{"id":8721,"date":"2016-10-17T23:22:39","date_gmt":"2016-10-17T21:22:39","guid":{"rendered":"http:\/\/www.apador.org\/blog\/?p=3853"},"modified":"2020-08-12T13:08:42","modified_gmt":"2020-08-12T11:08:42","slug":"ziua-1-no-honeymoon-in-norwegian-prisons","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/apador.org\/en\/ziua-1-no-honeymoon-in-norwegian-prisons\/","title":{"rendered":"Ziua 1 &#8211; No HONEYMOON in Norwegian prisons"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Peste 300 de persoane \u00ee\u0219i a\u0219teapt\u0103 r\u00e2ndul la unul din cele 3800 de locuri \u00een penitenciarele norvegiene. Noroco\u0219i, 99 de rom\u00e2ni au prins loc \u00een fa\u021b\u0103<\/strong><\/p>\n<div id=\"attachment_3859\" style=\"width: 610px\" class=\"wp-caption aligncenter\"><a href=\"http:\/\/www.apador.org\/blog\/wp-content\/uploads\/2016\/10\/filtru.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" aria-describedby=\"caption-attachment-3859\" class=\"wp-image-3859\" src=\"http:\/\/www.apador.org\/blog\/wp-content\/uploads\/2016\/10\/filtru.jpg\" alt=\"filtru\" width=\"600\" height=\"338\" \/><\/a><p id=\"caption-attachment-3859\" class=\"wp-caption-text\">Filtrul de la intrarea \u00een Serviciul corec\u021bional norvegian<\/p><\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen anii 50-60, sistemul corec\u021bional din Norvegia a virat dinspre pedepsirea infractorilor spre recuperarea \u0219i reintegrarea lor. A fost apoi sarcina mediului universitar, la finalul anilor 60, s\u0103 lucreze la schimbarea mentalit\u0103\u021bilor, ca societatea s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 nu folose\u0219te nim\u0103nui pedeapsa \u0219i r\u0103zbunarea, ci toat\u0103 lumea are de c\u00e2\u0219tigat dac\u0103 infractorii sunt ajuta\u021bi s\u0103 redevin\u0103 cet\u0103\u021beni one\u0219ti. Rolul decisiv l-a avut \u00eens\u0103 <a href=\"https:\/\/en.wikipedia.org\/wiki\/Inger_Louise_Valle\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\">Inger Louise Valle<\/a>, ministr\u0103 a justi\u021biei \u00eentre 1973 \u0219i 1976, care a reu\u0219it s\u0103 reformeze din temelii sistemul penitenciar, modul de aplicare a pedepselor \u0219i chiar s\u0103 aboleasc\u0103 pedeapsa cu moartea \u00een Norvegia.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">De atunci \u00eenchisorile norvegiene au \u00eenceput s\u0103 fie construite pentru activit\u0103\u021bi de reabilitare a de\u021binu\u021bilor \u0219i nu de izolare a acestora. \u201eNormalitatea\u201d a devenit cuv\u00e2ntul cheie al \u00eentregului sistem, \u00een care se pune accentul pe respectarea tuturor celorlalte drepturi ale de\u021binu\u021bilor, chiar dac\u0103 temporar sunt lipsi\u021bi de libertate.<\/p>\n<blockquote>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>Sistemul corec\u021bional este responsabil cu isp\u0103\u0219irea pedepselor \u00eentr-o manier\u0103 \u00een care s\u0103 asigure siguran\u021ba cet\u0103\u021benilor, s\u0103 previn\u0103 recidiva \u0219i s\u0103 ajute infractorii prin voin\u021b\u0103 proprie s\u0103-\u0219i schimbe comportamentul<\/em>\u201d.<\/p>\n<\/blockquote>\n<p style=\"text-align: justify;\">A\u0219a sun\u0103 defini\u021bia sistemului \u00een manualele oficiale. Practica, \u00eens\u0103, pune unele probleme.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>275 de euro \u2013 costul zilnic al unui de\u021binut<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Ast\u0103zi Norvegia are 42 de penitenciare \u0219i 17 servicii de proba\u021biune, operate de peste 4600 de angaja\u021bi de a c\u0103ror preg\u0103tire se ocup\u0103 permanent un fel de universitate &#8211; KRUS \u2013 Correctional Service Academy. Cei mai pu\u021bini angaja\u021bi sunt tot la proba\u021biune, ca \u0219i la noi \u2013 350. Penitenciarele au \u00een jur de 3900 de angaja\u021bi \u0219i pu\u021bin peste 3800 de