de s\u0103n\u0103tate psihic\u0103 \u015fi fizic\u0103 a de\u0163inu\u0163ilor. Ea poate s\u0103 compenseze \u015fi o parte a manierei deficitare \u00een care sunt organizate activit\u0103\u0163ile sportive \u015fi recreative. Este o regul\u0103 care poate fi constatat\u0103 cu mare u\u015furin\u0163\u0103: acolo unde de\u0163inu\u0163ii stau mai mult timp la plimbare \u015fi au \u015fi posibilitatea s\u0103 practice diferite jocuri sportive, starea lor de nemul\u0163umire \u015fi tensiunea rela\u0163iilor cu cadrele sunt sensibil diminuate. Timpul insuficient petrecut de de\u0163inu\u0163i la plimbare se explic\u0103 prin aceea c\u0103 fie spa\u0163iile de plimbare sunt insuficiente, fie cele existente nu sunt folosite judicios. \u00cen prima categorie de explica\u0163ii se \u00eencadreaz\u0103 situa\u0163ii precum cea de la Miercurea Ciuc unde exist\u0103 o singur\u0103 curte de plimbare (cam 15\/30 m), ceea ce face ca, la efectivele existente, de\u0163inu\u0163ii s\u0103 fie sco\u015fi la aer doar o dat\u0103 la una, dou\u0103 sau chiar trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. APADOR-CH a solicitat DGP \u015fi conducerii penitenciarului g\u0103sirea c\u00e2t mai urgent\u0103 a unei solu\u0163ii. La penitenciarul din Gherla, de\u015fi exist\u0103 \u015fase cur\u0163i de circa 100 de metri p\u0103tra\u0163i fiecare, de\u0163inu\u0163ii sunt sco\u015fi la plimbare mult sub timpul regulamentar, pe care, folosite judicios, asemenea spa\u0163ii l-ar putea asigura. Ca dou\u0103 exemple de sens contrar pot fi date cele de la penitenciarul Vaslui \u015fi de la M\u0103rgineni (la cel de-al doilea de\u0163inu\u0163ii sunt sco\u015fi zilnic la plimbare \u00een jur de dou\u0103-trei ore, inclusiv s\u00e2mb\u0103ta \u015fi duminica iar \u201cinap\u0163ii de munc\u0103\u201d, patru ore pe zi – dou\u0103 diminea\u0163a, dou\u0103 seara).<\/p>\n

2. Pedepsele disciplinare<\/p>\n

Prin Ordinul ministrului Justi\u0163iei nr. 2963\/C din 15 decembrie 1999 s-a stabilit metodologia procedurilor disciplinare \u00eempotriva de\u0163inu\u0163ilor care comit abateri de la regulile de ordine interioar\u0103. Actul normativ a fost un pas \u00eenainte mai ales pentru c\u0103 a instituit obligativitatea procedurilor \u201craportului de incident\u201d pentru toate unit\u0103\u0163ile penitenciare (p\u00e2n\u0103 la data ordinului respectiv, o parte dintre penitenciare folosea regulile mai vechi \u015fi inadecvate ale \u201craportului de pedepsire\u201d iar altele introduseser\u0103, adesea cu interpret\u0103ri diferite, procedurile mai noi ale \u201craportului de incident\u201d).<\/p>\n

Potrivit prevederilor Ordinului, principalele etape ale procedurilor disciplinare sunt: consemnarea \u00een \u201craportul de incident\u201d a celor \u00eent\u00e2mplate de c\u0103tre persoana care le-a constatat (\u201cagentul constatator\u201d nu propune sau sugereaz\u0103 m\u0103sura disciplinar\u0103); cercetarea efectuat\u0103 de c\u0103tre ofi\u0163erul cu disciplina \u015fi \u00eentocmirea unui referat care se \u00eenainteaz\u0103 comisiei de disciplin\u0103; analizarea de c\u0103tre comisia de disciplin\u0103 a cazului \u015fi stabilirea vinov\u0103\u0163iei (nevinov\u0103\u0163iei) celui \u00een cauz\u0103 \u015fi a m\u0103surii disciplinare care se impune; analizarea eventualelor contesta\u0163ii f\u0103cute de c\u0103tre de\u0163inutul pedepsit disciplinar – adresate directorului unit\u0103\u0163ii, respectiv procurorului delegat – \u015fi luarea deciziei \u00een leg\u0103tur\u0103 cu ele.<\/p>\n

Cu ocazia vizitelor f\u0103cute, reprezentan\u0163ii asocia\u0163iei au constatat c\u0103 prevederile Ordinului ministrului sunt aplicate corespunz\u0103tor \u015fi unitar. O excep\u0163ie este aceea a neaudierii de c\u0103tre toate comisiile de disciplin\u0103 a tuturor de\u0163inu\u0163ilor c\u0103rora urmeaz\u0103 s\u0103 le aplice una din m\u0103surile disciplinare. O anumit\u0103 imprecizie a dispozi\u0163iilor actului normativ a f\u0103cut ca \u00een unele penitenciare s\u0103 fie audia\u0163i numai de\u0163inu\u0163ii c\u0103rora urma s\u0103 li se aplice m\u0103sura izol\u0103rii, a regimului restrictiv sau a transferului la un penitenciar de maxim\u0103 securitate, \u00een timp ce \u00een altele (la Aiud, T\u00e2rgu-Jiu, Br\u0103ila) sunt audia\u0163i to\u0163i de\u0163inu\u0163ii, indiferent de pedeaspa care urmeaz\u0103 s\u0103 li se aplice. APADOR-CH a considerat, asemeni conducerilor penitenciarelor din cea de-a doua categorie, c\u0103 este firesc ca to\u0163i de\u0163inu\u0163ii s\u0103 fie audia\u0163i de comisie. Aceast\u0103 solu\u0163ie se impune din cel pu\u0163in dou\u0103 motive. Mai \u00eent\u00e2i, c\u0103 audierea celui \u00een cauz\u0103 este un fapt care \u00eei faciliteaz\u0103 comisiei o \u00een\u0163elegere mai exact\u0103 a celor \u00eent\u00e2mplate \u015fi, \u00een consecin\u0163\u0103, \u015fi o decizie mai temeinic\u0103 (fiind de cele mai multe ori o \u00eemprejurare \u201cde natur\u0103 s\u0103 clarifice incidentul\u201d, a\u015fa cum este ea \u00een\u0163eleas\u0103 de chiar textul actului normativ). \u00cen al doilea r\u00e2nd trebuie avut \u00een vedere faptul c\u0103 pedepsele disciplinare au consecin\u0163e dintre cele mai serioase asupra situa\u0163iei juridice a de\u0163inu\u0163ilor, cont\u00e2nd, \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 semnificativ\u0103, \u00een deciziile pe care instan\u0163ele le iau atunci c\u00e2nd judec\u0103 cererile de liberare condi\u0163ionat\u0103. R\u0103spunsurile pe care DGP le-a dat cu privire la aceast\u0103 chestiune, adus\u0103 \u00een discu\u0163ie \u00een repetate r\u00e2nduri prin rapoartele asocia\u0163iei, au fost \u00een acela\u015fi sens, al utilit\u0103\u0163ii \u015fi obligativit\u0103\u0163ii audierii tuturor de\u0163inu\u0163ilor fa\u0163\u0103 de care au fost angajate procedurile disciplinare. APADOR-CH consider\u0103 c\u0103 se impune ca DGP s\u0103 dea dispozi\u0163ie penitenciarelor ca \u015fi sub acest aspect procedurile disciplinare s\u0103 fie aplicate unitar.<\/p>\n

APADOR-CH consider\u0103 c\u0103 \u00een multe dintre penitenciarele vizitate \u201catitudinea necuviincioas\u0103\u201d a de\u0163inu\u0163ilor fa\u0163\u0103 de cadre este sanc\u0163ionat\u0103 cu prea mult\u0103 u\u015furin\u0163\u0103 \u015fi prea sever (la penitenciarele de la T\u00e2rgu-Jiu, Bucure\u015fti-Jilava etc). Atunci c\u00e2nd face o asemenea apreciere, asocia\u0163ia nu face dec\u00e2t s\u0103 cear\u0103 mai mult\u0103 circumspec\u0163ie \u015fi \u00een\u0163elegere \u00een tratarea cazurilor de acest gen \u015fi nu s\u0103 \u00eencurajeze nesupunerea \u015fi tolerarea atitudinilor nelegale ori contrare normelor unui comportament social civilizat. APADOR-CH consider\u0103 c\u0103 este absolut necesar ca asemenea atitudini s\u0103 fie judecate \u00een contextul deloc simplu \u00een care ele se manifest\u0103, \u0163in\u00e2nd cel mai adesea de nivelul intelectual \u015fi de cultur\u0103 al de\u0163inu\u0163ilor \u015fi de condi\u0163iile foarte grele \u00een care ei \u00ee\u015fi execut\u0103 pedepsele, condi\u0163ii de cele mai multe ori \u00een dezacord flagrant nu doar cu standardele lumii civilizate dar chiar \u015fi cu normele stabilite prin legisla\u0163ia \u015fi regulamentele sistemului penitenciar din Rom\u00e2nia. Felul destul de adecvat \u00een care conducerile altor penitenciare trateaz\u0103 acest aspect \u2013 Bucure\u015fti-Rahova (cazuri foarte rare \u00een care sunt sanc\u0163ionate asemenea comportamente), Slobozia \u015fi Br\u0103ila (cazuri rare \u015fi sanc\u0163iuni minore) \u2013 ar trebui privit ca o experien\u0163\u0103 care merit\u0103 \u00eencurajat\u0103.<\/p>\n

Situa\u0163ia de\u0163inu\u0163ilor sanc\u0163iona\u0163i cu izolarea \u015fi regimul restrictiv este una dintre cele mai serioase pe care le are sistemul penitenciar din Rom\u00e2nia. La nivelul celor mai multe dintre cadrele militare exist\u0103 prejudecata \u2013 care nu a fost m\u0103rturisit\u0103 ca atare reprezentan\u0163ilor APADOR-CH dar suficient de manifest\u0103 pentru a putea fi perceput\u0103 cu u\u015furin\u0163\u0103 – c\u0103 de\u0163inu\u0163ii ajun\u015fi aici sunt demni de tot dispre\u0163ul \u015fi c\u0103 merit\u0103 tratamentul cel mai dur. O asemenea mentalitate este \u00eentruc\u00e2tva inspirat\u0103 de chiar normele regulamentare interne. Astfel, de exemplu, de\u0163inu\u0163ilor afla\u0163i \u00een regim restrictiv nu le este permis s\u0103 aib\u0103 televizor sau radio \u00een camer\u0103, au dreptul s\u0103 primeasc\u0103 numai un sfert din ra\u0163ia de \u0163ig\u0103ri a de\u0163inu\u0163ilor obi\u015fnui\u0163i, nu au dreptul s\u0103 trimit\u0103 \u015fi s\u0103 primeasc\u0103 coresponden\u0163\u0103 etc. \u00cen privin\u0163a acestui ultim aspect, asocia\u0163ia consider\u0103 c\u0103 de\u0163inu\u0163ilor ar trebui s\u0103 li se permit\u0103 cel pu\u0163in s\u0103-\u015fi anun\u0163e familiile, printr-o scrisoare, c\u0103 se afl\u0103 \u00een regim restrictiv \u015fi c\u0103 \u00een perioada respectiv\u0103 nu vor putea primi vizite, trimite \u015fi primi scrisori etc. Reglement\u0103ri recente \u2013 care au \u00eenceput s\u0103 fie aplicate deja – stabilesc c\u0103 \u00een camerele de izolare paturile trebuie s\u0103 fie din piatr\u0103 iar pe timpul zilei (\u00eentre 5:00 \u015fi 22:00) de\u0163inu\u0163ilor li se ridic\u0103 cazarmamentul \u015fi lenjeria de pat, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 timp de 18 ore ei nu pot s\u0103 stea dec\u00e2t \u00een picioare sau direct pe piatr\u0103. APADOR-CH consider\u0103 c\u0103 este vorba de un tratament inuman \u015fi degradant care pune \u00een pericol s\u0103n\u0103tatea de\u0163inu\u0163ilor. Situa\u0163iile cele mai elocvente pentru tratamentul aplicat acestei categorii de de\u0163inu\u0163i au fost \u00eent\u00e2lnite la penitenciarele din T\u00e2rgu-Jiu \u015fi Gala\u0163i. Persecu\u0163iile \u015fi \u015ficanele la care de\u0163inu\u0163ii erau supu\u015fi \u00een permanen\u0163\u0103 de c\u0103tre cadre, starea igienico-sanitar\u0103 deplorabil\u0103 din camere (cele mai str\u00e2mte, mai \u00eentunecoase \u015fi f\u0103r\u0103 aerisire), o asisten\u0163\u0103 medical\u0103 ca \u015fi inexistent\u0103, circa o or\u0103 de plimbare pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 reprezint\u0103 un tratament inuman \u00een sensul cel mai propriu al cuv\u00e2ntului. (\u00cen r\u0103spunsul dat raportului APADOR-CH referitor la Penitenciarul de la T\u00e2rgu-Jiu, DGP a f\u0103cut precizarea c\u0103, cel pu\u0163in sub aspectul condi\u0163iilor de cazare, neregulile semnalate au fost remediate).<\/p>\n