locuri \u00een celule. Deoarece insist\u0103 s\u0103-i cazeze doar c\u00e2te unul \u00een camer\u0103, Norvegia \u00ee\u0219i permite s\u0103 \u021bin\u0103 \u00eenchi\u0219i numai 3666 de infractori. Are \u0219i o list\u0103 de a\u0219teptare de peste 300 de persoane, plus o \u00eenchisoare \u00eentreag\u0103 \u00eenchiriat\u0103 \u00een Olanda (care are spa\u021bii, dar \u00eei lipsesc infractorii) unde mai \u021bine peste 200 de de\u021binu\u021bi. Costul zilnic al unui de\u021binut norvegian, \u00eentre\u021binut \u00een sistem de maxim\u0103 siguran\u021b\u0103, este de 2300 coroane\/275 euro, iar \u00een sistem \u201elow security\u201d de 1500 coroane\/180 euro pe zi. Pentru compara\u021bie, <a href=\"http:\/\/cursdeguvernare.ro\/sistemul-penitenciar-din-romania-cat-costa-un-detinut-si-de-ce-nu-munceste.html\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\">Rom\u00e2nia cheltuia \u00een 2013 \u00een jur de 2400 de lei <strong>lunar<\/strong>\/530 de euro cu un de\u021binut<\/a>.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Alternativele norvegiene mai ieftine sunt: munca \u00een folosul comunit\u0103\u021bii \u2013 care cost\u0103 statul numai 72 de euro\/zi\/condamnat \u2013 \u0219i monitorizarea cu br\u0103\u021bar\u0103 electronic\u0103 \u2013 119 euro\/zi.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Am aflat toate astea de la Norwegian Correctional Service (un fel de Administra\u021bia Na\u021bional\u0103 a Penitenciarelor de la noi), prima institu\u021bie din sistemul norvegian pe care am vizitat-o ieri, \u00een prima zi \u00een Norvegia, \u00een Lillestrom (foto).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><a href=\"http:\/\/www.apador.org\/blog\/wp-content\/uploads\/2016\/10\/krus.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter wp-image-3861\" src=\"http:\/\/www.apador.org\/blog\/wp-content\/uploads\/2016\/10\/krus.jpg\" alt=\"krus\" width=\"600\" height=\"370\" \/><\/a><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Num\u0103rul de\u021binu\u021bilor nu e mare, la o popula\u021bie total\u0103 de 5 milioane c\u00e2t are Norvegia, \u00een schimb rulajul pare s\u0103 fie. Pedepsele sunt \u00een general mici: 60% dintre condamn\u0103ri sunt p\u00e2n\u0103 \u00een 3 luni, 13 % sunt \u00eentre 3 \u0219i 6 luni, 12 % sunt pedepse de p\u00e2n\u0103 \u00eentr-un an, 9% \u00eentre 1 \u0219i 2 ani \u0219i \u00a03% peste 2 ani. Pedepse foarte mari (8-12 ani) se dau pentru trafic de droguri, iar cea mai mare condamnare nu poate dep\u0103\u0219i, teoretic, 21 de ani (cazul celebrului Brevik). Totu\u0219i, pentru cazurile de criminali de a c\u0103ror reabilitare nu sunt siguri nici m\u0103car optimi\u0219tii de norvegieni exist\u0103 sintagma \u201ede\u021binere preventiv\u0103\u201d.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">De\u021binerea preventiv\u0103 nu este arestul preventiv de la noi, ci o form\u0103 de p\u0103strare a de\u021binu\u021bilor departe de comunitate, atunci c\u00e2nd se consider\u0103 c\u0103 sunt agresivi \u0219i c\u0103 nu pot fi recupera\u021bi. Pentru astfel de cazuri instan\u021ba d\u0103 o sentin\u021b\u0103 ini\u021bial\u0103, care este \u00eens\u0103 prelungit\u0103 pe perioad\u0103 nedefinit\u0103 din 5 \u00een 5 ani. De aici \u0219i siguran\u021ba cu care unul dintre reprezentan\u021bii sistemului norvegian de corec\u021bie, cu care am vorbit ieri, a sc\u0103pat un \u201e<em>De exemplu Brevik nu va fi eliberat \u00een timpul vie\u021bii mele<\/em><strong>\u201d. <\/strong>\u00a0Anul trecut Norvegia avea 94 de astfel de de\u021binu\u021bi.