O situa\u0163ie special\u0103 este \u015fi aceea a de\u0163inu\u0163ilor categorisi\u0163i drept \u201cinap\u0163i operativ\u201d (\u201cpericulo\u015fi\u201d). Mai int\u00e2i este vorba despre criteriile mai mult dec\u00e2t discutabile dup\u0103 care se face \u00een unele penitenciare aceast\u0103 categorisire (cu consecin\u0163e dintre cele mai serioase asupra situa\u0163iei de\u0163inu\u0163ilor \u2013 suportarea unui regim restrictiv deosebit, probleme la judecarea cererii de liberare condi\u0163ionat\u0103 etc). Reprezentan\u0163ii APADOR-CH au \u00eent\u00e2lnit cazuri \u00een care includerea de\u0163inu\u0163ilor \u00een categoria \u201cpericulo\u015fi\u201d s-a f\u0103cut pe baza unor simple adnot\u0103ri de pe coperta dosarului personal, scrise sub anonimatul unei semn\u0103turi indescifrabile, f\u0103r\u0103 indicarea vreunei func\u0163ii a celor care le-au f\u0103cut, nedatate, f\u0103r\u0103 vreo \u015ftampil\u0103 etc (\u015fi chiar f\u0103r\u0103 ca de\u0163inu\u0163ilor s\u0103 li se spun\u0103 care sunt motivele m\u0103surii luate \u00eempotriva lor). Sunt semnificative sub acest aspect cazurile de\u0163inu\u0163ilor Gabriel Chitic (Miercurea Ciuc), L\u0103c\u0103tu\u015f Iosif (Aiud), Ioan Steclariu (Bucure\u015fti-Rahova). \u00cen cele mai multe dintre cazuri conducerile unit\u0103\u0163ilor au explicat c\u0103 unele dintre adnot\u0103rile respective au fost f\u0103cute \u00een aresturile poli\u0163iei iar altele \u00een penitenciare, la indica\u0163iile ofi\u0163erilor Serviciului de informa\u0163ie, protec\u0163ie \u015fi anticorup\u0163ie (SIPA). \u00cen acest din urm\u0103 caz, s-a explicat, ofi\u0163erii SIPA nu vor s\u0103 documenteze datele foarte seci pe care le furnizeaz\u0103 invoc\u00e2nd \u201cregulile muncii de informa\u0163ii\u201d. Reprezentan\u0163ii APADOR-CH au fost \u00een mod constant \u00eempotriva unei asemenea practici. Nimeni – nici poli\u0163i\u015ftii, nici ofi\u0163erii SIPA \u015fi nimeni altcineva – nu are dreptul s\u0103 agraveze \u00eentr-o asemenea m\u0103sur\u0103 situa\u0163ia de\u0163inu\u0163ilor folosindu-se de anonimat ori de o secretomanie care nu are nimic \u00een comun cu regulile unui stat de drept. Trecerea \u00een categoria de\u0163inu\u0163ilor periculo\u015fi trebuie s\u0103 se fac\u0103 dup\u0103 criterii precise, care s\u0103 exclud\u0103 arbitrariul iar celor \u00een cauz\u0103 s\u0103 le fie aduse la cuno\u015ftin\u0163\u0103 motivele pentru care aceast\u0103 m\u0103sur\u0103 a fost luat\u0103 \u00eempotriva lor (\u015fi s\u0103 le fie asigurate proceduri eficiente de contestare a deciziilor pe care le consider\u0103 netemeinice). \u201cCriteriile precise\u201d nu pot s\u0103 fie \u00eens\u0103 de genul celor \u00eent\u00e2lnite \u00een dou\u0103 cazuri din penitenciarul T\u00e2rgu-Jiu, \u00een care doi de\u0163inu\u0163i au fost introdu\u015fi la \u201cpericulo\u015fi\u201d pentru c\u0103 unul evadase \u00een urm\u0103 cu 32 de ani iar cel\u0103lalt pentru c\u0103 dezertase din armat\u0103 \u00een urm\u0103 cu 16 ani.<\/p>\n

O alt\u0103 problem\u0103 privind categoria de\u0163inu\u0163ilor \u201cpericulo\u015fi\u201d (\u015fi a condamna\u0163ilor pe via\u0163\u0103) este aceea a regulilor de siguran\u0163\u0103 mai mult dec\u00e2t exagerate care trebuie luate la intrarea \u00een camerele \u00een care ace\u015ftia sunt caza\u0163i. Reprezentan\u0163ii asocia\u0163iei au fost martorii unor situa\u0163ii \u00een care la intrarea \u00een asemenea camere (uneori chiar cu un singur de\u0163inut) au avut loc ni\u015fte desf\u0103\u015fur\u0103ri de for\u0163e pe c\u00e2t de impresionante pe at\u00e2t de inutile, const\u00e2nd \u00een mobilizarea la fa\u0163a locului a 6, 8 sau chiar 15 cadre \u00eenarmate.<\/p>\n

La penitenciarul Bucure\u015fti-Rahova era inclus \u00een categoria \u201cpericulo\u015fi\u201d, \u00een opinia reprezentan\u0163ilor APADOR-CH pe bun\u0103 dreptate, condamnatul pe via\u0163\u0103 Na\u015fcu, care \u00een vara anului 2000 a ucis, la Rahova, un al doilea de\u0163inut de c\u00e2nd fusese \u00eenchis. Na\u015fcu era \u0163inut singur \u00een camer\u0103, imobilizat cu c\u0103tu\u015fe \u015fi lan\u0163uri. Obiec\u0163ia reprezentan\u0163ilor asocia\u0163iei a vizat folosirea lan\u0163urilor pentru imobilizarea de\u0163inutului, av\u00e2ndu-se \u00een vedere \u015fi faptul c\u0103 \u00een urm\u0103 cu circa \u015fapte ani \u00een penitenciarele din Rom\u00e2nia a fost interzis\u0103, cu des\u0103v\u00e2r\u015fire, folosirea lan\u0163urilor. Explica\u0163iile ofi\u0163erilor din conducerea penitenciarului potrivit c\u0103rora prin m\u0103sura luat\u0103 se urm\u0103rea prevenirea unui atac \u00eempotriva cadrelor nu au fost concludente de vreme ce, prevenit de periculozitatea de\u0163inutului, personalul care vine \u00een contact cu el are suficiente mijloace prin care poate z\u0103d\u0103rnici o eventual\u0103 agresiune, mai ales \u00een condi\u0163iile \u00een care acesta este \u00eenc\u0103tu\u015fat.<\/p>\n

3. Dreptul la coresponden\u0163\u0103<\/p>\n

\u00cen principiu, coresponden\u0163a scris\u0103 este nelimitat\u0103 \u015fi liber\u0103 de orice cenzur\u0103. Exist\u0103 \u00eens\u0103 \u015fi excep\u0163ii, cum este cazul de\u0163inutului Silvestru Cotlet din penitenciarul T\u00e2rgu Ocna, a c\u0103rui coresponden\u0163\u0103 a fost citit\u0103 de autorit\u0103\u0163ile penitenciare. Acest caz se afl\u0103 pe rolul Cur\u0163ii europene \u00eentr-o stare procedural\u0103 avansat\u0103. {i \u00een cursul acestui an au existat \u00eens\u0103 unele probleme \u00een leg\u0103tur\u0103 cu convorbirile telefonice ale de\u0163inu\u0163ilor de la posturile publice din penitenciare. Potrivit Ordinului ministrului Justi\u0163iei nr. 2036\/1997, dreptul la telefon al de\u0163inu\u0163ilor se acord\u0103 pe baza reglement\u0103rii stabilite de comandantul penitenciarului. De\u015fi \u00een ultimul timp s-a constatat o abordare mai adecvat\u0103 a acestei chestiuni, exist\u0103 \u00een continuare unele probleme care fac ca de\u0163inu\u0163ii s\u0103 nu beneficieze \u00een m\u0103sura \u00een care s-ar cuveni (\u015fi ar fi posibil) de dreptul de a da telefon. Mai \u00eent\u00e2i trebuie precizat c\u0103 \u00een unele penitenciare mai exist\u0103 \u00eenc\u0103 mentalitatea c\u0103 acest drept ar fi de fapt o recompens\u0103 (sau o \u201cfacilitate\u201d, potrivit unei scrisori a DGP adresat\u0103 APADOR-CH). Pornind de la o asemenea premis\u0103, dreptul de a da telefon este restr\u00e2ns fie prin condi\u0163ion\u0103ri precum aceea c\u0103 pentru a putea vorbi la telefon de\u0163inu\u0163ii trebuie s\u0103 nu fi fost pedepsi\u0163i disciplinar (cazul Penitenciarului din Gherla), fie de o birocra\u0163ie descurajant\u0103 (de\u0163inutul trebuie s\u0103 fac\u0103 o cerere care urmeaz\u0103 un traseu lung \u015fi de durat\u0103), fie de reguli de natur\u0103 s\u0103 afecteze secretul coresponden\u0163ei (\u00een cerere de\u0163inutul trebuie s\u0103 precizeze cu cine \u015fi despre ce anume vrea s\u0103 vorbeasc\u0103, supraveghetorul care \u00eenso\u0163e\u015fte de\u0163inutul aude ce se vorbe\u015fte etc). Asocia\u0163ia reitereaz\u0103 solicitarea pe care a f\u0103cut-o \u00een repetate r\u00e2nduri DGP, anume ca telefonul s\u0103 fie considerat o coresponden\u0163\u0103 identic\u0103 cu cea scris\u0103 (a\u015fa cum este \u015fi \u00een accep\u0163iunea dispozi\u0163iilor art. 28 din Constitu\u0163ia Rom\u00e2niei) \u015fi s\u0103 urmeze acela\u015fi regim cu aceasta \u2013 s\u0103 nu fie supus\u0103 restr\u00e2ngerilor arbitrare \u015fi secretul acesteia s\u0103 fie inviolabil. Singura limitare acceptabil\u0103 a acestui drept poate s\u0103 fie aceea \u0163in\u00e2nd de posibilit\u0103\u0163ile tehnice existente \u00een fiecare unitate.<\/p>\n

4. Pl\u00e2ngeri privind comportamentul neregulamentar al unor cadre<\/p>\n

Pe timpul vizitelor pe care reprezentan\u0163ii APADOR-CH le-au f\u0103cut \u00een anul 2000, un num\u0103r relativ mare de de\u0163inu\u0163i au reclamat comportamentul neregulamentar (violent cel mai adesea) al unora dintre cadre. Pl\u00e2ngeri despre agres\u0103ri fizice ale cadrelor \u00eempotriva de\u0163inu\u0163ilor s-au consemnat la penitenciarele Vaslui, Boto\u015fani, Gherla, Bucure\u015fti-Jilava, Miercurea Ciuc, Br\u0103ila (cu ocazia incidentelor din noaptea de 28 spre 29 decembrie 1999 c\u00e2nd a fost stopat un \u00eenceput de revolt\u0103), precum \u015fi la Centrul de reeducare pentru minori de la G\u0103e\u015fti. O parte dintre de\u0163inu\u0163i au reclamat cele \u00eent\u00e2mplate Parchetului militar. \u00cen luna iulie, la Penitenciarul Gherla au fost trecu\u0163i \u00een rezerv\u0103 trei subofi\u0163eri ca urmare a \u201ccomportamentului necorespunz\u0103tor\u201d pe care l-au avut \u00een rela\u0163iile cu de\u0163inu\u0163ii (APADOR-CH a apreciat m\u0103sura luat\u0103 \u00eempotriva celor trei cadre \u015fi a considerat-o \u201cde natur\u0103 s\u0103 aduc\u0103 muta\u0163ii pozitive \u00een mentalitatea ofi\u0163erilor \u015fi subofi\u0163erilor din unitate\u201d). \u00centruc\u00e2t exist\u0103 impresia c\u0103 asemenea manifest\u0103ri au fost mai numeroase \u00een anul 2000 dec\u00e2t \u00een ultimii ani, asocia\u0163ia consider\u0103 c\u0103 se impune ca DGP s\u0103 ac\u0163ioneze cu toat\u0103 fermitatea \u00eempotriva lor.<\/p>\n

5. Activit\u0103\u0163ile cultural-educative<\/p>\n

Aprecierea APADOR-CH este c\u0103 mare parte din activit\u0103\u0163ile cultural-educative continu\u0103 s\u0103 fie formale \u015fi ineficiente. Marea majoritate a de\u0163inu\u0163ilor cu care reprezentan\u0163ii asocia\u0163iei au discutat au spus c\u0103 nici un educator nu a stat vreodat\u0103 de vorb\u0103 cu ei. La sectoarele de resort exist\u0103 planific\u0103ri riguroase \u015fi dosare voluminoase, \u00eens\u0103 discu\u0163iile cu de\u0163inu\u0163ii arat\u0103 c\u0103 din toate cele scrise pe h\u00e2rtie s-a f\u0103cut extrem de pu\u0163in. Insuficien\u0163a personalului de specialitate este, desigur, o explica\u0163ie de care trebuie s\u0103 se \u0163in\u0103 cont. Dar ea este numai una din explica\u0163ii, care trebuie completat\u0103 cu aceea c\u0103 activit\u0103\u0163ile practice sunt sensibil mai bine primite \u015fi mai eficiente dec\u00e2t teoretiz\u0103rile prev\u0103zute \u00een planific\u0103rile \u015fi dosarele din birourile compartimentului. Reprezentan\u0163ii APADOR-CH au avut posibilitatea s\u0103 constate c\u0103 acolo unde a existat dorin\u0163a de a face lucruri utile, \u00een folosul de\u0163inu\u0163ilor, s-a reu\u015fit. La Vaslui, de exemplu, \u00een c\u00e2teva luni de c\u00e2nd fusese angajat\u0103, psihologul unit\u0103\u0163ii reu\u015fise s\u0103 realizeze 155 de examene psihologice complete (\u00een condi\u0163iile \u00een care fiecare examen presupune 7-8-9 \u015fedin\u0163e cu fiecare de\u0163inut). De\u015fi destul de timid, \u00een penitenciare precum Gherla, M\u0103rgineni, Boto\u015fani, T\u00e2rgu-Jiu, Miercurea Ciuc s-au reu\u015fit c\u00e2teva manifest\u0103ri culturale, sportive \u015fi recreative (chiar \u015fi \u00een afara penitenciarelor) \u00een comun cu institu\u0163ii apar\u0163in\u00e2nd comunit\u0103\u0163ilor locale, manifest\u0103ri foarte importante pentru starea de spirit a de\u0163inu\u0163ilor \u015fi pentru perspectiva reinser\u0163iei lor sociale. La Gherla, la Aiud \u015fi la Miercurea Ciuc au fost organizate experimente de reintegrare social\u0103 a de\u0163inu\u0163ilor (\u201cproba\u0163iune\u201d) \u00eempreun\u0103 cu organiza\u0163ii neguvernamentale (Asocia\u0163ia \u201cPro Democra\u0163ia\u201d, \u201cPrisons Fellowship\u201d). \u00cempreun\u0103 cu Grupul Rom\u00e2n pentru Ap\u0103rarea Drepturilor Omului (GRADO) au continuat programele de terapie prin teatru (Boto\u015fani \u015fi Bucure\u015fti-Rahova). APADOR-CH apreciaz\u0103 c\u0103 DGP \u015fi penitenciarele ar putea s\u0103 valorifice cu mai multe rezultate capacitatea \u015fi disponibilit\u0103\u0163ile organiza\u0163iilor neguvernamentale.<\/p>\n

6. Despre situa\u0163ia minorilor \u015fi tinerilor<\/p>\n

APADOR-CH a acordat o aten\u0163ie constant\u0103 condi\u0163iilor de deten\u0163ie, \u015fcolarizare \u015fi educare a minorilor \u015fi tinerilor de\u0163inu\u0163i \u00een penitenciare sau interna\u0163i \u00een centrele de reeducare. Penitenciarele asigur\u0103, \u00een general, condi\u0163ii relativ mai bune minorilor \u00een compara\u0163ie cu adul\u0163ii. Cu toate acestea, trebuie dat\u0103 o aten\u0163ie mai mare (re)educ\u0103rii minorilor \u015fi tinerilor \u015fi preg\u0103tirii lor pentru reintegrarea \u00een societate. Este de salutat \u015fi de \u00eencurajat preocuparea unora dintre conducerile penitenciarelor de a organiza ac\u0163iuni prin care minorii s\u0103 intre \u00een contact cu comunitatea local\u0103, cu tinerii de v\u00e2rsta lor, \u00een special. Este necesar ca activitatea cu ace\u015ftia s\u0103 constituie o prioritate practic\u0103 \u015fi nu doar teoretic\u0103 a compartimentelor cultural-educative. P\u00e2n\u0103 c\u00e2nd avoca\u0163ii din oficiu vor ajunge s\u0103 dea minorilor aten\u0163ia care li se cuvine, personalul cu preg\u0103tire juridic\u0103 din sistemul penitenciar (mai ales de la sectorul cultural-educativ) ar putea s\u0103-i consilieze cel pu\u0163in \u00een problemele de fond ale dosarelor lor. APADOR-CH consider\u0103 c\u0103 DGP ar trebui s\u0103 permit\u0103 \u00een timpul cel mai scurt ca minorii \u015fi tinerii care au posibilitatea s\u0103-\u015fi aduc\u0103 haine civile s\u0103 le poat\u0103 purta pe toat\u0103 durata zilei, inclusiv \u2013 sau mai ales – pe timpul vizitelor pe care le primesc. Este necesar, totodat\u0103, s\u0103 se renun\u0163e la practica de a numi de\u0163inu\u0163i adul\u0163i ca \u015fefi de camer\u0103 la minori.<\/p>\n

Vizitele \u00een centrele de reeducare de la Tichile\u015fti \u015fi G\u0103e\u015fti au eviden\u0163iat preocuparea cadrelor militare \u015fi a profesorilor pentru ca activitatea cu minorii \u015fi tinerii s\u0103 se desf\u0103\u015foare adecvat. Sunt notabile preocup\u0103rile pentru prelungirea timpului \u00een care cei interna\u0163i desf\u0103\u015foar\u0103 activit\u0103\u0163i \u00een aer liber, \u00eencurajarea contactelor cu exteriorul, organizarea de tabere \u015fi alte ac\u0163iuni \u00een afara centrelor, renun\u0163area la programarea vizitelor. \u00cen acela\u015fi timp trebuie \u00eens\u0103 amintite condi\u0163iile igienico-sanitare mai mult dec\u00e2t necorespunz\u0103toare la G\u0103e\u015fti \u015fi susceptible de \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire la Tichile\u015fti. La G\u0103e\u015fti, un num\u0103r relativ mare de minori s-a pl\u00e2ns de comportamnetul neregulamentar al unora dintre cadre \u015fi instructori iar \u00een ambele centre reprezentan\u0163ii APADOR-CH au constatat c\u0103 sunt cazuri \u00een care copiii sunt pedepsi\u0163i cu prea mult\u0103 u\u015furin\u0163\u0103 \u015fi cu m\u0103suri prea severe (izolare \u015fi \u00eenc\u0103tu\u015fare) pentru fapte de o gravitate minor\u0103 (de exemplu, spargerea din neaten\u0163ie a unei table de scris). APADOR-CH a solicitat \u015fi continu\u0103 s\u0103 solicite DGP s\u0103 fac\u0103 demersurile care se impun pentru reconsiderarea nomenclatorului de meserii \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t calificarea minorilor s\u0103 se fac\u0103 \u00een acord cu cererea actual\u0103 de for\u0163\u0103 de munc\u0103 din economia rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi cu preferin\u0163ele \u015fi aptitudinile tinerilor. Este de asemenea necesar s\u0103 se renun\u0163e la aplicarea Decretului nr. 545\/1972 care condi\u0163ioneaz\u0103 eliberarea minorilor la \u00eemplinirea v\u00e2rstei de 18 ani de trecerea examenelor pentru ob\u0163inerea calific\u0103rii.<\/p>\n