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Cealalt\u0103 categorie de de\u021binu\u021bi f\u0103r\u0103 speran\u021b\u0103 sunt persoanele cu tulbur\u0103ri psihice de tot felul. \u00cen cazul problemelor grave, de\u021binu\u021bii sunt plasa\u021bi \u00een responsabilitatea sistemului de s\u0103n\u0103tate, cu revizuirea pedepselor din 3 \u00een 3 ani de c\u0103tre instan\u021b\u0103. \u00cen rest, ca peste tot, \u0219i norvegienii admit c\u0103 suferin\u021bele psihiatrice sunt mult mai des \u00eent\u00e2lnite \u00een popula\u021bia carceral\u0103 dec\u00e2t \u00een cea liber\u0103. Practic de\u021binu\u021bii s\u0103n\u0103to\u0219i sunt numai 8%, \u00een rest au: tulbur\u0103ri de personalitate 73%, adic\u021bii 60%, fobii 40%, ADHD 20%, depresii 20%, risc de sinucidere 10%, retard 10% etc.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Treimea f\u0103r\u0103 speran\u021b\u0103<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Kristin Saunes Franklin lucreaz\u0103 \u00een departamentul interna\u021bional al NCS, departament care dezvolt\u0103 rela\u021bii \u0219i proiecte cu diverse \u021b\u0103ri din Europa, printre care \u0219i Rom\u00e2nia. De\u0219i geografia acestor rela\u021bii bilaterale nu are aparent o logic\u0103, multe din \u021b\u0103rile cu care NCS lucreaz\u0103 pe celebrele fonduri norvegiene au \u201etrimi\u0219i speciali\u201d \u00een Norvegia. Rom\u00e2nia are momentan \u201enumai\u201d 99 de de\u021binu\u021bi \u00een \u00eenchisorile norvegiene, fa\u021b\u0103 de Polonia (166), Lituania (144), dar au fost ani \u00een care Rom\u00e2nia a fost \u0219i cap de serie. Franklin spune c\u0103 \u021b\u0103rile din estul Europei fac cu r\u00e2ndul pe prima pozi\u021bie \u00een clasamentul de\u021binu\u021bilor pe na\u021bionalit\u0103\u021bi. 32% dintre to\u021bi de\u021binu\u021bii Norvegiei sunt cet\u0103\u021beni str\u0103ini, iar asta face ca aceast\u0103 treime de popula\u021bie carceral\u0103 s\u0103 fie mai greu de integrat. Pentru c\u0103 nu cunosc limba, iar pedepsele \u00een Norvegia sunt mici, practic de\u021binutul nu apuc\u0103 s\u0103 beneficieze de activit\u0103\u021bile care au f\u0103cut celebr\u0103 Norvegia \u00een lume, \u00een materie de reeducare.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Situa\u021bia e recunoscut\u0103 \u0219i \u00een birourile NCS, dar subliniat\u0103 mai ap\u0103sat de un ONG care sprijin\u0103 familiile de\u021binu\u021bilor. Asocia\u021bia familiilor de\u021binu\u021bilor (FFP \u00een norvegian\u0103), func\u021bioneaz\u0103 din 1992 \u00een Oslo, \u0219i \u00een primii ani b\u0103teau cam \u00een zadar la u\u0219ile \u00eenchisorilor ca s\u0103-\u0219i ofere serviciile. Personalul penitenciarelor le spunea c\u0103 nu e treaba lor ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu familiile, c\u0103 ei au \u00een custodie numai de\u021binu\u021bii. \u00cen ultimii ani, \u00eens\u0103, au ajuns s\u0103 fie c\u0103uta\u021bi de personalul din penitenciare, dup\u0103 cum sus\u021bine Bente Grambo, criminolog, care lucreaz\u0103 de 15 ani \u00een FFP. Acum primesc chiar \u0219i finan\u021bare de la Ministerul Justi\u021biei, aproape 40% din fondurile pe care le ruleaz\u0103 an de an.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Asocia\u021bia ofer\u0103 consiliere rudelor de\u021binu\u021bilor, ba chiar se ocup\u0103 de copiii celor mai pu\u021bin favoriza\u021bi, sco\u021b\u00e2ndu-i \u00een excursii, \u0219i \u00een general mijloce\u0219te rela\u021bia dintre familiile de\u021binu\u021bilor \u0219i penitenciare. \u00cen cei 24 de ani de activitate a reu\u0219it s\u0103 schimbe c\u00e2te ceva \u00een privin\u021ba modului \u00een care penitenciarele le faciliteaz\u0103 de\u021binu\u021bilor contactele cu familia.