7. Alte chestiuni<\/p>\n

APADOR-CH a solicitat \u015fi continu\u0103 s\u0103 solicite DGP:<\/p>\n

s\u0103 se renun\u0163e la m\u0103sura disciplinar\u0103 a suspend\u0103rii dreptului la pachet; insuficien\u0163a \u015fi calitatea de cele mai multe ori precar\u0103 a hranei este, \u00een opinia asocia\u0163iei, un argument suficient pentru a fi luat\u0103 o asemenea decizie;
\ns\u0103 se permit\u0103 de\u0163inu\u0163ilor \u015fi minorilor din centrele de reeducare ca \u00een unitate \u2013 \u015fi \u00een orice caz pe timpul vizitelor pe care le primesc – s\u0103 poarte haine civile \u00een cazul \u00een care \u015fi le pot asigura (reprezentan\u0163ii asocia\u0163iei au \u00eent\u00e2lnit \u015fi au apreciat aceast\u0103 practic\u0103, chiar dac\u0103 par\u0163ial\u0103, \u00een penitenciare precum Br\u0103ila \u015fi Gherla);
\ns\u0103 se renun\u0163e la pedepsirea (invoc\u00e2ndu-se legisla\u0163ia de dinainte de 1989) refuzului de a munci; de\u0163inu\u0163ii sunt condamna\u0163i la \u00eenchisoare \u015fi nu la munc\u0103 (cu at\u00e2t mai pu\u0163in la \u201cmunc\u0103 silnic\u0103\u201d, \u00eempotriva voin\u0163ei lor) iar dac\u0103 ei vor s\u0103 munceasc\u0103 sau nu, s\u0103 beneficieze sau nu de avantajele decurg\u00e2nd din acest fapt (zile \u00een plus deduse din pedeaps\u0103, remunerare etc) trebuie s\u0103 constituie o decizie care s\u0103 le apar\u0163in\u0103 exclusiv; \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103, APADOR-CH poate s\u0103 accepte c\u0103 o asemenea m\u0103sur\u0103 ar putea fi luat\u0103 \u00een discu\u0163ie \u00een cazul \u00een care penitenciarele ar fi \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 asigure de lucru tuturor de\u0163inu\u0163ilor, ceea ce nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103; practic \u00een toate penitenciarele num\u0103rul de\u0163inu\u0163ilor care vor s\u0103 munceasc\u0103 fiind net mai mare dec\u00e2t al locurilor de munc\u0103 care pot fi asigurate;
\neste necesar ca DGP \u015fi Ministerul Justi\u0163iei s\u0103 caute \u00eempreun\u0103 cu asocia\u0163iile avoca\u0163ilor (\u015fi dac\u0103 se va dovedi necesar \u015fi cu concursul autorit\u0103\u0163ilor publice – legislative, judiciare ori administrative) modalit\u0103\u0163i prin care institu\u0163ia avocatului din oficiu s\u0103 asigure o ap\u0103rare efectiv\u0103 \u015fi eficient\u0103 celor pe care \u00eei asist\u0103; majoritatea cov\u00e2r\u015fitoare a de\u0163inu\u0163ilor a relatat reprezentan\u0163ilor APADOR-CH c\u0103 pe \u00eentreaga durat\u0103 \u00een care dosarele lor au fost pe rolul instan\u0163elor nu au putut s\u0103 stea nici m\u0103car o dat\u0103 de vorb\u0103 cu avoca\u0163ii din oficiu (nu au fost c\u0103uta\u0163i nici la penitenciar, \u015fi nici \u00een instan\u0163\u0103 nu au putut vorbi cu ei); de cele mai multe ori ap\u0103rarea pe care ace\u015ftia le-au f\u0103cut-o a constat dintr-o fraz\u0103 sau dou\u0103 prin care instan\u0163ei i se solicita s\u0103 aib\u0103 \u00een vedere circumstan\u0163ele personale.
\n\u00een m\u0103sura \u00een care este posibil, s\u0103 se extind\u0103 experien\u0163a reu\u015fit\u0103 de la penitenciarul Pelendava (unitate \u00een cadrul c\u0103reia de\u0163inu\u0163ii realizeaz\u0103 o produc\u0163ie agrozootehnic\u0103 de maxim\u0103 utilitate pentru necesarul de alimente \u015fi fonduri b\u0103ne\u015fti al DGP).
\nMINORIT|\u0162I NA\u0162IONALE<\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u015fte problematica minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale, evolu\u0163ia ei \u00een anul 2000 are fa\u0163ete pozitive \u015fi negative. Datorit\u0103 slabei activit\u0103\u0163i parlamentare, legi importante precum proiectul de modificare a Legii administra\u0163iei locale nu a parcurs etapele necesare pentru a deveni un act normativ. Pe de alt\u0103 parte, anul 2000 este deosebit de important datorit\u0103 adopt\u0103rii Ordonan\u0163ei nr.137\/2000 privind prevenirea \u015fi sanc\u0163ionarea tuturor formelor de discriminare. Acesta este un instrument esen\u0163ial pus \u00een slujba protec\u0163iei minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale, av\u00e2nd efecte \u00een special asupra statutului romilor. Tot \u00een ceea ce \u00eei prive\u015fte pe romi, \u00een acest an s-a avansat \u00een direc\u0163ia elabor\u0103rii unei strategii na\u0163ionale, care beneficiaz\u0103 de finan\u0163\u0103ri \u015fi din partea Uniunii Europene.<\/p>\n

Rezultatele alegerilor din toamna anului 2000 pot avea efecte importante asupra situa\u0163iei minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale. Din acest motiv, urm\u0103rirea atent\u0103 a semnalelor \u015fi a m\u0103surilor luate de c\u0103tre noua Administra\u0163ie devine o prioritate.<\/p>\n

\u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, APADOR-CH a fost solicitat\u0103 s\u0103 r\u0103spund\u0103 \u015fi altor cereri venite din partea unor grupuri etno-culturale mai pu\u0163in aflate \u00een aten\u0163ia opiniei publice.<\/p>\n

1. Ordonan\u0163a privind prevenirea \u015fi sanc\u0163ionarea tuturor formelor de discriminare (OG nr. 137\/2000)<\/p>\n

Ordonan\u0163a a fost adoptat\u0103 \u00een septembrie 2000, \u00een condi\u0163iile \u00een care statele \u015fi organiza\u0163iile interna\u0163ionale importante care vegheaz\u0103 asupra situa\u0163iei drepturilor omului \u015fi democra\u0163iei \u00een lume au lansat o ofensiv\u0103 pentru eradicarea discrimin\u0103rii. (APADOR-CH a participat la elaborarea acestui act normativ.)<\/p>\n

At\u00e2t Consiliul Europei c\u00e2t \u015fi Uniunea European\u0103 s-a decis s\u0103 rezolve problema discrimin\u0103rii folosind \u015fi instrumente cu putere coercitiv\u0103. Consiliul Europei a adoptat Protocolul nr. 12, ca instrument cu for\u0163\u0103 juridic\u0103 \u00eendreptat \u00eempotriva rasismului \u015fi intoleran\u0163ei. \u00cen urma ader\u0103rii la acest protocol, noi tipuri de discriminare vor putea fi invocate \u015fi judecate la Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului. La data de 6 iunie 2000, Uniunea European\u0103 a adoptat \u201cDirectiva de aplicare a principiului tratamentului egal \u00eentre persoane indiferent de originea lor rasial\u0103 sau etnic\u0103\u201d.<\/p>\n

Argumentele privind importan\u0163a unei politici \u00eendreptate \u00eempotriva discrimin\u0103rii nu exprim\u0103 doar noile condi\u0163ii create de evolu\u0163iile la nivel interna\u0163ional \u015fi \u00een special, european. Ele reflect\u0103 \u015fi obliga\u0163ia de a respecta prevederile Constitu\u0163iei rom\u00e2ne, care garanteaz\u0103 egalitatea \u00een drepturi a tuturor cet\u0103\u0163enilor, f\u0103r\u0103 privilegii \u015fi discrimin\u0103ri, Rom\u00e2nia fiind \u201cpatria comun\u0103 \u015fi indivizibil\u0103 a tuturor cet\u0103\u0163enilor s\u0103i, f\u0103r\u0103 deosebire de ras\u0103, de na\u0163ionalitate, de origine etnic\u0103, de limb\u0103, de religie, de sex, de opinie, de apartenen\u0163\u0103 politic\u0103, de avere sau de origine social\u0103\u201d. Numeroasele cazuri de discriminare au ar\u0103tat \u00eens\u0103 c\u0103 actualul cadru legal din Rom\u00e2nia nu asigur\u0103 un instrument eficient \u00een combaterea tuturor formelor de discriminare. Aceasta a ar\u0103tat necesitatea unei reglement\u0103ri speciale, care s\u0103 stabileasc\u0103 comportamentele considerate ca fiind discriminatorii \u00een viziunea legiuitorului \u015fi s\u0103 creeze mecanismul prin care orice tip de discriminare s\u0103 poat\u0103 fi sanc\u0163ionat \u015fi eliminat.<\/p>\n

Ordonan\u0163a privind prevenirea \u015fi sanc\u0163ionarea tuturor formelor de discriminare vizeaz\u0103 eliminarea discrimin\u0103rii prin asigurarea egalit\u0103\u0163ii de \u015fanse pentru persoanele apar\u0163in\u00e2nd minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale, protec\u0163ia grupurilor defavorizate – cum ar fi: copii institu\u0163ionaliza\u0163i, femei, persoane cu handicap, minorit\u0103\u0163i sexuale -, sanc\u0163ionarea comportamentului discriminator. De\u015fi exist\u0103 legi speciale cu privire la unele drepturi ale minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale, precum \u015fi acte normative referitoare la protec\u0163ia copilului, femeilor \u015fi persoanelor cu handicap, acestea reglementeaz\u0103 doar asigurarea \u015fi exercitarea drepturilor persoanelor apar\u0163in\u00e2nd acestor categorii. Legile speciale \u00een vigoare nu au ca obiect eliminarea discrimin\u0103rilor de orice tip la care pot fi supuse persoanele din aceste categorii.<\/p>\n

Ordonan\u0163a sanc\u0163ioneaz\u0103 contraven\u0163ional orice deosebire, excludere, restric\u0163ie, sau preferin\u0163\u0103 care are ca scop sau efect restr\u00e2ngerea sau \u00eenl\u0103turarea recunoa\u015fterii, folosin\u0163ei sau exercit\u0103rii, \u00een condi\u0163ii de egalitate, a drepturilor omului \u015fi a libert\u0103\u0163ilor fundamentale, \u00een domeniul politic, economic, social \u015fi cultural sau \u00een orice alte domenii ale vie\u0163ii publice, dac\u0103 deosebirea, excluderea, restric\u0163ia sau preferin\u0163a se datoreaz\u0103 apartenen\u0163ei la o ras\u0103, na\u0163ionalitate, etnie, religie, categorie social\u0103, respectiv convingerilor, sexului sau orient\u0103rii sexuale, ori apartenen\u0163ei la o categorie defavorizat\u0103.<\/p>\n

Pentru constatarea \u015fi sanc\u0163ionarea contraven\u0163iilor prev\u0103zute \u00een Ordonan\u0163\u0103 s-a \u00eenfiin\u0163at, printr-o Hot\u0103r\u00e2re de guvern adoptat\u0103 \u00een luna decembrie 2000, o institu\u0163ie specializat\u0103, denumit\u0103 Consiliul Na\u0163ional pentru Eliminarea Discrimin\u0103rilor. Acesta este un organ de specialitate al administra\u0163iei publice centrale, \u00een subordinea Guvernului, necesar pentru a se asigura o aplicare unitar\u0103 a prevederilor Ordonan\u0163ei.<\/p>\n

Ordonan\u0163a acord\u0103 calitate procesual\u0103 activ\u0103 \u015fi organiza\u0163iilor neguvernamentale a c\u0103ror activitate vizeaz\u0103 protec\u0163ia drepturilor omului, pentru a se asigura reprezentarea \u00een justi\u0163ie a unor comunit\u0103\u0163i sau grupuri de persoane discriminate, \u00een situa\u0163ia \u00een care ac\u0163iunea discriminatorie vizeaz\u0103 comunitatea sau grupul la modul general (de exemplu: \u00een cazul anun\u0163urilor de genul \u201cangajez\u2026\u2026, exclus romi\u201d, \u201caccesul romilor interzis\u201d, \u201cangaj\u0103m numai femei sub 25 de ani\u201d). O astfel de organiza\u0163ie va avea capacitate procesual\u0103 activ\u0103 \u015fi \u00een cazul \u00een care discriminarea aduce atingere unei persoane fizice, dac\u0103 aceasta din urm\u0103 mandateaz\u0103 organiza\u0163ia respectiv\u0103, \u00een acest sens. Aplicarea acestor prevederi va avea ca efect sporirea rolului societ\u0103\u0163ii civile \u00een procesul de democratizare a Rom\u00e2niei \u015fi va oferi posibilitatea implic\u0103rii mai active a organiza\u0163iilor neguvernamentale \u00een via\u0163a public\u0103, \u00een general, \u015fi \u00een protec\u0163ia drepturilor omului, \u00een special.<\/p>\n

Ordonan\u0163a se conformeaz\u0103 politicii Uniunii Europene \u015fi prevederilor Directivei UE. Textul normativ rom\u00e2nesc a inclus largi categorii care trebuie protejate \u00eempotriva discrimin\u0103rii, venindu-se \u00een \u00eent\u00e2mpinarea Articolului 13 al Tratatului Comunit\u0103\u0163ii Europene care are \u00een vedere \u201celiminarea discrimin\u0103rii pe motive de origine rasial\u0103 \u015fi etnic\u0103, religie \u015fi credin\u0163\u0103, dezabilit\u0103\u0163i, v\u00e2rst\u0103 \u015fi orientare sexual\u0103\u201d. Actul normativ adoptat prin ordonan\u0163\u0103 de c\u0103tre Guvernul Rom\u00e2niei \u00een luna septembrie 2000 a aplicat principiul subsidiarit\u0103\u0163ii \u015fi propor\u0163ionalit\u0103\u0163ii (Observa\u0163iile Comisiei Europene: Punctul III), a inclus remedii \u015fi reguli de aplicare (Capitolul III al Directivei), a l\u0103sat sarcina probei la cel care se ap\u0103r\u0103 (Articolul 8 al Directivei) \u015fi a creat o institu\u0163ie independent\u0103 (Articolul 12 al Directivei).<\/p>\n

2. Minoritatea t\u0103tar\u0103<\/p>\n

O perioad\u0103 de timp a existat impresia \u2013 \u00een opinia public\u0103 dar chiar \u015fi \u00een r\u00e2ndul celor care lucreaz\u0103 \u00een domeniu – c\u0103 problema minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale \u00een Rom\u00e2nia este \u00een esen\u0163\u0103 problema maghiarilor \u015fi romilor. APADOR-CH a constatat c\u0103 o apropiere de via\u0163a minorita\u0163ilor mai pu\u0163in numeroase dezminte aceast\u0103 imagine simplificat\u0103. Conform recens\u0103m\u00e2ntului din 1992, \u00een Rom\u00e2nia au fost identificate 16 minorit\u0103\u0163i \u015fi alte dou\u0103 comunit\u0103\u0163i, a ceang\u0103ilor \u015fi a cara\u015fovenilor. Dintre cele dint\u00e2i trebuie men\u0163ionate minoritatea turc\u0103 (29,533 membri: circa 0,1% din popula\u0163ia Rom\u00e2niei) \u015fi minoritatea t\u0103tar\u0103 (24,649, circa 0,07%). Identitatea na\u0163ional\u0103 a fost \u00eenregistrat\u0103 pe baza declara\u0163iei libere a celor \u00eentreba\u0163i[1].<\/p>\n

O m\u0103sur\u0103 special\u0103 de protec\u0163ie a minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale din Rom\u00e2nia este dreptul de a avea un reprezentant \u00een Parlament. Situa\u0163ia \u00een materie este stabilit\u0103 prin art. 59 (2) din Constitu\u0163ie \u015fi prin Legea nr. 68\/1992, privitoare la alegerile generale, respectiv Legea nr. 70\/1991 amendat\u0103 \u015fi completat\u0103 prin Legea nr. 25\/1996, referitoare la alegerile locale.<\/p>\n

O alt\u0103 m\u0103sur\u0103 special\u0103 este posibilitatea primirii, de c\u0103tre o minoritate na\u0163ional\u0103 a unei subven\u0163ii de la Bugetul de stat, \u00een conformitate cu Hot\u0103r\u00e2rea de Guvern nr. 17\/1997, art. 2 (d) \u015fi Legea nr. 72\/1996. De\u015fi finan\u0163area de la buget ar putea fi realizat\u0103, \u00een principiu, prin diverse mijloace \u2013 cum ar fi licita\u0163ia public\u0103 de proiecte – , ea a fost legiferat\u0103 \u015fi realizat\u0103, de c\u0103tre autorit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne, prin acordarea unei sume anuale pentru organiza\u0163ia reprezentativ\u0103 a minorit\u0103\u0163ii na\u0163ionale (647,5 milioane lei \u00een anul 1998, pentru Uniunea Democratic\u0103 a T\u0103tarilor Turco-Musulmani din Rom\u00e2nia), membr\u0103 a Consiliului pentru minorit\u0103\u0163ile na\u0163ionale (iar, dup\u0103 1997, a Consiliului minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale).<\/p>\n

Av\u00e2nd \u00een vedere cele de mai sus, organiza\u0163ia reprezentativ\u0103 a minorit\u0103\u0163ii na\u0163ionale cap\u0103t\u0103 un statut privilegiat \u00een cadrul comunit\u0103\u0163ii. \u00centr-adev\u0103r, prin intermediul acestei organiza\u0163ii, minoritatea na\u0163ional\u0103 beneficiaz\u0103 de dou\u0103 m\u0103suri speciale importante pentru minoritate: (a) ocuparea unui loc \u00een Parlament (numai o singur\u0103 organiza\u0163ie are dreptul s\u0103 reprezinte minoritatea na\u0163ional\u0103 \u00een Parlament); (b) accesul la fonduri publice, menite s\u0103 asigure protec\u0163ia \u015fi dezvoltarea minorit\u0103\u0163ii na\u0163ionale.<\/p>\n

\u00cen spiritul tuturor documentelor interna\u0163ionale privind protec\u0163ia minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale \u015fi \u00een spiritul legisla\u0163iei interne, orice presiune asupra membrilor minorit\u0103\u0163ii – indiferent dac\u0103 aceast\u0103 presiune a avut sau nu caracter premeditat -, pentru ca ace\u015ftia s\u0103 se prezinte \u00eentr-un anume fel din punct de vedere identitar, este ilegitim\u0103. Statul are obliga\u0163ia de a a proteja membrii minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale de o eventual\u0103 presiune asupra lor. Acest principiu este valabil indiferent cine ar exercita aceast\u0103 presiune, inclusiv \u00een cazul \u00een care presiunea este exercitat\u0103 de organiza\u0163ia care reprezint\u0103 minoritatea na\u0163ional\u0103 \u00een Parlamentul Rom\u00e2niei.<\/p>\n

Comunitatea t\u0103tar\u0103 din Rom\u00e2nia este reprezentat\u0103 de c\u0103tre organiza\u0163ia numit\u0103 \u201cUniunea Democratic\u0103 a T\u0103tarilor Turco-Musulmani din Rom\u00e2nia\u201d. Ea este cea care a beneficiat de dreptul de a trimite un reprezentant \u00een Parlamentul Rom\u00e2niei \u015fi cea care, f\u0103c\u00e2nd parte din Consiliul minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale a beneficiat de finan\u0163are de la bugetul de stat. Av\u00e2nd \u00een vedere rolul acestei organiza\u0163ii \u00een cadul comunit\u0103\u0163ii, ea constituie calea privilegiat\u0103 sau cadrul prin care membrii minorit\u0103\u0163ii t\u0103tare particip\u0103 la destinele comunit\u0103\u0163ii (\u00een particular, definirea strategiei parlamentare prin care se promoveaz\u0103 interesele comunit\u0103\u0163ii; modul \u00een care sunt folosite resursele financiare ale statului pentru protec\u0163ia \u015fi dezvoltarea minorit\u0103\u0163ii etc.). Aceast\u0103 organiza\u0163ie constituie un instrument prin care t\u0103tarii din Rom\u00e2nia au acces la m\u0103surile speciale destinate protec\u0163iei lor.<\/p>\n

Denumirea comunit\u0103\u0163ii sugereaz\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 membrii organiza\u0163iei fac parte dintr-o categorie special\u0103: a t\u0103tarilor \u201cturco-musulmani\u201d. Ca urmare, pentru a beneficia de m\u0103surile speciale asigurate lor, t\u0103tarii din Rom\u00e2nia se afl\u0103 sub presiunea de a se asocia, cu sau f\u0103r\u0103 voia lor, unei organiza\u0163ii de t\u0103tari \u201cturco-musulmani\u201d.<\/p>\n

A\u015fadar, denumirea organiza\u0163iei \u201cUniunea Democratic\u0103 a T\u0103tarilor Turco-Musulmani din Rom\u00e2nia\u201d nu este \u00een acord cu drepturile \u015fi libert\u0103\u0163ile fundamentale ale membrilor minorit\u0103\u0163ii t\u0103tare. Desigur, dreptul de asociere implic\u0103 \u015fi dreptul persoanelor care doresc asocierea de a-\u015fi alege denumirea dorit\u0103 pentru organiza\u0163ia lor. Dar, \u00een cazul \u00een care aceast\u0103 organiza\u0163ie este una reprezentativ\u0103 a minorit\u0103\u0163ii na\u0163ionale, bucur\u00e2ndu-se de condi\u0163iile speciale oferite de legisla\u0163ie, alegerea denumirii este limitat\u0103 de condi\u0163ia de a nu se crea nici un fel de coerci\u0163ie asupra membrilor minorit\u0103\u0163ii.<\/p>\n

Av\u00e2nd \u00een vedere argumentele de mai sus \u015fi sesiz\u0103rile unor membri ai minorit\u0103\u0163ii t\u0103tare din Rom\u00e2nia, APADOR-CH a sus\u0163inut acel curent din cadrul comunit\u0103\u0163ii t\u0103tare care dore\u015fte p\u0103strarea identit\u0103\u0163ii t\u0103tarilor \u015fi se opune asimil\u0103rii lor \u00een cadrul comunit\u0103\u0163ii turcilor.<\/p>\n

Deprecierea Departamentului pentru Protec\u0163ia Minorita\u0163ilor Na\u0163ionale
\nPrima m\u0103sur\u0103 concret\u0103 a guvernului PDSR este una negativ\u0103: deprecierea actualului Departament pentru Protec\u0163ia Minorit\u0103\u0163ilor Na\u0163ionale prin transformarea lui \u00eentr-un Departament pentru rela\u0163ii interetnice condus de un secretar de stat \u00een cadrul Ministerului Informa\u0163iilor Publice. Departamentul pentru Protec\u0163ia Minorit\u0103\u0163ilor Na\u0163ionale \u00eenfiin\u0163at printr-o Hot\u0103r\u00e2re de Guvern \u00een ianuarie 1997 avea \u00een frunte un Ministru delegat pe l\u00e2ng\u0103 Primul Ministru pentru minorit\u0103\u0163i na\u0163ionale. Ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 PDSR a decis cobor\u00e2rea \u201crangului\u201d institu\u0163iei. Ca urmare, Departamentul pentru rela\u0163ii interetnice nu va mai putea a\u015feza direct pe masa Guvernului ini\u0163iative legislative. Conduc\u0103torul s\u0103u nu va mai avea aceea\u015fi putere \u00een raport cu alte institu\u0163ii. Fostul lider al Departamentului pentru Protec\u0163ia Minorit\u0103\u0163ilor Na\u0163ionale era membru al Guvernului. Conform Regulamentului de organizare \u015fi func\u0163ionare a Departamentului, el avea sarcina s\u0103 asigure \u201creprezentarea, la cel mai \u00eenalt nivel, a Departamentului pentru Protec\u0163ia Minorit\u0103\u0163ilor Na\u0163ionale, \u00een rela\u0163ie cu organiza\u0163iile administra\u0163iei publice\u201d. Lucru pe care \u00eel putea face fiind coleg cu ceilal\u0163i mini\u015ftri. (Ceea ce nu va mai fi valabil \u00een cazul viitorului secretar de stat.)<\/p>\n

Conform Hot\u0103r\u00e2rii de \u00eenfiin\u0163are, Departamentul pentru Protec\u0163ia Minorit\u0103\u0163ilor Na\u0163ionale avea sarcina s\u0103 elaboreze, s\u0103 coordoneze, s\u0103 aplice \u015fi s\u0103 monitorizeze politica Guvernului Rom\u00e2niei \u00een domeniul minorit\u0103\u0163ilor. Toate acestea, \u00eempreun\u0103, pot fi realizate numai dac\u0103 problemele minorit\u0103\u0163ilor pot fi aduse la cel mai \u00eenalt nivel al Executivului, a\u015fa cum reprezentan\u0163ii \u00een Parlament ai minorit\u0103\u0163ilor pot s\u0103-\u015fi expun\u0103 temele lor \u00een forul legislativ. Prin decizia de sc\u0103dere a rangului Departamentului, mijloacele de ducere la \u00eendeplinire a unor astfel de obiective scad.<\/p>\n