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Nu vorbe\u0219ti limba gardianului, nu dai telefon acas\u0103<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Dar nu reu\u0219esc chiar peste tot. O mare problem\u0103 ridicat\u0103 de FFP este tratamentul diferit aplicat \u00een penitenciare de\u021binu\u021bilor str\u0103ini. De exemplu de\u021binu\u021bii \u00een general au dreptul s\u0103 vorbeasc\u0103 la telefon cu familia numai \u00een prezen\u021ba gardienilor, care trebuie s\u0103 asculte convorbirea. \u201eDin motive de securitate\u201d. Din cauza asta, de\u021binu\u021bii care nu vorbesc nici engleza, nici norvegiana (sau familiile lor nu vorbesc niciuna dintre limbi) au nevoie de un translator care s\u0103 mijloceasc\u0103 aceast\u0103 comunicare, \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 aud\u0103 \u0219i gardianul supraveghetor ce vorbesc cei doi la telefon. O astfel de comunicare prin interpret se face cel mai des la o lun\u0103, cu tot felul de aprob\u0103ri prealabile, dar \u00een realitate nu prea se \u00eent\u00e2mpl\u0103, dup\u0103 cum sus\u021bine Kjersti Holden, de la FFP. \u201ePenitenciarele motiveaz\u0103 c\u0103 e prea scump\u0103 procedura\u201d, zice ea.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen felul \u0103sta, de\u021binu\u021bii str\u0103ini sunt priva\u021bi de un drept, \u0219i a\u0219a viciat de faptul c\u0103 orice convorbire e ascultat\u0103 de gardian. De altfel, tot din motive de securitate (ca s\u0103 previn\u0103 poten\u021biale infrac\u021biuni), penitenciarele le violeaz\u0103 \u0219i coresponden\u021ba de\u021binu\u021bilor, dar \u201enumai prin sondaj\u201d, dup\u0103 cum explic\u0103 Bente Grambo.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Chestiunea de\u021binu\u021bilor str\u0103ini este de fapt una fierbinte \u00een societatea norvegian\u0103, \u0219i nu de ieri de azi. Kjersti Holden spune c\u0103 \u00een ultimii ani s-a practicat o expulzare masiv\u0103 \u0219i sus\u021binut\u0103 a acestora, dup\u0103 isp\u0103\u0219irea pedepselor, iar societatea norvegian\u0103 pare a fi \u00een favoarea acestei m\u0103suri.<\/p>\n<blockquote>\n<p style=\"text-align: justify;\">Se observ\u0103 o diferen\u021b\u0103 de percep\u021bie \u00een r\u00e2ndul publicului \u00een privin\u021ba infractorilor str\u0103ini. Sunt mai greu de integrat, comunit\u0103\u021bile \u00een Norvegia sunt mici \u0219i se spune adesea c\u0103 ei au venit aici \u0219i au \u00eenc\u0103lcat regulile noastre, deci nu avem de ce s\u0103-i primim dup\u0103 eliberare\u201d, zice Bente Grambo c\u0103 ar fi mentalitatea din spatele deport\u0103rilor.<\/p>\n<\/blockquote>\n<p style=\"text-align: justify;\">La finalul \u00eent\u00e2lnirii p\u0103rea c\u0103 de\u021binu\u021bii au mai multe drepturi \u00een Rom\u00e2nia, dec\u00e2t \u00een Norvegia. Cel pu\u021bin \u00een privin\u021ba coresponden\u021bei. Ca s\u0103 \u00eencheiem \u00eentr-o not\u0103 pozitiv\u0103, am \u00eentrebat-o pe Kjersti Holden dac\u0103 de\u021binu\u021bii lor au dreptul la \u201eluna de miere\u201d oferit\u0103 la noi, \u00een caz c\u0103 se c\u0103s\u0103toresc \u00een penitenciar \u2013 48 de ore \u00eempreun\u0103 cu so\u021bul\/so\u021bia. Kjersti Holden a f\u0103cut ochii mari, a spus c\u0103 \u0219i de\u021binu\u021bii norvegieni au dreptul la vizit\u0103 conjugal\u0103 regulat, \u00eens\u0103 \u201eNo honeymoon in Norwegian prisons!\u201d.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Dup\u0103 cum stau lucrurile cu de\u021binu\u021bii str\u0103ini, nici pentru ei nu pare a fi o lun\u0103 de miere aici.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>M\u00e2ine v\u0103 povestim despre ce face Avocatul poporului norvegian pentru a preveni tortura \u00een penitenciare \u0219i c\u00e2teva ceva despre Institutul clinic de terapii \u0219i sexologie \ud83d\ude09<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Citi\u021bi \u0219i celelalte episoade din serie:<\/p>\n<p><strong><a href=\"http:\/\/www.apador.org\/blog\/o-zi-la-probatiune\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\">Ziua 0 \u00a0\u2013 O zi la serviciul de proba\u021biune Bucure\u0219ti<\/a><\/strong><\/p>\n<p><strong><a href=\"http:\/\/www.apador.org\/blog\/ziua-1-no-honeymoon-in-norwegian-prisons\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\">Ziua 1 \u2013 No HONEYMOON in Norwegian prisons<\/a><\/strong><\/p>\n<p><strong><a href=\"http:\/\/www.apador.org\/blog\/cum-sa-critici-guvernul-norvegian-pe-banii-lui\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\">Ziua 2- Cum s\u0103 critici guvernul norvegian, pe banii lui<\/a><\/strong><\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.apador.org\/blog\/bredtveit-inchisoarea-din-oslo-in-care-detinutele-au-cutite-iar-gardienii-sunt-neinarmati\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\"><strong>Ziua 3 \u2013\u00a0Bredtveit, \u00eenchisoarea din Oslo \u00een care de\u021binutele au cu\u021bite, iar gardienii sunt ne\u00eenarma\u021bi<\/strong><\/a><\/p>\n<p><strong><a href=\"http:\/\/www.apador.org\/blog\/ziua-4-prietenul-dupa-anii-de-puscarie-se-cunoaste\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\">Ziua 4 \u2013 Prietenul dup\u0103 anii de pu\u0219c\u0103rie se cunoa\u0219te<\/a><\/strong><\/p>\n<p><strong><a href=\"http:\/\/www.apador.org\/o-societate-incluziva-prin-reforma-inchisorilor\/#sthash.KDaV7Mz6.dpuf\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\">Ziua 5 &#8211;\u00a0Halden, cea mai uman\u0103 \u00eenchisoare din lume<\/a><\/strong><\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.apador.org\/blog\/wp-content\/uploads\/2016\/10\/toate-mici.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter size-full wp-image-3841\" src=\"http:\/\/www.apador.org\/blog\/wp-content\/uploads\/2016\/10\/toate-mici.jpg\" alt=\"toate-mici\" width=\"600\" height=\"147\" \/><\/a><\/p>\n<p><em>Proiectul \u00a0\u201e<a href=\"http:\/\/www.apador.org\/o-societate-incluziva-prin-reforma-inchisorilor\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\"><b>O societate incluziv\u0103 prin reforma \u00eenchisorilor<\/b><\/a>\u201d este finan\u0163at cu 26.445 de lei prin granturile SEE 2009-2014 din FONDUL PENTRU RELATII BILATERALE \u2013 Programul RO01 Asisten\u021b\u0103 tehnic\u0103 \u0219i Fondul Bilateral la Nivel Na\u021bional \u2013 M\u0103sura I \u2013 Support for travel \u0219i M\u0103sura II \u2013 Justice and Home Affairs, judicial capacity building and Schengen cooperation<\/em><\/p>\n<p><em>Con\u0163inutul acestui website nu reprezint\u0103 \u00een mod necesar pozi\u0163ia oficial\u0103 a granturilor SEE 2009-2014. \u00centreag\u0103 r\u0103spundere asupra corectitudinii \u015fi coeren\u0163ei informa\u0163iilor prezentate revine APADOR-CH. Pentru informa\u0163ii oficiale despre granturile SEE \u015fi norvegiene accesa\u0163i <a href=\"http:\/\/www.eeagrants.org\/\">www.eeagrants.org<\/a><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Peste 300 de persoane \u00ee\u0219i a\u0219teapt\u0103 r\u00e2ndul la unul din cele 3800 de locuri \u00een penitenciarele norvegiene. Noroco\u0219i, 99 de rom\u00e2ni au prins loc \u00een fa\u021b\u0103<\/p>\n","protected":false},"author":5,"featured_media":8368,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1026,1022],"tags":[168,1099,552,1211,1229,1230,1280],"class_list":["post-8721","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-articole","category-articole-reportaje","tag-conditii-de-detentie","tag-correctional-service-academy","tag-norvegia","tag-norwegian-correctional-service","tag-penitenciar-norvegia","tag-penitenciare-norvegia","tag-romani"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8721","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/5"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8721"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8721\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/8368"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8721"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8721"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/apador.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8721"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}