APADOR-CH a transmis institu\u0163iilor implicate \u015fi presei un comunicat prin care se cerea p\u0103strarea actualului statut al Departamentului.<\/p>\n

4. Noi comunit\u0103\u0163i etno-culturale<\/p>\n

Un fenomen nou \u015fi important pe termen mediu \u015fi lung este apari\u0163ia pe teritoriul Rom\u00e2niei a unor noi grupuri etno-culturale. Unele sunt formate din persoane care au venit \u00een \u0163ar\u0103 pentru a cere azil politic sau care \u015fi-au g\u0103sit aici oportunit\u0103\u0163i de afaceri. \u00cen cazurile \u00een care num\u0103rul lor a ajuns substan\u0163ial iar spiritul lor comunitar este foarte dezvoltat, aceste grupuri au format adev\u0103rate comunit\u0103\u0163i, con\u015ftiente de interesele lor de grup, dorind \u015fi fiind capabile s\u0103 cear\u0103 politici publice dedicate lor.<\/p>\n

Cazul tipic \u00een acest sens este cel al comunit\u0103\u0163ii kurzilor. \u00cen num\u0103r de aproximativ 2000 de persoane – conform datelor furnizate de c\u0103tre organiza\u0163iile de kurzi \u2013 ace\u015ftia sunt reprezenta\u0163i ast\u0103zi de asocia\u0163ii precum Funda\u0163ia Oamenilor de Afaceri Orientali, Asocia\u0163ia Cultural\u0103 a Kurzilor Reziden\u0163i \u00een Rom\u00e2nia \u015fi Asocia\u0163ia Inter-Etnic\u0103 \u201cMED\u201d a Micilor \u00centreprinz\u0103tori.<\/p>\n

Organiza\u0163iile de kurzi au ridicat, \u00een ultimii ani, problema educa\u0163iei copiilor lor \u00een limba matern\u0103 \u015fi a altor drepturi. \u00cen absen\u0163a unei legi a minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale \u015fi a comunit\u0103\u0163ilor etno-culturale, astfel de teme r\u0103m\u00e2n \u00een afara cadrului legislativ. (Anumite drepturi educa\u0163ionale nu sunt garantate comunit\u0103\u0163ilor etno-culturale de pe teritoriul Rom\u00e2niei, dar aceasta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 statul rom\u00e2n nu ar putea ini\u0163ia politici pozitive \u00een acest sens.)<\/p>\n

O alt\u0103 tem\u0103 este \u00eens\u0103 asigurarea drepturilor fundamentale pentru aceste persoane care se bucur\u0103 de ele indiferent de locul unde tr\u0103iesc. Autorit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne au \u00eencercat de mai multe ori s\u0103 \u00eempiedice kurzii din Rom\u00e2nia s\u0103-\u015fi exercite anumite libert\u0103\u0163i de \u00eentrunire \u015fi manifestare. Astfel, \u201cOamenii de Afaceri Orientali\u201d, \u201cAsocia\u0163ia Cultural\u0103 a Kurzilor Reziden\u0163i \u00een Rom\u00e2nia\u201d \u015fi \u201cAsocia\u0163ia Inter-Etnic\u0103 a Micilor \u00centreprinz\u0103tori\u201d au adresat Prim\u0103riei Municipiului Bucure\u015fti, la data de 21 noiembrie 2000, cererea de a li se aviza un mar\u015f pe traseul Pia\u0163a Alba Iulia \u2013 Pia\u0163a Palatului Parlamentului. La data de 13.11.2000, Prim\u0103ria a r\u0103spuns: \u201cac\u0163iunea dvs. se poate desf\u0103\u015fura numai \u00eentr-o sal\u0103\u201d. La solicitarea organiza\u0163iilor kurde amintite, APADOR-CH a transmis urm\u0103toarea analiz\u0103 a situa\u0163iei:<\/p>\n

Ini\u0163ierea \u015fi participarea la mar\u015furi exprim\u0103 dreptul fundamental de \u00eentrunire pa\u015fnic\u0103, garantat de Constitu\u0163ia Rom\u00e2niei la art. 36: \u201cMitingurile, demonstra\u0163iile, procesiunile sau orice alte forme de \u00eentruniri sunt libere \u015fi se pot organiza \u015fi desf\u0103\u015fura numai \u00een mod pa\u015fnic, f\u0103r\u0103 nici un fel de arme\u201d. Dreptul la \u00eentrunire pa\u015fnic\u0103 este garantat de altfel \u015fi de art. 11 al Conven\u0163iei Europene a Drepturilor Omului \u015fi Libert\u0103\u0163ilor Fundamentale \u015fi de art. 21 al Pactului Interna\u0163ional privind Drepturile Civice \u015fi Politice, ambele ratificate de c\u0103tre Rom\u00e2nia.
\nCa drept fundamental, el este garantat oric\u0103rei persoane, \u015fi nu numai cet\u0103\u0163enilor rom\u00e2ni. De altfel, art. 18 din Constitu\u0163ie enun\u0163\u0103: \u201cCet\u0103\u0163enii str\u0103ini \u015fi apatrizii se bucur\u0103 de protec\u0163ia general\u0103 a persoanelor \u015fi averilor, garantat\u0103 de Constitu\u0163ie \u015fi de alte legi\u201d.<\/p>\n

Condi\u0163iile organiz\u0103rii de mitinguri \u015fi mar\u015furi sunt specificate \u00een Legea nr. 60\/1991 \u015fi ele trebuie interpretate astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 recunoasc\u0103, nu s\u0103 pun\u0103 \u00een discu\u0163ie dreptul constitu\u0163ional al \u00eentrunirii pa\u015fnice. Datele arat\u0103 c\u0103 at\u00e2t \u00een privin\u0163a scopurilor c\u00e2t \u015fi a condi\u0163iilor de desf\u0103\u015furare, mar\u015ful din 21.11.2000 corespunde complet cerin\u0163elor legii. Este necesar \u00eens\u0103 ca organizatorii s\u0103 vegheze asupra caracterului absolut pa\u015fnic al evenimentului din 21 noiembrie.
\n\u00cen ceea ce prive\u015fte r\u0103spunsul Prim\u0103riei Municipiului Bucure\u015fti, el folose\u015fte o premis\u0103 gre\u015fit\u0103 \u015fi ob\u0163ine o concluzie fals\u0103. Art. 18 din Constitu\u0163ie \u015fi Legea nr. 60\/1991 nu reduc subiec\u0163ii drepturilor \u015fi liberta\u0163ilor fundamentale numai la cet\u0103\u0163enii rom\u00e2ni, ci din contr\u0103, se refer\u0103 explicit la valabilitatea acestora pentru cet\u0103\u0163enii str\u0103ini \u015fi pentru apatrizi.
\nAPADOR-CH sus\u0163ine dreptul oric\u0103rei persoane la exercitarea drepturilor \u015fi libert\u0103\u0163ilor fundamentale \u015fi ca urmare, \u00ee\u015fi exprim\u0103 sprijinul pentru dreptul dumneavoastr\u0103 de a ini\u0163ia \u015fi desf\u0103\u015fura mar\u015ful din ziua de 21.11.2000.
\nCazul Organiza\u0163iei Religioase \u201cMartorii lui Iehova\u201d<\/p>\n

\u00cen septembrie 2000, asocia\u0163ia a fost sesizat\u0103 de \u201cOrganiza\u0163ia Religioas\u0103 Martorii lui Iehova\u201d despre ordinele de \u00eencorporare primite de \u015fase persoane, mini\u015ftrii ordina\u0163i (preo\u0163i) ai acestui cult. Cei \u015fase tineri au fost deja condamna\u0163i definitiv pentru refuzul -din anul precedent- de a efectua serviciul militar alternativ, la pedepse cu suspendarea execut\u0103rii, \u00eempotriva c\u0103rora au formulat pl\u00e2ngeri la Curtea european\u0103 a drepturilor omului. Un nou refuz i-ar pune \u00een situa\u0163ia de fi condamna\u0163i la pedepse privative de libertate \u015fi la revocarea suspend\u0103rii pedepselor deja pronun\u0163ate.<\/p>\n

APADOR-CH a examinat aspectele legale ale acestei chestiuni, constat\u00e2nd c\u0103 autorit\u0103\u0163ile administra\u0163iei centrale, autorit\u0103\u0163ile militare \u015fi judiciare au \u00eenc\u0103lcat \u015fi continu\u0103 s\u0103 \u00eencalce flagrant legea. Astfel, \u201cOrganiza\u0163ia Religioas\u0103 Martorii lui Iehova\u201d a fost declarat\u0103 cult religios printr-o sentin\u0163\u0103 definitiv\u0103 a Judec\u0103toriei sectorului 1 din data de 9 aprilie 1998 (publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial). Mai mult, printr-o decizie definitiv\u0103 si irevocabil\u0103 a Cur\u0163ii Supreme de Justi\u0163ie (nr. 769 din 7 martie 2000) s-a stabilit c\u0103 \u201cMartorii lui Iehova\u201d este \u201cun cult religios recunoscut de lege\u201d \u015fi c\u0103 Decretul 177\/1948 privind cultele religioase a fost abrogat implicit (acest decret impunea recunoa\u015fterea prin lege a fiec\u0103rui cult religios). \u00cen aceste condi\u0163ii, mini\u015ftrii ordina\u0163i ai cultului religios \u201cMartorii lui Iehova\u201d beneficiaz\u0103 de scutirea total\u0103 a efectu\u0103rii serviciului militar, inclusiv de forma alternativ\u0103 a serviciului utilitar (art.6 lit.c din Legea nr.46\/1996 privind preg\u0103tirea popula\u0163iei pentru ap\u0103rare). Cu toate c\u0103 prin hot\u0103r\u00e2rea Cur\u0163ii Supreme din 7 martie 2000, Secretariatul de Stat pentru Culte (care func\u0163ioneaz\u0103 \u00een cadrul Guvernului) a fost obligat ca \u00een termen de 30 zile s\u0103 emit\u0103 un act administrativ \u00een sensul recunoa\u015fterii calit\u0103\u0163ii de cult religios al organiza\u0163iei, acest departament guvernamental a refuzat \u015fi continu\u0103 s\u0103 refuze emiterea acestui act, \u00eenc\u0103lc\u00e2nd hot\u0103r\u00e2rea judec\u0103toreasc\u0103 definitiv\u0103 \u015fi irevocabil\u0103 a Cur\u0163ii Supreme de Justi\u0163ie.<\/p>\n

\u00cen aceast\u0103 situa\u0163ie, la data de 9 octombrie 2000 APADOR-CH s-a adresat \u00een scris Primului-Ministru, cer\u00e2nd obligarea Secretariatului de Stat pentru Culte s\u0103 respecte hot\u0103r\u00e2rea judec\u0103toreasc\u0103 la care ne-am referit. Organiza\u0163ia nu a primit nici un r\u0103spuns.<\/p>\n

APADOR-CH a scris \u015fi Ministrului Ap\u0103r\u0103rii Na\u0163ionale, la data de 27 septembrie 2000, explic\u00e2nd cadrul legal descris mai sus. Asocia\u0163ia a argumentat \u00een aceast\u0103 scrisoare c\u0103 \u201cobligarea mini\u015ftrilor ordina\u0163i ai cultului \u2018Martorii lui Iehova\u2019 la executarea serviciului militar inclusiv \u00een forma serviciului utilitar alternativ este contrar\u0103 legii, \u00eenc\u0103lc\u00e2nd at\u00e2t hot\u0103r\u00e2rile Cur\u0163ii Supreme de Justi\u0163ie, c\u00e2t \u015fi dispozi\u0163iile constitu\u0163ionale referitoare la principiul suprema\u0163iei legii, libertatea religioas\u0103 \u015fi interdic\u0163ia discrimin\u0103rii\u201d. Evident, prin aceast\u0103 scrisoare s-a urm\u0103rit asigurarea respect\u0103rii legii \u015fi implicit stoparea chem\u0103rii la centrele militare a mini\u015ftrilor ordina\u0163i ai cultului \u00een discu\u0163ie. La 23 octombrie 2000, sub semn\u0103tura ministrului, asocia\u0163iei i s-a comunicat c\u0103, potrivit unei comunic\u0103ri a Secretariatului de Stat pentru Culte din 7 aprilie 1999, mini\u015ftrii ordina\u0163i \u201cMartorii lui Iehova\u201d sunt obliga\u0163i s\u0103 efectueze serviciul utilitar alternativ. Acest r\u0103spuns dovede\u015fte superficialitatea examin\u0103rii chestiunii pe care APADOR-CH a sesizat-o, dat fiind c\u0103 adresa Secretariatului din 7 aprilie 1999 nu poate fi opus\u0103 hot\u0103r\u00e2rii judec\u0103tore\u015fti din 7 martie 2000. APADOR-CH a revenit cu un r\u0103spuns \u00een acest sens (la data de 6 noiembrie 2000), anex\u00e2nd scrisorii hot\u0103r\u00e2rea judec\u0103toreasc\u0103 definitiv\u0103 \u015fi irevocabil\u0103 a Cur\u0163ii Supreme de Justi\u0163ie din 7 martie 2000 \u015fi o copie a statutului acestui cult religios. P\u00e2n\u0103 \u00een prezent, nu s-a primit nici un r\u0103spuns la aceast\u0103 a doua scrisoare.<\/p>\n

Pentru a evita continuarea trimiterii \u00een judecat\u0103 a mini\u015ftrilor ordina\u0163i care refuz\u0103 efectuarea serviciului utilitar alternativ, APADOR-CH s-a adresat \u00een scris \u015fi dlui Dan Voinea, {eful Parchetelor Militare, la data de 9 octombrie 2000, explic\u00e2nd \u00een detaliu situa\u0163ia juridic\u0103 prezentat\u0103 mai sus. Sec\u0163ia Parchetelor Militare a continuat coresponden\u0163a, solicit\u00e2nd asocia\u0163iei copii ale hot\u0103r\u00e2rilor judec\u0103tore\u015fti \u015fi statutului acestui cult religios. La 6 noiembrie 2000, APADOR-CH a trimis actele solicitate \u015fi o nou\u0103 scrisoare de argumentare a celor sus\u0163inute ini\u0163ial.<\/p>\n

Asocia\u0163ia crede c\u0103 demersurile sale au avut un rezultat pozitiv, dat fiind c\u0103 p\u00e2n\u0103 la aceast\u0103 dat\u0103 nu au fost emise noi ordine de \u00eencorporare pentru mini\u015ftrii ordina\u0163i ai cultului \u201cMartorii lui Iehova\u201d \u015fi nici nu s-au dispus trimiteri \u00een judecat\u0103. Din p\u0103cate \u00eens\u0103, Secretariatul de Stat pentru Culte nu \u015fi-a schimbat pozi\u0163ia, continu\u00e2nd s\u0103 \u00eencalce hot\u0103r\u00e2rile judec\u0103tore\u015fti definitive \u015fi irevocabile. Cu toate c\u0103 un act administrativ emis de un departament guvernamental nu are puterea de a stabili calitatea de cult religios, fiind suficiente statutul \u015fi hot\u0103r\u00e2rile judec\u0103tore\u015fti care atest\u0103 acest lucru, se pare c\u0103 \u00een practic\u0103, autorit\u0103\u0163ile publice, \u00eendeosebi cele militare, consider\u0103 relevant un astfel de act administrativ. Din acest motiv \u015fi pentru c\u0103 oricum Secretariatul de Stat pentru Culte a fost obligat la emiterea actului \u00een discu\u0163ie, APADOR-CH se va implica \u00een continuare \u00een aceast\u0103 cauz\u0103, cer\u00e2nd Guvernului \u015fi celorlalte autorit\u0103\u0163i publice s\u0103 respecte hot\u0103r\u00e2rile judec\u0103tore\u015fti definitive \u015fi irevocabile. Evident, asocia\u0163ia va monitoriza \u015fi eventualele situa\u0163ii practice \u00een care mini\u015ftrilor ordina\u0163i ai cultului \u201cMartorii lui Iehova\u201d li se vor \u00eenc\u0103lca drepturile civile.<\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u015fte sesizarea Cur\u0163ii europene a drepturilor omului, APADOR-CH s-a implicat prin unul din membrii s\u0103i \u00een redactarea a 14 pl\u00e2ngeri adresate Cur\u0163ii \u00een lunile octombrie \u015fi noiembrie 2000. Pl\u00e2ngerile s-au referit la \u00eenc\u0103lcarea, de c\u0103tre autorit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne, a dreptului la un proces echitabil (sesiz\u00e2ndu-se inclusiv judecarea unor civili de c\u0103tre tribunale militare), a dreptului la exercitarea religiei, la lipsa unor remedii na\u0163ionale eficiente pentru redresarea \u00eenc\u0103lc\u0103rilor drepturilor prev\u0103zute \u00een Conven\u0163ia european\u0103 \u015fi la discriminarea religioas\u0103 a cultului \u015fi a unora dintre membrii acestuia.<\/p>\n

\u00cen contextul examin\u0103rii situa\u0163iei \u00een care se afl\u0103 \u201cOrganiza\u0163ia Religioas\u0103 Martorii lui Iehova\u201d, APADOR-CH \u00ee\u015fi exprim\u0103 urm\u0103toarea pozi\u0163ie de principiu cu privire la cadrul legal al func\u0163ion\u0103rii cultelor religioase \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Decretul 177\/1948 care reglementa organizarea \u015fi func\u0163ionarea cultelor \u00een Rom\u00e2nia a intrat \u00een contradic\u0163ie cu prevederile Constitu\u0163iei Rom\u00e2niei din 1991, care garanteaz\u0103 deplina libertate de con\u015ftiin\u0163\u0103, credin\u0163\u0103 \u015fi religie. Acest lucru a fost consacrat prin decizia Cur\u0163ii Supreme de Justi\u0163ie din 7 martie 2000 care, printr-o argumentare de principiu, a declarat neconstitu\u0163ionalitatea Decretului 177 \u00een totalitate. Ca urmare, \u00een lipsa unei noi legi care s\u0103 reglementeze acest domeniu \u00een acord cu Constitu\u0163ia, singura modalitate de a recunoa\u015fte practic dreptul consfin\u0163it prin legea fundamental\u0103 a r\u0103mas hot\u0103r\u00e2rea instan\u0163elor de judecat\u0103. Acest lucru s-a \u015fi \u00eent\u00e2mplat \u00een leg\u0103tur\u0103 cu cererea \u201cOrganiza\u0163iei Religioase Martorii lui Iehova\u201d de a amenda statutul din 1990 al Organiza\u0163iei. \u00cen 1998, instan\u0163a de judecat\u0103 a admis introducerea \u00een statutul Organiza\u0163iei a calit\u0103\u0163ii de cult religios, recunosc\u00e2nd astfel c\u0103 identificarea proprie constituie o component\u0103 a libert\u0103\u0163ii religioase consfin\u0163ite prin Constitu\u0163ie.<\/p>\n

Recunoa\u015fterea statutului de cult a comunit\u0103\u0163ilor religioase prin decizii ale instan\u0163elor de judecat\u0103 a fost \u00eens\u0103 \u00eenchis\u0103 odat\u0103 cu intrarea \u00een vigoare a noii legi a asocia\u0163iilor \u015fi funda\u0163iilor, care a exclus din domeniul de reglementare cultelor religioase. Ca urmare, APADOR-CH consider\u0103 drept urgent\u0103 adoptarea unei legi a libert\u0103\u0163ii de religie \u015fi a regimului cultelor religioase \u00een acord cu garan\u0163iile constitu\u0163ionale \u015fi interna\u0163ionale \u00een materie.<\/p>\n

ALTE ACTIVIT\u0102\u0162I<\/p>\n

1. Accesul la informa\u0163ii publice \u015fi libertatea de exprimare<\/p>\n

\u00cen toamna anului 2000, APADOR-CH a \u00eenceput un nou program \u00een colaborare cu organiza\u0163ia interna\u0163ional\u0103 \u201cArticolul 19\u201d (Marea Britanie) \u015fi cu Centrul pentru jurnalism independent (Rom\u00e2nia). Programul se va desf\u0103\u015fura pe perioada a doi ani. Este un program regional care implic\u0103 \u015fi organiza\u0163ii neguvernamentale din Albania, Bulgaria, Croa\u0163ia, Muntenegru. Programul are dou\u0103 linii de ac\u0163iune: a) asigurarea accesului la informa\u0163iile de\u0163inute de autorit\u0103\u0163ile publice; b) eliminarea\/diminuarea situa\u0163iilor \u00een care se recurge la prevederile legale cu privire la insult\u0103 \u015fi def\u0103imare, scopul fiind de a \u00eencuraja participarea activ\u0103 a cet\u0103\u0163enilor la dezbaterile asupra problemelor de interes public.<\/p>\n

2. Proiectul Royaumont<\/p>\n

APADOR-CH a participat la un proiect, ini\u0163iat \u015fi administrat de Federa\u0163ia Interna\u0163ional\u0103 Helsinki \u2013 la care asocia\u0163ia este afiliat\u0103 – proiect ce face parte din procesul Royaumont de asigurare a stabilit\u0103\u0163ii \u015fi securit\u0103\u0163ii \u00een Europa de sud-est. Proiectul, desf\u0103\u015furat pe durata a doi ani, este rezultatul recunoa\u015fterii contribu\u0163iei societ\u0103\u0163ii civile la asigurarea stabilit\u0103\u0163ii \u015fi securit\u0103\u0163ii \u00een zon\u0103 \u015fi a vizat urm\u0103toarele domenii: libertatea de exprimare \u015fi accesul la informa\u0163ie, minorit\u0103\u0163i etnice \u015fi religioase, drepturile femeilor, la care s-a ad\u0103ugat ulterior situa\u0163ia din locurile de deten\u0163ie. Conferin\u0163a final\u0103 a participan\u0163ilor la proiect va avea loc la Bucure\u015fti, \u00een februarie 2001.<\/p>\n

3. Programul privind legisla\u0163ia pentru sectorul nonprofit<\/p>\n

Programul, \u00eenceput din 1997, a continuat \u015fi \u00een anul 2000 av\u00e2nd ca scop modificarea legisla\u0163iei care reglementeaz\u0103 \u00eenfiin\u0163area, organizarea \u015fi func\u0163ionarea sectorului neguvernamental din Rom\u00e2nia. Activitatea se desf\u0103\u015foar\u0103 pe dou\u0103 planuri: redactarea unor acte normative \u015fi promovarea acestora la diferite nivele, \u00een colaborare permanent\u0103 cu reprezentan\u0163i ai CENTRAS \u015fi FDSC.<\/p>\n

Propunerea de proiect de lege privind asocia\u0163iile \u015fi funda\u0163iile a fost adoptat\u0103 la \u00eenceputul anului 2000 de Guvern sub forma Ordonan\u0163ei de urgen\u0163\u0103 nr.26\/2000. Tot \u00een 2000 a fost adoptat \u015fi regulamentul de aplicare a OUG. Pentru promovarea \u015fi \u00een\u0163elegerea corect\u0103 a OUG \u015fi a regulamentului de aplicare, APADOR-CH a organizat la Timi\u015foara (\u00eempreun\u0103 cu AID ONG) precum \u015fi \u00een jude\u0163ele Arad \u015fi Cara\u015f-Severin (\u00eempreun\u0103 cu CENTRAS) \u00eent\u00e2lniri cu reprezentan\u0163ii organiza\u0163iilor neguvernamentale locale. \u00cen acela\u015fi sens, un grup de lucru coordonat de APADOR-CH a elaborat un Ghid al asocia\u0163iilor \u015fi funda\u0163iilor – \u00een curs de finalizare la sf\u00e2r\u015fitul anului 2000 \u2013 care urmeaz\u0103 a fi distribuit gratuit at\u00e2t ONG-urilor c\u00e2t \u015fi autorit\u0103\u0163ilor publice. Ghidul \u00eencearc\u0103 o explicare a textelor de lege \u00eentr-un limbaj c\u00e2t mai accesibil persoanelor f\u0103r\u0103 preg\u0103tire juridic\u0103, dat fiind c\u0103 majoritatea celor lucreaz\u0103 \u00een sectorul neguvernamental nu sunt juri\u015fti.<\/p>\n

O alt\u0103 propunere de proiect de lege, finalizat\u0103 \u00een 2000 dar \u00eenc\u0103 neadoptat\u0103, se refer\u0103 la fondurile caritabile, tem\u0103 ce reprezinte o noutate \u00een legisla\u0163ia rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n

De asemenea, grupul de lucru a demarat activitatea de documentare \u00een vederea elabor\u0103rii unui proiect de lege privind activitatea de fundraising.<\/p>\n

4. Proiectul cu privire la situa\u0163ia femeilor din punct de vedere juridic<\/p>\n

Proiectul – \u00een curs de finalizare \u2013 a avut ca scop analiza legilor \u00een vigoare sub aspectul implica\u0163iilor asupra condi\u0163iei femeilor \u015fi a egalit\u0103\u0163ii \u015fanselor \u00een Rom\u00e2nia. Studiul va fi dat publicit\u0103\u0163ii \u00een prima jum\u0103tate a anului 2001.<\/p>\n

5. Consulta\u0163ii juridice<\/p>\n

Un grup de avoca\u0163i a continuat s\u0103 dea consulta\u0163ii juridice gratuite o dat\u0103 pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. Pe parcursul anului 2000, peste 450 de persoane, dintre care cam 20% din provincie \u015fi \u015fase cet\u0103\u0163eni str\u0103ini, au beneficiat de sfaturi juridice competente. Cam 60% din totalul beneficiarilor au solicitat sfaturi \u00een leg\u0103tur\u0103 cu procedurile de pl\u00e2ngere la Curtea european\u0103 a drepturilor omului de la Strasbourg. Motivele cel mai des invocate au fost: dificult\u0103\u0163i \u00een recuperarea imobilelor na\u0163ionalizate, judecarea unor procese penale (cam o treime din reclaman\u0163i) \u015fi civile (cam dou\u0103 treimi) \u00eentr-un mod considerat inechitabil \u015fi lipsit de impar\u0163ialitate, lipsa de acces \u00een justi\u0163ie \u00een cazuri de abuzuri ale unor poli\u0163i\u015fti.<\/p>\n

6. Colaborarea cu alte organiza\u0163ii neguvernamentale<\/p>\n

APADOR-CH a continuat \u015fi \u00een anul 2000 colaborarea cu alte organiza\u0163ii neguvernamentale cum sunt: Centrul pentru Resurse Juridice, GRADO, ACCEPT, Liga Pro Europa, Romani CRISS. Asocia\u0163ia a reluat colaborarea cu Centrul pentru Jurnalism Independent \u00een cadrul proiectului ini\u0163iat de organiza\u0163ia interna\u0163ional\u0103 \u201cArticolul 19\u201d din Marea Britanie. De asemenea, APADOR-CH a participat la unele ac\u0163iuni comune cu Comitetul Helsinki din Republica Moldova.<\/p>\n

CONCLUZII<\/p>\n

1. Anul 2000 a marcat o stagnare a activit\u0103\u0163ii Parlamentului \u00een direc\u0163ia moderniz\u0103rii \u015fi armoniz\u0103rii legisla\u0163iei cu standardele europene \u00een domeniul drepturilor civile.<\/p>\n

S-au \u00eenregistrat doar reu\u015fite par\u0163iale (unele modific\u0103ri ale Codului penal \u00een vederea armoniz\u0103rii cu prevederile Rezolu\u0163iei nr. 1123\/1997 a Adun\u0103rii Parlamentare a Consiliului Europei adoptate, deocamdat\u0103, numai de Camera Deputa\u0163ilor din fostul Parlament; ordonan\u0163ele guvernamentale privind proba\u0163iunea \u015fi respectiv antidiscriminarea, ambele urm\u00e2nd a fi supuse examin\u0103rii de c\u0103tre cele dou\u0103 Camere ale Parlamentului rezultat dup\u0103 alegerile din noiembrie 2000). Legi importante (Codul penal, Codul de procedur\u0103 penal\u0103, Legea Poli\u0163iei, Statutul poli\u0163istului, Legea privind regimul execut\u0103rii pedepselor, Statutul cadrelor din penitenciare, Legea privind accesul la informa\u0163ii, Legea privind informa\u0163iile secrete de stat \u015fi de serviciu etc.) fie nu au fost \u00eenc\u0103 dezb\u0103tute, fie variantele adoptate de fiecare din cele dou\u0103 Camere prezint\u0103 deosebiri, ceea ce impune examinarea lor de c\u0103tre comisiile de mediere;<\/p>\n

2. Demilitarizarea \u015fi descentralizarea poli\u0163iei au r\u0103mas la stadiul de declara\u0163ii. Este adev\u0103rat c\u0103 tot mai mul\u0163i ofi\u0163eri de rang superior accept\u0103 ideea necesit\u0103\u0163ii acestor m\u0103suri dar nu s-a \u00eentreprins, \u00eenc\u0103, nimic concret. Rela\u0163iile dintre APADOR-CH \u015fi Inspectoratul General al Poli\u0163iei s-au deteriorat fa\u0163\u0103 de anul precedent, datorit\u0103 condi\u0163iilor impuse de IGP asocia\u0163iei cu privire la accesul \u00een aresturile poli\u0163iei. Din punctul de vedere al asocia\u0163iei, aceste condi\u0163ii ar fi transformat vizitele \u00een aresturi \u00een ac\u0163iuni formale, lipsite de orice eficien\u0163\u0103. APADOR-CH sper\u0103 c\u0103 Ministerul de Interne \u015fi Inspectoratul General al Poli\u0163iei vor reanaliza situa\u0163ia \u015fi vor permite reluarea vizitelor \u00een aresturi, \u00een condi\u0163ii acceptabile at\u00e2t pentru asocia\u0163ie c\u00e2t \u015fi pentru IGP;<\/p>\n

{i \u00een anul 2000, APADOR-CH a primit pl\u00e2ngeri cu privire la abuzuri s\u0103v\u00e2r\u015fite de unii poli\u0163i\u015fti. Asocia\u0163ia consider\u0103 c\u0103 trebuie modificate de urgen\u0163\u0103 cele dou\u0103 acte normative (Legea Poli\u0163iei nr.26\/1994 \u015fi Legea regimului armelor \u015fi muni\u0163iilor nr.17\/1996) care reglementeaz\u0103 recurgerea la arma de foc de c\u0103tre poli\u0163i\u015fti \u015fi jandarmi, \u00een vederea elimin\u0103rii posibilit\u0103\u0163ii de a se folosi armamentul \u00eempotriva unor suspec\u0163i care comit fapte antisociale ce nu pun \u00een pericol via\u0163a altor persoane;<\/p>\n

3. Ca \u015fi \u00een anii preceden\u0163i, colaborarea dintre APADOR-CH \u015fi Direc\u0163ia General\u0103 a Penitenciarelor a decurs foarte bine. Asocia\u0163ia beneficiaz\u0103 de permise valabile pentru toate penitenciarele, av\u00e2nd acces liber \u00een oricare dintre ele, f\u0103r\u0103 nici o formalitate prealabil\u0103. Acest lucru demonstreaz\u0103 \u00eenc\u0103 o dat\u0103 diferen\u0163a de mentalitate \u00eentre conducerile DGP \u015fi IGP, precum \u015fi interesul real \u2013 dovedit \u015fi prin m\u0103suri concrete \u2013 al DGP pentru alinierea, \u00een m\u0103sura permis\u0103 de situa\u0163ia economic\u0103 din \u0163ar\u0103, la standardele europene \u00een materie de deten\u0163ie;<\/p>\n

4. Libertatea de religie \u015fi de credin\u0163\u0103 continu\u0103 s\u0103 fie afectat\u0103 de serioase deficien\u0163e legislative. O situa\u0163ie deosebit\u0103 este cea a asocia\u0163iei religioase \u201cMartorii lui Jehova\u201d al c\u0103rei statut de cult religios a fost recunoscut de Curtea Suprem\u0103 de Justi\u0163ie. Cu toate acestea, Secretariatul de Stat pentru Culte, organ administrativ, ignor\u0103 decizia CSJ, continu\u00e2nd s\u0103 considere cultul drept o simpl\u0103 asocia\u0163ie.<\/p>\n

\u00cen domeniul minorit\u0103\u0163ilor, s-a f\u0103cut un substan\u0163ial pas \u00eenainte prin adoptarea Ordonan\u0163ei guvernului cu privire la eliminarea oric\u0103ror forme de discriminare. APADOR-CH va urm\u0103ri cu aten\u0163ie dezbaterile ce vor avea loc pe marginea acestui text \u00een Parlament, precum \u015fi modul concret \u00een care va func\u0163iona Consiliul Na\u0163ional prev\u0103zut de Ordonan\u0163a nr. 137\/2000.<\/p>\n

Recens\u0103m\u00e2ntul din 1992 a fost criticat pentru lipsa de rigoare a \u00eenregistr\u0103rilor \u015fi chiar pentru deformarea premeditat\u0103 a recenz\u0103rii. Investiga\u0163iile \u2013 inclusiv ale APADOR-CH \u2013 au confirmat aceste alega\u0163ii \u00een cazul anumitor comunit\u0103\u0163i (romi, ceang\u0103i etc.).<\/p>\n

Activit\u0103\u0163ile APADOR-CH au fost realizate cu sprijinul financiar al:<\/p>\n

OPEN SOCIETY INSTITUTE<\/p>\n

NATIONAL ENDOWMENT FOR DEMOCRACY<\/p>\n

CHARLES STEWART MOTT FOUNDATION<\/p>\n

AGIR ENSEMBLE POUR LES DROITS DE L\u2019HOMME<\/p>\n

THE GLOBAL FUND FOR WOMEN<\/p>\n

MAMA CASH<\/p>\n

INTERNATIONAL HELSINKI FEDERATION FOR HUMAN RIGHTS<\/p>\n

CENTRUL DE RESURSE PENTRU DIVERSITATE MULTICULTURAL| CLUJ<\/p>\n

FREEDOM HOUSE<\/p>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Sorry, this entry is only available in Rom\u00e2n\u0103. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.INTRODUCERE Comparativ cu anul precedent, anul 2000 nu a adus amelior\u0103ri importante cu privire la situa\u0163ia drepturilor omului \u015fi libert\u0103\u0163ilor fundamentale. La sf\u00e2r\u015fitul […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[27],"tags":[],"class_list":["post-842","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-anuale"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/842","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=842"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/842\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=842"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=842"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=842"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}